Șiruri de numere.

Șirul lui Fibonacci – abordare interdisciplinară

 

Motto:
“Nenumărate sunt minunile lumii”
(Sofocle)
o Șirul de valori reprezintă o serie de numere. Șirul poate fi o simplă
înșiruire de numere sau poate fi generat pe baza unor proprietăți.
Există șiruri care se construiesc și se prelucrează algoritmic, ținând
cont de anumite reguli.
o Construirea unui șir de valori se realizează prin identificarea unor
proprietăți valabile pentru toate elementele șirului sau doar pentru
anumite elemente dintr-un interval precizat.
o În matematică ați întâlnit până acum noțiunea de șir ca o înșiruire de
numere aflate într-o anumită ordine. Cunoașteți foarte bine, de
exemplu, șirul numerelor naturale sau șirul numerelor pare. Un alt șir
de numere celebru este șirul lui Fibonacci: 1, 1, 2=1+1, 3=1+2, 5=2+3,
8=3+5, 13, 21, 34, 55, 89, 144, … .
 INTRODUCERE
Mole Antonelliana este o importantă
clădire din orașul italian Torino, numită
astfel după arhitectul său, Alessandro
Antonelli. Concepută inițial ca sinagogă,
clădirea a devenit ulterior un monument
ce simbolizează unitatea națională a
Italiei.
În cinstea marelui matematician
Fibonacci, artistul Mario Merz a decorat
cupola acestei clădiri cu o instalație
luminoasă ce cuprinde primele numere
din serie, instalație intitulată “Il Volo dei
Numeri” – „Zborul numerelor”.
 CUPRINS
 Leonardo Bonacci
 Ce este șirul lui Fibonacci?
 Șirul lui Fibonacci în matematică și științe
 Șirul lui Fibonacci în informatică
 Șirul lui Fibonacci în lumea plantelor
 Șirul lui Fibonacci în lumea animalelor
 Șirul lui Fibonacci în corpul uman
 Șirul lui Fibonacci în arte
Cuprins
Leonardo Bonacci

Născut în anul 1170 în Pisa (Republica

Pisa), Leonardo Fibonacci (cunoscut și ca
Leonardo din Pisa, Leonardo Pisano,
Leonardo Bonacci sau cel mai adesea doar
Fibonacci) a fost un matematician italian
considerat de opinia generală drept “cel mai
înzestrat matematician din Occidentul Evului
Mediu”.
El a fost fiul lui Guglielmo Fibonacci, un
negustor italian înstărit. Acesta deținea un
post de conducere în domeniul comercial în
Bugia, un port la est de Alger, în sultanatul
dinastiei Almohad din Africa de Nord (în
prezent Bejaia, Algeria). Călătorind și
lucrând împreună cu tatăl său, Leonardo a
avut ocazia sa învețe limba arabă și despre
sistemul de numerație hindus-arab.
END
Cuprins
Leonardo Bonacci

În acea vreme, Europa încă folosea numerele

romane. Leonardo Fibonacci a realizat repede că
aritmetica cu ajutorul cifrelor hindu-arabe este mult
mai simplă și eficientă decât cea cu cifrele romane. El
a călătorit în multe țări de pe țărmul Mării
Mediterane, printre care Egipt, Siria, Bizant, Sicilia
și Proventa, pentru a studia matematica cu profesori
importanți de origine arabă din acele vremuri..
La vârsta de 32 de ani, în 1202, el a publicat
ceea ce a învățat în Liber Abaci (cartea lui Abacus
sau cartea de calcul), astfel introducând cifrele
hindu-arabe în Europa. END
Cuprins
Ce este șirul lui Fibonacci?

În matematică există o infinitate de șiruri de numere, care au la bază o

formulă, pe baza căreia se generează elementele șirului. De exemplu șirul de
numere prime: „2, 3, 5, 7, 11, 13, 17, 19, 23, 29, 31, 37, 41, 43, 47, 53, 59, 61, 67,…
97, 101, 103,…2n+1,…2n+1” este format din numere care se împart exact doar la
1 și la ele însele. Sau șirul de numere pare naturale: „2, 4, 6, 8, 10, 12, 14, 16, 18,
20, 22…n” a cărui elemente se împart exact la doi ( n=2p).
Printre infinitatea de șiruri existente în lumea matematicii, Fibonacci, a
descoperit un șir de numere extraordinar de interesant:

1,1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34, 55, 89, 144, 233, 377, 610, 987, 1597….

Astfel, primii doi termeni ai șirului sunt 1, 1, iar începând cu al treilea se

formează ca sumă a precedentului și anteprecedentului. END
 Cuprins Șirul lui Fibonacci în matematică și științe
Problema iepurilor

Presupunem că avem o pereche de iepuri noi-născuţi, un mascul si o femelă, pe care îi lăsăm pe un

câmp. Iepurii se pot împerechea de la vârsta de o lună astfel încât la sfârsitul celei de a doua luni, orice femelă
poate da naştere la o pereche de iepuri. Presupunem acum că iepurii noştrii nu mor niciodată si că femela dă
naştere întotdeauna unei perechi (un mascul si o femelă), în fiecare lună , începând cu cea de-a doua lună a
vieţii sale.
Ceea ce îl frământa pe Fibonacci era: câte perechi de iepuri vor fi după un an?
La sfârsitul primei luni, iepurii se împerechează
dar încă sunt o pereche;
1.La sfârsitul celei de-a doua luni femela dă naştere unei noi perechi de iepuri, si deci numărul perechilor
ajunge la 2;
2.La sfârsitul celei de-a treia luni femela mamă mai dă nastere la o pereche şi astfel se ajunge la 3 perechi;
END
3.După a patra lună femela mamă mai dă nastere unei perechi, dar si femela în vârstă de două luni dă naştere
Cuprins Șirul lui Fibonacci în matematică și științe

Problema iepurilor

Se observă că rezultă numerele din șirul lui Fibonacci.

END
Cuprins Șirul lui Fibonacci în matematică și științe
Spirala logaritmică

END
Cuprins Șirul lui Fibonacci în matematică și științe
Spirala logaritmică

END
Cuprins Șirul lui Fibonacci în matematică și științe
Secțiunea de aur
Galaxiile spirale urmează și ele modelul Fibonacci. Calea
Lactee are cateva brațe spirale, fiecare dintre ele fiind o
spirală logaritmică de circa 12 grade. Ca o remarcă
secundară interesantă, galaxiile spirale par să sfideze legile
fizicii newtoniene. Incă din 1925, astronomii au realizat că,
întrucât viteza unghiulară de rotatie a discului galactic
variază cu distanța față de centru, brațele radiale ar trebui
sa devină curbate, pe măsură ce galaxia se rotește. Ulterior,
după câteva rotații, brațele spirale ar trebui să se înfășoare
în jurul unei galaxii. Dar ele nu o fac – de aici așa-numita
problema a înfășurării. Stelele din exterior, se pare, se
mișcă cu o viteză mai mare decât era de așteptat – o
trăsătura unică a cosmosului, care îi permite să își rețină END
Cuprins Șirul lui Fibonacci în matematică și științe
Secțiunea de aur

După primele numere, împărțind orice număr

din șir la precedentul său, rezultatul este
întotdeauna același: 1,618 – numărul Φ –numit
numărul de aur sau secțiunea de aur sau
proporția divină. Acest număr este prezent
peste tot în univers, dincolo de matematică,
numărul apare și în natură, în arhitectură,
pictură, muzică, literatură, estetică etc.

Cartea Secțiunea de aur de Mario

Livio, are ca subiect acest număr.
END
Cuprins Șirul lui Fibonacci în matematică și științe
Secțiunea de aur

Savantul român Henri

Coandă a ”ascuns” numărul de aur
1,61803 în proiectul avionului cu
reacţie. Specialiștii Asociației Henri
Coandă, care aveau sarcina să
preleveze cote de pe imaginile
primului avion cu reacție fotografiat
la Salonul de Aeronautica de la
Paris, din 1910, au observat că, la
construcția formei profilului de
aripă (secțiunea transversală) au
fost folosite de Coandă mai multe
forme eliptice. Nu mică le-a fost
mirarea, când au constatat ca
raportul dintre raza mare și raza
mica a elipsei este chiar… numărul
de aur. END
Cuprins
Șirul lui Fibonacci în informatică
Algoritmul pentru generarea primilor n termenil șirului lui Fibonacci

Pentru generarea primilor n termeni se vor genera în mod repetat termenii de

rang i ai șirului. Se vor folosi trei variabile de memorie: a1 pentru anteprecedent, a2
pentru precedent și a3 pentru termenul curent. Dupa fiecare generare a unui termen se
vor actualiza valorile din variabilele a1 și a2.

Pasii algoritmului:

Pas 1:Se inititializeaza termenii a1 si a2: a1←1,a2←1;

Pas 2:se afiseaza a1 si a2.
Pas 3:se initializeaza contorul i care numara termenii generati: i←3
Pas 4: se calculeaza termenul a3 prin operatia: a3←a1+a2
Pas 5:se afiseaza termenul a3
Pas 6:se actualizeaza valorile pentru a1 si a2 : a1←a2, a2←a3
Pas 7:se incrementeaza contorul i
Pas 8:daca i<=n atunci se revine la pasul 4; altfel se termina algoritmul.
END
Cuprins
Șirul lui Fibonacci în informatică

Algoritmul în pseudocod: Programul C++:

Algoritmul pentru generarea #include <iostream>

intreg a1,a2,a3,n,i;
primilor n termeni ai using namespace std;
inceput șirului lui Fibonacci int main(){
citeste n; int a1,a2,a3,i,n;
a1=1;a2=1;i=2;
a1←1; a2←1; cout<<"n=";cin>>n;
scrie a1,a2; cout<<a1<<' '<<a2<<' ';
for(i=3;i<=n;i++)
pentru i←3,n executa {
a3←a1+a2;; scrie a3; a3=a1+a2;
cout<<a3<<' ';
a1←a2; a2←a3; a1=a2;
sfarsit_pentru; a2=a3;
}
sfarsit. return 0;} END
Cuprins
Șirul lui Fibonacci în informatică
Utilizând o formulă în
aplicația Excel, se
generează primii 50 de Aplicație în Excel
termeni ai șirului. În
coloana următoare se va Generarea primilor 50 de termeni ai
calula raportul dintre șirului lui și calcularea secțiunii de aur,
termenii consecutivi. în Excel

Se observă că rezultatul
tinde spre același
număr, ba chiar mai
mult, începând cu
raportul dintre termenul
al 17-lea și al 16-lea,
rezultatul obținut este
același: 1,618034 – un
număr foarte interesant,
numit "secțiunea de aur
" sau "proporția divină END
".
Cuprins
Șirul lui Fibonacci în lumea plantelor

Există o legătură între

creșterea naturală a plantelor și numărul
de aur. Secvenţa Fibonacci apare
adesea în structurile vegetale, cum ar fi:
dispunerea ramurilor copacilor,
aşezarea frunzelor în jurul tulpinii,
aranjamentul solzilor unui con,
desfăşurarea frunzelor unei ferigi,
aranjamentul petalelor unui trandafir
etc. Plantele nu au cum să „cunoască“
numerele lui Fibonacci, dar ele cresc și
se dezvoltă respectând această proporție
divină. Scopul este clar: realizarea unui
optim, a unei eficiențe funcționale
maxime.

Iată câteva exemple:

END
 Cuprins
Șirul lui Fibonacci în lumea plantelor
 Dacă se priveşte o plantă de sus în jos, se observă că frunzele sunt
dispuse pe tulpină în spirală, astfel încât frunzele de deasupra să nu le
incomodeze pe cele de dedesubt. Explicația acestui fenomen este pe cât
de simplă, pe atât de logică. Este vorba despre modul eficient în care
Natura „știe” să rezolve lucrurile. În acest fel, fiecare frunză reușește
să obțină cât mai multă lumină, într-un spațiu cât mai mic (maxim de
lumină în minim de spațiu). Pe de altă parte, frunzele astfel aranjate,
permit apei de ploaie să alunece spre tulpină şi să fie dirijată către
rădăcină. Datele statistice oferite de botaniști demonstrează faptul că,
plecând de la o frunză așezată într-o anumită poziție pe tulpină,
numărul de rotații efectuate până a găsi o altă frunză în aceeași poziție
este în general un număr Fibonacci. Iată deci un exemplu de eficiență
maximă a naturii, în concordanţă cu secvenţa lui Fibonacci. END
 Cuprins
Șirul lui Fibonacci în lumea plantelor
 Inflorescența florii-soarelui prezintă un tipar compus
din două tipuri de spirale: una în sensul acelor de
ceasornic, cealaltă în sens invers. Numărând aceste
spirale, se constată că, pentru majoritatea plantelor,
media este de 21 sau 34 de spirale în sensul acelor de
ceas și 34 sau 55 în sens invers, toate fiind numere
Fibonacci. Explicația ar fi faptul că Natura încearcă să
„cazeze” cât mai multe semințe, iar modalitatea aleasă
e poziționarea semințelor sub forma unei spirale.
 În mod straniu, numărul de petale al florilor este, de
cele mai multe ori, un număr din șirul lui Fibonacci.
Majoritatea au 3, 5, 8, 13, 21, 34, 55 sau 89 de petale,
END
alte numere nefiind atât de frecvente.
Cuprins
Șirul lui Fibonacci în lumea animalelor

 Arhitectura cochiliei melcului urmează o spirală aproape

perfectă. S-a ajuns la concluzia că această spirală urmărește
dimensiunile date de secvența lui Fibonacci: 1, 2, 5, 13... pe
axa pozitivă, respectiv 0, 1, 3, 8… pe axa negativă.

Aparent, motivul acestei

dispuneri în spirală este
simplu: în acest fel, cochilia
îi creează melcului, în
interior, un maxim de
spațiu și de siguranță. Este
un alt exemplu de eficiență
maximă a naturii.
END
 Cuprins
Șirul lui Fibonacci în lumea animalelor

 Printre numeroase alte exemple ale apariției „proporției

divine” în natură, se numără și traseul urmat de șoim
atunci când coboară asupra prăzii. În acest caz, traiectoria
e foarte apropiată de spirala logaritmică, spirală ce se
răsucește la un unghi constant pe întreaga sa lungime,
ceea ce o face identică în orice parte a sa. Șoimul trebuie
să aibă tot timpul prada în câmpul său vizual. Deși are o
vedere excelentă, ochii sunt poziționați lateral iar privirea
este fixă, ceea ce face ca pasărea să-și încline capul (la un
unghi de 40 de grade) și să-și privească prada cu un singur
ochi. Ținând capul înclinat la 40 de grade, șoimul își atacă
prada fără să o scape din ochi. Unghiul fix al capului
acestuia este rezultatul spiralei cu unghiuri egale, ce
converge spre pradă.

 Un alt exemplu îl constituie răsucirea cochiliei la

cefalopodul Nautilus pompilius.
END
 Cuprins
Șirul lui Fibonacci în lumea animalelor

 Vorbind de albine, ele urmează șirul lui

Fibonacci în alte moduri interesante. Cel mai
profund exemplu este cel al împărțirii
numărului de femele dintr-o colonie la
numarul masculilor (femelele întotdeauna
depășesc numeric masculii). Răspunsul este
tipic ceva foarte apropiat de 1,618. In plus,
arborele genealogic al albinelor urmează și el
același model. Masculii au un părinte (o
femelă), în timp ce femelele au doi părinți (o
femela și un mascul). Deci când se ajunge la
arborele genealogic, masculii au 2, 3, 5 si 8
bunici, străbunici, stră-străbunici, respectiv
stră-stră-stră.......străbunici. Urmând același
model, femelele au 2,3,5,8,13 și așa mai
departe. După cum s-a notat, fiziologia albinei
urmează și ea destul de strâns Curba de Aur
(spirala logaritmică). END
 Cuprins
Șirul lui Fibonacci în corpul uman

 Se pare că și corpul uman crește conform acestor

numere „misterioase”. Dacă privim mâinile unui
om, constatăm alte coincidenţe (poate), ce ne
amintesc de şirul lui Fibonacci. Avem 2 mâini, cu
câte 5 degete, fiecare având 3 falange.
Coincidenţă sau nu, dacă măsurăm lungimea
oaselor membrului superior, se observă că
raportul dintre lungimea brațului (segmentul cel
mai lung) şi lungimea antebrațului (segmentul
mijlociu), ca şi raportul dintre lungimea
antebrațului şi lungimea mâinii (segmentul cel
mai scurt), reprezintă proporţia de aur.
END
Cuprins
Șirul lui Fibonacci în corpul uman

 Considerând unghia de la
arătător – 1, falanga distală
este de 2 ori mai mare, cea
mijlocie de 3 ori, cea
proximală de 5 ori,
metacarpianul de 8 ori (1, 2, 3,
5, 8 sunt numere din secvenţa
Fibonacci). Care ar fi
avantajul acestor dimensiuni?
Probabil că o capacitate
perfectă de a apuca lucrurile!
END
Cuprins
Șirul lui Fibonacci în corpul uman

 Nici domeniul microscopic nu

este imun la Fibonacci.
Moleculele de ADN măsoară
34 de angstromi lungime si 21
lătime pentru fiecare ciclu
complet al dublei lor spirale.
Aceste numere, 34 si 21, sunt
numere din șirul lui Fibonacci
și raportul lor este 1,6190476,
aproximând destul de strâns
phi = 1,6180339.
END
Cuprins

Șirul lui Fibonacci în arte

Privind lucrările unor mari artişti
(pictori, arhitecţi, sculptori, fotografi)
se observă că multe dintre ele au la
bază regula de aur.

Se spune că Leonardo Da Vinci

considera că proporția divină este
raportul dintre înălțimea și lățimea unei
fețe umane perfecte și că ar fi folosit
această proporție în realizarea „Omului
Vitruvian” sau în „Mona Lisa” (deși nu
există dovezi clare care să susțină
această afirmație) sau că proporția
divină s-a folosit în construcţia
piramidelor egiptene ori a
Parthenonului din Atena.
END
Cuprins
Șirul lui Fibonacci în arte

 Fața umană este caracterizată, din

punct de vedere estetic, prin câteva
dimensiuni principale: distanța dintre
ochi, distanța dintre gură și ochi,
distanța dintre nas și ochi,
dimensiunea gurii. În știința esteticii
se apreciază că fața este cu atât mai
plăcută ochiului, cu cât aceste
dimensiuni respectă mai bine secvența
lui Fibonacci.

END
 Cuprins
Șirul lui Fibonacci în arte
 Proporția divină se regăsește
și în muzică. Se presupune
că Bach, Beethoven, Mozart
sau Bartok au ținut cont de
aceasta în compozițiile lor.
Toate aceste afirmații nu
beneficiază însă de nicio
dovadă clară. Nu se poate
demonstra dacă unele tipare
au fost folosite intenționat
sau pur întâmplător.
Arpegiul, care stă la baza
construirii armoniei, este
constituit din treptele 1, 3, 5
și 8 ale gamei. Gama însăşi
are 8 trepte (toate fiind
numere din şirul lui
Fibonacci).
END
Cuprins
CONCLUZII

Secvenţa numerelor lui

Fibonacci a fascinat de-a lungul
istoriei pe foarte mulţi oameni
de ştiinţă, matematicieni,
fizicieni, biologi, artiști şi
continuă să o facă chiar şi în
prezent. Numerele lui
Fibonacci sunt considerate a fi
modul de măsurare al
Dinivităţii sau sistemul de
numărare al naturii.
END
Cuprins

VĂ MULȚUMESC!