Renasterea si umanismul

1.Argumentati importanta culturii generale in formarea omului din perioada renasterii

2.Prezentati principalele premise ale aparitiei renasterii
3.Precizati principalele trasaturi prin care erudiții renașterii le atribuie individului
4.Elaborati un eseu de o pagina in care sa subliniati importanta modelului antic pentru reprezentantii
renasterii
5.De asemenea precizati principalele caracteristici ale renasterii literare si principalii reprezentanti cu
operele lor si ale renasterii artistice

Renasterea a fost in primul rand in curent cultural foarte complex, ce si-a avut origine in Italia
in sec al 14-lea de unde s-a raspandit in intreaga Europa, tot odata Renasterea a fost o perioada care
a marcat sfarsitul Evului Mediu si a facut trecerea la Epoca Moderna, iar unii istorici o consideră
drept o primă perioadă a Epocii Moderne. Această noua viziune asupra lumii, centrata pe om, are
printre premise fenomenele sociale, economice si politice ce se desfasurau la cumpăna secolelor 14
si 15 (ex. formarea monarhiilor centralizate in occident, marile descoperiri geografice, dezvoltarea
oraselor, a activitatilor mestesugaresti, comerciale si bancare , aparitia elementelor unui nou tip de
economie (cea capitalista), aparitia unei noi categorii sociale foarte dinamice, in prima afirmare,
burghezia bancara si comerciala ai caror reprezentanti, familii precum medicii la Florenta Hiscontii la
Milano si altele au sprijinit oamenii renasterii.
Renasterea a fost denumita astfel de istoricul francez Jurnije: descoperirea lumii,
descoperirea omului si marca in mediile elitei savant, triumful omului, a luminii, a stiintei, in fata
teologiei si a Bisericii. A fost de asemenea un mod de gandire propriu eruditilor din mediile urbane,
artistilor, filozofilor, protejati de patriciatul orășenesc din Italia, gandirea renacentista promovand
observarea liberă a omului si a naturii in opozitie cu suprematia spiritual a Bisericii si cu ierarhizarea
de tip medieval, ierarhizarea nobiliara a societatii. Dominantele modeluri de gandire in ancentism
sunt omul, fericirea lui, emanciparea sa intelectuala si politica.

Omul este considerat capodopera lui Dumnezeu, centru al lumii si “masura tuturor
lucrurilor”, factor de progress. Omul considera eruditii renasterii nu au alt stapan decat pe
Dumnezeu, la care se ajunge prin ratiune. Umanismul a format structura spirituala a renasterii, un
curent de gandire, un curent intelectual, aparut in spatiul Italian in sec 14, care redescoperind
antichitatea, plasa omul si valorile umane deasupra celorlalte valori in societate.
Umanismul reprezinta o etapa de la icizarea culturii umane, de reevaluare a raporturilor
dintre oameni dar si dintre oameni si divinitate. Umanistii puneau accentul pe creativitate,
inteligenta, puterea gandirii si subliniau necesitatea dezvoltarii multilaterale a omului, care trebuie sa
aibe cunostiinta din toate domeniile.

Alte premise ale renasterii:

-orasele italiene si unele orase germane din nordul Germaniei dar mai ales cele italiene, Franta,
Genova, Venetia, Milano, Padova, Molonia, se dezvolta economia capitalista, se dezvollta o burghezie
bogata, sunt orase libere, unele adevarate puteri economice si politice ca Venetia sau Florenta
-in aceste orase se afirma un nou tip de societate deosebita de cea medievala, caracterizata pentru
strucura sociala strict ierarhizata, nobilime, cler si laboratores si supusa controlului bisericii. Este un
mediu favorabil spiritului interprinzator afirmarii oamenilor in plan individual si social.

-pe de alta parte in Italia exista o puternica memorie a antichitatii, aici existau numeroase constructii,
opere ale antichitatii care au servit drept model.

Umanismul a fost si rezultatul unei acumulari anterioare datorita legaturilor stranse dintre
spatiul Italian si orient prin comert, pelerinaj la locurile sfinte, cruciade, legaturile cu Bizantul.
Exista o preocupare pentru descoperirea valorilor comune latine si grecesti ale Bizantului si Europei
occidentale, ceea ce explica interesul umanistilor fata de modelele culturale ale antichitatii, inclusive
interestul umanistilor Italieni, unul dintre ei ajunge si Papa, (pentru romanitatea românilor cu
originea in lumea antica). E o ocupare generala pentru invatamant si cunoastere, mai ales in mediul
Universitar.

Exista un umanism civic si un umanism critic si inrudit; umanismul civic a reprezentat

raspunsul fata de nevoia educarii unor cetateni antreprinzatori, capabili, oameni care sa se bazeze pe
ratiune, spirit economic si un curaj bine calculat. Un om care sa fie constient de valoarea sa intr-o
societate in care valorile si libertatile individuale si cetatenesti sa fie respectate. Era nevoie de un nou
tip de educatie care sa permita oamenilor sa-si formeze o cultura generala, care sa permita
oamenilor sa inteleaga lumea in care traiau, o societate in care pozitia sociala si respectul celorlalti
erau obtinute prin merite individuale.

Se studiau operele antichitatii, stiintele ale naturii, gramatica, logica. De asemea o premiza
importanta a fost inventarea tiparului de catre Johannes Gutenberg. Inventarea tiparului a permis
tiparirea unui numar impresionant de carti, apar centre ale targului cu cartea (Venetia, Paris);
Papa Pius al 5-lea fonda biblioteca Vaticanului in 1475. Multe opere ale Antichitatii s-au pierdut
fie ca au fost distruse, mai ales in perioada in care erau socotite a fi pagane, perioada de inceput
a Crestinusmului. Cu toate ca chiar si atunci invatati chiar din randurile clerului au salvat multe
opere, erau un numar mic de exemplare, putini aveau acces la ele si multe chiar s-au pierdut.

Sunt infiintate bibliotecile universitare cum ar fi Universitatea din Plaga, Salamanca in

Spania, Solbona la Paris. Tiparul are un rol fundamental si in fixarea in scris a limbilor nationale,
devine limba literara Italiana, in cazul Frantei dialectul care se vorbea in jurul Parisului, si la noi
tiparul joaca un rol important in fixarea limbii literare, inca din sec 14.

Umanismul este o sursa a modernitatii si nu intamplator spiritele renascentiste pun

accentul pe un sistem de educatie intemeiat pe studiile umaniste, iar cultura antichitatii laica si
bazata pe ratiune devine un model, se dezvolta stiinte variate: filologia, istoria, filozofia, stiintele
naturii, apar centre de studii elenistice, la Florenta, la Venetia. Apare teoria liberului arbitru, omul
poate sa aleaga intre bine si rau si este reponsabil de faptele sale, e ceea ce sustine celebrul
umanist olandez Erasmus din Rotterdam, in lucrarile sale. El a studiat in Franta, Italia, Anglia, a
fost consilier al Imparatului Carol chintul, elogiul nebuniei, marlaol soldatului crestin, a fost
calugar, este cel care publica editia critica al noului testament.

O alta mare personalitate Niccolò Machiavelli, filozof, scriitor, om politic in slujba republicii
florentine, diplomat, a jucat un rol deosebit in emanciparea politicului de dogma religioasa,
lucarile sale cele mai importante: Principele, un adevarat manual pentru un viitor conducator al
Italiei care trebuia sa uneasca Italia, se zicea ca vedea pe acest conducator pe Cezar Borgia,
Arta razboiului istorii florentile. Un alt manual de „vigoare” il are autor pe Domnitorul Neagoe
Basarab, Domnitor al Tarii Romanesti intre anii 1512-1521.
 Prin urmare, filozofia, istoria, gandirea politica se desparte de religie, devin stiinte
moderne, obiecte de studiu cu propriile lor metodologii. Trasaturile principale si reprezentanti ai
renasterii literare si artistice.

Renasterea literara are ca idei principale: idealul omului universal, pregatit in toate
domeniile cunoasterii, admiratia fata de operele scrise ale Antichitatii, natura reprezinta un model
de inspiratie, increderea omului in ratiune si in forta de a-si dobandi libertatea, atitudinea
anticlericala. Reprezentanti: din Italia: Dante Alighieri, Francesco Petrarca, Giovanni Boccaccio,
Niccolo Machiavelli, dar si un umanist utopic, Tomaso Campanella. In franta: Francois Rabelais.
In Anglia: Thomas Morus cu a sa utopia, regina Elizabeta I, William Shakespeare. In spania:
Lope de vega, Miguel de Cervantes (care critica acel cavalerism anacronic in sec al 16-lea).

Renasterea artistica porneste tot din Italia, are ca trasaturi principale sursa de inspiratie:
operele antichitatii, natura model al creatiei artistice, se schimba statul artistului in societate,
arhitectura civila o depaseste in importanta pe cea religioasa, sculptura devine o arta distincta. O
alta caracteristica: realistmul artei renasterii, fondat de folosirea perspectivei. Pictura se
desprinde de regulile stricte impuse de Biserica, Biserica ramane unul dintre principalii beneficiari
ai creatiei artistice, dar mariile familii sunt de asemenea, dar si orasele sunt cele care sustin
financiar activitatea la comenzi pictorilor si sculptorilor, dintre sculptori Michelangelo. Influenta
Italiana se simte si in arhitectura unora dintre castelele din Franta de pe valea Loirei, dar pictura
este arta reprezentativa a renasterii. In orasele Italiene au existat mai multe scoli de pictura cu
trasaturi specifice, scoala Florentina unde au activat Moticelli si Leonardo da Vinci, cea venetiana
unde au creat Itiano si Tintoretto, sau scoala din Roma unde au activat Rafael si Michelangelo.
Leonardo da Vinci: cina cea de Taina. Rafael cu tablourile humadone sau portretul Papei Iuliu al
2-lea. In afara Germaniei, in Tarile de Jos, Peter Burgler cel batran al Artelor.

Umanismul in Tarile Române se raspandeste mai tarziu, pana in sec al 17-lea. Patrunde
initial in Transilvania, apar opere in limba romana, se dezvolta invatamantul, preocuparea pentru
studiul istoriei si afirmarea originii latine a romanilor si a unitatii de neam; printre reprezentanti:
Nicolaus Olahus, Grigore Ureche, Vinon Costin Ionescu , cel are a fost o personalitate
remarcabila de anvergura Europeana. Dimitrie Cantemir e considerat primul memebru al
Academiei din Berlin, primul care sesizeaza si are o lucrare la comanda academiei, „Istoria
cresterii si descresterii Curtii Otomane”, e primul care sesizeaza ca Imperiul Otoman intra intr-o
perioada de decadere, scrie in latina descrierea Moldovei, cunostea limba Turca, Greaca, Greaca
veche, Poloneza, Rusa, Latina, Germana.