Sunteți pe pagina 1din 4

Umanismul in Europa

Umanismul este curentul literar care s-a manifestat in perioada Renasterii,fiind caracterizat prin dezvoltarea sincrona a stiintei, a artelor si a civilizatiei avand nucleul in Italia si in special in Florentza, acesta fiind locul de unde principiile acestui curent cultural s-au raspandit ulterior in intreaga Europa. O parte din reprezentantii europeni sunt: Giovanni Boccacio(Italia), Francois Rebelais(Franta), Jan Kochanowski(Polonia).
I. Context istoric. Perioada cuprins ntre secolele XIV-XVI este cunoscut in Europa Occidental sub denumirea de RENATERE. UMANISMUL este expresia cultural a RENATERII. Epoca RENATERII se caracterizeaz printr-o dezvoltare economic, social i cultural impetuoas: nti, aceast dezvoltare se manifest n Italia, fiind favorizat de concurena dintre Florena i Roma, apoi se extinde n ntreaga Europ Occidental. Premistele naterii acestei epoci spectaculoase se regsesc n cteva evenimente istorice si culturale: a) Inventarea tiparului de ctre Johannes Gutenberg n jurul anului 1440, favoriznd schimbul cultural de idei i accesul la cultur pentru un public mai larg; b) Cderea Constantinopolului, capitala Bizanului, determin n a IIa jumtate a secolului al XIV-lea exodul crturarilor n Italia, acestia aducnd cu ei scrierile antice, n original, fapt ce favorizeaz rspndirea lor n Europa; c) Descoperirea Americii de ctre Cristopher Columb la sfritul secolului al XV-lea, confirm teoria heliocentric (potrivit creia Soarele se afl in centrul Universului si Pmntul se nvarte n jurul lui), infirmnd astfel teoria geocentric susinut de Biseric (potrivit creia Pmntul se af in centrul Universului); aceast descoperire deschide calea altora noi care vor oferi, n cele din urm, o alt imagine a lumii. II. Termenul UMANISM are dou sensuri: a) n sens strict, umanismul reprezint studiul specializat al umanioanelor, adic al limbilor clasice: greaca si latina, precum i studiul literaturii i al filosofiei greceti i romane. b) n sensul care ne intereseaz, umanismul este un curent cultural afirmat n Renatere. Observaie ! Curentul cultural reunete oamenii de cultur dintr-o epoc, pe baza unui program cultural, la care acestia se afiliz declarat. Programul cultural cuprinde o platform ideologic (adic un set de principii clauzitoare) i manifestrile realizate n numele acestei platforme.

III. Umanismul are un program cultural complex: 1. Promoveaz idealul omului universal (uomo universale), armonios fiyic i intelectual, pasionat de toate formele de cunoatere, un individ cu o vast cultur, bun cunosctor al limbilor clasice, al filosofiei, al muzicii, al tiinei, adic o personalitate de tip enciclopedic. Leonardo da Vinci este considerat prototipul lui uomo universale. El a fost pictor, fizician, matematician, inventator, muzician. 2. Pune accent pe faptul c omul este o fiin raional, liber. nzestrat cu demnitate si liber arbitru, capabil s discearn ntre bine si ru, perfectibil prin educaie. 3. Orienteaz nvamntul ctre disciplinele umaniste: studierea limbilor clasice, a retoricii, a poeticii, a istoriei, a filosofiei, a moralei, precum i a educaiei fizice i a igienei. 4. Umanitii adopt ca model Antichitatea greco-latin i aceasta devine o frecvent surs de inspiraie pentru artiti. 5. Contest dogmatismul i abuzurile clerului, aadar are caracter anticlerical; contestarea are ca surs lectura n original a textelor sfinte de ctre savanii vremii. Consecina imediat este Reforma lui Martin Luther din Germania (1517) i Reforma aceasta va deveni bazele protestantismuli. IV. CURENTUL UMANIST DEVINE ASTFEL o form a universalismului cultural, care i face pe umaniti sa considere c formeaz o republic a crturarilor alctuit din ceteni ai diferitelor state i popoare. Muli crturari afirm c au doua patrii: cea n care s-au nscut i Europa. Rapida rspndire a ideilor umaniste a fost posibil datorit faptului c in epoc erau la mod cltoriile si corespondenele. V. Principalii reprezentani ai umanismului european: a) Italia: Dante Alighieri Divina comedia Francesco Petrarca Il Canzoniere Giovani Bocaccio Decameronul Nicolo Machiaveli Principele Leonardo da Vinci Gioconda Michelangelo Sonete, Moise b) Frana: Francois Rabelais Gargantua i Pantagruel Michel de Montaigne Scrisorile persane c) Anglia: William Shakespeare Hamlet d) Spania: Miguel de Cervantes Don Quijote

Umanismul reprezinta o miscare de afirmare libera a personalitatii umane,un current cultural aparut in timpul Renasterii italiene(sec.xv)care-si propunea asezarea omului in centrul tuturor cautarilor de ordin filozofic,poetic,istoric,moral,retoric sau lingvistic.

Nascut dupa un ev mediu al epidemiilor,al cruciadelor,al inchizitiei si al dogmei,al saraciei si al umilintei nascute din lipsirea de libertate si din blocarea accesului la cultura(la tainele textelor scrise),umanismul propune o dislocare a imaginii lui Dumnezeu din antrul Universului,unde va fi asezat omul care trebuie acceptat in virtutea conditiei sale de huma,adica in virtutea calitatilor si defectelor sale in egala masura. Un intelectual de factura umanista cultiva celorlalti increderea in puterea ratiunii si convingerea ca omul este perfectibil,cu conditia sa respecte armonia relatiei sale cu natura.In sens umanist,nu ne nastem oameni ci devenim oameni prin experienta de viata,prin impactul pe care-l pot avea relatiile interpersonale prin educatie,sau prin capacitatea de a invata din greseli :umanistii considerau daunatoare pozitia de neclintit a bisericii care vorbea omului despre o autoritate divina,aspra,critica,severa,neiertatoare. Omul Evului Mediu tinut in saracie,boala si analfabetism nu va reusi sa-l intalneasca pe Dumnezeu prin intermediul unor rugaciuni reproduse mecanic,de frica inchizitiei sau de frica zilei de maine.De aceea,miscarea umanista,propunea cel putin la nivel teoretic o cale inversa de redescoperire a divinitatii :dinspre om(creat dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu)inspre divinitate.In acest scop,umanistii isi vor alege ca modele culturale valorile antichitatii greco-latine cu a caror traditie voiau sa realizeze o jonctiune,dovada ca se ocolea intreg sistemul de idei vehiculate in Evul Mediu considerate o mare eroare si o amenintare grava la adresa speciei umane. Antichitatea presupunea spre deosebire de Evul Mediu o libertate mai mare de gandire si de liber arbitru,politeismul(credinta in zei)deosebindu-se substantial de dogma monoteista crestina.Zeii erau mai degraba o intruchipare a fortelor,elementelor si fenomenelor naturii usor de observat si de inteles de catre oamenii obisnuiti. Credinta anticilor era mai degraba o atitudine de bun simt,de respect fata de natura.Anticii sacrificau animale si aduceau ca ofrande produse ale pamantului,in timp ce tribunalul inchizitiei trimitea la ardere pe rug sau la schingiuiri,fiinte umane. Una dintre cele mai cunoscute victime ale bisericii crestine in Evul Mediu este Galileo Galilei cel care a sustinut pentru prima data teoria heliocentrismului conform careia in centrul Universului s-ar afla Soarele,iar nu Pamantul,dupa cum sustinea biserica,teorie pe care stiinta a dovedit-o ca fiind adevarata,mult mai tarziu. Daca s-ar putea reprosa ceva umanismului italienesc,ar fi faptul ca umanistii insisi au inclinat sa se constituie,ca si clerul,intr-o casta a elitelor,a geniilor,incasibila omului de rand. Cei mai multi umanisti si-au consumat existenta printr-o foame uneori irationala de cuvant scris,acumuland informatii din domenii dintre cele mai diverse :religie,istorie,filozofie,retorica,anatomie,muzica,literatura,poetica si uitand de fiinta umana in carne si oase pe care se presupune ca o elogiau prin creatiile lor. Cei mai cunoscuti umanisti sunt : In domeniul artelor plastice :Botticelli,Leonardo da Vinci,Rafael,Michelangelo,Jan van Eyck. In domeniul stiintelor:Galileo Galilei In literatura:Picodella Mirandola,Nicolo Machiavelli(Principele divide et impera),Montaigne,William Shakespeare(Anglia),Miguel de Cervantes. Majoritatea pictorilor Renasterii nu se pot defini ca spirite absolute libere,punandu-si pictura in slujba oamenilor bisericii ori a familiilor nobiliare,care comandau tablouri cu anumite subiecte.