Cultura Si Literatura romana in perioada pasoptista

Curente si Tendinte

Inceputurile literaturii romane moderne se situaza in cel de-al doilea patrar al sec. XIX-lea, limitele politice conventionale ale perioadei fiind, pe de o parte, miscarea condusa de Tudor Vladimirescu 1821 sau tratatul de pace de la Adrianopol 1829 si pe de alta parte Unirea principatelor 18 9. ! determinare ri"uroasa si univocal, accepta umonim de de specialisti, nu e posi#ila din cauza ca difera insasi criteriile de evaluare a semnificatiei unuia sau altuia dintre momentele c$eie ale istoriei politice sau culturale in #aza carora urmeaza a se face periodizarea. Admitand oarecare apro%imatie inprivinta datei de incepere si de inc$eiere a perioadei considerate, esentiale ca toata lumea cade de accord asupra fondului c$etiunii si anume ca anii 182&'18(&18)& delimiteaza o epoca destinata in evolutia istorica a literaturii romane cu trasaturi specifice #ine precizi denumita in mod curent si "eneric *+poca ,A-!,TI-TA. /esi dupa cum s-a su#liniat adesea, procesul dezvoltarii literaturii manifesta todeauna o autonomie relativa, el nereproducand mec$anic etapele dezvoltarii social-politice, totusi o caracteristica din cele mai iz#itoare al epocii pasoptiste o constituie le"atura indusolu#ila dintre activitatea de creatie si desfasurarile concrete ale istoriei.

Dezvoltarea Culturii In Epoca Pasoptista

,rofitand de conditiile favora#ile create prin diminuarea puterii turcesti si atra"erea principatelor in circuitul international al marfurilor, deci si al ideiilor cultura se dezvolta puternic intre

1821-1829. 0aracteristicile sunt amploarea frontului de desfasurare si rapiditatea revolutiei. In toate domeniile1 scoala, presa, teatru, editura, creatie artistica si stiintifica se destelenesc drumuri si se aseaza pietre fundamentale. + o epoca de entuziasm naiv si patriotism aprins de proiecte uriase si veleitati enciclopedice din toate initiativele raz#ate acceasi vointa neclintita de a ridica neamul romanesc din inapoiere si al face cunoscut +uropei Invatamantul1 ,e taramul invatamantului, re"ulamentul or"anic enuntase o simpla declaratie de intenti, amenintate sa ramana insa multa vreme o simpla declaratie de intentie1 etatizarea scolii, "raditia ciclurilor e%tinderea, al istoriei si "eo"rafiei patriei. In "enere, scolile romanesti dinainte de 182 n-au putut fu pepiniere de savanti dale le au crescut oamen icu dra"oste de patrie si simtul valorilor autentice. !do#escu, fost elev la -ava, le-a caracterizat 3ust activitatea1 *+ra putina stiinta cata se invata in acele scoli4 erau mar"inite si modeste pro"ramele lor is nimeni n-a putut iesi un erudite, un doct dupa #ancile inteli"ente zareau orce lucire a stintei printr-un prism de nationalitate, si inimile tuturor elevilor vec$ilor scoli romanesti erau pe atunci toate inflacarate de dorul tarii. /upa 1828, dezvoltarea invatamantului se continua in toate directiile. In 18 ) se infinteaza 5acultatea si o scoala de medicina la Iasi, cu ( profesori, in care si -imion Varnutiu si o scoala de medicina la 6ucuresti din initiative lui 0arol /avia. Un articol don *"azeta de Transilvania. din 2& mai 1821 fata de 9)2 de scoli ma"$iare, ( ( nemtesti, se numarau numai 298 de scoli romanesti. Teatrul: ,asoptismul a acordat teatrului o imensa pretuire scotandul un mi3loc dintre cele mai eficiente depromovare a valorilor positive de conduita si moralitate, de educatie estetica si perfectionarea lim#ii. Atmosfera era neprielnica, iar "reutatile economice, pareau de neinvins.

In plus concurenta trupelor straine, care se #ucurau de success, era un o#stacol "reu de trecut. 0ostac$e 7e"ruzzi scria in 18(8 ca1 *-armanul teatru, el seamana cu pruncul mic, frumusel, nevinovat si #olnav de strans8 -i unde avea tre#uinta de #una cautare de- a#ia ivindu-se si-a starnit in cap o droaie de dusmani, stra3nici si puternici.. In ciuda impre3urarilor teatrul i-a totusi avant in perioada 182&-18)&, dar un teatru romanesc pe #aze profesionale n-a putut fi insa intemeiat in aceasta epoca9epoca sau perioada pasoptista:. Presa: 0atre sfarsitul sec. al XVII-lea si inceputul sec XIXlea s-au facut multe incercari de a crea o presa in,im#a romana mai ales in Ardeal. Adevaratul inceput al presei romanesti e le"at de numele lui I. ;eliade <adulescu si =$eor"$e Asc$i, si are loc in 18291 in 8 aprilie apare la 6ucuresti su# conducerea celui dintai *0urierul romanesc. iar la 1 iunie, la Iasi, dupa ( numere ale unei foi intitulate *7ovitale de la armie. "azeta *Al#ia romaneasca.. *0urierul. si *Al#ia. reflecta prima etapa a presei romanesti, cu imensele merite ale oricarei opera de pionerat, dar si cu limitele pe care in mod fatal, momentul istoric si peronalitatea celor doi redactori le faceau inevita#ile. ,rezentarea "rafia e lipsita de ele"anta4 cea mai mare parte a cuprinsului e atri#uita stirilor e%terne, decupate cu foarfeca de prin 3urnalele straine,materialul indi"en e disparat,ca pro#lematica,ine"al ca intindere, timid ca formulare, fiind vadita "ri3a de a evita suparari cu cenzura1 tira3ul scazut928&de e%empalre:,9*0urierul. la 1829 si circa 2 & la 18(2:, e%prima destul de "raitor dificultatile materiale ce-I $artuiau pe redactori. Un moment deos#it in evolutia spirituala a pasoptismului si in orientarea pe cai rednice a literaturii nationale il constituie activarea pe taram pu#licistic a lui >. ?o"alniceanu. /upa o scurta trecere pe la *Alauta romaneasca. 9aparuta in iulie-sep. 18(8 su# conducerea sa: el initiaza in 182& */acia literara1 suprimata dupa numai trei numere si apoi in 1822, inpreuna cu Ion =$ica, Vasile

Ale%andri si ,. 6alas *,ropasirea. sau cu numele admis de cenzura. Societatea unul dintre fenomenele caracteristice vremii il constituie intovarasirea carturarilor, cateodata si a unor #oieri luminati in societati care-si propune su# diferite 3ustificari de circumstanta, un acelasi o#iectiv ma3or1 ridicarea tarii din starea ei de inapoiere culturala si in3osire politica. Intr-o prima faza aceste societati se formeaza in randurile #oierimii laminate adoptand filantropia si un reformism timid drept mi3loace de solutionare a "ravelor nea3unsuri constatate. /upa miscarea revolutionara condusa de Tudor Valdimirescu, #oierii refu"iati la 6rasov intre care 7icoalae Vocarescu, Iordac$e si /imicu =oiescu, =ri"orie 6aleanu si 0. 0ampineanu, s.a. ar fi constituit o asemenea societate cu scopul de a a3uta la infintarea de scoli4 efecutarea de traduceri si cultivarea lim#ii.

Caracteristicile generale ale literaturii pasoptiste

In an"rea3ulunei culture in pline avant si al unei situatii politice care evolua in c$ip@ favora#il, lar"ind mereu posi#ilitatile de autodeterminare ale natiunii, litaratura pasoptista inre"istraza si Aa, de-a lun"ul a numai (&-2& de ani, un pro"ress considera#il. Acest pro"ress e vadit su# trei aspecte, pe care rareoriistoria Be insumeaza1 in amploarea frontuluiu de desfasurare, in ritmul dezvoltarii si in calitatea rezultatelor o#tinute. 7u numai cas e ataca deodata in mai multe directii, dar avanseara e rapida si ceea ce se casti"a e adesea definitive. -ocietatea de teatru care are nevoie de repertoriu de invatamant, care are nevoie de manualesi carti de lectura, de presa, care vrea sa informeze, sa instruiasca, dar sis a amuze. Citeratura ia avant, tinand sa devina treptat, o adevarata o"linda a vietii nationale. ,rofesorii sunt primii slu3itori, scena intaiului la#orator de

e%perienta, societatile si ziarele mi3locul essential de ve$iculare, stimul si depasire. In ansam#lu literatura pasoptista nu e fenomen de "eneratie deaorece isi ane%eaza cele mai representative condee, atat dintre tineri, cat si dintre varsnici. Totusi faptele arata ca in cuprinsul sau ponderea principala revine unui "rup compact de scriitori nascut intr-al doilea deceniu1 =ri"orie Ale%andri9181&-1812 sau 1812:4 =. 6artiu91812:4 0ezar 6olliac 9181(:4 0.A. <osetti4 A. >ureseanu4 I.=$ica9181): si > ?o"alniceanu9181D:4 etc >ai toti pasoptistii provin din clasele de sus, darn u din arisocratia propendata, fanariotizata in decursul sec al XVIII-lea, ci in patura lina de vitalitate a #oierimii mi3locii si mici, care se ridicasera in primele decenii ale sec al XIX-lea si a3unsese la o situatie infloritoare, "ratie promovatii in slu3#e si im#o"atirii prin comert. Citeratura pasoptista e%teriorizeaza o orientare unitara de o remarca#ila coerenta launtrica. Inainte de toate impre3urimile in care s-a nascut, rostul pe care-l implineste principiile care o calauzesc ii accentuaza caracterul de an"a3are in istorie. Ca 1828, poezia lirica nu e doar tipat al inimii, ca la Comartine, nuvela istorica nu e doar evocarea trecutului ca la Ealter -cott, sc$ita de moravuri nu e simpla *fiziolo"ie. ca la #alzacieni. ,retutindeni ideile sociale politice infiltreaza material artistica, iar "enurile, aproape fara e%ceptie, capata un c$aracter pu#licistic. Citeratura pasoptista e o literature cu mesa3, al carei pro"ram poate fi definit in urmatoarele puncte1 - su#ordonarea creatiei fata de idealul eli#erarii siunitatii nationale - simpatia pentru clasele dezmostenite si in primul rand pt taranime - tendinta auto$tonizarii inspiratiei, indrumandFo spre trecut, folclor si realitatea locala. - critica nea3usurilor epocii de tranzitie a viciilor oranduirii fundale.

- credinta in puterea educative a artei si literaturii, in primatul utilului asupra esteticului si al interesului o#stesc asupra ceul personal. Citeratura pasoptista corespunde unui moment raspantie in evolutia istorica a tarilor romane trecerea de la feudalism la capitalism, de la vasalitate la independenta, de la o#edientele culturale neo"recesti la le"aturile active cu tronta, de la studiul framantaruu provinciale la statul unitarG national. +a e%prima constiina de sine a unui popor care se trezeste la viata trepidanta a secolului descoperindu-si vec$imiea si no#letea ori"inii, unitatea pe teritoriul vec$ii sacii, aptitudinile spirituale ce-I dau dreHptul sa participle in marea competitie a civilizatiei omenesti. Citeratura pasoptista continua litaratura anterioara a scolii ardelene si a primilor scriitori culti din principatele, enumita de unii cercetatori literature premoderna, nu numai in sensul c$ronolo"ic, dar si in sensul mostenirii ideolo"ice. -e poate deci spune ca literature pasoptista constituie un moment or"anic in evolutia spiritului romanesc inscriindeu-se in continuitatea unor aspiratii si idei traditionale, si paralel cu dezvoltarea pasoptismului romanesc au loc in tarile vecine procese similare. ,rin urmare, dar nu incape indoieala ca spiritual literaturii pasoptiste se $raneste din solul auto$tone, nu e mai putin adevarat ca pe acest fond ori"inar s-au "rafat su"esti din afara a3utand la elucidarea si caracterizarea impulsurilor latente. <olul istoric al pasoptismului a fost tocmai de a cerne ideile sociale, politice si estetice ale +uropei prin stia specificului national. Astfel prin raportul dialectic dintre traditia focala si interferentele straine, miscarea difuza a ideilor s-a verte#rat ca ideolo"ie, iar cultura romana moderna si-a "asit formula proprie. /esi de o remarca#ila omo"enitate literature pasoptista compara totusi su# raport instoric, doua etape distincte1

- una pana la 182&, dominata de fi"urile lui ;eliade si Asac$i si de activitatea primelor "azette *0urierul romanesc. si *romaneasca.. - a doua cuprinsa apro%imativ intre 182& si 18)&, marcata de aparitia *daciei literare. a *,ropasirii. si a *<omaniei literare si de activitatea redactorilor si cola#oratorilor acestora. ,rin =. 6aritii si pu#licatiile animate de el, literature, Ardealului se situaza intr-o pozitie intermediara, mai apropiata insa, "ratie accentului pus pe ideea de nationalitate de indrumarile preconizate la */acia. si *,ropasirea.. ,asoptismul aduce in fine cele dintai realizari in directia an"renarii literaturii romane si circuitul culturii +uropene. -e efectuaza acum primele priviri panoramice si dai de seama despre miscarea literaturii la noi, in lim#ii straine, fie ca lucrari autonome, fie ca in cadrul unor scrieri mai ample destinate inforamrii pu#licului din Apus asupra situatiei din ,rincipate.