FORMAREA CONSTIINTEI

ISTORICE

PLAN DE IDEI

1.Ce este cronica?

2.Umanismul.
3.Cronicarii moldoveni.
4.Cronicarii munteni.
5.Valoarea literara a letopisetelor.
6.Operele cronicarilor.

PREMISA: Constiinta istorica se naste din

incercarea de a construii identitatea unui
popor, prin raportare la alte popoare sau la
alte natiuni.

CE ESTE CRONICA?
Cronica este scrierea istorica in care sunt consemnate in
ordine cronologica evenimentele dintr-o anumita perioada,
dupa surse diverse, atat scrise, cat si orale. In spatiul
medievalitatii romanesti, denumirea ei este de letopises si
limba de expresie este la inceput slavona, limba oficiala, de
cancelarie, preluata din mediul bisericesc care o consacrase
ca limba a culturii scrise. Stefan cel Mare este promotorul
acestei actiuni, continuate ulterior si de alti domnitori,
pentru ca in secolele urmatoare sa devina opera de autor,
atat in Moldova, cat si in Tara Romaneasca.

UMANISMUL
E miscarea social-culturala a renasterii aparuta inItalia in sec. al XIVlea.Evolutia acesteia va cuprinde si sec. al XV-lea si sec. al XVI-lea. In
Germania si Tarile de Jos umanismul va fi promovat incepand cu sec. al
XVI-lea, iar in Anglia, Spania si Tarile Romane abia in sec. al XVII-lea.
Aceasta miscare social-culturala apare ca o impotriva fanatismului si
dogmatismului specific Evului Mediu.
Trasaturile umanismului:
1.aaz n centrul preocuprilor sale omul
2.admiratia fata de valorile antichitii greco-latine
3.increderea n raiune
4.natura este considerat un model al artei
5.prezentarea omului multilaterala
6.increderea in valorile umane si in armonia perfecta dintre om si natura
7.lupta rationala impotriva dogmatismului religios

CRONICARII MOLDOVENI

Ion Neculce
Ioan Neculce s-a nascut in anul 1672. SubAntioh Cantemira inaintat pana
la rangul despatar, si, dupa ce a stat retras un timp, a fost facut mare
hatmande catreDimitrie Cantemir, la trecerea acestuia de partea lui
Petru cel Maresi a luat parte larazboiul rusilor cu turcii. Dupa ce rusii au
pierdut razboiul, Neculce a trecut cu Cantemir in Rusia si a stat acolo cativa
ani, pana la 1719, dupa care, intorcandu-se inMoldova, a trait la mosia sa
dinBoian, ocupand numai o data, subConstantin Mavrocordat, functia de
vornic. A murit dupa1744, lucru ce se dovedeste prin ultimele cuvinte ale
cronicii lui, unde spune cConstantin Mavrocordat, fiind scos din
domniaMoldovei, nu a stat mazilit niciun an ntreg, ci a fost numit
inMuntenia, ceea ce s-a ntamplat in anul 1744.
In lucrarea sa Istoria literaturii romane, istoriculGheorghe
Adamescuspune: Neculce a fost un militar distins, iarPetru cel Marel-a
pretuit mult si i-a aratat o deosebita simpatie. Tot asa era privit si de familia
lui Cantemir si de ceilalti boieri; de aceea cand a voit sa se intoarca in tara,
cu multa greutate a scapat de insistentele lor. El insa a tinut cu orice pret
sa-si vada tara si nu s-a temut ca i se va intampla vreo nenorocire, vreo
persecutie, ci - precum insusi zice - si-a pus nadejdea in Dumnezeu, care din
toate l-a scapat.

Grigore Ureche

Letopisetul Tarii Moldovei de cand s-a descalecat tara si decursul

anilor side viata domnilor care scrie de laDragos Voda pana la Aron
Voda. Baza informativa a cronicii au constituit-o manualele slavone
de curte, cronicaPoloniei a lui Joachim Bielski si ocosmografie
latina. Valoarea ei consta in integrarea fapteloristorice intr-un
sistem de gandire politica. Grigore Ureche este primulin cultura
romaneasca care afirma originea romana a poporului roman si este
nevoitsa inventeze o limba scrisa carturareasca, din care nu lipsesc
accentele specifice limbii vorbite.In Letopisetul Tarii Moldovei,
scris in anii 1640,Grigore Ureche constata asemanarea frapanta
dintre
unele
cuvinteromanesti
si
cuvintele
latinesticorespunzatoare.
El
conchide
romanii
(moldoveni,munteni,ardeleni), au o origine comuna, si anume se
trag dela Roma.

Miron Costin
Letopisetul

Tari Moldovei de la Aron Voda

incoace, de unde este parasit de Ureche. Cuprinde
evenimente petrecute intre anii1594 si 1661,
ajungand
panalaperioada
contemporana
a
autorului. Cursul evenimentelor este adesea
intrerupt demeditatii asupra cauzelor ce determina
suisurilesi caderile menesti. Spre sfarsitul vietii
Mron Costin scrie De neamul modovenilor, din ce
tara au iesit stramosii lor, cu gandul de a
reconstitui epoca originilor.

CRONICARII MUNTENI
Au fost: Radu Greceanu, Stolnicul Constantin Cantacuzino,
RaduPopescu. Ei au fost inferiori celor moldoveni, dar au avut oinfluenta
mai mare asupra istoriografiei. Scrierile lor din punct devedere literar sunt
mai scazute in expresivitate, darsunt si eiintiatorii literaturii in Muntenia.
Pe langa rolul istoriografic, cronicarii munteni au detinutun rol important
pentru consolidarea scrisului in limba romana. Rolul lor sepoate vedea
siin privinta organizarii administrativ teritoriale, informatii referitoare la
aceste aspecte de ordin social politic le gasim incronicile lor. Letopisetele
muntenesti difera de cele alecronicarilor moldoveni atat prin
documentare, exactitate a datelorcat siprin calitatea structurii
compoziionale.
Alecu Russo: ,,nu aflam dincolo de Nistru niciungeniu nativ comparabil
cu Acela neculcian si chiar dacaacesta nu lestirbeste din expresivitate,
nicio cronica munteana n-a modelat constiinta scriitorilor din secolul XIX in
masura in care au facut-o cele moldovene".Aici el denigraza cronicile
muntene si datorita, motivnd el,nivelului de cultura al cronicarilor,este
evidenta unicitatea luiNeculce. Mai afirma el cacicronicile muntene nu
vorbesc despre problema originii limbii si al poporului roman.

RADU POPESCU
CONSTANTIN
CANTACUZINO

RADU GRECEANU

Valoarea literara a letopisetelor

Descendent al unei renumite familii boieresti din Moldova, Grigore Ureche isi
indeplineste formarea intelectuala la scolile polone din Liov. Reintors in tara,
cronicarul parcurge cateva ierarhii domnesti ajungand in scurta vreme un
apropiatal domnitorilor."Letopisetul Tarii Moldovei"prezinta evenimente de
la"descalecatul celde-al doilea"adica de la domnia lui Dragos Voda la
domnialui Aron Voda (1359-1594). Aceasta cronica va fi tiparita pentru prima
doara de Mihail Kogalniceanu in1852.Letopisetul este precedat de
o"Predoslovie"(o prefata) in care autorulisi va argumenta motivele pentru
care aredactat aceasta opera.Principalul argument ar fi acela caurmasii
trebuie sa cunoasca istoriapredecesorilor. Totodata Grigore Ureche se plange
de insuficienta izvoarelor care i-au servit ca punct de pornire, o cronica a
domniei lui Stefan cel Mare fuseseredactata in limba slavona deEftimie si
Macarie.

Din cauza absentei izvoarelor interne cronicarul se vede silit saapelezela

carti straine - izvoare poloneze.Ideile fundamentale in acest letopiset sunt:
- ideea unitatii de origine aromanilor din toate provinciile "toti de Ram
setrag";
- latinitatea limbii romane aducand ca argument evolutia etimologica
aunorcuvinte;
- latinitatea poporului roman. In alcatuirea letopisetului Grigore Ureche
surprinde schimbari de domnii,comploturi, lupta pentru putere, obiceiurile
de inscaunare, situatii deviata si fapte exemplare. Cele mai multe episoade
se incheie cu o "nacazanie salnim"adica o certare acelor puternici.
Constituita ca un epilogaceasta secventa a letopisetului prezintaideea ca
exista o ordine a istoriei dictata nu de faptele umane ci de vointa divina. Eroi
exemplari precum Stefan cel Mare sunt propusica niste modeleexistentiale
deoarece sunt pusi in slujbalui Dumnezeu si mai ales atarii.La polul opus se
afla cei care incalca legile divine dar si pe cele omenesti. Unastfel de
personaj negativ care suporta consecintele faptelor sale este craiul polon
Albert. Scrierea cronicii este strabatuta de ideea respectarii actului creator.
Autorulstie ca opera saeste importanta deoarece reprezinta un incput al
scrisului in limbaromana pentr ca poporul nostru sa nu fie "asemeni fiarelor
si
dobitoacelor"

Operele cronicarilor
Cronicile realizeaza cea dintai imagine scris a istoriei noastre. Mainti au
aprut nlimbaoficial, pe atunci slovona, iar mai trziu ncepnd
cusecolul al XVII-lea, n limba naional,acestea fiind primele scrieri
originale
de
marentindere.
n
Muntenia
s-auredactat
Letopiseulcantacuzinesc iLetopiseul Blenilor cuprinznd intervalul
1290-1688, Istoriiledomnilor riiRomaneti de Radu Popescu i Cronica
anonim despre Brancoveanu.Cele mai realizate sunt,indiscutabil,
cronicile moldoveneti, fiindc nu au fost scrise din ordinul vreunui
domnitor, deciexprima punctul de vedere al autorilor. Acetia au o oarecare
independenta moral fa deautoritatea domneasc, ceeace permite
oatitudine critic. n seriamoldoveneasca intraLetopiseul rii Moldovei
scris n ordine de Grigore
Ureche de la 1359 la 1594, Miron Costin dela
1594 la 1661, Ion Neculce de la 1661 la 1743, i continuat de ali cronicari
de mic valoare.Cronicile au rmas n manuscrise aproape dou secole i
au fost tiprite de Koglniceanu i Blcescu dup 1840. Fiind cunoscute
numai de tiutorii de carte nu au putut influena evoluialimbii romane
literare n aceeai msur c textele religioase.
Sunt ns primele scrieri
originale nlimba romana, de mari dimensiuni, i n felul acesta arunc o
lumin mai exact asupra limbii dinepoc. Importanta cronicilor este n
primul rnd de ordin tiinific prin valoarea documentar atextelor, oferind
informaii preioase despre istoria deepoca medieval.

BIBLIOGRAFIE
1.Istoria literaturii romane de George Ureche
2.Istorica critica a literaturii romane de Nicolaie Manolescu
3.Cartea cronicilor de Elvira Shoran
4.Istorie si mit in constiinta romaneasca de Lucian Goia
5.Istoria literaturii universale de Ovidiu Drimba

LA ACEST STUDIU DE CAZ AU PARTICIPAT:

STAN ANDREI IONUT
CEATLOS FRANCISC ANDREI
BOTEA ROBERTO FLORIAN