Fibonacci in natura.

O explorare matematica pentru copii

Una dintre cele mai interesante modalitati de a le arata copiilor matematica in lumea reala este sa
ii famliarizati cu Fibonacci in natura.

Sirul lui Fibonacci este o serie de numere care urmeaza un tipar matematic atat de simplu. Iata
cum functioneaza…
Priviti seria de mai jos:
1, 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34, 55…
Pentru a forma tiparul, incepeti prin a scrie de doua ori consecutiv cifra 1. Adunati pentru a
obtine 2. Insumati apoi ultimele doua cifre: 1+2=3.
Continuati sa adunati ultimele doua numere din serie pentru a afla urmatorul numar.
Acestea formeaza celebrul sir al lui Fibonacci – un grup de numere care apar in mod misterios
peste tot in natura: in numarul petalelor florilor, in structura fructelor si a legumelor, in forma
captivanta a spiralelor din natura si chiar in proportiile corpului uman.

Cel care a observat si a scris pentru prima data despre acest tipar din lumea naturala a fost
matematicianul Leonardo Pisano Bigollo, cunoscut si sub numele de Leonardo din Pisa ori
Fibonacci ( Fibonacci inseamna “fiul lui Bonaccio”), care a trait in Italia, in perioada Evului
Mediu (1180 – 1250).

Sa aruncam o privire la cum apar numerele Fibonacci in natura!

Una dintre cele mai simple cai de a explora numerele Fibonacci este sa numarati petalele florilor.
Cel mai adesea veti gasi 5, 8, 13, 21 sau 34 de petale.
Floarea-soarelui este deosebit de interesanta deoarece exprima numerele lui Fibonacci in mai
multe feluri. Numarati petalele florii-soarelui si cel mai probabil veti gasi 21, 34 sau 55.
Daca priviti centrul florii, veti observa un model cu spirale orientate in doua directii, care se
intersecteaza. Iar daca aveti rabdare sa si numarati spiralele, veti gasi mereu un numar Fibonacci.
Spiralele orientate in directia opusa vor corespunde unui numar Fibonacci adiacent. Astfel, daca
vom gasi 34 de spirale spre dreapta, cele spre stanga vor totaliza fie 21, fie 55.

Exista si alte elemente vegetale care au modele dublu-spiralate, cum ar fi conurile de brad, coaja
de ananas, centrul margaretelor si floarea de anghinare.

Spiralele simple care se desfasoara dupa sirul lui Fibonacci se regasesc la cochiliile de melci,
ferigi, calutul-de-mare, floarea de trandafir, dar si in forma tornadelor si a galaxiilor.

Cum puteti desena o spirala Fibonacci? Pe un caiet de matematica, trasati un patrat cu latura de
1. Apoi inca unul identic, lipit de primul. Continuati, trasand patrate cu latura de 2, 3, 5, 8
s.a.m.d. Fiecare patrat va avea latura cat suma celor doua de dinaintea lui.
Odata ce ati desenat patratele pe toata suprafata paginii, trasati o spirala dupa cum puteti vedea in
imaginea de mai jos.

Este o experienta magica pentru copii sa exploreze plante, conuri de brad, ghinde, cochilii si alte
elemente naturale in care se regaseste sirul lui Fibonacci. Aceste forme ii pot inspira cu usurinta
sa creeze picturi sau colaje spectaculoase.
Numerele Fibonacci sunt definite prin următoarea relație de recurență: wiki
Astfel, fiecare număr Fibonacci este suma celor două numere Fibonacci anterioare, rezultând
secvența:
Primele 22 de numere din șir sunt:
După primele câteva numere din serie, celelalte au o proprietate interesantă: raportul
dintre un număr al șirului și următorul număr din șir tinde spre 0,618; de exemplu
raportul dintre 34 și 55 este aproximativ 0,618.
De asemenea, raportul dintre un număr al șirului și cel aflat cu două poziții după el
este aproximativ 0,382. De exemplu: 55/144 ≈ 0,382.

Cine a fost Fibonacci ?

Fibonacci a fost unul dintre cei mai mari matematicieni ai Evului Mediu. Nascut ȋn Italia, ȋn
1175, a fost educat ȋn Nordul Africii, unde tatal sau detinea un post diplomatic.
In 1202 revine ȋn Italia si publica un tratat de aritmetica si algebra intitulat “ Liber abaci ” . In
acest tratat introduce pentru prima data ȋn Europa sistemul de numeratie pozitional arab. De
asemenea, in1220 publica “ Practica geometriae ” , un compendiu de rezultate din geometrie si
trigonometrie, iar in 1225 “ Liber quadratorum”, in care studia calculul radicalilor cubici.

Totusi, Fibonacci a ramas ȋn memoria noastra prin binecunoscutul sir Fibonacci:

0, 1, 1, 2, 3, 5, 8, 13, .

Sirul respectiv a fost introdus de catre Fibonacci in anul 1202, atunci matematicianul fiind sub
numele de Leonardo Pisano ( Leonard din Pisa). Mai tarziu matematicianul insusi si-a spus
Leonardus filius Bonacii Pisanus ( Leonard fiul lui Bonaccio Pisanul). In secolul XIV sirul
prezentat mai sus a fost denumit sirul lui Fibonacci prin contractia cuvintelor filius Bonacii.

Sirul de mai sus apare ȋn cartea pomenita anterior “ Liber abaci  ”, fiind utilizat ȋn rezolvarea
unei probleme de . matematica.

Cum si unde a fost folosit pentru prima oara sirul lui Fibonacci? – PROBLEMA
IEPURILOR

Se pare ca si pe vremea lui Fibonacci se organizau concursuri de matematica. In Pisa, a participat

si Fibonacci la un astfel de concurs care a fost condus de insusi ȋmparatul Frederik al II-lea.
Problema propusa concurentilor suna astfel:

Problema iepurilor
Fie data o pereche de iepuri. Se stie ca fiecare pereche de iepuri produce ȋn fiecare luna o noua
pereche de iepuri, care la randul sau devine productiva la varsta de o luna. Sa se determine cate
perechi de iepuri vor fi dupa n luni.

Pentru inceput vom remarca istoria acestei probleme si apoi solutia ei, precum si alte probleme
ce tin de ea.

Vorbind de matematica din antichitate fiecare ar denumi cativa reprezentanti  ca Euclide,

Pytagoras, Heron s.a. Unul dintre cei mai ilustri matematicieni ai Evului Mediu, contemporan cu
Viete, ar fi Leonardo din Pisa, cunoscut sub numele Fibonacci (prescurtare de la filus Bonacci,
adica fiul lui Bonacci).

Tratatul 'Liber abaci' contine aproape toata informatia acelui timp, referitoare la aritmetica si
algebra, si care a avut un rol important pe parcursul urmatoarelor secole ȋn dezvoltarea
matematicii in Europa. In particular, in baza acestui tratat, europenii au luat cunostinta de
scrierea arabica a numerelor, adica de sistemul de numeratie pozitional arab. La fel, ȋn 1220
publica 'Practica geometrica', in 1225 'Liber quadratorum'. Tratatul 'Liber abaci' a fost reeditat ȋn
1228. Una din problemele discutate ȋn 'Liber abaci' este anume 'problema iepurilor', (p. 123-124
ȋn editia anului 1228) prezentata la inceputul acestui material.

Rezolvarea acestei probleme.

Fie fn numarul de perechi de iepuri dupa n luni. Numarul de perechi de iepuri dupa n + 1, notat

prin fn+1, va fi numarul de perechi la luna n, adica fn, plus numarul de iepuri nou-nascuti. Cum
iepurii se nasc din pereche de iepuri cu varsta mai mare de o luna, iepurii nou-nascuti vor fi fn-
1 perechi.

Prin urmare se obtine relatia

fn = fn + fn-1.
In plus,

f = 0     si     f1 = 1.

Prin urmare am obtinut un sir numeric definit in mod recurent. Scriind termenii acestui sir,
determinam

numit sirul Fibonacci. Fiecare termen al sirului, incepand cu al treilea, este egal cu suma
precedentilor doi termeni. Primii doi termeni se considera fiind dati, f0 = 0, f1 = 1.

Sunt sigur ca ati invatat la scoala de el. E sirul acela simpatic care incepe cu 1,1 si apoi se aduna

ultimele 2 numere si ai urmatorul numar din lista. Dar se pare ca e mult mai mult decat o formula

si un sir.

Sirul Fibonacci este numit dupa Leonardo din Pisa, care a fost cunoscut sub numele de Fibonacci

(care este de fapt o prescurtare dupa titulatura filius bonacci, “”fiul lui Bonacci”).

Ideea lu Fibonacci a pornit de la presupunerea ca o crestere ideala pentru o populatie de iepuri ar

fi cam asa:

– in luna 0 exista o pereche de iepuri

– in luna 1 perechea de iepuri existenta da nastere unei alte perechi de iepuri;

– in luna a 2-a ambele perechi au cate o pereche de urmasi, dar prima pereche moare

– in luna a 3-a familia nou creata si familia ramana au un numar de 3 perechi e urmasi, iar

perechea cea mai in varsta moare.

Legea pe care o sustinea le era ca fiecare pereche are in viata 2 perechi de urmasi si moare.

Deasemenea in natura mai tarziu s-a observat ca plantele au o dezvoltare care tine de acest sir,

desi ele nu-l cunosc. Multe plante se dezvolta intr-o secventa Fibonacci in jurul tulpinei: conurile

de pin respecta o dispunere data de numerele lui Fibonacci, floarea soarelui la fel, inelele de pe

trunchiurile palmierilor respecta numerele lui Fibonacci. Motivul pentru toate acestea este

realizarea unui optim, a unei eficiente maxime. Astfel de exemplu, urmand secventa lui
Fibonacci, frunzele unor plante pot fi dispuse astfel incat sa ocupe un cat mai mic spatiu si sa

obtina un cat mai mult soare.

Ideea dispunerii frunzelor in acest sens pleaca de la considerarea unghiului de aur de 222, 5

grade, unghi care impartit la intregul 360 de grade va da ca rezultat cifra 0.61803398…,

cunoscuta ca ratia sirului lui Fibonacci.

Se spune ca exista o legatura intre cresterea naturala a plantelor si numarul de aur: proportia

tainica a acestui numar reprezentata fie in triunghiul de aur (isoscel) al lui Pitagora in elipsa de

aur din traditia hindusa sau in spirala de aur care, prin sirul lui Fibonacci se demonstreaza

pastrand proportia de 1,618…. Mai gasim si alte lucruri in natura ca spirala generata de apa

(vartejurile), miscarea curentilor de aer in spirala, cochilia melcilor, dispunerea petalelor de

trandafir sau a frunzelor si semintelor din regnul vegetal, care pastreaza aceasta proportie

perfecta aratand ca in intreaga creatie se pastreaza aceasta proportie, probabil de aici i s-a tras si

numele de “formula fericirii. Aceasta demonstreaza existenta unui sfere de constiinta a armoniei

si frumusetii existente in intregul universul si care il ghideaza.