Filosofia epocii Renașterii

Elaborat: Talpă Snejana

 Caracterizare generală
 Există o opinie aproape unanim acceptată , că există nu numai o Renaștere italiană, ci și franceză,
engleză, germană etc. Iar în ceea ce privește conținutul și trăsăturile ei esențiale, se admite că în
Renaștere își are începutul epoca modernă, la fel ca viața politică și artistică.

 În epoca Renașterii caracterul nedesăvârșit al omului apare apare ca o mare virtute a noastră, deoarece,
nefiind nici îngeri, nici demoni, putem să ne înălțăm sau să cădem. Nedesăvârșirea deci nu înseamnă
lipsă, ci posibilitate a devenirii.
 Trăsăturile fundamentale ele filosofiei epocii
Renașterii

 Filosofia epocii Renașterii a devenit o etapă importantă în dezvoltarea filosofiei europene, care a
contribuit la apariția filosofiei timpurilor noi.
 Hegel scrie că principala trăsătură a epocii Renaşterii este „trezirea independentei spiritului", însă el
cercetează această epocă în calitate de etapă de pregătire pentru apariția filozofiei moderne .
 Epoca Renașterii este o cotitură progresistă , marcând începutul epocii capitalismului, al constituirii
statelor naționale și al monarhiilor absolute .
 Din aceste considerente, concepțiile filosofice și destinul filosofilor nu pot fi examinate în afara
conflictelor social- politice și ideologice ale epocii date.
 Totodată, a fost influențată în mare măsură și de dezvoltarea științelor naturale , de marile descoperiri
geografice .
 Umaniștii italieni sec. XIV-XV

 În anul 1325 a avut loc canonizarea lui Toma dAquino , iar învățătura lui a
devenit o doctrină oficială a bisericiii romano-catolice.
 Centrul mișcării umaniste devine Florența , care poate fi numită capitala
Renașterii Italiene. Aici s-a născut și a trăit marele poet și gânditor Dante
Alighieri . Prin ideile sale el a influențat gînditorii umaniști din secolele
următoare.
 De epoca umanistă ține și creația marelui poet italian , aprimului umanist
Francesco Petrarca , care a fost unul din cei mai mari poeți lirici ai Italiei.
Meritul lui consta în scoaterea din anonimat a operelor literaturii .
 Ideologia umanismului devine o gîndire filosofică a epocii și în lupta împotriva
scolasticilor , cucerește dreptul de a se numi filosofie.
 Umanismul apare și dse dezvoltă sub forma unor cercuri filosofice, care luau
naștere în comunele orășenești .
Transformarea panteistă a filozofiei Evului Mediu
în creația lui Nicolaus Cusanus

 N.Cusanus a fost unul din cei mai profunzi filosofi ai epocii Renașterii. Fiind
originar din Germania de Sud, el i-a depășit pe mulți gânditori din această epocă,
sintetizând cultura medievală și cea umanistă.
 Era preocupat de problemele matematicii și ale științelor naturii. Fiind un gânditor al
epocii de trecere de la epoca medievală la Renaștere, Cusanus unește în lucrările sale
diferite opinii, deseori contradictorii. El e un dușman al scolasticii.
 Concepția lui Cusanus despre lume nu se bazează pe o critică a
teoriilor astronomice sau cosmologice contemporane lui și nu duce, cel puțin în
propria gândire, la o revoluție științifică. Deși s-a susținut adesea acest lucru, el nu
este un predecesor al lui Copernic.
Ideile filosofice și sociale ale umaniștilor

 Una din cele mai remarcante personalități ai acestei perioade a fost

umanistul italian P. Pomponazzi. Acesta susținea că adevărul filosofic nu
trebuie să contravină celui obținut de teologie. El a promovat concepția
antireligioasă despre cei ,,3 mari înșelători,, - cei 3 mari proroci – Moise,
Hristos și Mahomed, care au fondat iudeismul, islamul și creștinismul.

 Una din cele mai dificile probleme de concept ce nu putea fi evitată de teoria
,,adevărului dublu,, era problema pieirii individuale a sufletului omului . Și a
afirmat că nu există 2, ci 3 varietăți ale rațiunii : contemplativ, practic și în
acțiune.
 Un alt mare filosof a fost N. Machiavelli . El vedea în nobili,
dușmanii cei mai înrăiți ai republicii și opina pentru nimicirea lor
deplină. Nutrește simpatie față de popor , mai ales față de negustori ,
meșteșugari, care fac posibilă înflorirea Florenței.
 El visa ca Italia să devină o țară unică și puternică, dar își dădea
seama că un obstacol îl constituia Vaticanul. El considera că cel mai
mare stimulent al acțiunilor umane este interesul, determinat de
dorința omului de a-și păstra averea.
 Fiind un mare patriot al Italiei, el pleda pentru stabilitate, regimul
republican.

 Un alt filosof a fost Thomas Morus. Umanist și om de stat englez ,

unul din primii exponenți ai socialismului. El a descris o societate
ideală bazată pe proprietatea socială în care munca era obligatorie
pentru toți.
 Contemporan și prieten al său, era Erasm din Rotterdam. A ocupat
un loc de seamă în răspândirea culturii apusene clasice și în
pregătirea Reformei.
Filosofia naturii în epoca Renașterii

 În istoria civilizației se evidențiază Leonardo da Vinci. S-a format

ca personalitate remarcantă în procesul creației artistice și tehnice.
Lui îi aparțin proiectele tancului, războiului automat de țesut,
aparatului de zbor, parașutei etc.

 La izvoarele filosofiei naturii se plasează și marele gînditor

Giordano Bruno. A cutreierar întreaga Europă Apuseană și
propagînd concepția materialistă despre lume . Mucenigo îl acuză,
fiind arestat la Veneția, mai apoi predat Romei. Timp de 7 ani, el a
fost chinuit, fiind pus la grele încercări. Mai apoi, iind condamnat
la închisoare pe viață. A fost ars pe rug iar cenușa sa a fost
împrăștiată pe vînt.
Mulțumesc pentru atenție