Sunteți pe pagina 1din 15

Legenda PRM=Primul Razboi Mondial DRM=Al Doilea Razboi Mondial Urm=urmarile Econ=economice Ind=industrie, industrializare

ANGLIA Revolutia industriala reprezinta momentul de rascruce in evolutia economica a omenirii, un proces complex, cu o dubla natura (tehnica si social-economica), din care au rezultat performante economice, sociale, politice, culturale fara prcedent in istorie Anglia este prima tara care a cunoscut procesul de industrializare. Ea va constitui un model si pt celelalte tari care vor intra in acest proces. Aceasta rev ind se desfasoara intre anii 1750-1821 si se sistematizeaza pe 3 coord: demografic, agrar si industrial. Rev dem consta in cresterea populatiei. In doar aproape 3 sferturi de secol, de la 7 mil de loc, se ajunge la 21 mil. Astfel, forta de munca este tanara, viguroasa, ceea ce determina cresterea cererii interne. Sau produs schimbari importante in structura socio-economica, profesionala si in mediile urban si rural. Rev agrara se instaleaza la jum sec 17. Agric angliei se practica cu tehnici traditionale. Erau multe campuri agricole folosite la comun de catre membrii comunitatii si multe suprafete necultivate. Nu exista o delimitare. Astfel, la cererea marilor proprietari, parlamentul britanic confera acte de imprejmuire. De fapt, taranii au fost deposedati de pamanturi prin rascumpararea sau violenta. Aceste acte erau acordate celor care isi puteau permite, eu trebuiau sa faca dovada ca au bani pt a cultiva pe acele terenuri. Un boier care detinea un domeniu avea voie sa foloseasca o treime(din punct de vedere economic), iar taranii doua treimi (proprietate conditionata). Dispare clasa mijlocie rurala, ramanand doar marii latifundiari si tarii, care fie devin forta de munca ieftina, fie emigreaza in America. Astfel, productia agricola devine sistematica, avand o oferta mare la un pret mic. Rev ind propriu-zisa inecpe cu industria textila si se continua cu exploatarea carbunelui si fierului si constructia de cai de transport. s-au facut multe descoperiri tehnice si perfectionari, prima fiind suveica zburatoare, urmata de masini cu aburi, calea ferata, procesul de a prelucra fonta in fier forjabil. In 1825 sunt deja 6400 km de canale interne. In sept 1829 se inaugureaza prima cale ferata LiverpoolManchester. Dupa 1830, Anglia devine dependenta de Imperiul Colonial. In 1850, suprematiei economice europene, supranumita si Imperiul care nu apune niciodata, i se arata un nou pretendent: Rusia, care ulterior devine Germania. Devenise clar c revoluia industrial provocase schimbri majore i transformase Marea Britanie n atelierul ntregii lumi. Acest statut a fost celebrat n 1851 prin Marea Expoziie organizat, n Hyde Park, ntr-o construcie de metal i sticl numit Palatul de cristal un adevrat simbol al puterii industriale al acestei naiuni.

GERMANIA Revolutia industriala reprezinta momentul de rascruce in evolutia economica a omenirii, un proces complex, cu o dubla natura (tehnica si social-economica), din care au rezultat performante economice, sociale, politice, culturale fara prcedent in istorie La inceputul sec 19, lumea germana este formata din aporx 300 de formatiuni statale. Acest lucru era un handicap al vietii economice. Se pastrau multe caracteristici medievale, precum mestesugaritul si manufacturile, avand in comun limba religia si obiceiurile. Din initiativa Prusiei, se formeaza Zollvereihul (uniune vamala) in 1819. Aceasta uniunea vamala permita libera circulatie a marfurilor, libera circulatie a capitalurilor si libera circulatie a persoanelor. Pe fundalul Zollvereih-ului, se produce revolutia ind in Germania. Se adopta succcesiv (1851-1852) doua legi de reforma agrara. Ele se refera la luarea dreptului de folosinta a pamantului celor care erau mari proprietarii de domenii feudale. Se instituie proprietatea capitalista pe tot domeniu feudal. Uni emigreaza spre America, pentru o viata mai buna. Se fac exploatatii de tip ferma, iar productia obtinuta era orientata spre piata. Prentru a incuraja agricultura, statul prusac impune anumite masuri, da al caror rezultat se remarca 2-3 secole mai tarziu. Astfel, se infiinteaza scolile de iarna. Aceste scoli trebuiau neaparat absolvite de proprietatii unor terenuri mai mari de 50 ha. Daca nu absolveau, dupa 2 ani de cand aveau pamantul, statul avea drept asupra pamantului sau, altfel spus, drept de preeptiune. Cursurile erau sustinute de profesori universitari itineranti, organizate pe parohii, cateodata si in biserica daca nu aveau. Una dintre masuri ar fi finantarea in totalitate a universitatilor cu profil agricol si modernizarea fermelor. Statul prusac incurajeaza cooperatia. In Rusia, Lenin ia termenul, scoate continutul german si il introduce pe cel bolsevic. Toate aceste masuri determina o agricultura de tip intensiv: oferta mare, pret mic. Referitor la demografia germana, rata natalitatii ajunge la 33%, avand o populatie educata si civilizata, femeia cizelanduse. Politica statului prusac se sistematizeaza. Industria grea incepe sa ia proportii covarsitoare, care pana la sfarsitul secolului o intrece pe cea engleza: siderurgie, metalurgie, constructia de masini militare. Germanii aveau o piata de desfacere asigurata, erau intreprinderi mari si foarte mari subventionate de stat. Aplicatiile civile provenea din cele militare (automobilul). Capitalul este centralizat. Se instituie departamente de cercetare stiintifica pentru intensificarea procesului. Apare motorul diesel folosite la primele submarine germane. Dupa unificarea Germaniei (1871), se creeaza o retea feroviata menita sa unifice teritorial diferite provincii. Cile ferate germane nsumeaz 43.000 km n 1890, au o mare densitate n regiunile puternic industrializate, ca Westphalia, Silezia i Saxonia, i se afl, dup 1876, n proprietatea statului. Se creeaza doua inventii epocale, care isi pun amprenta

asupra nivelului de dezvoltare a economiei germane: motorul Otto (stramosul motorului pe benzina) si motorul electric. In prag de Primul Razboi Mondial, Germania ocupa locul I in ierarhia mondiala datorita progresului sau economic si tehnologic.

SUA Revolutia industriala reprezinta momentul de rascruce in evolutia economica a omenirii, un proces complex, cu o dubla natura (tehnica si social-economica), din care au rezultat performante economice, sociale, politice, culturale fara prcedent in istorie Evolutia econmica a SUA cunoaste 2 etape esentiale: prima se desfasoara de la declararea independentei in 1776 pana la Razboiul de secesiune, iar a doua etapa incepe de la razb de secesiune si pana la PRM 1914. In prima etapa, America are o dezvoltare economica inspirata din modelul britanic, avand si ea cele 3 coord are rev ind. Pe plan agrar, colonistii infiinteaza ferme. Cultura cerealelor si cresterea animalelor sunt favorizate de faptul ca pamanturile erau nefolosite, fertile si se intindeau pe o suprafata foarte mare. Agricultura este predominant pastorala. Datorita unei rate a natalitatii foarte mari si a unei imigrari masive, populatia creste de aproape 20 de ori intr-un singur secol: de la 4 mil loc se ajunge la 100 mil loc. Productia agricola reprezitna baza de materii prime pentru productia alimentara, care, initial, este concentrata in jurul orasului Chicago. In acelasi timp, industria textila se remarca prin valorificarea bumbacului din zonele de sud. Prima afacere in stil american o constituie caile ferate. Ele reprezinta o necesitate pentru vietile americanilor. De aici insa, dezvoltarea economica ia amploare, deplasanduse spre alte industrii, complementare celei de cai ferate: industriile metalurgice, extractive, constructoare de masini. Fata de europeni, America are locomotive mai mari. A doua etapa reprezinta diferentierea modelului economic american fata de cel european, America punandusi amprenta vizibil pe viata economica si politica. Astfel, se deosebesc primele masuri de politci protectioniste: taxele vamale moderate (10%-15%). Datorita expansiunii rapide economice, apar primele societati pe actiuni, iar ca urmare a unor monopoluri nedorite, primele legi antitrust. Primele actiuni inregistrate au fost ale firmelor feroviare la Bursa din New York. Dupa 1860, libera initativa atinge cote maxime si se credea ca orice interventie a statului in economie era un atentat la democratie. Tot atunci, apar primii milionari (care aveau un capital mai mare de 1 milion de dolari). Domeniile dominate erau petrolul, caile ferate si otelul. Descoperirea petrolului atrage dupa sine un ritm propriu SUA. Numeroase inventii precum conductele magistrale de titei, vaporul de cisterna (Rockfeller), vasul frigorific si vasul turbinei, tramvaiul Siemens (1812), conservele, etc, se aplica la scara nationala. Specifica diferentierii modelului economic este diviziunea muncii, care este, de asemenea, foarte bine dezvoltata. Uzinele Ford produc primul atuomobil din lume. Ford si Taylor intemeiaza managementul modern prin realizarea reclamelor. Urbanizarea se practica la scara larga. Dolarul american are drept de circulatie comun cu principalele monede europene: marca, francul si lira (in prima etapa de la decl indep pana la razb de secesiune). In a doua etapa (de la razb de secesiune si pana la PRM), fiecare stat are o banca centrala (emisiune),

permitanduse doar circulatia lirei si a dolarilor locali. Intre 1900 si 1912, cunoastem falimentul lui Money Trust. In 1913, dolarul ia o noua directie. Se infiinteaza sistemul federal de rezerva care controleaza emisiunea monetara pe intreg teritoriu american. Dimensiunile bancnotei raman la fel, precum si culoarea verde. In concluzie, in prag de PRM, SUA este o tara de proportii imense, cu o economie agrarindustriala dezvoltate, cu o populatie indestulata material, ocupand locul 3, dupa Germania.

FRANTA Revolutia industriala reprezinta momentul de rascruce in evolutia economica a omenirii, un proces complex, cu o dubla natura (tehnica si social-economica), din care au rezultat performante economice, sociale, politice, culturale fara prcedent in istorie Franta cunoaste o dezv ind relativ tarzie. In sec 19, economia franceza este puternica marcata de revolutia din tara. Au fost luate numeroase masuri sub impulsul revolultiilor, avand urmari negative aproape jum de secol. Reforma agrara impusa improprietareste locuitorii marilor domenii, deteminand amrea propeietate care substituie agricultura de tip ferma (doua treimi). Cealalta treime se regaseste sub forma unor proprietati mici si mijlocii. Se retine in agricultura o prea mare forta de munca, iar clasele mici si mijlocii nu au o forta economica puternica. Agricultura taraneasca este de subzidenta, avand o oferta mica si un pret mare. O alta masura o reprezinta emisiunea de moneda de hartie. Aceasta scapa de sub control, producand o inflatie galopana. Clasa mijlocie este astfel ruinata, nobili fiind deja. Distrugerile provocate pe perioada revolutiei sunt foarte mari. Ca urmare a domniei lui Napoleon Bonaparte, economia activa pierde 15%, astfel instalanduse o forta de munca deficitara, cu deosebire in mediul agricol. Productivitatile sunt scazute, preturile la produsele alimentare ridicate. Saracia in care traiesc francezii ii impiedica sa isi intemeieze o familie, neavand conditiile necesare, populatia astfel scazand. Franta ramane cu o imensa datorie externa si finante dezorganizate. Pe acest fundal, economia evolueaza lent, sub nivelul posibilitatilor economice. Statisticile arata prabusirea economica a Frantei: 80% din intreprinderile industriale au intre 3 si 5 lucratori (cu patron cu tot). La jum sec 19 se semneaza un tratat comercial franco-britanic incheiat din initiativa englezilor. Acesta presupune respectarea principiul liberului schimb. Cele doua tari isi exceptau reciproc marfurile de la taxe. Efectul este negativ, industria franceza fiind puternic falimentata de economia engleza. Franta pierde Alsacia si Morena si e obligata sa plateasca datorii Germaniei. Aceste datorii se materializa in 40% din rezervele de aur franceze. Aproape doua decenii, moneda lor este una slaba. Dupa 1870 si pan la PRM, industria franceza cunoasta realizari remarcabile in domenii de varf ale epocii (metalurgie, oteluri speciale, autovehicule, chimie) dar care nu proudc varfuri de antrenament in economie nationala. Inaugurarea primei linii internaionale de transport pe cale ferat are loc la 19 septembrie 1841, pe un traseu de 140 km, ntre Strasbourg (Frana) i Basel (Elveia).

In prag de PRM, economia franceza este agrar-industriala si nu constituie suport economic pt prestigiul Frantei, avand urmari pe termen lung. REFORMA SOCIETATII ROM LA JUM SEC 19 In istoria romanilor, epoca moderna reprezinta unul dintre cele mai importante momente, putandu-se remarca in contextul genral european al dezvoltarii sociale, economice si politice. Startul este dat prin tratatul de la Adrianopol. Tarilor romane li se retrocedeaza porturile de la nordul Dunarii, recunoscandu-li-se libertatea comertului exterior, adica este desfiintat monopolul otoman asuprea comertului. Li se permite libera navigatie si comertul pe Marea Neagra, precum si desfiintarea zaharelei. Insa otomanii impun politic tarilor romane dreptul de preeptiune, adica de prim cumparator. Ei vindeau cerealele, graul, animalele ca fiind ale lor.. Braila si Galati erau noduri vamale, care ulterior au devenit in 1836, respectiv 1837 porto-franco, adica puncte libere. Timp de 20 de ani, cele doua porturi cresc exponential, dovada fiind faptul ca, in doua decenii, volumul si valoarea comertului exterior romanesc derulat prin cele doua porturi creste de 20 de ori. Se produc mariri si modificari asupra culturilor agricole. Fiind o crestere de cereale de piata europeana, are loc si o extindere pe plan national. Agricultura este prin excelenta extensiva, practicanduse sisteme si utilizandu-se unele traditionale, din perioadele anteriore, iar in urmatoarele decenii se vor folosi unele tehnici mai evoluate, un model fiind ferma lui Ghica sau fermelor lui Sturza. La 1 ianuarie 1848, se stabileste Conventia Vamale intre Tara Romaneasca si Moldova, care are ca urmare amplificare fluxurilor de marfuri dintre cele doua tari, avand o piata unica romaneasca. Vama este prima institutie romaneasca. Relatiile dintre boieri si tarani se degradeaza in timp. Proprietarii funciari incearca sa isi mareasca veniturile prin micsorarea pamantului dat in folosinta taranilor si prin marirea zilelor de lucru (claca). Pe termen scurt, profitul boierilor a fost considerabil, dar pe termen lung a franat dezvoltarea agriculturii si a intregii economii. Pana in 1864, claca a reprezentat o problema sociala intre boieri si tarani. In 1851 s-au aplicat niste legi pentru a atenua situatia taranilor, dar, in fond, nu a rezolvat problema agrar-taraneasca. In 1859 are loc unificare teritoariala a Tarii Romanesti si Moldovei sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza. Dup realizarea unirii, domnitorul Alexandru Ioan Cuza i colaboratorul su cel mai apropiat, Mihail Koglniceanu (ministru, apoi prim-ministru al Romniei), iniiaz importante reforme interne: secularizarea averilor mnstireti (1863), reforma agrar (1864), reforma nvmntului (1864) .a., care au fixat un cadru modern de dezvoltare al rii. In1863 se formeaza un guvern secularizeaza averile mnstireti si dizolv Adunarea Legiuitoare. n acelai an, se supune aprobrii poporului, prin plebiscit, o nou constituie i o nou lege electoral, menit s asigure parlamentului o baz mai larg, i se decreteaz, un an mai tarziu legea rural conceput de Koglniceanu. A fost, de asemenea, conceput Codul civil i Codul penal, legea pentru obligativitatea nvmntului primar i au fost nfiinate primele universiti din ar, respectiv cea de la Iai, care azi i poart numele, i cea de la Bucureti (1864). Tot n aceast perioad a fost organizat i armata naional. Reforma este incheiata in linii mari in 1880, acelasi an al infiintarii Bancii Nationale Romane.

BNR Banca Naional a Romniei a luat fiin n anul 1880 ca instituie de credit ce deinea n exclusivitate privilegiul de a emite moneda naional, leul. De-a lungul timpului, BNR s-a bucurat nentrerupt de acest drept, chiar dac rolul su n economia naional, regimul proprietii i dimensiunile sale instituionale au cunoscut importante modificri. Legea monetara din 1868 prevedea negocierea guvernelor principatelor unite cu adunarea otomana. Pirncipatelor li se permitea o moneda nationala efectiva (leul), dar care trebuia sa poarte si insemne otomane. Conform legii, leul era o moneda nationala in sistem zecima (1 leu=100 bani). De asemenea, erau in folosinta 1 leu, 3 lei, 5 lei si 20 lei, precum si 1 ban, 3 bani, 5 bani si 20 bani. Banii erau fabricati din arama, nichel sau argint, cel din urma valorand cel mai mult. Emisiune speciala, prin care Romnia intra pentru prima dat n contact cu hrtia moned, sunt biletele ipotecare (destinate platilor pentru achizitiile facute de stat si institutiile statului pentru aprovizionare armatei). In Parlament, in aprilie 1880, a fost votat Legea pentru nfiinarea unei bnci de scont i Circulaiune, care ulterior va deveni Banca Nationala Romana(1 dec 1880). Eugen Carada este cel care aduce in tara utilajele necesare monetariei statului si redacteaza Legea constitutiva a Bncii Naionale a Romniei. Aceasta prevede bancii o dubla functie: prima ca banca de emisiune monetara, iar a doua ca prima banca comerciala. Folosindu-si prima functie, BNR exploata monopolulul statului suveran de emisiune monetara pentru care platea comision statului roman (comision ce se negocia din 20 in 20 de ani). In ceea ce priveste a doua functie, se efectuau operatiuni comerciale cu statul, cu institutiile statului, cu persoanele fizice si cele juridice. Calitatea de banca unica de emisiune exprima faptul ca infiintarea, desfiintarea si functionarea unei banci pe teritoriul Romaniei se facea numai cu aprobarea BNR-ului. In privinda angajatilor, erau exigente destul de ridicate: conducerea era asigurata de un guvernator, numit de Guvern, pe 5 ani, care trebuia sa aiba studii economice, angajatii bancilor trebuiau sa fi absolvit obligatoriu liceul, nu aveau voie sa fie afiliati politic sau sindical si nu aveau voie sa detina afaceri proprii sau interpuse pana la al treilea grad de rudenie. Capitalul initial era de 30 milioane lei, la care statul participa cu o treime si particularii cu doua treimi. Capitalul varsat era impartit in 24000 de actiuni cu valoarea nominala de 500 lei. Statul era cel mai mare actionar, avend cel mult 10 voturi pentru consiliu. Dupa 5 ani de la infiintarea BNR-ului fiecare capitala de judet avea o filiala. Guvernatorul, viceguvernatorul, directorii, comisia de cenzori, consiliu de administratie erau obligati sa detina un anumit numar de actiuni pe cont propriu, astfel erau direct interesati de prosperitatea bancii. In acea perioada, 1 kg de aur valora 3000 lei si era intreprinderea romaneasca cu cel mai mare profit, emisiunea moentara fiind acoperita integral prin stocul de metal pretios, iar aceste lucruri fiind valabile pana la Primul Razboi Mondial. In 1901, datorita profitabilitatii bancii, nu mai are nevoie de sprijinul statului. Statul isi vinde actiunile, isi mentine functiile si atributiile, dar functioneaza ca banca cu capital

privat. In perioada de avant economic (cresterea productivitatii, cresterea marfurilor), ca sa nu intre in lipsa de lichidati, se achizitioneaza aur. Prin lege, BNR avea dreptul sa pastreze in depozit (contra comision), titluri si obiecte de valoare ale statului, institutiilor statului, persoanelor fizice si juridice. Odata cu infiintarea BNR-ului si intrarea in monetarie a statului leul este definit la 332,6 mg aur fin. Stocurile erau conturi de bani pe piata, si de aceea nu exista inflatie. Banca Nationala Romana s-a construit concomitent cu sistemul de poduri de cale ferat ce traverseaz Dunrea ntre Feteti i Cernavod.

In prag de PRM, Romania este o tara agrar-industriala si o mare populatie europeana (aproximativ 40% aveau sunt 16 ani). Agricultura este un sector economic predominant ce asigura 80% din venitul national. Este pe primul loc in Europa la productia si exportul de grau si pe al patrulea loc la productia si exportul de porumb. Industriile (cu exceptia celei metalurgice) erau prelucratoare, alimentare, chimice, cherestea. Romania beneficia de material feroviar nou (adus in Anglia si Germania), beneficia de porturi modernizate la Constanta, Braila, Galati. Este prima putere petroliera din Europa, cu o moneda puternica ( 1 leu era aproximativ echivalentul unul franc francez).

URM ECON ALE PRM PRM primeste omenirea prin lungimea, amploarea si dimensiunea consecintelor, dupa razboi, practic redesenanduse harta Europei. Dispar imperiile (imperiul german, imperiul austro-ungar, imperiul otoman). Se nasca multe state noi: Polonia, Cehoslovacia, Iug, Ung, Austr, Bel, Finlanda. Numeroase state isi modifica granitele: franta isi ia inapoi alsacia si morena(11 mai 1919 - fusesera cedate germania pentru a-si plati datoriile); Belgia isi ia inapoi 2 teritorii de la Germania, iar in romania se produce alipirea basarabiei, bucovinei, banatului, crisanei, maramuresului si a ardealului istoric. Razboiul afecteaza si puterile beligerante, aproape fara nicio deosebire intre invinsi si invingatori. Primul rzboi mondial a mobilizat pe cmpul de lupt aproximativ 65 de milioane de combatani, dintre care, la sfritul rzboiului, statisticile au nregistrat aproximativ nou milioane de decedai, 15 milioane de rnii, cinci milioane de disprui i apte milioane de invalizi, dintre care aproximativ 300.000 cu 100% grad de invaliditate. Acestor pierderi li s-au adugat peste cinci milioane de orfani, peste patru milioane de vduve i aproximativ un milion de decedai din rndul populaiei civile, ca urmare a epidemiei de grip (gripa spaniol) Distrugerile provocate reciproc de prile aflate n conflict asupra capacitilor de producie, reelelor feroviare i rutiere, instalaiilor portuare, terenurilor agricole,

locuinelor etc. au fost evaluate la aproximativ 300 miliarde dolari. Europa a castigat razboiul strict militar, iar America a castigat pacea (John Maynard Keynes urmarile pacii de la Versailles ) In SUA, situatia econimica este infloritoare. Pe perioada razboiul, sa dublat productia agricola, productia industriala, au triplat flota comerciala si detineau o treime din aurul mondial. invinsii sau invingatorii Europei se refac cu ajutorul creditului American. In 1919, 220.000 tone de grau au fost exportate, fiind primul transport de acest fel. Pietele de desfacere sunt o mare problema economica, de aceea la tratativele de pace de la Paris, SUA se pozitioneaza intre Franta si Anglia, fiind un loc conciliant. Desi, oficial, refacerea de dupa razboi e declarata incheiata sfarsitul anului 1923, de fapt, in 1925, inca mai erau domenii economice afectate de razboi. Pe fundal PRM, Rusia Sovietica este un experiment mondial. In timpul razboiului, Rusia facea partea din Antanta, impreuna cu Franta si Anglia. Conducatorul statului, Lenin promite rusilor pace, paine si pamant. Insa Rusia se rupe de restul lumii. Dupa moartea lui Lenin si prealuarea puterii de Stalin, orientarea deliberata catre o dezvoltare autarhica consacra si accentueaza aceasta ruptura. Dezvoltarea izolata a Rusiei, ulterior URSS, va contiua in perioada in perioada interbelica si chiar cea postbelica. Intre 1917 si 1939 in forme specifice, se deruleaza cele 3 coord ale rev ind: rev demografica consta in cresterea cu 50% a populatiei pe fundalul unei relative indestulari alimentare si a retelei sanitare. Nationalizarii pamantului e asigurata de colhoz si sovhoz(rev agrara). Cele 2 forme de organizare aigura productia sistematica pentru piata. Iar rev ind pr-zisa reprezinta dezvoltarea industriei grele, dupa modelul sovietic: mineritul, constructia de masini, productia de energie. n Germania i Austria a fost proclamat Republica i Adunri Constituante au adoptat constituii democratice ce prevedeau votul universal i alegerea preedintelui. Statele nouaprute, reconstituite sau rentregite Cehoslovacia i Iugoslavia, Polonia, Romnia adopt sau perfecioneaz Legi Fundamentale democratice. O alt categorie social victim a rzboiului i a inflaiei la nivel european au fost agricultorii. Preul produselor agricole au rmas n urma ritmului inflaiei crescnd mult mai ncet dect preul produselor industriale. Rzboiul a accelerat exodul rural provocat de nevoia urgent de mn de lucru n industria de armament i a produs o populaie dezrdcinat, ndeprtat de modul de via tradiional, n permanent cutare de lucru i cazare. n Europa de Est, sfritul conflictului a adus mult ateptatele reforme agrare i intrarea n politic a mediului rural prin apariia partidelor rneti. Pentru statele nvinse, distrugerile rzboiului, mizeria nfrngerii, ocupaia strin, greutatea reparaiilor impuse de tratatele de pace, instabilitatea politic generat de prbuirea regimurilor politice respective, dezorganizarea economic i nu n ultimul rnd amputrile teritoriale suferite au reprezentat traumatisme profunde, rni morale durabile. n aceast zon inteniile democratice erau sortite eecului iar sentimentele revanarde, intolerana, naionalismul extremist au renscut n perioada interbelic sub forma regimurilor politice totalitare, dictatoriale i autoritare, culminnd cu izbucnirea unei alte teribile catastrofe Al Doilea Rzboi Mondial.

URM ECON PRM IN RO

Evolutia econ Romaniei in perioada celor doua razboaie mondiale este una pozitiva, insa cu suisuri si coborasuri. Dezvoltarea sa si a fortelor productive a inregistrat progrese remarcabile si a determinat o serie de schimbari importante in viata economico-sociala a tarii. Terminarea Primului Razboi Mondial concide cu incheierea procesului de formare a statului roman. Astfel, se produce alipirea Basarabiei (fusese a Rusiei), bucovinei si banatului (Austria) , crisanei, maramuresului si a ardealului istoric (ungaria). In consecinta, distrugerilor economice si sociale lasate de razboi au condus la un dezechilibru al economiei nationale. Pierderile umane (decedati, raniti, invalizi, mutilati) se ridica la circa 1 milion, adica o cincime din forta de munca activa. Pierderile materiale se ridica la 72 miliarde lei aur (oficialii romani), dar la tratatele de pace sunt recunoscute doar 31 miliarde lei aur. Per ansamblu. viata economica era dezorganizata si ruinata. Agricultura se afla intr-o stare critica. Era epuizat intregul stoc de cereale, nemaiputanduse asigura nici hrana populatiei, nici insamantarile pentru urmatoarea recolta. Conform statisticilor, minimul de hrana era reprezentat de 14.000 vagoane de grau, iar Romania avea doar 1600 la acel moment. Ca urmare, in 1919 se importa 220.000 tone cereale, precum si alte produse alimentare necesare pentru acoperirea consumului intern. Industria functiona doar cu 40% din capacitatea cu care functiona inainte de razboi. In imprejurarile primul razboi mondial, romania pierde in totalitate tezaurul national depus la BNR, in jur de 315 miliarde lei - aur. Pentru siguranta tezaurului, sunt trimise la moscova 17 vagoane incarcate cu lingouri de aur si casete cu monede (plus bijuteriile reginei maria in val de 7 mil). Dupa multe dispute, in care rusii refuzau inapoierea tezaurului, in 1956 romaniei i sa restituit doar o parte, simbolica de altfel: 4 casete din cele 17 vagoane, closca cu puii de aur (cu un pui mai putin), cateva schite de maestrii, ceasloave bisericesti si haine preotesti. Depasind merile dificultati provocate de prm si pe temelia trainica a patriei reintregite, romania cunoaste o ecolutie economica ascendenta.

CRIZA ECON 29-33 Perioada 1929-1933 reprezinta, n esenta, esecul dezastruos al tentativei si al efortului de a restabili componentele esentiale ale doctrinei liberale n economie. A fost un fenomen mondial ce a cunoscut aspecte si grade de intensitate diferite de la tara la tara. n aceasta perioada s-au manifestat concomitent criza financiar-bancara, criza agricola (productiei si a schimburilor comerciale), mai ales in tarile Europei Centrale si de Est. Criza debuteaza cu prabusirea Burei din New York la 29 octombrie 1929, numita si Joia neagra. In ceea ce priveste bursa, aceasta a crescut spectaculos timp de 8 ani inainte de 1929, indicele Dow Jones crescand cu peste 600% (de la 63.9 puncte in 24 august 1921 la 381.17 puncte in 4 sept. 1929) In sens de criza fin-banc, atinge tarile europene direct proportional cu gradul de dependenta fata de sistemul bancar american. Germania depinde cel mai mult 40%, inflatia atingand

200%; in Anglia criza este atenuata, sistemele bancare nedepinzand de americani si avand o legislatie de protectie sociala. Tarile Europei Centr + E au o situatie aparte. Sectorul agricol este predominant. O adevarata criza este generata de supraoferta de cereale, cauzata de suprarecolte. In acest sens, din initativa Romaniei, in 1930, la Conferinta Internationala de la Varsovia, se constituie Blocul Tarilor Agrare. Faceau parte Romania, Bulgaria, Ungaria, Polonia, Cehoslovacia, Iugoslavia, Estonia si Letonia, iar ca reprezentat a fost ales economistul roman Virgil Madgearu. Aceste tari isi propuneau o lupta in comun pentru pietele tarilor vest-europene; solicitau de la acestea renuntarea la taxele vamale pt cerealele lor. Discutia finala are loc in 1931, la Roma, la Conferinta Internationala a Graului, unde se asteapta decizi importante pt comertul mondial cu cereale. Insa nu se accepta propunerea tarilor din Blocul Statelor Agrare. Dupa 1931, majoritatea tarilor europene adopta masuri de politica autarhica. Tarile Europei de Vest isi atenueaza somajul pe seama reagrarizarii economiilor lor. In Romania, situatia supraproductiei este dezastruoasa. In 1929, se inregistreaza cea mai mare recolta de cereale: 13,9 milioane tone. Preturile coboara intr-un mod alert, pretul cerealelor ajung la doar 40% din valoarea initala. Criza economica o determina pe cea politica si invers. In 3 ani, Romania a avut 21 de guverne. Cel mai mult stateau la conducere 3 luni si cel mai putin 3 zile. Balanta de plati se prabusesete. Se adopta 4 legi pentru a detensiona situatia sociala din mediul rural. (Legea de conversie a datoriilor agricole , Legea pentru suspendarea executarilor silite, Legea asanarii datoriile agricole, Legea lichidarii datoriilor agricole si urbane). S-a adoptat efectiv doar ultima dintre ele Legea lichidarii datoriilor agricole si urbane, in 1934. Aceasta presupunea preluarea la datoria publica a 60% din datoriile agricultorilor. Restul de 40% se reesalonau pe o perioada de 17 ani. Multi dintre tarani erau analfabeti si in consecinta nu au putut beneficia de aceasta lege, nedescurcanduse. Paralel cu aceasta lege sau adoptat masuri pt exportul de cereale. In plan european, redresarea economica ete evidenta la sfarsitul anilor 33, inceputul 34, dar incepand din aceasta perioada se discuta nedisimulta despre revizuirea granitelor. In sensul deplin al termenului, sotcurile de cereale, cu deosebire cele europene, dispar odata cu masurileluate in 38-39, cu scopul de a-si face stocuri strategice.

URM ECON DRM Al Doilea Rzboi Mondial a fost un conflict armat generalizat, la mijlocul secolului al XXlea, care a mistuit cea mai mare parte a globului, fiind considerat cel mai mare i mai ucigtor rzboi nentrerupt din istoria omenirii. A fost prima oar cnd un numr de descoperiri tehnice noi, incluznd bomba atomic, au fost folosite la scar larg mpotriva militarilor i civililor. Numarul victimelor s-a ridicat la 70 de milioane de oameni, aproximativ 3% din populaia mondial de la acea vreme. Pierderile materiale s-au ridicat la 1.000 de miliarde de dolari la valoarea din 1945, fr a se pune la socoteal sumele cheltuite pentru reconstrucia de dup rzboi. Urmrile rzboiului, inclusiv noile tehnologii i schimbrile aranjamentelor geopolitice, culturale i economice, au fost fr precedent. In afara de pierderile umane si materiale, cea mai importanta urmare a fost impartirea Europei in 2 sisteme: capitalist si lagarul socialist. Sub aspectul strict material, Germania este tara cea mai afectata, fara infrastructura, aproape fara locuinte, investitii, capituland neconditionat, dar industria isi mentine circa 70% din capacitatea de productie. In unele lucrari de specialitate, anul 1945 (anul terminarii razboiul) este numit anul zero. La Conferina de la Potsdam dintre 16 iulie i 2 august 1945, liderii Statelor Unite, Marii Britanii i Uniunii Sovietice au discutat problema granielor viitoare ale Germaniei. In schimb, SUA are o situatie de exceptie. La sfarsitul razboiul era lider incontestabil militar si economic. Nu au cunoscut pierderi pe teritoriu si au avut pierderi relativ mici fata de populatia tarii. Au un buget echilibrat si o putere financiare considerabila. Detineau doua treimi din aurul mondial, au dublat productia agricola si industriala, iar flota sa triplat. Ca urmare, la incheirea razboiului SUA este prima putere politica, principala problema economica a lor find reconversia economiei de razboi la cea de pace. Inca de dinainte de sfarsitul razboiului, se bun bazele noii ordini mondiale la Conferinta Internationala de la Bretton Woods (august 1944) ocazie cu care se convine asuprea unui nou sistem monetar international, ce avea ca referinta dolarul. Aceasta a marcat crearea Fondului Monetar International (FMI) si Banca Mondiala (sau Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare). Se apreciaza ca pierderile materiale de URSS au reprezentat aproape jumatatea din distrugerile provocate de intregul razboi, (ce reprezint valoric de cinci ori venitul naional din 1941). S-au consemnat 22 mil victime (morti si disparuti). Obiectivul prioritar postbelic a fost reconstrucia i relansarea economiei, care s-a realizat printr-o planificare autoritar, prin ntoarcerea la colectivizarea agriculturii, prin industrializare, prin planuri grandioase de transformare a naturii i proiecte utopice, care au generat dezechilibre macroeconomice i sacrificarea consumului populaiei.

n cazul Romniei, obiectivul principal al luptei n acei ani a fost eliberarea Basarabiei de sub ocupaia sovietic, instaurat dup Ultimatumul din 26-28 iunie 1940. Ocuparea a avut caracter de dictat, fr niciun temei istoric, neexistnd nici o convenie politic sau militar ntre Romnia i U.R.S.S., i nici o consultare prealabil a populaiei privitoare la aceast problem. n acel moment, populaia majoritar era de etnie romn.

PLANUL MARSHALL Pentru a accelera refaceriea economiei europene, SUA isi anunta ajutorul acordat prin Planul Marshall. Acesta se deruleaza pe parcursul a 6 ani ( aprilie 1948 iunie 1952) si insumeaza 13,87 miliarde dolari, bani acordati proportional cu distrugerile in teritorii, fara a face distinctie intre invinsi si invingatori. Tarile beneficiare au fost: Marea Britanie, Franta, Italia, Germania, Tarile de Jos, Grecia, Autria, Belgia. In esenta, pilonul central al ntregului program de reconstrucie a Europei Occidentale a fost reprezentat de refacerea economic a Germaniei. URSS a refuzat Planul Marshall i a impus acelai rspuns negativ i Cehoslovaciei i Poloniei. Astfel, din 1947, capitalismul liberal i socialismul autoritar i-au desfurat separat efortul de reconstrucie economic. In fond, SUA se ajuta pe sine, neavand piata de desfacere a produselor. Fr o Europ prosper, depresiunea economiei SUA ar fi devenit inevitabil. Ajutoarele includea alimente si bunuri de folosinta individuala, utilaje industriale (locomotive si vagoane), credite fara dobanda, credite cu dobanda preferentiala. Rezultatele pozitive se manifesta fara intarziere in domeniul finantelor. La jumatatea anilor 50, relatiile financiare externe ale tarilor beneficiare sunt restabilite. Dolarul, pana atunci o moneda rara pentru aceste tari, incepe sa se acumuleze in rezervele bancilor lor centrale. Dupa 1954, America a continua programul sub forma de dotari militare pentru NATO. Din punct de vedere oficial, refacere de dupa razboi se declara incheiata in1950, dar in realitate prin 1953-1954 inca mai erau domenii afectate de razboi. In 1951 este incheiat de catre 6 tari vest-europene (Germania, Franta, Italia, Belgia, Olanda si Luxemburg) tratatul prin care se infiinteaza CECO (Cominitatea Economica a Carbunelui si Otelului).

11.Sistemul socialist Socialismul reprezinta ansamblul doctrinelor social-politice care combat individualismul, apara notiunile de egalitate si solidaritate si constituie un proiect atat economic cat si social si politic. Economia socialista isi are ca model economia Rusiei Sovietice devenita URSS(Uniunea Republicilor Sovietelor Socialiste) in 1924. In 1921 Lenin moare si puterea este preluata de Stalin care impune un model economic sovietic care are la baza desfiintarea proprietatii private si a liberei initiative. Astfel proprietatea devine a tuturor, iar viata economica este subordonata planului. In acest mod sunt coordonate resursele cu necesitatile, precum si investitiile. Industria este pusa pe primul plan de catre modelul sovietic, cu urmatoarele: metalurgia, sidelurgia, constructiile de masini, mineritul, productia de energie electrica. Ramurilor mentionate le sunt alocate circa 70% din disponibilul de investitii, diferenta de 30% fiind redirectionata catre celelalte ramuri economice. Astfel rezulta o crestere cantitativa si malformata, hiperdimensionata a unor ramuri economice. In domeniul agricol, este promovata proprietatea de grup, organizata in colhozuri sau proprietatea de stat organizata in sofhozuri. Colectivizarea agricola sovietica se incheie in 1929-1930, pe fundalul unei ample campanii de popularizare, iar dupa aceea Rusia, care se intinde pe doua continete, are o agricultura cooperativizata. Modelul sovietic este impus tarilor care devin lagar socialist dupa DRM precum Romania, Polonia, Bulgaria, Ungaria si Cehoslovacia. Toate tarile devenite socialiste aplica o varianta proprie a modelului sovietic, ceea ce le deosebeste fiind solutia la problema agrara. Ce e comun totusi sunt: coordonarea economica in plan si dezvoltarea cu predilectie a industriei, cu ramurie mentionate. Putem lua exemplu Romania care, in 1962, consemneaza 60% din proprietatea funciara organizata in cooperative agricole de productie (CAP-uri), 30 % in intreprinderi agricole de stat si 10% proprietate privata. Intre 1985-1989 sistematizarea satelor care insemneaza dizlocarea maselor locuitorilor din mediul rural din gospodariile lor traditionale si cazarea in locuinte de tip ghetou. Scopul actiunii era de a creste suprafetele agricole, iar conceptul a fost inventat de chinezi in anii 60, si nu de romani. Dupa DRM, URSSul isi impune o politica autoizolanta, In 1949 se infiinteaza Consiliul de Ajutor Economic Reciporc (CAER), cu sediul la Moscova din initiativa URSS. Acest organism se dorea a fi o piata comuna a tarilor socialiste si un raspuns Est European la initiativa franco-germana CECO (Comunitatea Economica a Carbunelui si Otelului. Scopul URSS-ului in cadrul CAER-ului era de a transforma tarile numite "lagarul socialist" in satelite economice ale Moscovei. In cadrul CAER-ului, a functionat un sistem energetic international, un sistem feroviar international si stas-urile internationale.

n cadrul schimburilor intra-CAER, ponderea URSS a fost preponderent (mai mare de o treime), urmat de cea a RDG, Cehoslovaciei i Poloniei, Bulgariei, n cadrul schimburilor intra-CAER, ponderea URSS a fost preponderent (mai mare de o treime), urmat de cea a RDG, Cehoslovaciei i Poloniei, Bulgariei, In 1963 a existat indeea unei diviziuni internationale, dar nu a reusit. Dupa 1989 fiecare tara a fost obligata de a-si reconstitui economia si de a-si redesena personalitatea. In acelasi an, sa produs eliberarea germanilor prin caderea zidului Berlinului. Astfel, fiecare tara mentionata a avut un ritm propriu de dezvoltare, a depins de liderii nationali, iar dependenta de Moscova lea indepartat de modelul european.

ROMANIA IN CADRUL SISTEMULUI SOCIALIST La 23 august 1944, Romania trece de partea puterilor aliate, dar ramane de fapt in sfera de influenta a URSS-ului. Ii este impus modelul sovietic de dezvoltare economica, avand pe teritoriu trupa de ocupatie, dar are si elemente de originalitate. Economia romaneasca trebuie pregatita pentru planificarea de tip sovietic si in consecinta, intre anii 1945 si 1949 sunt impuse o serie de masuri in aparenta economice, dar care de fapt sunt politice. Se debuteaza cu instalarea guvernului Dr Petru Groza, sau altfel spus Guvernul de larga reprezentare demografica; de fapt si de drept, este guvernul admis de Moscova, inteleasa ca centru de putere. In ziua instalarii guvernului (6 martie 1945) se decreteaza Legea de Reforma Agrara. In momentul decretarii legii, reforma era deja infaptuita. Legea presupunea: desfiintarea marii proprietati, limita proprietatilor funciare era de 50 ha si se anunta parcelarea si improprietarirea taranilor nevoiasi. Marea Proprietarire este confiscata in folosul statului. In octombrie 1946 se impune o noua reforma monetara prin care se schimba si insemnele banesti, in urma careia fiecare persoana majora primea 200 de lei. Aceasta presupunea primele alegerei democrata prin care acced la putere comunistii. Banca Nationala este etatizata, adica confiscata de stat (1947). Astfel, statul isi asigura indrumarea, dirijarea si cotnrolul creditelor acordare de toate institutiile de credit si premisele reformei monetare, care va fi infaptuita jumatate de an mai tarziu, ceea ce a insemnat o limitare relativ drastica a capitalului si a initiativei particulare. Un an mai tarziu, se adauga Legea nationalizarii principalelor mijloc de productie, prin care se confisca in patrimoniul statului un numare mare de unitati industriale. In 1949 se decreteaza lichidarea sistemului bancar si instituirea monopolului de stat asupra comertului exterior, iar pt aceasta se infiinteaza Camera de Comert Exterior a Romaniei. Intre 1948 si 1962, in Romania este aplicat planul de cooperativizare. La sfarsitul lui 1949 se declara incheiata refacerea de dupa razboi. Intre 1949-1950 sunt aplicate doua planuri anuale Pilot, iar incepand cu 1951 planificarea este cincinala. Planul este obligatoriu, se

intocmeste in baza indicatiilor de partid, iar urmarirea indeplinirii lui se face atat catre organele de partid, cat si catre cele de stat. Dezvoltarea de tip socialist se baza cu predilectie pe industria spre care se indreptau cele mai numeroase investitii (la noi erau circa 75% din investitii) . Erau vizate 5 industrii: metalurgie, siderurgie, constructia de masini, mineri si productia de energie electrica, iar incepand cu 1965 se adauga si chimia. Rezulta cresterea cantitatica, malformata, la scara intregii economii: creste numarul de intreprinderi si numarul de salarati (populatia urbana era in continua crestere); cresc dimensiune intreprinderilor; creste cantitatea de produse fabricate; eficienta si productivitatea insa nu cresc, fiind o piata de monopol. Agricultura are o situatie diferita. Primele forme colectiviste apar in periaoda 1946-1948, data dupa care se lanseaza planul de cooperativizare socialist a agriculturii. In aprilie 1962 se declara oficial incheiata cooperativizarea socialista. Astfel, in acest an: 30 % din proprietatile funciara erau proprietate de stat si proveneau din fostele domenii de stat si de la pamanturile confiscate, alte 60% din CAPuri si teoretic era proprietate de grup, iar restul de 10% erau pamanturi necooperativizate, fie in zone greu accesibile, fie in zone cu pamant nefertil. Dupa 1970, se introduce sistemul Venitului minim garantat. Ca urmare a relativei autonomizari fata de Moscova, Romania reia intro masura mai mare relatiile comerciale pe directia Vest si Est. , facand imprumuri de stat pentru investii in industrie. Utilajele importate in anii 70 sunt deja uzate in 90, dar plata datoriilor externe sa facut nu pe seama rentabilitatii, ci pe reducerea consumului intern al populatiei. Imprumuturile contractate dupa 1970 intra in plata in 1980, producanduse deterioararea nivelului de trai a populatiei in perioada anilor 80. In 1989, economia romaneasca este aproape complet blocata, discrepantele economice vin pe sectoare, fiind atat de mari, incat sistemul de planificare devine ineficient. La 25 decembrie 1989, Nicolae Ceausescu, conductorul Republicii Socialiste Romnia din 1965 i pn la cderea sa i a regimului comunist n Romnia, este executat impreuna cu sotia sa. Acesta este si sfarsitul comunismului in Romania si semnalarea unui nou inceput. Astazi, Romania este o republica semiprezidentiala, n cadrul unei democraii constituionale.