Dezvoltarea Culturii In Epoca Pasoptista Profitand de conditiile favorabile create prin diminuarea puterii turcesti si atragerea principatelor in circuitul

international al marfurilor, deci si al ideiilor cultura se dezvolta puternic intre 1821-1829. Caracteristicile sunt amploarea frontului de desfasurare si rapiditatea revolutiei. In toate domeniile: scoala, presa, teatru, editura, creatie artistica si stiintifica se destelenesc drumuri si se aseaza pietre fundamentale. Invatamantul: Pe taramul invatamantului, regulamentul organic enuntase o simpla declaratie de intenti, amenintate sa ramana insa multa vreme o simpla declaratie de intentie: etatizarea scolii, graditia ciclurilor e tinderea, al istoriei si geografiei patriei. In genere, scolile romanesti dinainte de 18! n-au putut fu pepiniere de savanti dale le au crescut oamen icu dragoste de patrie si simtul valorilor autentice. "dobescu, fost elev la #ava, le-a caracterizat $ust activitatea: %&ra putina stiinta cata se invata in acele scoli' erau marginite si modeste programele lor is nimeni na putut iesi un erudite, un doct dupa bancile inteligente zareau orce lucire a stintei printr-un prism de nationalitate, si inimile tuturor elevilor vec(ilor scoli romanesti erau pe atunci toate inflacarate de dorul tarii. )upa 18!8, dezvoltarea invatamantului se continua in toate directiile. In 18*+ se infinteaza ,acultatea si o scoala de medicina la Iasi, cu - profesori, in care si #imion .arnutiu si o scoala de medicina la /ucuresti din initiative lui Carol )avia. 0n articol don %gazeta de 1ransilvania2 din 23 mai 18!1 fata de 9+2 de scoli mag(iare, -*- nemtesti, se numarau numai 298 de scoli romanesti. Teatrul: Pasoptismul a acordat teatrului o imensa pretuire scotand-ul un mi$loc dintre cele mai eficiente depromovare a valorilor positive de conduita si moralitate, de educatie estetica si perfectionarea limbii. 4tmosfera era neprielnica, iar greutatile economice, pareau de neinvins. In plus concurenta trupelor straine, care se bucurau de success, era un obstacol greu de trecut. Costac(e 5egruzzi scria in 18-8 ca: %#armanul teatru, el seamana cu pruncul mic, frumusel, nevinovat si bolnav de strans6 #i unde avea trebuinta de buna cautare de- abia ivindu-se si-a starnit in cap o droaie de dusmani, stra$nici si puternici.2 In ciuda impre$urarilor teatrul i-a totusi avant in perioada 18!3-18+3, dar un teatru romanesc pe baze profesionale n-a putut fi insa intemeiat in aceasta epoca7epoca sau perioada pasoptista8. Presa: Catre sfarsitul sec. al 9.II-lea si inceputul sec 9I9-lea s-au facut multe incercari de a crea o presa in,imba romana mai ales in 4rdeal. 4devaratul inceput al presei romanesti e legat de numele lui I. :eliade ;adulescu si <(eorg(e 4sc(i, si are loc in 1829: in 8 aprilie apare la /ucuresti sub conducerea celui dintai %Curierul romanesc2 iar la 1 iunie, la Iasi, dupa - numere ale unei foi intitulate %5ovitale de la armie2 gazeta %4lbia romaneasca2. %Curierul2 si %4lbia2 reflecta prima etapa a presei romanesti, cu imensele merite ale oricarei opera de pionerat, dar si cu limitele pe care in mod fatal, momentul istoric si peronalitatea celor doi redactori le faceau inevitabile. Prezentarea grafia e lipsita de eleganta' cea mai mare parte a cuprinsului e atribuita stirilor e terne, decupate cu foarfeca de prin $urnalele straine,materialul indigen e disparat,ca problematica,inegal ca intindere, timid ca formulare, fiind vadita gri$a de a evita suparari cu cenzura: tira$ul scazut7283de e empalre8,7%Curierul2 la 1829 si circa 2*3 la 18-!8, e prima destul de graitor dificultatile materiale ce-I (artuiau pe redactori. 0n moment deosbit in evolutia spirituala a pasoptismului si in orientarea pe cai rednice a literaturii nationale il constituie activarea pe taram publicistic a lui =. >ogalniceanu. )upa o scurta trecere pe la %4lauta romaneasca2 7aparuta in iulie-sep. 18-8 sub conducerea sa8 el initiaza in 18!3 %)acia literara: suprimata dupa numai trei numere si apoi in 18!!, inpreuna cu Ion <(ica, .asile 4le andri si P. /alas %Propasirea2 sau cu numele admis de cenzura.