2.

REPERE ALE EVOLUTIEI ECONOMIEI MONDIALE IN EPOCA MODERNA

2.2 REVOLUTIA INDUSTRIALA

Revolutia industriala a fost un fenomen major,care a reconfigurat radical infatisarea ansamblului societatii umane. Unicitatea fenomenului(strict localizat spatio-temporal) face aplicabil conceptul de revolutie industriala numai Angliei sfarsitului secolului 18. Marelui salt din Anglia ii urmeaza in secolul 19 industrializarea,valul propagat in America de Nord si Europa, cu efecte asupra intregii lumi.

2.2.1 Premise Conditiile revolutiei industriale si receptarii valului industrializarii se manifesta in diferite compartimente ale existentei sociale,al caror cadru de unificare este piata: factorul demografic,gradul de dezvoltare al agriculturii,posibilitatile de transport,resursele naturale,cadrul general politic(statal), social si cultural, resursele de capital. Enumerarea nu indica o ordine de prioritate; fiecare dintre factorii interconectati, ca si manifestari intamplatoare, fac posibila schimbarea.

2.2.2 Marele salt In Anglia a avut loc marele salt al revolutiei industriale,procesul complex de transformare calitativa a productiei ce substituie sistemul manufacturier prin productia de fabrica. Incepand cu anul 1785,inventarea de catre James Watt a mecanismului de transformare a miscarii lineare in miscare de rotatie,prima activitate industriala a lumii este organizata in productia de textile pe baza de bumbac(1785).Prioritatea este explicabila in conditiile in care, desi anterior productia beneficiase de importante perfectionari tehnice,era nevoie de noi procedee pentru a largi si accesibiliza oferta de tesaturi de bumbac pentru o piata in permanenta masura sa o absoarba,iar activitatea se dovedise permanent profitabila. Efectele de antrenare se manifesta pe masura inmultirii masinilor cu aburi si a altor utilaje, ceea ce implica cresterea cererii de metal-profitabilitatea productiei metalurgice si a

constructiei de masini fiind mai sigura pe masura ofertei gamei de utilaje necesare industriei. Concomitent,nevoia sporita de combustibil pentru masini duce la sporirea extractiei de carbune. Efectele se repercuteaza in lant asupra tuturor sectoarelor economice. Dupa introducerea tractiunii cu abur in transporturile terestre,reteaua cailor ferate se extinde rapid, iar in deceniul patru al secolului 19 procesul industrializarii Angliei este considerat incheiat, Anglia fiind in acel moment prima si singura tara industriala a lumii. Cu dozaje diferite intre necesitati si resurse, conditiile receptionarii industrializarii erau prezente si in alte zone din Europa si America de Nord. In toate cazurile factorul de antrenare este piata, a carei mana nevazuta a dirijat posibilitatile dezvoltarii, intre care esentiala a fost valorificarea resurselor naturale: fierul si carbunele. Industrializarea a intarit pozitia de centru economic mondial a lumii occidentale. Daca,la nivel planetar,pana la marile descoperiri geografice, China si Japonia au avut un relativ avans in dezvoltarea civilizatiei, revolutia industriala a plasat fara intrerupere, cel putin pana in prezent, lumea occidentala intr-o pozitie economica tot mai favorabila, creand premisele pentru ceea ce reprezinta organizarea economica a lumii contemporane. Trecerea succesiva si istoriceste rapida a unei zone largi a planetei pe o cale a dezvoltarii sustinute de activitatea industriala a dus la schimbari profunde de ansamblu ale societatii umane. Insotita de un dinamism tehnic permanent pus in serviciul pietei, de la industrialismul de prima ora al Angliei pana la manifestarea larga a celui de-al doilea puseu(chimie,electricitate,motoare pe baza de combustibili lichizi),in preajma primului razboi mondial revolutia industriala a modificat intreaga societate. Urbanizarea si modernizarea urbana- largirea oraselor concomitent cu schimbarea infatisarii acestora prin dotari edilitare de un gen cu totul nou, mijloace de transport rapide si practic accesibile oricui prin costuri(desigur nu in aceleasi conditii de confort), inventarea de noi distractii(sportul,cinematografia) care devin treptat segmente noi ale pietei, ar fi doar cateva dintre manifestarile mai spectaculoase ale noului, la nivelul perceptiei comune a oamenilor occidentali, in a doua parte a secolului 19.

2.3 Principalele etape ale industrializarii

2.3.1 Accesul diferentiat la industrializare Fara a urma un model prestabilit, propagarea undei industrializarii a depins enorm de existenta resurselor naturale utilizabile in aceasta faza a evolutiei economiilor secolului 19. Odata demarat,la scara planetara procesul industrializarii este punctat de zonele in care materiile prime de baza necesare industriei sunt relativ apropiate si de buna calitate: nordulestul S.U.A , nord-estul Frantei, vestul Germaniei, zona Cehiei din Imperiul Austriac.

Pana la primul razboi mondial, productia de fier si carbune reprezinta un indicator sintetic al dezvoltarii economice, detronat ulterior de diversificarea surselor de energie si de posibilitatile de valorificare a noi materii prime. Fetisizat de politicile de industrializare adoptate dupa primul razboi mondial de sistemul sovietic, iar dupa al doilea razboi mondial de politicile adoptate in acest sens de unele tari ale lumii a treia, indicatorii de alta data ai prosperitatii Angliei sau Germaniei devin un lest pentru evolutia economica in parametrii secolului 20, dovedindu-se din punct de vedere economic de-a dreptul contraperformant. Receptionarea industrialismului a diferit in ritmuri,fiind mai rapida in S.U.A. practic, prin conditii, o prelungire a Angliei respectiv intarziata in Europa de indelungatul conflict care se incheie prin Congresul de la Viena din 1815. In vestul Europei, conditiile specifice ale dezvoltarii fiecarei tari au degajat treptat terenul pentru economia industriala. Intrunirea conditiilor a permis, in functie de angrenarea pietei si de posibilitatile de racordare la piata mondiala pe baza resurselor existente, antrenarea succesiva in valul industrializarii a unor noi zone. Blocada continentala impusa de Napoleon in 1806, ca strategie de infrangere a Angliei prin interzicerea accesului acesteia la piata Europei este unul dintre acei factori politici intamplatori, dar foarte puternici, care stranguleaza periodic evolutiile economice firesti. Anglia a raspuns printr-o contrablocada, avand ca obiectiv lipsirea Frantei de produse coloniale(comercializarea lor normala fiind suplinita prin contrabanda), ca si interzicerea expresa a vanzarii masinilor cu abur si altor utilaje in Europa aflata sub controlul Frantei. Efectele contrablocadei engleze au fost atat de drastice pentru comertul S.U.A. cu Europa,incat in 1812 aceasta intra in razboi cu Anglia. Pe parcursul industrializarii, punerea la punct a unor noi tehnologii, largeste sfera activitatii industriale, efecte deosebite asupra economiei avand chimia,utilizarea industriala a electricitatii, motoarele cu combustibili lichizi. Acest salt tehnologic cu efecte deosebit de ample si imediat sesizabile in ultimele decenii ale secolului 19 a mai fost numit si a doua revolutie industriala. Odata declansat procesul general(revolutia industriala), industrializarea este dependenta de gradul de economicitate, de profitul pe care il ofera intreprinzatorului. Acest profit devine stimulativ prin reducerea costurilor de transport, din care cele mai mari costuri pe unitatea de volum le implica transportul materiilor prime. Devine astfel explicabil uriasul efort investitional care a fost facut in modernizarea si amplificarea complexei retele mondiale de transporturi, ca si faptul ca evitarea acestor costuri a facut ca, multa vreme, organizarea industriala sa fie dependenta de localizarea materiilor prime utilizate: este firesc ca zonele industrializate sa fie cele bogate in materii prime de baza( in primul rand carbune si fier). Abia

utilizarea petrolului si a electricitatii va rupe industria de cordonul ombilical energetic, prin plasarea relativ independenta a industriei de baza energetica. Undele de propagare ale industrializarii sunt evidente. Problema poate fi nuantata prin faptul ca fiecare perioada( unda de industrializare) se manifesta cu achizitii tehnologice, grefate pe cele provenite din zonele dezvoltate anterior. Peste fier-carbune-bumbac/motor cu aburmasini intervin noile surse de energie (electricitate,petrol), noi tehnologii(chimie), noi forme de organizare a muncii (sistemul Taylor), noi forme de organizare industriala(societatile pe actiuni,concentrarea) fara a uita extraordinara potentare a celor existente(cai ferate, nave cu abur, fabrici, extinderea masinismului in agricultura). Amplitudinea si ritmurile diferite ale industrializarii duc pe parcurs la repozitionari ale ponderii diferitelor tari in economia mondiala. Daca Anglia a fost aproape un secol liderul economic al lumii, catre 1900 prima forta economica pe plan mondial devin S.U.A. , iar ca lider al economiei europene se instaleaza Germania. Remarcabila este inscrierea Japoniei ca prima forta industriala a Orientului al carei potential se va proba in a doua jumatate a secolului 20.

ISTORIA ECONOMIEI MONDIALE PRELEGERI Corneliu Olaru Editura NEWA-TED 2003