Evenimente și Perioade Descriere

Secolul al XVI-lea
Dinastia Tudorilor
Anul 1603
Secolul al XVII-lea
Cauzele revoluției engleze - Cauze economice, sociale, politice și religioase.
Relațiile feudale
Burghezia și nobilimea
engleză
Dinastia Stuart și Biserica
Anglicană
Iacob I Stuart și Carol I
Anul 1628
Războaie civile și
Protectoratul
Revoluția Glorioasă
Anul 1688
Declarația drepturilor
Actul de Toleranță (1689) - Garantarea drepturilor protestanților.
Impactul internațional
- Constituirea sistemului politic în Anglia cu echilibrul între monarhie și parlament.
- Parlamentul avea funcții importante în domeniile fiscal, legislativ și politic.
- Menținerea echilibrului politic, evitând ofensarea Parlamentului.
- Moartea Elizabetei I și trecerea tronului la dinastia Stuart.
- Încercarea dinastiei Stuart de a impune un stil absolutist, ruptura echilibrului politic.
- Contradicție cu dezvoltarea capitalistă a economiei engleze.
- Luptă pentru acces mai larg la puterea politică.
- Apropieri și divergențe cu catolicismul și puritanismul.
- Încercări de conducere absolutistă, ignorarea Parlamentului.
- Conflictul dintre rege și Parlament, Petiția drepturilor.
- Parlamentul cel Lung și războaie civile în 1640.
- Conducerea lui Oliver Cromwell și instaurarea Protectoratului.
- Restaurarea monarhiei după moartea lui Cromwell.
- Revoluția Glorioasă și instaurarea lui Wilhelm al III-lea de Orania.
- Act normativ care consfințea supremația Parlamentului asupra monarhiei.
- Garanții privind libertățile civile și limitarea puterii monarhului.
- Declarația drepturilor influențează documente precum Declarația de independență din SUA
și Declarația drepturilor omului și cetățeanului din Franța.

Acest tabel sintetizează evenimentele și perioadele importante și oferă o privire de ansamblu asupra evoluției politice
și sociale din Anglia în secolul al XVII-lea.

Curent Iluminist Reprezentanți Importanți și Contribuții Idei Principale

Iluminismul - Renaște în secolul XVII–XIX, promovând raționalismul și
European drepturile naturale ale omului.
Iluminismul - John Locke (1632–1704) - susține drepturile naturale ale
Englez omului și contractul social.
- George Berkeley (1685–1753) - susține modul de producție există doar în măsura percepută de
capitalist.
- Adam Smith (1723–1790) - critică sistemul feudal și
promovează libertatea antreprenorială.
Iluminismul - Immanuel Kant (1724–1804) - susține un stat bazat pe
German drept și apărarea legii și libertății.
Iluminismul - François Voltaire (1694–1778) - critică feudalismul și
Francez clericalismul, susține drepturile naturale ale omului.
- Charles Montesquieu (1689–1755) - critică sistemul feudal determinate de condițiile naturale,
absolutist, susține monarhia constituțională.
- Jean-Jacques Rousseau (1712–1778) - susține egalitatea
naturală a oamenilor, critică inegalitatea socială și
promovează un stat democratic.
Enciclopedia - Editată de Diderot și d'Alembert, popularizează ideile
Franceză iluministe.
- Iluminismul are rădăcini în umanismul
Renașterii.
- Educația ar trebui să pregătească
oamenii pentru o viață activă și practică.
- Dumnezeu este izvorul vieții, iar lumea
simțuri.
- Concurența este forța motrice a
societății, bogăția derivă din muncă.
- Oamenii sunt liberi atunci când respectă
legea, Revoluția Franceză este o victorie a
rațiunii.
- Religia este necesară pentru potolirea
viciilor, dar trebuie să fie tolerantă.
- Legile dezvoltării societății sunt
moravuri, religie etc.
- Statul apare dintr-un contract social
între bogați și săraci pentru a apăra
interesele comune.
- O lucrare vastă care include contribuțiile
majorității ilumiștilor importanți.
Acest tabel sintetizează contribuțiile principale ale reprezentanților iluminismului european, precum și ideile de bază
ale acestui curent în diferitele sale ramuri.

Perioada/Eveniment Descriere Reprezentanți și Contribuții

Situația coloniilor engleze din America de - Colonii prospere sub dominația - Boston, New York, Philadelphia - Orașe
Nord (Mijlocul secolului al XVIII-lea) britanică. coloniale puternice.
- Războiul de 7 Ani tensionează - George al III-lea încearcă impunerea unor taxe,
relațiile cu metropola. provocând proteste.
- Protestele coloniștilor pornesc de la - Colonii decide suspendarea comerțului cu
o problemă politică, nu economică. Marea Britanie.
- Colonii încep războiul împotriva
Războiul de Independență (1775-1783) Marii Britanii. - George Washington devine comandant suprem.
- Declarația de Independență adoptată - Suport străin din partea Franței, Spaniei și
la 4 iulie 1776. Olandei.
- Victoria americană duce la Tratatul - Benjamin Franklin popularizează cauza
de la Versailles (1783). americană în Europa.
- Inspirată de ideile iluministe, în special cele ale
Constituirea Statelor Unite ale Americii - Adoptarea Constituției în 1787. lui Locke, Montesquieu și Rousseau.
- Republică federală cu puteri separate - Primii președinți: George Washington, John
și control reciproc. Adams, Thomas Jefferson.
- Adoptarea Declarației drepturilor
(Bill of Rights) în primele 10 - Extindere teritorială (cumpărarea Louisianei în
amendamente. 1803).
- SUA devin un stat independent, - Idealiile de egalitate și libertate au inspirat
democratic, cu protecția libertăților mișcări revoluționare în Europa, America Latină,
Impactul Revoluției cetățenilor. Africa și Asia.
- Constituția SUA servește drept - Ofertă de perspectivă pentru democrație și
model pentru alte țări. progres.
Criza Vechiului Regim
Context Social și Economic
În perioada Crizei Vechiului Regim, Franța a fost marcată de conflictele dintre stările privilegiate, reprezentând o mică
parte a societății, scutite de impozite, și starea a III-a, care cuprindea peste 96% din populație. Această stare era diversă ca
componență, contribuabilă și lipsită de drepturi, devenind tot mai conștientă de inechitățile sociale.
Sistemul Politic
Monarhia absolută, condusă de un rege slab, era tot mai incapabilă să gestioneze situația și să inițieze reforme.
Societatea franceză, în special elita educată în spiritul Iluminismului, era pregătită pentru schimbări majore.
Criza Economică și Convocarea Stărilor Generale
În anii 1788-1789, Franța a fost lovită de o puternică criză economică, cu recolte slabe, decăderea meșteșugurilor și
creșterea prețurilor, ajungând la o datorie de stat de 4,5 miliarde de franci. Reformele moderate, precum cele ale lui
Calonne, au eșuat, iar regele a convocat Adunarea Notabililor. În respingerea cererilor regelui, notabilii au cerut
convocarea Stărilor Generale, care nu s-au întrunit din 1614.
Începutul Revoluției
La 5 mai 1789, regele Ludovic al XVI-lea a deschis lucrările Stărilor Generale, propunând discuții separate pe stări pentru
reforme. Deputații stării a III-a, considerându-se reprezentanții adevărați ai poporului, au cerut întrunire comună,
declarându-se Adunare Națională la 17 iunie. Monarhul a reacționat suspendând ședințele, dar deputații au jurat să nu se
disperseze până la elaborarea Constituției. La 20 iunie, au jurat să nu se disperseze până la elaborarea Constituției. La 9
iulie, Adunarea Națională s-a proclamat Adunare Constituantă.
Căderea Bastiliei și Evenimente Ulterioare
La 14 iulie 1789, cetățenii au asaltat Bastilia, simbol al regimului feudal absolutist. Sub presiunea evenimentelor, regele a
recunoscut Adunarea Națională și a reintegrat în funcție controlorul finanțelor Necker. S-a oficializat Garda Națională și
au început revoluțiile municipale în provincii. La 26 august 1789, s-a adoptat Declarația Drepturilor Omului și
Cetățeanului.
Constituția din 1791 și Războaiele Revoluționare
În septembrie 1791, Adunarea a elaborat o Constituție, transformând Franța în monarhie constituțională. Războaiele cu
monarhiile europene au început, iar Franța a luptat timp de 22 de ani. În prima fază, Franța a fost în defensivă, dar la
Valmy și prin cucerirea Belgiei, situația s-a inversat. În septembrie 1792, Republica Franceză a fost proclamată.
Dictatura Iacobinilor și Teroarea
 Criza Vechiului Regim
În 1793, sub presiunea externă și internă, Franța a intrat într-o perioadă radicală. Iacobinii au preluat puterea și au emis o
Constituție democratică, dar dictatura lor a dus la intensificarea terorii. Liderul iacobin Robespierre a instaurat cea mai
sângeroasă teroare, cu zeci de mii de execuții.
Convenția Termidoriană și Directoratul
La 27 iulie 1794, o mișcare împotriva iacobinilor a condus la căderea lui Robespierre și a aliaților săi. A început Convenția
Termidoriană, care a represurat iacobinii și a instaurat Directoratul în 1795. Directoratul a fost o perioadă de reabilitare,
abolind măsuri represive și amnistii politice. Constituția din 1795 a instaurat un sistem bicameral.
Ascensiunea lui Napoleon și Lovitura de Stat din 1799
Crizele au continuat, iar în 1799, Napoleon Bonaparte s-a întors la Paris. Sprijinit de burghezia de afaceri, a forțat demisia
a trei directori și a instaurat dictatura Consulatului într-o lovitură de stat la 9 noiembrie 1799. Astfel, s-a pus capăt epocii
Directoratului.

Franța în perioada Consulatului și Imperiului lui Napoleon Bonaparte (1799-1815)

Consulatul (1799-1804):

 Context: Lovitura de stat din 18 brumar a dus la instaurarea unei dictaturi sub forma Consulatului.
 Constituție: Constituția anului al VIII-lea (1799) a stabilit puterea de stat la trei consuli, cu Napoleon
Bonaparte având prerogative reale.
 Putere Centralizată: S-a instituit un puternic aparat centralizat cu 12 ministere, iar Constituția a fost supusă
unui plebiscit cu rezultate masive pro-Napoleon.

Campania din Italia:

 Obiectiv: Restabilirea autorității franceze și distrugerea celei de-a II-a coaliții.

 Victorie notabilă: Francezii au obținut o victorie impunătoare în bătălia de la Marengo (14 iul. 1800).
 Tratatul de pace: Tratatul de pace de la Lunéville (1801) a recunoscut anexările anterioare ale Franței și rolul
său de arbitru în Italia.

Codurile lui Napoleon:

 Scop: Consolidarea dominației burgheziei prin reducerea treptată a rolului structurilor parlamentare.
 Codul Civil (1804): Cunoscut sub numele de Codul lui Napoleon, a influențat legislația modernă europeană,
legiferând principii revoluționare precum egalitatea în fața legii și toleranța religioasă.
 Alte coduri: Adoptarea Codurilor comercial și penal în 1808 și 1811.

Guvernarea și Impactul:

 Avânt Economic: Avans rapid în revoluția industrială, creștere notabilă în industria textilă și metalurgică.
 Politica Socială: Amnistierea emigranților nobili, recunoașterea vechilor titluri nobiliare, înnobilarea pentru
merite deosebite.
 Învățământ: Centralizare strictă și control riguros, cu accent pe educația devotată credinței, împăratului,
patriei și familiei.
 Libertatea presei: Restricții semnificative, închiderea majorității ziarelor.

Ascensiunea și Apogeul Imperiului Francez

Încoronarea lui Napoleon:

 Împărat al francezilor: Proclamat la 18 mai 1804 și încoronat solemn la 2 decembrie 1804.

 Planuri de intervenție în Anglia: Întârziere datorată supremației maritime engleze și formării unei noi
coaliții antifranceze.
Bătălia de la Austerlitz (1805):

 Victorie notabilă: Cunoscută ca "bătălia celor trei împărați," una dintre cele mai mari victorii militare ale lui
Napoleon.
 Tratatul de pace de la Presburg: Habsburgii au pierdut Veneția și Dalmația.

Apogeul Imperiului Napoleonian

Extinderea Imperiului:

 Confederația Rinului: Creată în 1806 din 16 state germane, devenind protectoratul lui Napoleon.
 Alte așezări: Frații lui Napoleon au fost așezați pe tronurile Olandei și Neapolelui.

Blocada Continentală (1806):

 Decretul: Declara Insulele Britanice și coloniile lor în stare de blocadă.

 Răspunsul Angliei: Contrablocada și controlul asupra comerțului maritim al țărilor neutre.

Relații cu Rusia:

 Alianță aparentă: Înțelegere cu Rusia, recunoașterea cuceririlor franceze în schimbul libertății de acțiune în
Balcani și Suedia.
 Schimbări teritoriale: Creația Regatului Westfalia și Ducatul Varșoviei.

Declin și Căderea Primului Imperiu

Cauzele Declinului:

 Ambițiile personale: Napoleon dorea dominație totală, provocând ruptura cu Rusia.

 Invasion of Russia (1812): Încercarea de a zdrobi armatele ruse a eșuat, cu înfrângerea la Borodino și
retragerea dezastruoasă.

Intrarea în Paris și Prima Abdicare (1814):

 Trădări și intrare a aliaților: Armatele aliaților au apropiat-se de Paris, iar Napoleon a abdicat în favoarea
fiului său.
 Congresul de la Viena: Restabilirea ordinii politice și teritoriale în Europa prin actul final din 9 iunie 1815.

Exilul, Revenirea și Waterloo

Exilul la Elba și Revenirea:

 Abdicarea și exilul: Abdicarea în favoarea fiului, exilul pe insula Elba.

 Revenirea la Paris: Întoarcerea în Franța, proclamarea stăpânirii.

Bătălia de la Waterloo (1815):

 Decisivă pentru Napoleon: Înfrângere la Waterloo împotriva coaliției antifranceze.

 A doua abdicare și exilul definitiv: Abdicare pentru a doua oară în favoarea fiului, exil pe insula Sfânta
Elena, unde Napoleon a murit în 1821.

Congresul de la Viena

Actul final (9 iunie 1815):

  Restabilirea Franței: Franța a fost readusă la hotarele de până la 1792, Bourbonii revenind la tron.
 Reconfigurare teritorială: Anexări, schimbări în Germania, Italia, Belgia, Norvegia, etc.
 Sfânta Alianță: Formarea Sfintei Alianțe pentru menținerea echilibrului de forțe în Europa.
Perioada/Absolutismul
Luminat Imperiul Habsburgic Prusia Rusia
Politică absolutistă
luminată sub
Proveniență divină a puterii Frederic al II-lea;
monarhice; Reforme în administrație, Extindere teritorială în Europa Stimularea
justiție, finanțe, învățământ; Imagini de Centrală și de Est; Reforme sub economiei și a
Caracteristici generale "părinți" protectori. Maria Tereza și Iosif al II-lea. învățământului.
Politică internă
orientată spre
Reforme militare și nobilime și armată;
administrative; Întărirea Încurajarea
Alianța filosofilor și monarhilor; aparatului militar; Reforme economiei care
Reforme în domeniul administrației și fiscale și de impozitare; Reforme deservea armata;
Reformele și acțiunile învățământului; Recepție pozitivă a învățământ; Abolirea torturii și Reforme sociale
notabile iluminaților. reducerea pedepsei cu moartea. limitate.
Stabilitate politică și
militară;
Modernizare
economică;
Consolidarea puterii
Conservatorism și revenire la sistemul Extindere teritorială și monarhice;
feudal; Abrogarea unor reforme în consolidarea puterii; Reforme Expansiune
Rezultate și impact timpul lui Iosif al II-lea. sociale și economice parțiale. teritorială.
Organizarea Politică a Principatele în Perioada Dominației Otomane și Principatele în Perioada
Principatelor în sec. XVII - XVIII Rivalității Imperiale Regimului Fanariot
Schimbări semnificative în
instituțiile de stat și domnie,
Structuri Politice, Administrative, Continuitate a structurilor anterioare, afectată de sub influența otomană și a
Judiciare, Militare, Religioase dominația otomană și rivalitatea imperială. rivalității imperiale.
Domnitori numiți direct de
Conducători unipersonali, aleși de boieri (confirmați Poartă; Regim fanariot;
de Poartă în Țara Românească și Moldova); Recrutare din familii grecești
Succesiuni frecvente în Moldova; Lupte între grupări (Fanar) și înrudite cu
Domnii boierești în Țara Românească. boierimea locală.
Turco-habsburgice și echilibru
temporar de forțe în
Transilvania; Instabilitate și
Instabilitate în Țara Românească; Lupte între schimbări frecvente de
Cantacuzini și Băleni; Schimbări frecvente de domnitori în Moldova și Țara
Situația Politică Internă domnitori. Românească.
Accentuarea dependenței
otomane; Măsuri de
reorganizare afectează
Dezvoltare contradictorie în funcție de puterea instituțiile de stat; Lupte
Societate și Dezvoltare centrală; Unii domni vizează îmbogățirea personală, pentru limitarea dominației
Contradictorie alții caută consolidarea puterii centrale. străine.
Introducerea după 1716; Recrutare din familiile
grecești de la Fanar; Măsuri de reorganizare;
Dependenta otomană accentuată; Vânzarea
funcțiilor publice; Degradarea domnilor după un
Regimul Fanariot timp; Nemulțumiri și semne de dezagregare.
Evenimente în Perioada Criza Regimului Fanariot și Premisele și Forțele Programul Raporturile dintre
Crizei Regimului Războaiele Ruso-Austro- Sociale ale Mișcării Răscoalei lui Tudor Vladimirescu și
Fanariot Turce de la 1821 Vladimirescu Ipsilanti
 Perioada/Absolutismul
Luminat Imperiul Habsburgic Prusia Rusia
Crescătoarea Tudor Vladimirescu
Declinul regimului fanariot opoziție a boierimii lider al revoltei;
evidentiat dupa 1774; Pace de Criză sistemului pământene; Colaborare cu
Kuciuk-Kainargi (1774) și fanariot, presiuni Instabilitate politică, mișcarea eteristă;
reglementarea prerogativelor străine, degradarea reforme nerealizate, Revendicări
domniilor fanariote; Obligații instituțiilor statale; presiunea fiscală și economice și
în bani, atenuarea practicilor Nemulțumiri sociale, nemulțumiri în politice ale țăranilor
Criza și Declinul abuzive. economice și politice. rândul populației. și boierilor.
Tudor Vladimirescu
Revoluția de la 1789 în la Cotroceni;
Franța influențează Proclamația de la Eteriștii sub Ipsilanti
Războaie ruso-austro-turce; Balcanii; Răscoale în Padeș; Nemulțumiri invadează
Cazul Moldovei; Intrarea lui Serbia și Grecia; sociale și Principatele; Tudor
Ipsilanti în Iași; Începutul Membrii societății economice; Atacuri Vladimirescu devine
războiului pentru eliberarea secrete Eteria din asupra conacurilor și stăpânul
Răscoala din 1821 națională. Principatele Române. moșiilor. Bucureștiului.
Nemulțumiri eteriștilor Tudor Vladimirescu Ipsilanti se
față de colaborarea cu arestat și executat; refugiază în Austria;
Schimbarea strategiei lui turcii; Infrângerea în Dezintegrarea Restul eteriștilor
Vladimirescu; Tratative cu bătălia de la armatei sale; nimiciți de turci;
Moartea lui turcii; Invazia otomană; Dragashani; Dezastrul Înfrângerea Cazul Ipsilanti la
Vladimirescu și Părăsirea Bucureștiului de în bătălia de la Eteriștilor la Sculeni comanda lui
Dezintegrarea Mișcării către Vladimirescu. Drăgășani. și Secu. Metternich.
Evenimente în Perioada Regulamentele
Statutului Juridic și Convenția de la Akkerman Organice și Apariția Elementelor
Internațional al (1826) și Războiul Ruso-Turc Guvernarea Modernizatoare în Societate
Principatelor (1828-1829) Regulamentară (Anii 30-40 ai sec. al XIX-lea)
Revendicarea protectoratului rus Războiul Ruso-Turc
asupra Moldovei și Țării (1828-1829); Bătălia de Regulamentul Organic în 1831-
Românești; Semnarea Convenției la Navarino (1827); 1832; Instituirea protectoratului
Statutul Juridic și de la Akkerman (1826); Semnarea Tratatului de rusesc; Caracteristicile politice,
Internațional al Organizare internă conform Pace de la Adrianopol sociale și economice ale
Principatelor Convenției. (1829). Regulamentelor.
Invazia rusă în
Condițiile Convenției de la Principate (1828); Implementarea Regulamentului
Convenția de la Akkerman (alegere domni Ocuparea teritoriilor; Organic (1831-1832); Limitările
Akkerman și pământeni, scutire de tribut); Izgonirea domnilor; puterii domnului; Adunarea
Reorganizarea Organizare internă; Protectoratul Tratatul de pace de la Obștească; Privilegii boierești și
Principatelor rusesc; Prevederi economice. Adrianopol (1829). limitări pentru alte categorii.
Evenimente și
Consecințe ale Epocii Congresul de la Mișcări Revoluții și Mișcări
Post-Congres de la Viena și Sistemul de Mișcarea de Eliberare Revoluționare în Naționale (Anii 1848-
Viena (1815-1849) la Viena în Grecia (1821-1830) Europa (Anii 1830) 1849)
Impunerea Înfrângerea în revoltele
principiului Stabilirea echilibrului Mișcarea de poloneze; Suprimarea
concertului european; puterilor în Europa; emancipare în Grecia; mișcărilor revoluționare
Intervenționismul și Conservatorismul; Sprijin și opoziție în Europa; Rusificarea
Congresul de la Viena echilibrul puterilor; Mișcările naționale în străină; Proclamarea Poloniei; Nemijlocita
și Principiul Ideologia Grecia sub amenințarea independenței Greciei reprimare a mișcărilor
Concertului European conservatoristă. intervenției străine. în 1830. italiene.
Cauzele și Obiectivele
Revoluției din 1848-
1849 Cauze Obiective
Secetă în mai multe țări europene; Deficit al
Seceta și Deficitul producției agricole, în special al cartofului;
Agricol Emigrări masive în America. -
 Perioada/Absolutismul
Luminat Imperiul Habsburgic Prusia Rusia
Scăderea ritmului de industrializare; Lipsa
investițiilor; Micșorarea cererii și creșterea Protecția muncii; Reforme pentru clasa
Criza Industrială (1846- șomajului; Nemulțumirea clasei muncitoare față muncitoare; Drepturi politice și economice
1848) de concurența industriei mecanizate. echitabile.
Consolidarea regimurilor absolutiste;
Restricționarea libertăților politice ale clasei de Adoptarea de constituții; Drepturi civile;
Limitarea Drepturilor mijloc; Sistemul Sfintei Alianțe împotriva Reprezentativitate politică; Autodeterminarea
Politice mișcărilor naționale și liberale. națională.
Revoluție împotriva regelui Ludovic Filip;
Revoluția din Franța Proclamarea celei de-a Doua Republici (1848-
(Februarie 1848) 1851). -
Revolte la Viena, Budapesta, Neapole, Milano și
Valul de Revendicări altele; Revendicări pentru constituții liberale, Eliberare națională; Autonomie regională;
Revoluționare în Europa autonomie, și drepturi civile. Reforme liberale și democratice.
Divergențe între moderați și radicali; Disensiuni Restaurarea ordinii; Înăbușirea revoltei
Divizarea și Înăbușirea între diferite naționalități; Înăbușirea revoltei în muncitorești în Paris; Restaurarea controlului
Revoluției Franța și alte țări europene. regal în Prusia și alte state.
Reforme modernizatoare în imperiile
Transformări profunde în societatea europeană; absolutiste; Adoptarea ideii de stat de drept;
Consecințe și Declinul Vechiului Regim; Modernizare politică și Deschiderea căii către modernizare politică și
Semnificații social-economică în deceniile următoare. social-economică.

Revoluția din 1848-1849 în

Principatele Române și Transilvania
Principatele Române
- Revolta din 1821 a condus la
acumularea experienței revoluționare
și la cristalizarea unui program de
reforme.
Transilvania
- Tineretul maghiar se ridică împotriva - Adunarea de la Blaj
Imperiului Habsburgic, proclamând
independența Ungariei; Românii
transilvăneni, sub conducerea lui
Avram Iancu, cer autonomie și se
opun anexării la Ungaria.
Geneza Revoluției Desfășurarea Revoluției Consecințe
- - -
- Represiunea autorităților - Revoluția continuă
- Domnitorul Mihail Sturdza împotriva liderilor sub forma răscoalelor
permite convocarea adunării la revoluționari; Începutul țărănești și a
Iași, unde se propune o petiție- răscoalelor țărănești și a programelor
proclamație cu 35 de puncte. programelor revoluționare; reformiste;
- - -
formulează un program
revoluționar; Dieta provincială - Represiunea autorităților - Înfrângerea
de la Cluj votează unirea cu habsburgice și instaurarea revoluției, restabilirea
Ungaria; Se încearcă apropierea dominației asupra ordinii habsburgice, și
între români și unguri; Transilvaniei; opresiunea națională.

Rădăcinile luptei
pentru drepturi în
epoca modernă
Despre drepturi oamenii au discutat încă din antichitate. În secolul al XVII-lea, Hugo Grotius și
alți exponenti ai școlii dreptului natural au susținut că omul este o ființă sociabilă și posedă
drepturi naturale. Iluminiștii au considerat drepturile naturale fundamentale și superioare
Epoca Modernă drepturilor stabilite de oameni.
Declarația de În acest document, se menționează pentru prima dată despre drepturile inalienabile ale omului,
independență a SUA considerate naturale. Printre acestea se numără dreptul la viață, libertate și proprietate, care nu
(1776) pot fi renunțate și nu pot fi încălcate de nicio formă de guvernare.
Propunea separarea definitivă de Anglia și proclamarea SUA ca libere și suverane. Textul lui
Thomas Jefferson în Declarația de Independență se inspiră din filosofia politică a lui John Locke
Rezoluția lui Richard și vorbește despre un contract între guvernare și guvernați, având dreptul de a denunța acest
Henry Lee (iunie 1776) contract în fața unei puteri opresive.
Revoluția Franceză Burghezia și starea a treia, deranjate de excluderea lor de la procesele politice, pledează pentru
 Rădăcinile luptei
pentru drepturi în
epoca modernă
respectarea drepturilor naturale ale omului, considerate a fi libertatea, proprietatea, securitatea
(1789) și rezistența la opresiune.
Drepturile naturale ale omului sunt recunoscute ca inalienabile și trebuie protejate și respectate
Mișcări sociale și noile fără anumite condiții. Aceste idei au influențat apariția mișcărilor sociale și au contribuit la
idei filosofice evoluția conceptului de drepturi ale omului în societate.