OLIGOCENUL BITUMINOS DINTRE CUEJDIU SI OZANA

Grasu C., Catana C., Grinea D., Ionesi L. Geologia regiunii

In alcatuirea regiunii intra depozite cretacice, paleogene si miocene, repartizate la doua mari unitati tectonice: Unitatea de Vrancea si cea de Tarcau. Unitatea de Vrancea situata la contactul cu molasa pericarpatica grupeaza depozite de varsta cretacica, paleogena si miocena. In literatura de specialitate este cunoscuta si sub numele de autohtonul submarginal (Th. Joja, 1958), unitatea externa (I. Bancila, 1958), unitatea marginala (I. Dumitrescu, 1952). In calitate de paraautohton apare prin eroziunea panzei de Tarcau, constituind semifereastra Bistritei (I. Atanasiu, 1939, 1943; I. Bancila, 1958), iar la nord, cateva ferestre mici dintre care cea mai extinsa este semifereastra BranDumesnic (I. Atanasiu, 1939, 1943; Th. Joja, 1948). In cazul semiferestrei Bistrita cele mai vechi depozite apar in anticlinalul DoamanaHoraita si cuprind: sisturi negre (Vlaanginian-Cenomanian inferior) partial diferite de cele din unitatile vestice, un orizont de argile verzi si rosii cu intercalatii de tufite, urmate de un complex grezo-calcaro-marnos, corespunzator intervalului Cenomanian superior- Turonian Senonoan inferior si in continuare Stratele cu Inocerami de varsta santonian-maestrichtiana. Paleocen-Eocenul cuprinde o serie de entitati binecunoscute: Strate de Izvor, Strate de Straja, Strate de Jgheabul Mare, calcare de Doamna, stratele de Bisericani si gresia de Lucacesti. De amintit este ca Stratele de Izvor se identifica cu ceea ce s-a descris drept Conglomerate de Cernegura la sud de Bistrita (I. Bancila, 1958) iar la nord cu Stratele de Runcu. Stratele de Straja au oarecari deosebiri fata de cele din unitatea de Tarcau, grosime mai redusa si absenta sau raritatea argilelor rosii. Oligocenul prezinta cateva trasaturi distincte si anume: diminuarea gresiei de Kliwa pana la disparitia ei ca orizont distinct in unele sinclinale, in altele producandu-se o invazie de conglomerate care substitue o mare parte din depozite cu exceptia menilitelor inferioare si a marnelor brune. In fereastrra Bran-Dumesnic cele mei vechi depozite scoase la zi sunt Stratele de Bisericani peste care urmeaza gresia de Lucacesti, suportand coloana litologica oligocena cu menilite, marne brune, disodile inferioare, gresie de Kliwa si conglomerate cu elemente verzi, menilite si disodile superioare. Succesiunea se incheie cu stratele de Gura Soimului (Miocen). Tectonic, unitatea de Vrancea este impinsa peste molasa pericarpatica, fiind la randul ei acoperita de depozitele panzei de Tarcau. Unitatea de Tarcau prezinta cea mai mare dezvoltare in cadrul zonei de cercetare si corespunde cu ceea ce s-a mai denumit unitate marginala sau medio-marginala. Cretacicul, Paleocenul si Eocenul acestei unitati cuprinde entitatile cunoscute: Strate cu inocerami, Strate de Izvor, Strate de Straja, Strate de Sucevita, Calcarul de Doamna, Stratele de Bisericani cu unele variatii de facies fata de unitatea de Vrancea si gresia de Lucacesti. Trasaturile faciale ale Paleocen-Eocenului constituie aici litofaciesul de Tazlau sau intermediar. Oligocenul, care ne intereseaza in mod special, ocupa suprafete restranse. Fata de cel din unitatea de Vrancea, aici lipseste orizontul menilitelor si disodileleor superioare, gresia de Kliwa formeaza un orizont distinct iar conglomeratele cu elemente de sisturi verzi sunt foarte reduse. Stilul tectonic se caracterizeaza prin prezenta cutelor solzi cu deversari estice si mai putin prin cute normale sau rasturnate.

Unitatea de Vrancea

Fereastra tectonica Bran-Dumesnic Se contureaza intre p. Ozana la N si sectorul superior al p. Cracaul Alb (Chitele) la S. Longitudinal am urmarit-o exclusiv intre cele doua paraie, desi spre sud se continua si dincolo de paraul Chitelor.
Eocenul este reprezentat numai prin partea sa superioara si anume prin Stratele de Bisericani si Gresia de Lucacesti. Stratele de Bisericani apar cu aspectul lor obisnuit. Gresia de Lucacesti, dupa modul de dezvoltare confirma ideea ca nu reprezinta altceva decat depozite psamitice neuniform la partea superioara a marnelor cu globigerine. Se pune in evidenta prin aparitia unor bancuri de gresie silicioasa, care insumeaza, cel putin in deschiderile studiate (p. Chitele, p. Fanatului), 2-3 m grosime. Pentru a nu altera acceptiunea stratigrafica a ceea ce s-a numit Gresie de Lucacesti, mentionam ca am facut distinctia fata de gresiile silicioase episodice,uneori lentilizate, care apar la nivelul argilelor marnase cafenii, disodilelor si chiar a menilitelor (=Strate de Linguresti sau Gresia de Fierastrau dupa unii autori). Oligocenul cuprinde orizonturile cunoscute: menilite inferioare, marne brune, disodile inferioare, gresia de Kliwa si conglomerate cu elemente de sisturi verzi, menilite si disodile superioare. Menilitele inferioare incep cu argile marnase cafenii si argile disodilice, cu rare gresii silicioase ca nivele cvasicontinui sau episodice, lentiliforme. Treptat incep sa apara benzi de menilite centimetrice sau decimetrice care in partea terminala firmeaza un nivel de pana la 12 m grosime; la nivelul menilitelor compacte de sub marnele brune, rocile pelitice capata aspectul unor disodile tipice de multe ori destul de bituminoase. Marnele brune au grosimi de 10-20 m si sunt in cea mai mare parte menilitizate; cu aceste trasaturi pot fi studiate pe p. Bran si pe p. Fanatului. Disodilele inferioare sunt bine conturate si se caracterizeaza prin predominarea disodilelor, gresia de Kliwa dezvoltandu-se subordonat in bancuri decimetrice formand deseori alternante cu primele. Ca si in semifereastra Bistrita apar unele brecii cu ciment, slab consolidate. Pelitele acestui orizont sunt destul de variabile sub raport litologic: se intalnesc pelite nisipoase cu treceri spre gresii silicioase in strate subtiri; argile cenusii slab cafenii, putin bituminoase; disodile cu luciu metalic, in pachete milimetrice si disodile negre mai compacte cu aspect carbunos, asa cum apar pe paraul Chitele. Mentionam ca pe paraul Bran disodilele inferioare au un pronuntat caracter silicios, fiind probabil menilitizate, ajungandu-se la intercalatii milimetrice de menilite propriu-zise; in aceeasi zona a paraului Bran ele cuprind marno-calcare sideritice, elipsoidale sau perfect rotunjite care pot ajunge la diametrul de 1-1.5 m. Daca nu ne-am situa imediat deasupra marnelor brune am fi tentati sa le atribuim orizontului menilitelor si disodilelelor superioare intrucat asemenea disodile compacte cu siderite se intalnesc in acest orizont, in mod obisnuit, in zona dintre Calu si Tazlau. Gresia de Kliwa si conglomeratele cu elemente verzi. Urmeaza peste disodilele inferioare si se poate observa bine pe paraiele Chitele si Fanatului. Mentionarea acestui orizont in aceasta parte a unitatii de Vrancea este normala, intrucat el se pastreaza ca entitate cuc cat ne aflam mai spre vest. Menilitele si disodilele superioare incheie succesiunea oligocena fapt observabil pe paraul Chitele. Dessi redus la cativa zeci de metri el exista, intrucat aici se pun in evidenta, peste conglomerate, menilite cu disodile care stau evident sub Strate de Gura Soimului. Limitarea coloanei oligocene in fereastra Bran-Dumesnic la nivelul conglomeratelor de catre Th. Joja (1958) se datoreaza probabil unei lacune de observatii; succesiunea completa a fost deschisa cu ocazia construirii unui drum forestier. Miocenul nu apare decat in deschiderile de pe p. Chitele si este reprezentat de Stratele de Gura Soimului. Sunt reduse la un pachet de 20-25 de m grosime de roci flisoide, constituite din brecii si gresii nisipoase cenusi cu hieroglife pe talpa. Sub raport litologic sunt asemanatoare cu cele din semifereastra Bistrita. Prezenta lor era de presupus daca ne gandim ca Oligocenul din fereastra amintita pare sa fie o prelungire nordica a sinclinalelor D. Coscova-Gura Prislopasului si ScaricicaPrislopasu, de la sud. Prezenta miocenului a fost banuita de catre Th. Joja, fapt dedus din cartarea in

cadrul unor mici ferestre sau chiar in cadrul semiferestrei (Cracaul Negru) a unor marne de tip miocenic. Consideratii tectonice Structura de amanunt a ferestrei a fost descifrata de Th.Joja, care identifica in zona un anticlinal cu Strate de Bisericani in zona mediana, flancat la est si vest de doua sinclinale de roci oligocene. Anticlinalul Bran-Dubau reprezinta structura axala a ferestrei. Este o cuta n ormala, a carei flanc vestic, in jumatatea nordica ramane mascat sub depozitele panzei de Tarcau. In paraul Chitele, unde sa pune in evidenta terminatia periclinala, marnere brune, reprezinta ambele flancuri, avand inclinari divergente. Sinclinalul Crainicul-Batca Stancilor se desfasoara la vest de anticlinalul Bran-Dubau, fiind alcatuit din oligocen si Stratele de Gura Soimului in ax. Este o cuta aplecata spre est, usor asimetrica cu flancul estic mai dezvoltat, cuprinzand pe o grosime mare disodilele inferioare si conglomerate; pe flancul vestic cele doua orizonturi par sa lase loc unei alternante disodilegresii de Kliwa, lipsind conglomeratele. Spre nord, in paraul Fanatului (bazinul Mihaietului)sinclinalul intra sub depozitele panzei de Tarcau. Sinclinalul Bran-Chita Mare, se situeaza la est de anticlinalul Bran-Dubau, fiind dezvelit de sub panza de tracau numai flancul sau vestic. Trebuie mentionat ca la limita de vest a ferestrei apar din nou Strate de Bisericani ce se pot observa pe paraul Fanatului si obarsia paraului Chitele, constituind flancul estic al unui anticlinal care ramane de data aceasta aproape complet sub stiva depozitelor cretacic-paleocene din Tarcau.