Sunteți pe pagina 1din 2

Iluminism

Epocaluminilor

Secolul 18 a ramas in istoria omenirii cu denumirea de secolul luminilor – datorita curentului de gandire cultural
intelectual si miscarii respective, numita iluminism; a fost un nou mod de gandire si a facut din ratiune resortul esential
si esenta progresului si modernizarii societatii.

Iluministii au impus si au afirmat noi valori politice, morale si filozofice, precum dreptul natural, (dreptul de care
trebuie sa beneficieze toti oamenii, pentru ca s-au nascut oameni), guvernarea responsabila in fata societatii sau
principiul suveranitatii poporului, principiul separarii puterilor in stat, libertatea constiintei, libertatea persoanei si
egalitatea in drepturi a tuturor indivizilor: (proclamat de revolutia franceza) “oamenii se nasc si raman egali in libertate
si drepturi”.

E o perioada in care se afirma culturile nationale, iar in unele dintre valorile promovate de reprezentantii
iluminismului, vor fi promovate si de unii dintre monarhi, asa numiti “luminati”: Frederic al II-lea al Prusiei, Ecaterina a 2-
a Țarina a Rusiei, Maria Tereza si Iosif al 2-lea in Austria.
In secolele 17-18 are loc o adevarata o revolutie in gandire, in foarte multe domenii: matematica, fizica,
astronomnie, stiinte sociale, istorie. De exemplu in astronomie Galileo Galilei, Newton – legile mecanicii, Torricelli -
masurarea timpului, a inventat si barometrul. Este de fapt un nou mod de gandire, de percepere si explicare a lumii.
Acestea sunt conditiile in care se naste iluminsmul.

Pe de alta parte, in sec 18, Europa continua sa fie dominata de asa-numita societate “ierarhizata de ordin”, iar
forma de guvernare era monarhia absoluta, primele 2 stari (Clerii si Nobilimea) bucurandu-se de toate privilegiile,
inclusiv faptul ca nu plateau impozite.
In concluzie, si ambitia monarhilor de a guverna in mod absolut ca reprezentati a lui Dumnezeu pe pamant sunt
contestate atat in planul luptei de idei de filozofi, economisti cat si in viata politica concreta.

Iluminismul isi are originile in Franta, de unde se raspandeste in restul Europei: Prusia, Anglia, Rusia, Austria,
inclusiv in Tarile Romane si chiar dincolo de Atlantic, in America de Nord.

Iluministii considerau ca prin luminile ratiunii poate fi inlaturat “intunericul” existent in lume si poate fi instituita
domnia legilor naturale. Un englez, John Locke, influenteaza, fondeaza idea contractului social inca din sec. 17, adica
contractul dintre cei care guverneaza si cetatenii. (Cei ce guverneaza trebuie sa guverneze in beneficiul celor ce ii aleg).

Pragmaticii iluministi s-au interesat de metodele concrete de conducere politica pe baze si principii stiintifice,
rationale: omul este o fiinta rationala, libera sa gandeasca, capabila sa cunoasca natura, sa se cunoasca pe sine si, mai
ales, capabila sa progreseze.

Statul se formeaza temei contractului social. Puterile in stat trebuie sa fie separate pentru a nu se ajunge la
tiranie, iar Biserica inceteaza sa detina monopolul cunoasterii. Unii dintre iluministi erau adeptii teismului, considerau ca
la Dumnezeu se poate ajunge prin ratiune, iar prin forma crestina trebuie eliminat tot ceea ce nu poate fi demonstrat
stiintific. Nu erau antireligiosi, erau mai ales anti-clericali, criticand practicile Clerului, privelegiile Clerului Inalt. Spuneau
ca statul trebuie sa fie puternic , iar monarhii iluminati, deoarece ei trebuie sa conduca societatea prin calea progresului
prin reforma, iar unii au incercat: reforme sociale (de ex. desfiintarea șerbiei , impunerea egalitatii intre oameni),
administrative, economice (libertatea comertului), legislative, promovarea unui sistem de invatamant popular pentru
toata lumea.

Voltaire (francez) a trait in exil in Anglia o perioada de timp, a publicat lucrarea „Scrieri Filozofice” in care se
opune absolutismului, critica Clerul si fiscalitatea excesiva, sustine insa ca monarhia absolutista trebuie sa fie adepta a
iluminismului si a reformei. Spune ca aceasta este cea mai buna forma de guvernare. Coresponda cu Frederic al II-lea
(regele Prusiei) sau Ecaterina a 2-a.
Montesquieu era adeptul monarhiei constitutionale dupa modelul englez. Sustine principiul separarii puterilor,
fiind influentat de ideile lui John Locke, principala sa lucrare despre spiritul legilor in care sustine aceste idei si critica
despotismul (Regim politic caracterizat prin puterea nelimitată și guvernarea arbitrară), lucrare ce a stat la baza
redactarii Constitutiei Franceze din 1791, prima constitutie din timpul revolutiei franceze.

Opera comuna a iluminstilor a fost Enciclopedia, editorul principal a fost Diderot, o lucrare imensa in 35 de
volume cu 250 de autori, o sinteza a tuturor cunostintelor epocii. A aparut intre 1751 si 1772, chiar in ajunul revolutiei
franceze, in plina epoca luminilor. Nobilimea, dar si Clerul, au incercat sa se opuna editarii Enciclopediei, pentru ca
critica societatea de ordine, nu era de acord cu fanatismul religios si nu era de acord cu controlul societatii de catre
Biserica. Multi dintre ei faceau parte din societati secrete precum Fragmasonii, care doreau o societate a progresului
bazata pe ratiune, si multi lideri ai revolutiei franceze sau ai cele americane au fost Fragmasoni.

Un alt curent de gandire din aceeasi epoca a fost cel al fiziocratilor, care sustineau ca bogatia unei tari o
reprezenta agricultura si comertul, criticand mercantilismul si interventia statului in economie. Sustineau ca statul nu
trebuie sa intrervina in economie si ca lucrurile trebuie lasate sa se desfasoare in mod natural. In paralel cu iluministii,
fondatorul economiei moderne si al liberalismului economic, Adam Smith, publica lucrarea „Bogatia Natiunilor” care
critica societatea de ordine, sustine la fel ca si fiziocratii impozitarea generala, sustine libertatea comertului atat in
interior cat si intre state. Iluministii doreau ameliorarea sistemului de guvernare si au impus in epoca, ideile lor patrund
in randul poporului (egalitatea tuturor oamenilor, separarea puterilor in stat, principiul suveranitatii poporului,
guvernarea responsabila, dreptul natural, libertetea constiintei).

Se produce, de fapt, un transfer de idei de la elite, de la grupuri intelectuale catre popor (presa avand in rol
important). Prin intermediul cluburilor literare, dezbaterilor parlamentare, se cristalizeaza astfel opinia publica ca
atitudinea grupurilor sociale pe teme de interes general. Acum apar societatiile stiintifice: academiile – cea engleza,
apoi academiile din Franta, Suedia, Prusia (cea de pe Berlin), Sankt Petersburg in Rusia. Erau publicate lucrari stiintifice,
sustinute programe de cercetare.

(A precizat ce sa stim sa zicem data viitoare: )

Care au fost ideile ilumismului? (principalele idei)


Sa cunoastem si sa explicam termenii.
Exemple de personalitati iluministe.

S-ar putea să vă placă și