Limba romana literara in cronicile muntene

Specialistii considera ca limba noastra literara ar fi luat nastere din graiul muntean, pe
care unii l-au numit, in mod impropriu dialect. Limba noastra literara este mai apropiata de graiul
din Muntenia decat de cel moldovenesc, in primul rand pentru ca in cel dintai nu intalnim, decat
in mod cu totul sporadic, palatalizarea labialelor.
Sub denumirea generica de cronicari munteni a rmas in cultura romana un grup de
crturari din Tara Romneasca,unii anonimi,autori de cronografe sau letopisee in secolele al
XVII-lea si al XVIII-lea.Cronologic, acetia au scris mai trziu fata de cronicarii moldoveni.
Desi la curtile muntele ale lui Matei Basarab,Radu cel Mare sau Neagoe Basarab a existat o
nfloritoare viata culturala,un letopise sistematic si complet al tarii nu s-a pstrat.
Cronicile munteneti nfloresc n a doua jumtate a secolului al XVII-lea, dou lucrri
fiind mai cunoscute: Letopisetul Cantacuzinesc, oper a unui partizan al familiei Cantacuzinilor
i Cronicile Blenilor,opera anonim. Ambele cronici debuteaz cu ntemeierea Tarii Romneti,
plasat la 1290, i se termin cu referiri la anul 1688, cnd, pentru o scurta perioad, cele dou
familii rivale se mpac.
Suirea pe tron, n 1688, a lui Constantin Brncoveanu a nsemnat i o modificare de
atitudine fa de cronicile anonime. Cele doua letopisee fuseser continuate, dar noul domnitor
le dezaprob, nu pentru atitudinea lor partizan, ci pentru simpatia pe care o avea pentru o alt
faciune, care l avea n frunte pe stolnicul Constantin Cantacuzino. Domnitorul ncredineaz
scrierea cronicii sale oficiale lui Radu Greceanu, nvat recunoscut n epoc, unul dintre
traductorii Bibliei de la Bucureti. Aceast cronic se ocup doar de epoca Brncoveanu,
oprindu-se cu puin naintea tragicei mori a acestuia.
Domnia lui Constantin Brncoveanu este prezentat i ntr-o cronic anonim, atribuit
lui Radu Popescu, un text care exprim opinia autorului bazat pe mrturii ale contemporanilor i
pe observaii proprii. Acest letopise anonim se oprete ns la anul 1717.

In timpul domniei lui Constantin Mavrocordat, marele vornic Radu Popescu este
desemnat sa scrie cronica oficial. S-au pstrat dou letopisee semnate de acesta, unul care
continu o cronic moldoveneasc i altul n care doar partea de la 1699 pana la 1729 i aparine
cu siguran, partea de nceput fiind o compilaie dup cronicile anterioare.
Stolnicul Constantin Cantacuzino continu totui eforturile cronicarilor moldoveni,
fiind primul care are gndul de a scrie o istorie complet a romnilor, vdind caliti de istoric,
superioare cronicarilor moldoveni. Opera sa este cu adevrat tiinific, desprins complet de
tonul partizan al cronicilor munteneti.
Fcnd o paralela intre cronicile moldoveneti i cronicile munteneti, putem spune ca
operele muntenilor sunt diferite de cele ale cronicarilor moldoveni, fiind mai puin documentate
i mai puin obiective. Autorii lor nu au formaia intelectual a moldovenilor. In plus, cronicarii
munteni reprezint faciuni politice boiereti n lupta pentru putere. Cronicarii moldoveni au dat
sinteze ale surselor anterioare lor, scriind despre ce s-a ntmplat n continuare, n schimb
muntenii nu fac dect s o ia de la nceput de fiecare dat, ca i cnd nu ar fi avut predecesori,
toate cronicile ncepnd cu desclecatul lui Negru-Voda, plasat la 1290.
O alta caracteristic este faptul ca unele cronici au rmas anonime sau se pot atribui cu
dificultate unor autori. Fr a fi lipsite de valoare documentar i de imboldul reconstituirii
trecutului, cronicile munteneti au mai degrab un caracter formal, legitimnd ndreptirea
partidei boiereti pe care o reprezint la conducerea rii. Caracterul evident polemic le d, ns,
valoarea literar.
De asemenea, putem aminti faptul c Dimitrie Cantemir scrie Hronicul vechimei a
romno-moldo-vlahilor care cuprinde istoria noastr de la origini pana la desclecare i susinea
ideea cronicarilor: originea comun a tuturor romnilor.
Continuitatea este un fenomen pentru care cronicarii nu dein suficiente mrturii, este
mai degrab nfiat ca un miracol pe care l constat, dar nu-l pot explica. Pentru relatarea
evenimentelor istorice, cronicarii dezvolta tehnici narative si descriptive care dau valoare
artistica scrierilor lor.

Importanta cronicarilor, aa cum o percepem astzi, nu consta neaprat n valoarea

tiinific a ideilor pe care le-au pus n circulaie (o influen major n dezvoltarea istoriografiei
romneti), ci mai degrab n impulsul pe care l-au dat formarii contiinei identitare i n
contribuia esenial la nstpnirea limbii naionale n cultur. Aa cum constata Mircea Martin,
caracterul demonstrativ al scrierilor literaturii noastre vechi nu se manifesta doar in planul ideilor
(afirmarea originii i apartenenei romanice), ci i n planul realizrii artistice (dovedirea
capacitii de abordare a unui gen sau a unei teme in cadrul culturii autohtone).
Faptul ca provinciile romneti parcuseser veacuri de istorie care riscau s fie necate
n uitare, s-a nscut scrisul cronicresc, ns nu putem vorbi despre o obsesie identitar, ci doar
despre o necesitate stringent n a recupera trecutul.(ca s nu sa nece a toate rile anii trecui i
s nu tie ce s-au lucrat...(Grigore Ureche ) ; ca s nu s uite lucrurile i cursul tarii...(Miron
Costin)).In viziunea umanitilor notri, un popor fr istorie, care i ignor trecutul, nu va ti si construiasc prezentul i nici s-i imagineze viitorul. Un astfel de popor nu are contiina, nici
fora vizionar, asemnndu-se fiarelor si dobitoacelor celor mute si fr minte (Grigore
Ureche). Aadar, istoria unui neam este purttoarea unor valori educative i scrierea ei devine o
responsabilitate integral asumat: Eu voi da sama de ale mele, cte scriu (Miron Costin).