Alexandru Levinschi

Ceramica grecească de lux în aşezările getice din silvostepa Nistru-Prut

Keywords: Getic settlements, black varnish ceramic, Greece.

Cuvinte cheie: aşezări getice, ceramică cu firnis negru, Grecia.
Ключевые слова: гетские поселения, чернолаковая керамика, Греция.

Al. Levinschi
Luxury Greek Pottery in Getic settlements of the Dniester-Prut forested steppe
This article presents a brief synthesis of Greek pottery with black varnish that occurs frequently in Getae settlements of
the forested steppe area between Dniester and Prut rivers. This type of ceramic represents up to 0.1% of the total complex of
pottery found in the settlements and includes a limited number of shapes. From chronological point of fiew, the luxury Greek
pottery is documented by sporadic dish forms produced in some Ionian centers at the end of the VI-th c. B.C. and other singu-
lar forms produced in Attica workshops at the end of the V-th c. B.C. the luxury vessels made in Attica in the middle and third
quarter of the IV-th c. B.C. are more frequent and varied. The obtained results suggest that the rates of importation of Greek
luxury ceramics in Getae settlements mirrors the general pattern established for Greek ceramic ware.

Al. Levinschi
Ceramica grecească de lux în aşezările getice din silvostepa Nistru-Prut
Articolul prezintă o succintă sinteză asupra ceramicii greceşti cu firnis negru, ce apare în cadrul aşezărilor getice din zona
împădurită a silvostepei dintre Nistru şi Prut. În setul ceramic al aşezărilor ea constituie până la 0,1% din total şi include un
număr limitat de forme. Din punct de vedere cronologic, ceramica grecească de lux este documentată prin forme singulare de
vase produse în unele centre ioniene la sfârşitul sec. VI a.Chr. şi în ateliere din Atica la sfârşitul sec. V a.Chr. Mai frecvente şi
mai variate sunt recipientele de lux lucrate în Atica pe la mijlocul şi în sfertul trei al sec. IV a.Chr. Astfel, ritmurile de pătrundere
a ceramicii de lux în aşezările getice repetă situaţia constatată pentru ambalajele ceramice greceşti.

Ал. Левинский
Греческая чернолаковая керамика на гетских поселениях Днестро-Прутской лесостепи
В статье дано краткое описание находок греческой чернолаковой керамики, встречающейся на гетских поселе-
ниях лесостепной зоны Днестровско-Прутского междуречья. В керамическом комплексе поселений она составляет до
0,1% от общего количества находок и представлена ограниченным числом форм. С хронологической точки зрения,
греческая парадная керамика состоит из единичных форм сосудов, производимых ионийскими центрами в конце VI в.
до Р.Х. и в мастерских Аттики в конце V в. до Р.Х. Чаще встречается парадная чернолаковая керамика, изготовленная
в мастерских Аттики в середине и третьей четверти IV в. до Р.Х., которая характеризуется и большим разнообразием
форм. Таким образом, поступление греческой парадной посуды на гетских поселениях лесостепи, в общих чертах, по-
вторяет ритмы проникновения греческой керамической тары.

Ceramica grecească de lux, ca şi alte vestigii
de provenienţă greacă, descoperite în mediul
barbar din zona nord-vest pontică, reprezintă
mărturii materiale ale unor evenimente şi legături
ce au avut loc între civilizaţia antică şi populaţiile
autohtone din această regiune. Ba mai mult,
categoria de vestigii nominalizată, ca şi amforele
greceşti, tot mai sigur este utilizată în calitate de
reper cronologic pentru siturile arheologice, iar
luată în ansamblu cu celelalte importuri greceşti
– ne completează tabloul relaţiilor greco-barbare.
În setul ceramic al siturilor getice din zona
împădurită a silvostepei Nistru-Prut ceramica gre-
cească cu firnis negru apare destul de rar, fragmen-
tară şi în cantităţi extrem de mici – până la 0,1%
din total, în unele aşezări fiind chiar lipsă. Reper-
toriul tipologic este modest, prevalând formele de
dimensiuni nu prea mari – vasele de tip kantharos
şi bolurile, alte tipuri de recipiente fiind cunoscute
prin exemplare singulare. Fragmentarea puternică
a materialului descoperit, deseori, complică identi-
ficarea formelor şi, mai ales, a tipurilor corespun-
zătoare de vase. Ca bază pentru determinarea for-
melor de recipiente ceramice de lux din aşezările
geţilor din silvostepa Nistru-Prut a fost luat studiul
monografic dedicat în mod special descoperirilor
din complexele Agorei ateniene (Sparkes, Talkott
1970). Pentru determinările tipologice, ne-am ba-
zat pe particularităţile profilurilor buzei vaselor, a
fundului sau piciorului, unele detalii stilistice, pre-

Revista Arheologică, serie nouă, Vol. X, nr. 1-2, 2014, p. 119-123

120 Alexandru Levinschi
cum şi, nu în ultimul rând, parametrii dimensionali.
În cele ce urmează am luat în calcul piesele,
despre care am putut să ne documentăm prin
materialele publicate ale unor situri getice din
spaţiul în discuţie (uneori, fixate doar în tabelele
grafice şi lipsind informaţia scrisă), cât şi din
propriile cercetări.
Cea mai timpurie apariţie a vaselor greceşti
de lux la geţi este marcată de fragmentul unui leka-
nis cu firnis negru, descoperit în aşezarea fortifica-
tă Saharna „La Revechin”, în complexul adâncit
nr. 6 (Levinschi, Covalenco 2001, 29). Este parte
a unui castron de formă semisferică, pe fund ine-
lar. Buza verticală a recipientului are modelat pe
perimetrul exterior, sub margine, un prag-suport
orizontal pentru susţinerea capacului. Mânerele
în bandă lată de circa 2 cm sunt prinse orizontal,
de la nivelul pragului. În spaţiul dintre mânere va-
sul avea un ornament pictat, probabil, în zigzag,
din figuri roşii pe fundal deschis. Diametrul gu-
rii a fost în jur de 29 cm (tab. 1,1). Piesa descrisă
are multe similitudini, inclusiv, ca dimensiuni, cu
recipientul ce figurează printre materialele Ago-
rei ateniene, descoperit în context datat între anii
500-480 a.Chr. (Sparkes, Talkott 1970, 321/1217).
Tot apariţie singulară, şi tot în aşezarea
Saharna „La Revechin”, este un bol (one-handler)
(Levinschi 2000, 31) de formă semisferică pe fund
lat inelar. Buza vasului este îngroşată spre interior,
cu aplatizare oblică. Singurul mâner era aplicat
orizontal la nivelul buzei. Firnisul este de culoare
neagră, cu luciu metalic. Diametrul vasului la gură
este de 15 cm (tab. 1,2). Este un exemplar de bol,
datat între anii 420-400 a.Chr. (Sparkes, Talkott
1970, 290/753).
Spre deosebire de piesele anterioare, frag-
mentele de kantharos reprezintă forma de vas ce
apare în mai multe situri getice, în care au fost
efectuate săpături arheologice. Câteva exempla-
re fragmentate, inclusiv una întregită grafic, sunt
atestate în aşezarea Saharna „La Revechin” (Le-
vinschi et al. 2000, 98-99, fig. 8,17; Levinschi 2003,
264, 269-270, fig. 2,2), nelipsind la Saharna Mică
şi Saharna Mare (Niculiţă et al. 2008, 46, fig. 39,10;
104, fig. 94,2; 118, fig. 114,11; 137, fig. 142,16), re-
cipiente de acest fel fiind prezente şi în aşezarea
Hligeni II „La Şanţ” (Gol’tseva, M.T. Kashuba
1995, 41, tab. XCI, 3-4). Pe Răut fragmente de
kantharos sunt găsite la Butuceni (Mateevici 1999,
180, fig. 10,11), iar în Codrii de Sud – la Stolniceni
(Sîrbu, Arnăut 1995, 382).
În cazul tuturor acestor descoperiri pare să
fie vorba de una şi aceeaşi variantă de kantharos
– vas cu partea superioară de formă tronconică,
corp bombat şi aplatizat, pe picior inelar de formă
semisferică, gol în interior (identic în toate patru
situri – Saharna „La Revechin”, Saharna Mică,
Saharna Mare, Hligeni II). Din punct de vedere
morfologic (particularităţile de modelare a buzei),
printre recipientele din aşezările enumerate
deosebim două variante: 1 – cu profilul buzei
îngroşat spre exterior în formă de triunghi, fiind
vorba de kantharosul de tip 701-702 (Sparkes,
Talkott 1970), depistat în toate siturile amintite
mai sus; 2 – cu profilul buzei de grosime uniformă,
fiind vorba de piese de tip 707 sau 709 (Sparkes,
Talkott 1970), una găsită în aşezarea Saharna
„La Revechin” (tab. 1,3) şi reconstituită grafic
(Levinschi et al. 2000, fig. 8,17), încă un profil
similar figurând în tabela cu materiale din groapa
nr. 55 (tab. 1,4) a aşezării Saharna Mare (Niculiţă
et al. 2008, fig. 114,11).
Ambele varietăţi de kantharos sunt producţii
de Atica, foarte răspândite în nordul (nord-ves-
tul şi nord-estul) Mării Negre. Se constată că apar
frecvent în complexe din al doilea şi al treilea sfert
al sec. IV a.Chr. (Onaiko 1970, 16). Cât priveş-
te însăşi Atica, acolo piesele cu buza lată apar în
contexte datate între anii 350-325 î.Hr. (Sparkes,
Talkott 1970, 286, pl. 29/701-702), iar cele cu buza
de grosime uniformă apar şi în contexte datate în
perioada 375-350 a.Chr. Parametrii dimensionali
(9 cm la buză) ai piesei din aşezarea Saharna „La
Revechin” permit încadrarea ei în acelaşi interval
de timp ca şi varianta precedentă – între anii 350-
325 a.Chr. (Sparkes, Talkott 1970, 286, pl. 29,709).
Vasele-bol sau străchinile de mici dimensi-
uni, acoperite cu firnis negru, sunt cunoscute în
număr mai mic, fiind menţionate printre mate-
rialele descoperite de Gh.D. Smirnov în aşezarea
Saharna Mare (Kashuba et al. 2001-2002: 191, ris.
XLVI/6), precum şi printre cele de la Butuceni
(Mateevici 1999, 180, fig. 9,7; 10,1-3,6-9,13; Nicu-
liţă et al. 2002, 60, fig. 120-121).
În cazul piesei de la Saharna (tab. 1,5), cu dia-
metrul de 16,2 cm (conform desenului), este vorba
de un bol de tip 806, care, în complexele Agorei ate-
niene, apare în contexte datate între anii 350-325
a.Chr. (Sparkes, Talkott 1970, 293-294, fig. 8,806).
Cât priveşte piesele de la Butuceni, nomi-
 Ceramica grecească de lux în aşezările getice din silvostepa Nistru-Prut 121

Tab. 1. Tipurile de vase greceşti de lux în aşezările getice din silvostepa Nistru-Prut.
Tab. 1. Typs of Luxury Greek Pottery in Getic settlements of the Dniester-Prut forested steppe.
122 Alexandru Levinschi

nalizate ca boluri, analiza desenelor publica-
te (Mateevici 1999, fig. 10) ne lasă impresia, că
printre descoperiri pot fi atât boluri propriu-zise,
cât şi vase de tip bol. Astfel, în baza parametrilor
morfologici şi metrici, piesa de la figura 9,7 (Ma-
teevici 1999, 194) este un bol cu profil curbat spre
interior, pe fund inelar, de tip 838 – piese datate
între anii 350-325 a.Chr. (Sparkes, Talkott 1970,
296/838), iar în cazul celei de la figura 10,13 (Ma-
teevici 1999, 195), în baza aceloraşi parametri (9
cm la buză), este o cupă-kantharos (tab. 1,7) cu
mânerele amplasate pe linia diametrului maxim
sau în jumătatea inferioară a corpului, fixate doar
la una din extremităţi. Aceasta din urmă este un
vas de tip 688, întâlnit frecvent în complexe datate
între anii 350-325 a.Chr. (Sparkes, Talkott 1970,
285/688). În acest context menţionăm că un vas
de acelaşi tip (tab. 1,6) este şi piesa din contex-
tul trusei de magician din şanţul aşezării Hansca
„Toloacă” (Никулицэ 1985, 115; Sîrbu 1993, fig.
43,1). Partea inferioară a vasului de la figura 10,10
(Mateevici 1999, 195), cu corpul canelat pe ver-
ticală (în studiul din 2002 – două piese), pare să
aparţină unei oenochoe (tab. 1,8-9), similare celor
de tip 104 (Sparkes, Talkott 1970, 244/104) şi ca-
racteristice pentru prima jumătate a sec. IV a.Chr.
Cât priveşte piesele de la figura 10,1,3 – pentru ele
nu avem nici un fel de analogii, profilul şi speci-
ficul de modelare a fundului fiind caracteristice
pentru ceramica cenuşie. Autorii studiului ulteri-
or (Niculiţă et al. 2002, 60, fig. 121,1-2,4-5) le gă-
sesc analogii printre descoperirile din oraşele din
nord-vestul Mării Negre.
În situl de pe promontoriul Butuceni mai
sunt amintite fragmente de cupe şi de văscioare
de tip lagynos, ce sunt datate începând cu sec. IV
a.Chr. (Niculiţă et al. 2002, 60).
Printre fragmentele de vase nedeterminate
din aşezarea Saharna Mare (Niculiţă et al. 2008, fig.
142,9-15) figurează şi profilul incomplet al unui
vas cu caneluri verticale (fig. 142,14), aplicate în
jumătatea inferioară a corpului, de la nivelul liniei
diametrului maxim (egal cu 11,5 cm). În cazul
acestei piese (tab. 1,10) este destul de verosimil
să fie vorba de o cupă-kantharos cu gâtul înalt,
curbat spre exterior în profil, de tip 692 – piesă
caracteristică intervalului de timp dintre anii 350-
325 a.Chr. (Sparkes, Talkott 1970, 285/692).
Cam acestea ar fi formele de vase greceşti de
lux, ce au putut fi identificate printre descoperirile
de fragmente ceramice din aşezări. O mare parte
dintre ele erau cele mai preferate pentru export în
mediul locuit de geţii din silvostepa Nistru-Prut.
În baza acestei analize constatăm că cele mai
timpurii apariţii sunt piese singulare produse,
probabil, în unele centre ioniene, la sfârşitul sec.
VI a.Chr. Urmează o întrerupere de aproape un
secol, după care semnalăm apariţii sporadice ale
vaselor cu firnis negru, lucrate în ateliere atice pe
la sfârşitul ultimului sfert al sec. V a.Chr.
O nouă apariţie a ceramicii greceşti de lux
în mediul getic din silvostepă este semnalată pe
la mijlocul sec. IV a.Chr., când în aşezări docu-
mentăm prezenţa unei varietăţi mai largi de vase
greceşti cu firnis negru, preponderent, cupe, vase
de tip kantharos şi boluri (ca să nu excludem şi
prezenţa altor forme), majoritatea absolută a că-
rora era produsă în atelierele ceramice din Atica
pe parcursul sfertului trei al acestui secol.
În acest context ţinem să atragem atenţia
că, pentru moment, în cadrul siturilor getice din
silvostepa Nistru-Prut nu este documentată pre-
zenţa vaselor ceramice greceşti de lux, producţia
cărora este caracteristică pentru epoca elenistică.
Luată la general, această distribuire cantitativ-
cronologică a ceramicii greceşti de lux în siturile ge-
tice din zona împădurită a silvostepei dintre Nistru
şi Prut repetă situaţia constatată anterior în baza
analizei ritmurilor de pătrundere în această zonă a
uleiurilor şi vinurilor greceşti în ambalaje ceramice.

Bibliografie

Gol’tseva, Kashuba 1995: N.V. Gol’tseva, M.T. Kashuba, Glinjen’ II – mnogosloinyi pamiatnik Srednego
Podnestrov’ia (Tiraspol’ 1995) // Н.В. Гольцева, М.Т. Кашуба, Глинжень II – многослойный памятник
Среднего Поднестровья (Тирасполь 1995).
Kashuba et al. 2001-2002: M.T. Kashuba, V.P. Khakheu, O.G. Levitski, Frako-getskie drevnosti v iuzh-
noi lesostepi Srednego Dnestra (kul’turno-khronologicheskaia sistematizatsiia materialov iz raskopok
 Ceramica grecească de lux în aşezările getice din silvostepa Nistru-Prut 123
vtoroi poloviny XX veka. Stratum plus 3, 2001-2002, 118-123 // М.Т. Кашуба, В.П. Хахеу, О.Г. Левиц-
кий, Фрако-гетские древности в южной лесостепи Среднего Днестра (культурно-хронологиче-
ская систематизация материалов из раскопок второй половины ХХ века). Stratum plus 3, 2001-
2002, 118-223.
Levinschi 2000: Al. Levinschi, Raport ştiinţific privind rezultatele investigaţiilor arheologice în fortificaţia
getică Saharna – „La Revechin”, campania 1999. Arhiva MNIM, inv.nr. 466 (Chişinău 2000).
Levinschi 2003: Al. Levinschi, Limita cronologică superioară a fortificaţiilor getice din zona Saharna –
Rezina. In: Interferenţe cultural-cronologice în spaţiul nord-pontic (Chişinău 2003), 261-284.
Levinschi, Covalenco 2001: Al. Levinschi, S. Covalenco, Raport ştiinţific privind rezultatele investigaţiilor
arheologice în fortificaţia getică Saharna – „La Revechin”, campania 2000. Arhiva MNAIM, inv. nr. 468
(Chişinău 2001).
Levinschi et al. 2003: Al. Levinschi, O. Şcipachin, M. Negură, Complexele locative din fortificaţia getică
Saharna – „La Revechin”. Tyragetia IX, 2000, 87-100.
Mateevici 1999: N. Mateevici, Contribuţii la cercetarea şi studierea materialului ceramic grecesc de la
cetatea getică de la Butuceni. In: Studia in Honorem Ion Niculiţă (Chişinău 1999), 177-195.
Niculiţă 1985: I. Niculiţă, Izuchenie severofrakiiskikh poselenii v Khanskom microraione. AIM v 1981
g. (Kishinev 1985), 95-117 // И.Т. Никулицэ, Изучение северофракийских поселений в Ханском
микрорайоне. АИМ в 1981 г. (Кишинев 1985), 95-117.
Niculiţă et al. 2002: I. Niculiţă, S. Teodor, A. Zanoci, Butuceni. Monografie arheologică (Bucureşti 2002).
Niculiţă et al. 2008: I. Niculiţă, A. Zanoci, T. Arnăut, Habitatul din mileniul I a.Chr. în regiunea
Nistrului Mijlociu (Chişinău 2008).
Onaiko 1970: N.A. Onaiko, Antichnyi import v Prodneprov’e i Pobuzh’e v IV-III vv. do n.e. SAI D 1-27
// Онайко Н.А. 1970. Античный импорт в Приднепровье и Побужье в IV-III вв. до н.э. САИ Д 1-27
(Москва 1970).
Sîrbu 1993: V. Sîrbu, Credinţe şi practici funerare, religioase şi magice în lumea geto-dacă (Galaţi 1993).
Sîrbu, Arnăut 1993: V. Sîrbu, T. Arnăut, Incinta fortificată de la Stolniceni, raionul Hânceşti – Rep.
Moldova. Cercetări arheologice în aria nord-tracă (I) (Bucureşti 1995), 378-400.
Sparkes, Talkott 1970: B.A. Sparkes, L. Talkott, Black and plain Pottery of the 6th, 5th and 4th centuries
B.C. (New Jersey 1970).

Alexandru Levinschi, cercetător ştiinţific, director al Muzeului Ştiinţei al AŞM, bd. Ştefan cel Mare şi
Sfânt 1, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova; e-mail: levinschi.alex@gmail.com