UMANISMUL SI RENASTEREA

In Europa se dezvolta intre secolele XIV- XVI o ampla mișcare culturala cunoscuta
sub numele de Renaștere. Redescoperind valorile culturale ale antichități greco-latine, Europa
intra in aceste secole intr-un proces activ de renaștere care s-a caracterizat prin înflorirea
stanțelor si a artelor prin mari invenții si descoperiri
geografice. Renașterea a promovat o concepție sociala si
filozofica umanista adică a pus in centrul preocupărilor
omul. Ideea încrederii in valoarea si posibilitățile lui de
perfecționare, a luptat pentru egalitatea in drepturi a
oamenilor, din aceasta cauza s-a vorbit despre renaștere ca
despre un cuvânt umanist.
Considerând ca idealul omului liber si armonios
dezvoltat s-a întruchipat in cultura antica, umaniștii au
dezgropat restaurat si studiat cu fervoare monumentele
acestei culturi si limbile clasice, greaca si latina.
Umanismul a aparut mai intai in Italia, in sec XIV-XV (Petrarca, Boccacio , Leonardo Bruni ,
Poggio Bracciolini, Pico della Mirandolla, Lorenzo Valla), apoi sa raspandit in Franta
(Rabelais, Montaigne), Tarile de Jos (Erasm din Rotterdam), Anglia (Th.Morus, F.Bacon,
Shakespeare ) Germania (U.von Hutten, Reuchlin) Ungaria (Janus Pannonius, Bonfini).
Umanistii au fost carturari eruditi, cu precocupari multilaterale.
Ei s-au manifestat cu predilecție pe tărâmul beletristicii, filologiei, istoriei, geografiei
umane, filozofiei, si celorlalte discipline numite si astazi umanistice. Inaugurand spiritual
critic modern, ei au intemeiat filologia si istoriografia bazata pe studiul critic al izvoarelor.
Legati de aspiratia spre cultura a maselor populare, in special ale celor orasenesti, umanistii
au contribuit la formarea limbilor literare nationale. Pe taramul eticii ei au opus ascetismului
medieval o conceptie optimista, proclamand legimitatea fericirii terestre, iar idealului
contemplativ MONASTIC pe cel cetatenesc patriotic (Umanistul civic).
Umanismul n-a fost un curent unitar nici sub raport social-politic, nici sub raport
filozofic. In cadrul umanismului elementele conceptiei noi, laice despre viata sau impletit in
diverse moduri si grade cu ramasitele conceptiilor medievale, opozitia fata de acestea luand
cand forme mai moderate, cand forme mai radicale. Aceasta miscare social-culturala a aparut
ca o arma impotriva fanatismului si dogmatismului specific Evului Mediu. Conditiile social-
istorice care au favorizat nasterea umanismului sunt:dezvoltarea comertului si a
mestesugurilor;
inflorirea oraselor;dezvoltarea burgheziei;marile descoperiri geografice;inventarea tiparului
( Gutemberg).
Trasaturile umanismului:aseaza in centrul preocuparilor sale omul ("omul este masura
tuturor lucrurilor"); increderea in ratiune; admiratia fata de valorile antichitatii greco-latine;
natura considerata un model al artei; anticlericalismul; prezentarea omului multilateral;
libertatea, demnitatea si perfectabilitatea fiintei umane.
 Renasterea si umanismul au contribuit la adancirea crizei religioase, prin eliberarea
spiritului uman de sub tutela Bisericii.Umanistii au inoculat in spirite gustul criticii. Acest
mod de a gandi venea in contradictie cu doctrina oficiala care se baza pe autoritatea Scripturii
si pe traditia apostolilor. Prin exegeza filosofica, ei au repus in circulatie textele primare ale
crestinismului, iar prin tiparirea acestora le-au facut cunoscute unui numar mare de persoane.
S-a constatat ca Biserica interpretase in favoarea ei unele pasaje ale Bibliei, iar unele
documente pe care se sprijineau pretentiile ei de dominatie, intre care si celebrul Donatio
Constantini, erau false.
Familia Medici, mult timp una dintre cele mai importante familii din Florenta, si prin
extensie din Toscana, a reusit sa transforme Republica Florenta intr-un stat ducal condus prin
succesiune ereditara in secolul XVI. In mare parte a acelui
secol ei au condus Florenta si Toscana cu succes, extinzand
teritoriul statului prin cucerirea Sienei. Medici erau patronii
stiintei si artei care inflorea in mare parte a imparatiei. Toscana
a devenit un stat mai compacta si mai unita in toti acesti ani,
mai degraba decat o dominatie a unui oras dominant
(Florenta).
Toscana sub conducerea Medici, care a durat pana in
1737, a fost transformata in mai multe feluri, nu intodeauna in
mod pozitiv. mai degraba in pamant decat in industrie. S-a pus
de acord la modul general ca Florenta a inceput sa decline la
inceputurile secolului XVIII, si o serie de conducatori rai au
condus la integrarea in Sfantul Imperiu Roman a independentului stat al Toscanei dupa ce si
ultimul succesor din dinastia Medici a murit.
Cu toate acestea, in timpul dominatiei familiei Medici (1434-1494), incepand cu
Cosimo de' Medici (1434-1464), 'Florenta' a jucat un rol important pentru intreaga 'Toscana.'
Fara un titlu, in general fara nici macar un birou formal, Cosimo si urmasii sai s-au bucurat de
puteria si prestigiul unei printese virtuale si au prezidat renasterea florentina.
In Romania umanismul s-a manifestat mai intai in Transilvania, datorita conditiilor
economice mai favorabile si legaturilor politice si culturale cu Italia, patria Renasterii.
Reprezentat de N.Olahus I.Vicitez, I.Honterus, G.Heltai, M.Halici s.a, umanismul
transilvanean a culminat, cu carturarii legati de miscarea religioasa unitariana din sec al XVI-
lea; Ioan Sommer, Fr.David, Paleologus.
In sec al XVII-lea si la inceputul sec. al XVIII-lea, tendinte umaniste se afirma in
opera unor carturari moldoveni, munteni, transilvaneni, ca Miron Costin, stolnicul Constantin
Cantacuzino,N.Milescu, mitropolitul Dosoftei, Dimitrie Cantemir Gh.Brancovici s.a., in
conditiile contactului, prin scolile superioare din tara si din strainatate (Polonia, Italia,
Constantinopole) cu umanismul si cultura europeana. Ele s-au manifestat mai cu seama in
istoriografie, precum si pe taramul geografiei (Stolnicul Cantacuzino, Milescu, D.Cantemir) si
al traducerii in lb.romana a principalelor carti religioase(Biblia de la Bucuresti, 1688).
Tendintele Umaniste sau cristalizat indeosebi in jurul teoriei originii romane, a unitatii
de neam si de limba a romanilor, teorie strans legata, in condiiile epocii, de lupta de eliberare
de sub jugul strain. Necesitatea fundamentatarii acestei teorii a stimulat interesul pentru
limbile si cultura antica, dezvoltatrea spiritului critic. Carturarii umanisti au avut un rol
hotarator in privinta limbii romane asupra slavonei in cultura. Ei au adus si prin scrisul lor o
contributie importanta la formarea limbii literare, au initiat versificatia romaneasca
(D.Cantemir).
Activitatea lor marcheaza zorile culturii si stiintei romanesti moderne. Conceptie care
de-a lungul intregii istorii a civilizatiei recunoste demnitatea, valoarea si posibilitatile
nelimitate de desavarsire ale fiintei umane si care, in consecinta, militeaza pentru dezvoltarea
libera a personalitatii umane. Umanismul a cunoscut in diferite tari si epoci, oranduiri si clase
sociale, un continut diferit, avand in opera ganditorilor sau artistilor reprezentativi, nuante si
particularitati extrem de diverse.
Corespund, in linii mari, progresului societatii si al gandirii, istoria Umanismul a
purtat in societatile bazate pe exploatare, amprenta limitelor si contradictiilor de clasa. In cele
mai de seama conceptii umaniste au fost insa exprimate idealurile maselor populare, ale
claselor progresiste, cuceririle gandirii materialiste, ale stiintei si ale Constiintei Morale. O
caracteristica a umanismului romanesc consta in renuntarea la scrierea in limba slavona si
inlocuirea acestora in mod treptat cu limba romana in administrație, cronici domnesti, carti
bisericesti. Din acest punct de vedere o importanta covârșitoare a avut-o activitatea
tipografica a diaconului Coresi de la Targoviste si din Scheii Brasov. O capodopera a
umanismului roman este lucrarea "Invataturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau Teodosie".
Ideile majore ale acestei miscari social-culturale sunt: continuitatea existentei
romanilor pe acest teritoriu;unitatea de neam a locuitorilor din toate provinciile romanesti;
latinitatea limbii romane.
Giovani Pico della Mirandola, a fost unul dintre cei mai de seama reprezentanti ai
umanismului italian
El impune ideea de ARHIETIP ( = ideal perfect, ceva care tinde spre perfectiune)
pentru ca supremul arhitect este Dumnezeu, creează lumea după aceste arhetipuri.
Dumnezeu lasă omului LIBERUL ARBITRU. Spre deosebire de Bergson si Blaga, Pico nu
atribuie omului nici o trăsătura esențială, lăsându-i liberul arbitru, ii lasă puterea de a decădea
sau de a accede = bine/rău. Caracteristic pentru Pico, este nedesăvârșirea omului pentru ca nu
ii da nici o trăsătura esențiala.
Renașterea și Umanismul au fost curente culturale care s-au imbinat și s-au susținut
reciproc, apărute în statele italiene de unde s-au răspândit în întreaga Europă între secolele
XIV-XVI. Printre personalitățile literare ale Renașterii și Umanismului îi menționăm pe :
Dante Alighieri, Nicolo Machiavelli, Miguel de Cervantes,William Shakespeare ,Erasmus din
Rotterdam, Francois Rabelais, Thomas Morus, Francis Bacon etc. Cei mai de seamă artiști
(pictori, sculptori și arhitecți) ai Renașterii au fost: Michelangelo Buonarotti, Leonardo da
Vinci,Rafael Sanzio, Pieter Brueghel, Tizian, Veronese, Gioto, Botticelli, Bramante, Pierre
Lescaut etc. În științe s-au afirmat Leonardo da Vinci ,Nicolaus Copernicus, Miguel Serveto,
Paracelsus, William Harvey etc. Renașterea și Umanismul au reprezentat o adevărată
revoluție spirituală.
BIBLIOGRAFIE

 https://ro.wikipedia.org/wiki/Renașterea
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Umanism
 https://microistoria.wordpress.com/2019/10/07/idei-esentiale-temarenasterea-si-
umanismul/