Singur pe lume

PARTEA ÎNTÂI

Cap. I În sat : Remi este un copil găsit de un țăran pe nume Barberin care
până la 8 ani a crezut că are și el o mamă. El credea că mama lui era chiar soția lui
Barberin deoarece îl îngrijea ca pe copilul său. Într-o zi se întoarse și soțul.

Cap. II Barberin : Bătrânul Barberin intră pe ușă. Prima data Remi se uită
speriat la el deoarece, nemaivăzându-l, nu știa cine e. După ce tușa Barberin îl
lămurește, băiatul vrea să-și îmbrățișeze ,,tatăl’’. Acesta îl împunge cu bastonul și
întreabă ce e cu el în casă și de ce nu l-a luat nimeni.Din acest motiv Remi îi purta
pică.

Cap. III Trupa lui signor Vitalis : Speriat că ar fi putut fi mutat în somn
Remi s-a trezit dis de dimineață pentru a verifica dacă mai este acasă. Spre
supărarea sa Barberin avea deja un cumpărător deoarece plănuia să-l dea în chirie
unui bătrân pe nume Vitalis care conducea un circ ambulant cu prietenii săi,
cățelușii Capi, Zerbino și Dolce și maimuța Suflețel. Când l-a văzut pe Remi a
început să studieze tot la el. Într-un final a accepta să-l ia pe 40 de franci.

Cap. IV Casa părintească : A doua zi, pe când Remi își îngrijea grădina iar
tușa Barberin era plecată în sat Vitalis vine cu Barberin pentru a-l lua pe Remi.
Bătrânul știa cât de greu îi va fi să se despartă de tușa Barberin pe care încă o
socotea ca pe mama sa așa că a încercat să-i aline durerea. Când ajung pe creasta
muntelui, Remi o mai vede o ultimă dată pe tușa sa iar apoi continuă să mearg
supravegheat de Capi și Zerbino.
 Cap. V La drum : Pe drum, Vitalis îi explică băiatului că dacă nu îl lua el
cu siguranță ajungea la orfelinat, chiar dacă tușa Barberin voia să îl țină la ea. Îi
mai explică, că în viață nu poți face chiar tot ceea ce-ți dorești. Remi începuse să
obosească iar ca să îi dea un imbold Vitalis i-a promis că îi va lua pantofi cu
ținte,pantaloni de catifea, o haină și o pălărie când vor ajunge la târgul din Ussel.
Acestea îi vor folosi când va juca teatru. Începuse ploaia iar Remi mergea din ce în
ce mai greu deoarece hainele se îngreunaseră de la apă. Din cauza ploii, s-au abătut
de la drum și au reușit să găsească adăpost în hambarul unui țăran milos. Pe drum,
Zerbino a furat o coajă de pâine așa că hoțul nu a mai mâncat în acea seară. Capi
văzându-l pe Remi suspinând se duce lângă el și îi pune laba pe mână ca un semn
de prietenie.

Cap. VI Debutul meu : Ajunși la Ussel, Vitalis i-a cumpărat băiatului

lucrurule promise iar în ciuda faptului că erau roase și decolorate lui Remi i-au
plăcut. Mirat a fost băiatul când Vitalis i-a scurtat pantalonii până la genunchi,
după stilul italienesc, spunându-i că sunt comedianți și uneori aparența decide
numărul persoanelor din public. Apoi i-a spus că va debuta în piesa Servitorul
domnului Suflețel sau Cel mai prost nu e cel care credeți. Remi joacă rolul unui
țăran angajat de domnul Suflețel ca servitor în locul bătrânului Capi iar acesta nu
știe nimic. Într-un final Suflețel se enervează și îi arată chiar el tot ce ar fi trebuit să
știe.

Cap. VII Învăț să citesc : Părea că Remi nu mai era așa singur pe lume.
Stăpânul său, signor Vitalis, stătea adesea cu el de vorbă, în timp ce mergeau
împreună cu ceilalți comedianți. La un moment dat, pe când băiatul și bătrânul
discutau, Remi spune că nu știe să citească dar și-ar dori să învețe. Vitalis
scrijelește cu cuțitul pe niște bucăți de lemn literele alfabetului. Remi le-a învățat
cot la cot cu Capi. În scurt timp, Capi poate alege plăcuțele cu litere care-i
formează numele pe când Remi putea citii din cărți. Tot așa Remi a învățat să
citească notele muzicale ceea ce l-a bucurat mult pe signor Vitalis.

Cap. VIII Peste munți și prin văi : Comedianții traversează o parte bună
din sudul Franței. Pe drum, Vitalis îl îndeamnă pe băiat să învețe pentru a putea să
fie mai bun în ceea ce face și pentru a ajunge pe trepte sociale mai înalte. Îndemnul
nu venea singur, Vitalis îi povestea că în tinerețe era celebru cunoscând vedete ale
timpurilor. De aceea lui Remi îi era stârnită curiozitatea de fiecare dată când îl
auzea deoarece dorea să știe cine a fost stăpânul lui și cum de a decăzut în halul
ăsta.

Cap. IX Uriașul cu cizme de șapte poște : Când ajung la Bordeaux, Remi

vede pentru prima dată corăbii iar Vitalis i-a spus numele fiecărei corăbii. După un
număr mare de reprezentați, au plecat spre Pau iar pentru ast trebuie să străbată
landa. Într-o seară, Remi se urcă pe un deal pentru a zări luminile unui sat. Nimic
dar la întoarcere zărește o siluetă înaltă ce se îndrepta cu repeziciune spre el. Se
sperie și fuge dar când ajunge la Vitalis vede că defapt silueta era un localnic pe
picioroange pentru a nu se afunda în zonele mlăștinoase.

Cap. X În fața justiției : Comedianții își petrec iarna la Pau unde le merge
chiar bine. La începutul primăverii pornesc spre Toulouse, unde sperau să aibă tot
atât de mult succes. Din nefericire Vitalis intră în conflict cu un sergent pe care îl
lovește deoarece și el la rândul lui îl lovește pe Remi. Vitalis ajunge la închisoare
pentru două luni. Remi a rămas iarăși singur pe lume.

Cap. XI Pe vas : Nici hangiul nu l-a mai lăsat să stea fără să plătească iar
Remi a rămas pe străzi alături de Suflețel, Capi, Zerbino și Dolce. Toți bani ce i-au
mai rămas i-a dat pe pâine. Nici prestațiile nu au fost mai bune, erau izgoniți de
fiecare dată când începeau să cânte. Ca să uite de foame, Remi se pune pe malul
unei ape și începe să cânte iar bietele animale să danseze. De pe un vas o doamnă
și copilul ei bolnav i-au admirat iar băiatul, Arthur, a insistat ca ei să urce pe vas.
Remi le povestește ce li s-a întâmplat iar doamna Milligan, căci așa o cheme, i-a
poftit la masă apoi, la cererea copilului său i-a propus lui Remi să rămână cu ei pe
vas până ce Vitalis va ieși de la închisoare.

Cap. XII Primul meu prieten :

Doamna Milligan era englezoaică și văduvă. Îl mai avea doar al doilea copil,
pe Arthur, căci soțul ia murit și primul său copil a fost dispărut. A mai spus și că
unchiul din partea tatălui, James Milligan, l-a căutat dar nu l-a găsit ceea ce era în
avantajul lui deoarece dacă doamna Milligan nu îl năștea pe Arthur 7 luni după
moartea soțului ei, el ar fi moștenit toată averea. A cumpărat acest vas deoarece
fiul ei era foarte bolnav, de aceea este întins pe scândură, iar pentru a nu se plictisi
ei cutreieră apele Franței. El are ore zilnice de studiu alătur de mama sa dar nu se
concentrează niciodată. Remi l-a ajutat să învețe o poezie ceea ce i-a apropiat mai
mult devenind prieteni.

Cap. XIII Copil găsit : Cele două luni aproape se terminau Arthur și
doamna Milligan îi propun lui remi să rămână cu ei, acesta acceptă dar are nevoie
de acordul lui signor Vitalis și ai părinților săi. Remi s- panicat degeaba că cei doi
vor afla că este găsit și că nu are părinți căci Vitalis nu a acceptat propunerea
crezând că îl poate pregăti mai bine pentru viață. Totuși în ciuda refuzului, doamna
Milligan ține să le scrie părinților lui Remi.

Cap. XIV Zăpadă și lupi : Trupa își reia drumul dar pe un drum izolat de
orice sat îi prinde viscolul pe cei 6 prieteni. Î drum au găsit o colibă unde şi-au
făcut un foc şi şi-au petrecut noaptea. Mâncarea li s-a terminat şi în timp ce
dormeau lupii vin şi îi iau pe Zerbino şi Dolce. Speriat, Sufleţel se urcă într-un
copac ş stă acolo totă noaptea. Dimineaţa îl dau jos şi ajung la un han unde deabia
de au reuşit să-l încălzească.

Cap. XV Domnul Sufleţel : Au chemat şi un doctor doar ca să afle că are

aprindere la plămâni. Din nevoia de bani cei trei Capi, Vitalis şi Remi dau o
reprezentaţie în sat . Ce n-ar fi dat Sufleţel ca să fie cu ei acolo. Din păcate şi-a dat
chiar sufletul fiind găsit mort în cameră cu costumul de spectacol pe el…

Cap. XVI Sosirea la Paris : Signor Vitalis, Capi şi Remi ajung la paris într-
un final. Vitalis îi spune că se vor despărţi pentru restul iernii. Remi va merge la un
padrone iar Vitalis va da ţii de muzică şi va dresa doi câini ca Zerbino şi Dolce.
Pentru Remi nu era o problemă mare că va cânta pe străzile Parisului ci că va
rămâne din nou singur.

Cap. XVII Un padrone de pe strada Lourcine : Când ajung pe strada unde

stă acest padrone, Remi observă că Parisul nu e nici pe departe cum şi-l închipuise.
Vitalis îl duce într-o casă mucegăităunde ar fi urmat să rămână. Garofoli nu era
acasă şi Au chemat şi un doctor doar ca să afle că are aprindere la plămâni.italis
pleacă pentru scurt timp. Remi rămâne numai cu un băiat pe nume Mattia care
supraveghea oala cu supă. Acesta i-a spus că mai bine ar fugi deoarece Garofoli
bate copiii dacă nu aduc suma de bani dorită. O lovitură cu biciul pentru fiecare
ban sau îi recă nu aduc suma de bani dorită. O lovitură cu biciul pentru fiecare ban
sau îi rţinea din âncare respectivului copil. Mattia a fost lovit cu o bâtă în cap iar
acum are junghiuri şi dureri. A recunoscut că ar prefera să fie bolnav pentru că aşa
ar ajunge la spital unde este mult mai bine.Soseşte şi Garofoli cu copiii. Cinci
dintre ei nu aduc suma fixă aşa că un băiat este pus să îi lovească cât de tare posibil
cu biciul. Chiar când un copil urlă de durere Vitalis intră în fugă şi văzând unde l-a
adus pe săracul Remi îl ia şi fuge cu el de acolo.
 Cap. XVIII Cariera de piatră de la Gentilly : Neavând bani, adăpost sau
măncare în toiul iernii Vitalis hotărăşte că ar trebui să caute cariera de piatră de la
Gentilly. Pe drum îi prinde viscolul, se rătăcesc şi când chiar ajung la carieră află
că este închisă. Se întorc spre Paris iar Vitalis vrea să meargă la o secţie de poliţie
pentru a-i duce la un adăpost. Din păcate, fiind bolnav, îl lasă puterile chiar lângă o
poartă unde se culcă sub fân.

Cap. XIX Liza : Remi se trezeşte într-o casă,întins pe un fat, în jurul lui
fiind nişte copii şi un bărbat. Erau grădinarul, în faţa porţii lui se culcaseră, şi
copiii săi. Remi află că Vitalis murise şi Capi a mers alături de el când a fost luat.
Dintre copii, cea mai apropiată de el era micuţa Liza, o fetiţă mută şi foarte
inteligentă pentru vârsta de şase ani.N-a mai putut vorbi de la doi ani din cauza
unui şoc. Deoarece copiii îl plăceau pe Remi, grădinarul i-a propus să rămână şi să
muncească în grădină alături de el. Capi revenise la Remi alături de poli Capi
revenise la Remi alături de polţişti care l-au informat că stăpânul său a fost un mare
cântăreţ de opera pe nume Carlo Balzani care s-a retras când a rămas fără voce.

Cap. XX Grădinarul : Remi se îmbolnăveşte de pneumonie. Grădinarul

Aquin şi familia sa l-au îngrijit pe băiat. În ciuda sărăciei au chemat şi un doctor.
Remi a putut ieşi din casă abia la începutul primăverii. Întâi se plimbă alături de
Liza până mai prinde puteri apoi începe şi el să lucreze alături de ceilalţi în
grădină. Toţi îl percep pe Remi ca pe un membru al familiei iar acesta la rândul lui
se bucura că nu a rămas iarăşi singur pe lume. Nenea Aquin avea o grămadă de
cărţi pe care Remi le citea cu mult interes. Uneori îi citea şi Lizei până ce a învăţat-
o cum să citească.

Cap. XXI Familia împrăştiată : Fiind atât de fericit Remi îşi spune că ceva
trebuie să se întâmple ca să îl lase iarăşi singur. Întradevăr după doi ani fericiţi o
furtună cu grindină distruge grădina lui nenea Aquin aşa că acesta a rămas fără
bani. Nemaiavând cum să plătească ratele casei şi grădinii ajunge la închisoarea
datornicilor pentru 5 ani. Copiii sunt despărţiratele casei şi grădinii ajunge la
închisoarea datornicilor pentru 5 ani. Copiii sunt despărţiţi şi duşi la unchi şi
mătuşi. Remi este iar singur aşa că hotărăşte să-I viziteze pe toţi în parte începând
cu nenea Aquin.

PARTEA A DOUA

Cap. XXII Înainte : Remi, deci, îl vizitează pe grădinat care îi dă nişte

sfaturi bune şi un ceas de buzunar. La comanda băiatului, cei doi prieteni pornesc
spre Fontainebleau. Acolo se întâlnesc cu Mattia care cerşea după nişte mâncare.
Remi bagă de seamă că acesta arăta mai bine ceea ce însemna că Garofoli l-a trimis
la spital. Acesta îi spune că Garofoli şi-a omorât unul dintre copii pentru că nu a
adus bani aşa că este la închisoare. Pornesc apoi toţi trei iar pe drum dau nas în nas
cu o nuntă. Intră şi cântă pentru cei ce voiau să danseze. Au strâns o sumă destul de
mare de bani ceea ce l-a făcut pe Remi să viseze la cadoul perfect al tuşei Barberin
- o vacă nouă.

Cap. XXIII Oraşul negru : Băieţii ajung la Varsez unde unde totul era
negru din cauza minelor de cărbuni. Cei trei i-au găsit casa unchiului Gaspard, dar
el şi Alexis nu erau acolo. Mătuşa era cam nepăsătoare, le-a spus că băieţii sunt în
mina apoi nu i-a mai băgat în seamă. Remi şi Mattia se duc să ia pâine pentru a-şi
astâmpăra foamea, iar apoi la şase îi aşteptau pe Gaspard şi Alexis la ieşirea din
mină. Gaspard spărgea cărbuni, iar Alexis ducea vagonetul la puţul de extracţie.
Nu este uşor ştiind că pot fi accidente mari. Mai ales atunci când explodează gazul
grizu.

Cap. XXIV Vagonetarul : Gaspard i-a propus lui Remi să se facă miner dar
acestuia nu îi plăcea ideea. Totuşi acceptă după ce Alexis se răneşte şi nu mai
poate lucre. Mattia a hotărât să îl aştepte şi să dea reprezentaţii cu Capi prin satele
apropiate. Remi muncea cu hărnicie dar văzând că nu se prea vorbeşte în mina
acesta a fost foarte bucuros să-l cunoască pe Dascăl, aşa i se spunea deoarece era
bătrân vorbea foarte mult şi ştia la fel de multe.

Cap. XXV Inundaţia : Într-o zi vine inundaţia. Remi o vede primul şi îl

avertizează pe unchiul Gaspard, acesta la rândul lui reuşeşte să-i avertizeze pe
ceilalţi mineri din galerie. Din păcate nu au reuşit să scape şi au ajuns în una dintre
gropile de refugiu. Dascălul este ales şef al grupului iar apoi îşi fac platforme
pentru a se întinde şi economisesc gazul din lămpi.

Cap. XXVI Îngropaţi de vii : Minerii au rămas blocaţi în clopotul de aer

format. Se calmează şi se gândesc că cel mai înţelept ar fi să se ocupe de mâncare.
Află că au doar o bucată de pâine şi una de cârnat pe care le ascunse Carrory în
căciulă. Şi Remi avea un colt de pâine, dar s-a terciuit din cauza apei căci era in
buzunarul pantalonilor. Dascălul hotărăşte să mănânce doar Remi şi Carrory
deoarece erau cei mai tineri şi nu aveau atâta rezistenţă. Gândurile rele tot de
Dascăl au fost alungate fiindcă acesta, prin nişte socoteli, deduce că sunt la 40 de
metri sub pământ iar salvatorii vor ajunge in câteva zile. După ceva timp aud
oamenii de afară cum lucrează. Din cauza numărului mic de supravieţuitori, satele
vecine au trimis cei mai buni mineri să ajute la salvarea celor prinşi în mină. Cei
şase încep să sufere de sete şi de foame. Remi coboară să ia apă în cizmă.
Încercând să îl ajute să se ridice, Dascălul pica şi el în apă. Remi sare iar şi astfel
nu numai că aduce apă, ci a reuşit să-l şi salveze pe Dascăl.
 Cap. XXVII Salvarea : Salvatorilor le ia prea mult să vină iar mâncarea se
terminase de mult timp. Nici lămpile nu mai aveau prea mult gaz aşa că majoritatea
timpului stăteau în întuneric pentru a economisi. Oamenii nu mai credeau că vor fi
salvaţi, cu toate că Dascălul îi încuraja. Un miner îşi cere iertare la Dumnezeu.
Compayrou mărturiseşte că el era vinovat pentru furtul pentru care prietenul său
fusese condamnat la închisoare. Aceştia îl judecă şi îl izolează ca nimeni să nu mai
vorbească cu el. Compayrou se duce la marginea platformei care se rupe şi acesta
pica în apa rece unde îşi găseşte sfârşitul. Cei cinci rămaşi încep să aiureze dar îşi
revin când aud zgomote puternice.Bat şi ei cu bocancii în pereţi. Până la urmă
reuşesc să comunice cu inginerul iar apoi sunt eliberaţi. Din cei 120 rămaşi doar
cinci au mai supravieţuit.

Cap. XXVIII Lecţia de muzică : Cu toate insistenţele unchiului Gaspard şi

ale Dascălului, Remi refuză să rămână şi pleacă la drum cu Mattia şi Capi. Băieţii
merg spre Clermont cu gândul de a mai strânge bani pentru vacă. Pe drum, Remi îl
învaţă pe Mattia tot ce ştie despre muzică. Se hotărăsc până la urmă să folosească o
parte din bani pe o lecţie de muzică aşa că s-au dus în oraşul Mende la domnul
Espinassous care lucra ca bărbier dar şi dădea lecţii de muzică. Impresionat de
talentul lui Mattia, Espinassous îi dă o carte, Teoria muzicii.

Cap. XXIX Vaca prinţului : După ce în sfârşit au avut destui bani pentru
vacă, băieţii se duc la Ussel unde avea loc târgul. Ca să nu fie păcăliţi au trecut pe
la un veterinar care i-a ajutat pe băieţi să cumpere o vacă mică dar frumoasă.
Pentru că acesta nu a acceptat plată, Remi şi Mattia au venit seara să îi cânte sub
geam drept mulţumire iar apoi au plecat spre Chavanon. Pe drum vaca se sperie,
fuge şi este oprită de locuitorii unui sat. Aceştia îi acuză pe cei doi că au furat vaca
şi astfel ajung la judecată. Judecătorul a încercat să-i ajute deoarece ştia despre
Barberin şi a citit în ziar despre Remi. Până la urmă sunt închişi două zile.
 Cap. XXX Tuşa Barberin : A doua zi, dis de dimineaţă, sunt eliberaţi, iau
vaca şi pleacă din nou spre tuşa Barberin. Aceasta s-a bucurat nespus iar după ce
Remi a terminat de povestit tot ce s-a întâmplat ea i-a spus că familia lui e una
bogată. L-au plătit pe Barberin ca să-l găsească.

Cap. XXXI Vechea şi noua familie : Tuşa Barberin îl sfătuie pe Remi să

meargă deîndată la Paris ca să-şi găsească familia. Mattia totuşi insistă să-i viziteze
pe copiii lui nenea Aquin. Remi hotărăşte că cel mai bine e să o viziteze pe Liza şi
să le scrie celorlalţi câte o scrisoare. Lizei i-a luat o păpuşă mare ce a bucurat-o
nespus. Remi nu a mai uitat privirea ei.

Cap. XXXII Barberin : Remi îi spuse Lizei că a avut o grămadă de păţănii

de când s-au despărţit şi că acum îl caută familia sa adevărată. Băieţii pleacă la
Paris unde caută cele trei gazde la care a fost Barberin. De la a treia află că a murit
la spital iar aceasta îl sfătuie să rămână până ce primesc o scrisoare de la părinţii
săi.

Cap. XXXIII Căutări : A doua zi, Remi îi scrie tuşei Barberin iar apoi îl
vizitează pe nenea Aquin la închisoare . Acestuia îi povestesc despre Liza şi Alexis
dar şi despre Barberin şi căutările familiei lui Remi. După câteva zile, Remi află de
la tuşa Barberin că cei care îl caută sunt nişte avocaţi de la o firmă din Londra.
Băiatul este uluit de faptul că ar putea fi englez. Hotărăşte să plece în Anglia unde
Mattia îl va ajuta cu micile sale cunoştinţe de engleză. Chiar dacă pleca departe de
cei dragi era fericit deoarece credea că familia sa bogată îi va ajuta pe toţi. Băieţii
iau vaporul de la Boulogne şi după o călătorie lungă ajung în Londra. Aceştia au
găsit cu greu biroul avocaţilor dar când au ajuns, Mattia a reuşit să-i facă pe
oameni să îţeleagă cine e Remi. Acesta este dus la un bărbat ce vorbea franceza şi
l-a supus unui interogatoriu. Bărbatul îi spune că numele său de familie este
Driscoll şi a pus un om să-i ducă la casa familiei sale.
 Cap XXXIV Familia Driscoll : Bătrânul pus să îi conducă îi urcă într-o
trăsură ş pornesc. Bătrânul o ia pe nişte străzi murdare şi la un moment-dat, lui
Mattia i se pare că bătrânul spune ,,cartier de hoţi “. Remi crede că a greşit şi nu a
înţeles bine. Băieţii se dau jos într-un cartier mizerabil şi un poliţist îi duce la casa
familiei Driscoll care era la fel de mizerabilă ca celelalte case. Cei doi au intrat în
cocioabă. Acolo erau mama, tatăl, bunicul, cei doi băieţi și cele două fete.Toți sunt
blonzi şi sunt reci cu Remi. Toţi vorbesc engleză cu excepția tatălui care vorbea și
franceză.Tatăl îi spune lui Remi că a ajuns un copil găsit deoarece femeia ce spera
ca el să fie soțul ei l-a furat după naștere şi l-a dus la Paris. Acum trei luni, femeia
pe moarte a spus adevărul iar acesta le-a dat de știre avocaților săi. Ei erau
negustori ambulanți iar acum și Remi este unul dintre ei. După cină, tatăl îi duce pe
băieţi la culcare în una din căruţele lor apoi îi încuie.

Cap. XXXV Cinsteşte pe mama şi pe tatăl tău : Înfricoşat de familia sa,

Remi nu poate adormi.Într-un târziu, Driscoll şi mama intră cu doi oameni cu câte
un balot mare de haine. Mama taie etichetele iar tatăl reface baloţii şi apoi îi
ascund sub podea.Nici Mattia nu dormise aşa că dis de dimineaţă au discutat
despre asta. Mattia era convins că acei oameni erau hoţi şi că Remi nu era copilul
lor.

Cap. XXXVI Coruperea lui Capi : Deci amândoi cred că nu e lucru curat
cu familia, Remi hotărăşte să nu fugă în ciuda rugăminţilor luiMattia. Cei doi sunt
trimişi pe străzi ca să cânte pentru bani dar Capi trebuie să se ducă cu cei doi
băieţi. Capi este învăţat să fure iar când află Remi acesta spune că bietul câine nu
va fi un hoţ şi nici el nu va fi.

Cap. XXXVII Frumoasele scutece au minţit : Remi nu înţelege de ce a

mai fost căutat dacă familia sa îl tratează ca pe un necunoscut. De la tuşa Barberin
află cum arătau hainele iar apoi îl pune la încercare pe Driscoll. Acesta totuşi le
descrie perfect. Mattia tot crede că mai degrabă el este cel care a furat copilul. El
vrea să plece înapoi în Franţa dar Remi nu vrea să-şi părăsească familia. Când toţi
plecaseră la plimbare în odaie, lângă foc rămân numai Driscoll şi Remi. Un domn
elegant intră şi îi pune lui Remi o mulţime de întrebări despre el şi sănătatea sa.
Fără ştirea lor Mattia era ascuns într-o căruţă iar când domnul pleacă Mattia spune
că el este James Milligan, cumnatul doamnei Milligan. Acesta spera ca Arthur să
moară şi nu l-ar fi deranjat, ba chiar dimpotrivă, îi era şi mai uşor să moştenească
averea dacă şi Remi era mistuit de pneumonie. Totuşi au supravieţuit şi acum
speară să nu i se strice planul.

Cap. XXXVIII Nopţile de Crăciun : Cântând pe străzi băieţii se întâlnesc

cu vechiul prieten al lui Mattia, Bob. Acesta făcea acrobaţii alături de doi prieteni
şi de nişte muzicanţi. Aceştia îi lasă baltă chiar înainte de Crăciun când se aşteptau
să câştige mulţi bani. Bob îi roagă pe Remi şi pe Mattia să cânte la reprezentaţie.
Cei doi se duc bucuroşi să îl ajute dar fără Capi. Driscoll are nevoie de el ca şi
câine de pază la căruţe. Aceştia cântă până târziu aşa că se duc unde li s-a spus: la
hanul ,, Marele stejar”. Din cauză că Mattia era rănit la picior Remi se duce singur
la han. Hangiul îi spune că trebuie să se ducă în oraşul Lewes. Când se întoarce
apare şi Capi legat de o sfoară şi dus de un poliţist.Acesta îl arestează pe Remi
crezând că este complicele bărbatului ce a jefuit biserica. El aduce martori că a
cântat în acea seară cu ei. Judecătorul hotărăşte să fe transferat la o alta închisoare
până dau de hoţ.

Cap. XXXIX Bob : Ajutat de Bob şi de Mattia, Remi evadează din tren şi
de lângă poliţistul pe care îl însoţea. Deghizat în fermier şi cu Capi vopsit în
galben, Bob îi duce la Littlehampton, la malul mării. Acolo îi aştepta fratele său
care i-a înapoiat în Franţa.
 Cap. XL Lebăda : Remi nu mai este singur deoarece credinciosul său
prieten, Mattia, este alături de el.Când ajung înapoi în Franţa, hotărăsc să meargă
dea lungul fluviilor pentru a regăsi Lebăda. Mergeau dea lungul apelor şi la fiecare
sat aflau mai multe informaţii. Când drumul i-a dus pe la Liza află că mătuşa ei a
lăsat-o pe doamna Milligan să o ia cu ea.

Cap. XLI Scutecele frumoasea n-au minţit : Băieţii găsesc Lebăda până
la urmă dar este părăsită. Servitorul ce o păzea a spus că au plecat în Elveţia,
aproape de Vevey. Când ajung, îşi dau seama că este plin de sate şi staţiuni aşa că
nu ştiu unde este doamna Milligan. Au început să caute şi să cânte pentru a-şi
câştiga pâinea. Când a început să cânte, într-o zi, canţoneta napolitană, după prima
strofă, o voce nesigură o cântă pe a doua. Era Liza care putea vorbi din nou. Liza îi
conduce în grădină unde erau şi doamna Milligan şi Arthur. Remi îl vede pe James
Milligan aşa că se ascunde cu frica de a nu se întoarce iar la Driscoll. Mattia se
duce să vorbească cu doamna Milligan căruia i-a povestit ce a spus James Milligan
despre ea şi copilul ei şi ce a făcut cu Remi şi el. Doamna Milligan vine, îl
îmbrăţişează pe Remi şi îl roagă să mai povestească o dată tot ce s-a întâmplat. I-a
trimis apoi la hotelul Alpilor unde au fost trataţi ca nişte prinţi. Doamna Milligan îi
vizitează cu un croitor şi o lenjereasă care le iau măsuri băieţilor pentru a le face
haine noi. După asta vine în fiecare zi până când trimite trăsura pentru a-I duce
acasă la ea. Când ajung o găsesc pe tuşa Barberin cu scutecele, pe James şi pe
doamna Milligan care spune că Remi este fiul ei cel mare furat de Driscoll la
porunca lui James. A scris o scrisoare din închisoare în care mărturiseşte tot.

Cap. XVII În familie : Acum Remi ajunsese din nou la o familie, de data
aceasta cea adevărată. Era căsătorit cu Liza şi stătea în castelul Milligăn alături de
ea, mama sa, şi Arthur, care devenise un voinic. Era şi tuşa Barberin acolo care
avea grijă de copilul lui Remi, Mattia. Deoarece se apropia botezul, Remi i-a
invitat pe toţi cei dragi: Mattia şi sora lui Cristina, de care era îndrăgostit Arthur;
Bob şi fratele său; familia lui Liza; mătuşa Catherine; Dascălul… Numai Vitalis nu
putea veni, dar Remi a avut grijă ca pe mormântul său să fie o plăcuţă de bronz pe
care să scrie ,,Carlo Balzani“. După cină, Remi şi Mattia le ţin un concert ca pe
vremuri celor de la masă unde apare şi Capi cu tăviţa în gură. La sfârşitul cărţii
sale, Remi adaugă notele cnţonetei napolitane scrisă de Mattia.