Viaa i activitatea lui Leonardo Fibonacci

Jelehovschi Gabriela
gabriela.jelehovschi@gmail.com
Abstract Fibonacci a fost unul dintre cei mai mari matematicieni ai Evului Mediu. Nascut in Italia, care
introduce pentru prima data in Europa sistemul de numeratie pozitional arab. n matematic este considerat cel
mai vestit matematician de al carui nume este legata matematica medievala, nu numai n Italia, ci si n Europa. n
acest articol sunt analizate datele biografiece, domeniile de realizare i cercetare (lucrrile publicate), aspectul
tiinific i aspectul metafizic ale lui leonardo Fibonacci. De asemenea sunt descrise etapele sale de dezvoltare i
cercetare care lau adus la unele din cele mai nsemnate descoperiri vreodat.
Cuvinte cheie Leonardo Fibonacci, Pisa, Secventa de Aur ,

I. INTRODUCERE
Leonardo Pisano a declarat Fibonacci (Pisa, septembrie
1170 - Pisa, n jurul valorii de 1240. a fost un matematician
italian. El este considerat unul dintre cei mai mari
matematicieni din toate timpurile. Cu alte matematicieni ai
timpului, a contribuit la renaterea dup decadena exacte
tiinelor Vrsta Late Antic si Evul Mediu. Cu el, n
Europa, a fost o combinaie de procedura de grecoeuclidiene geometria (Elemente) i calculul matematic
dezvoltat de tiina arab i alexandrin (n special a studiat
pentru algebric Liber embadorum savant evreu spaniol
Abraham ibn 'Ezra).
II. DATE BIOGRAFICE
mpreun cu tatl su, William Bonacci (porecla
"Fibonacci" deriv din filius Bonacci), un negustor bogat i
reprezentativ comercianii Pisan Republicii Pisa (publicus
scrib pro pisanis mercatoribus) aproape sa se intinda in
Kabylia (regiunea Algeria de astzi ), a petrecut mai mul i
ani n acest ora, unde a studiat procedurile aritmetice care
nvaii musulmani au fost de raspandire n diferite pri
ale lumii arabe. Aici el a avut, de asemenea, contacte
timpurii cu lumea de comerciani i tehnici matematice
necunoscute n Occident aflat. Unele dintre aceste
proceduri au fost introduse pentru prima dat de ctre
indienii, purttori ai unei culturi foarte diferite de la Marea
Mediteran. Doar pentru a perfecta aceste competene
Fibonacci a cltorit foarte mult, venind la Constantinopol,
alternativ comerul cu studii matematice[1].
Mul timp a mai avut tratate de Muhammad ibn Musa alKhwarizmi, Abu Kamil i masterat arabe, fr a fi doar un
difuzor de munca lor. napoi n Italia, faima, de asemenea,
a venit la curtea mpratului Frederick al II-lea, n special
dup rezolvarea unor probleme de matematician instan.
Din acest motiv, el a fost dat o anuitate care ia permis s se
dedice n totalitate studiile.

Deoarece 1228 nu a existat nici o veste de

matematicianul, cu excepia n ceea ce privete Decretul
Republicii Pisa care ia dat titlul de "magister Leonardo
Bigollo Discretus et sapiens". Fibonacci a murit civa ani
mai trziu, probabil la Pisa.
III. DOMENII DE REALIZARE I CERCETARE
Unul din marile merite ale lui Fibonacci const n
introducerea aritmeticii n sistemul comercial european.
Astfel, a dat importan cifrei zero i a recunoscut
superioritatea sistemului de numeraie arab fa de cel
roman.
La Fibonacci apar operaii cu numere fracionare,
procedeul de aducere la acelai numitor, procedee de
rezolvarea a problemelor de aritmetic comercial,
mprirea n pri proporionale, probleme de amestecuri,
operaii cu numere iraionale, relaii de recuren, problema
psrilor etc.
A propus un ir de numere naturale n care fiecare
termen este egal cu suma celor doi precedeni, numit
ulterior irul lui Fibonacci. [2]
n probleme de algebr, trateaz teoria ecuaiilor de
gradul al doilea, progresii, sume de serii.
A interpretat numerele negative i le-a introdus n
algebr.
A stabilit valoarea lui ca fiind 864/275.
Liber Abaci
n cartea Liber Abaci ("Cartea abacului", 1202),
Fibonacci introduce aa-numitul modus Indorum (metoda
indian), metod cunoscut astzi sub numele de cifrele
arabe (Sigler 2003; Grimm, 1973). [3] Cartea descrie o
enumerare cu cifre cuprinse de la 0 la 9 crora le confer
cte o valoare separat. Cartea a relevat importana practic
a noului sistem de numrare, folosind multiplicarea
structural i fraciile egiptene, prin aplicarea sistemului n
evidena contabil la conversiile greutilor i a msurilor,
la calculul dobnzii, la schimbul valutar, precum i la alte
aplicaii de acest gen. Cartea a fost bine primit n ntreaga

Europ de ctre oamenii educai i a avut un impact

profund asupra gndirii europene.
Cartea Liber Abaci a ridicat i a rezolvat, de asemenea,
o problem care privea creterea populaiei ipotetice a
iepurilor, n baza unor presupuneri idealiste. Soluia,
generaie de generaie, a dus la o secven de numere,
cunoscut mai tarziu ca irul lui Fibonacci. irul de numere
era cunoscut matematicienilor indieni nc din secolul al 6lea, ns cartea Liber Abaci a lui Fibonacci a fost cea care a
introdus aceast secvenialitate n occident.
La scrierea acestei cri, s-a folosit de o lucrare a lui
Abraham bar Hiyya, scris n ebraic i tradus n latin de
Platon din Tivoli.
Problema inmultirii iepurilor este departe de a fi
realista, chiar daca a dus la o descoperire atat de importanta
cum este acest sir. Dar cunoscutul sir al lui Fibonacci,
generat de aceasta problema, are numeroase aplicatii,
deosebit de interesante. Unul dintre cele mai importante
aspecte este legatura dintre numerele Fibonacci si sectiunea
de aur. [4]
irul lui Fibonacci
n irul de numere al lui Fibonacci, fiecare numr
reprezint suma a dou numere anterioare, ncepnd cu 0 i
1. Astfel, irul incepe cu 1, 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34, 55, 89,
144, 233, 377, 610 etc
mplu, ele reprezinta sistemul numeric din natura si ele
conduc la numarul phi, care a fost denumit "numarul de
aur" sau "proportia de aur".
Trebuie mentionat faptul ca raportul dintre perechile
succesive ale numerelor din sirul lui Fibonacci tind spre phi
sau numarul de aur, 1,618.
Numerele din sirul lui Fibonacci sunt reprezentate peste
tot. In petalele unei flori sau la dispunerea frunzelor pe
tulpina vom gasi aceasta serie de numere din sirul lui
Fibonacci. Parti ale corpului uman au evidentiat aceste
rapoarte.
Un pian are o claviatura cu cinci taste negre, aranjate in
grupuri de cate doua si trei clape si opt tonuri, pentru 13
octave.
Phi sau numarul 1,618 a fost descris in trecut ca un
numar divin, deoarece semnifica frumusete si armonie.
Arhitectii egipteni au folosit numarul phi la construirea
templelor si a Marii Piramide, asa cum grecii au facut la
ridicarea Parthenonului din Atena.
Studii contemporane mai amanuntite, facilitate de
tehnologia moderna, arata ca numarul de aur apare :

in proportiile corpului uman ;

in proportiile a numeroase animale si plante, peste tot in
natura;
in structura ADN-ului;
in alcatuirea sistemului solar;
in arte (pictura, muzica, arhitectura, sculptura etc.);
in rata de crestere a populatiei;
pe piata actiunilor;

in realizarea fractalilor, figuri geometrice deosebit de

estetice, in care fiecare parte este o copie, la dimensiuni
mai mici, a intregului, care se construiesc, in intregime, pe
baza numarului de aur ;
in Biblie, in Coran si in tehnologie;
Printre alte exemple a aparitiei P.A. in natura, se
numara dezvoltarea cochiliei Nautilus si traseul urmat de
soim atunci cand se coboara asupra prazii. In aceste cazuri,
explicatia e ca P.A. e apropiata de spirala logaritmica,
spirala ce se rasuceste la un unghi constant pe intreaga sa
lungime, ceea ce o face identica in orice parte a asa.
Pe masura ce melcul se dezvolta, are nevoie, in repetate
randuri, de un spatiu mai mare. Din moment ce creatura nu
isi schimba forma, ci doar marimea, cea mai eficienta cale
de acomodare e dezvoltarea cochiliei in forma unei spirale
logaritmice.
Soimul trebuie sa aiba tot timpul prada in campul sau
vizual. Desi are o vedere excelenta, pozitia ochilor e fixa si
laterala. Ceea ce face soimul e sa isi incline capul, la un
unghi de 40 de grade, si sa isi priveasca prada cu un singur
ochi. Tinand capul inclinat la 40 de grade, soimul isi ataca
prada fara sa o scape din ochi. Unghiul fix al capului sau e
rezultatul spiralei cu unghiuri egale ce converge spre prada.
Acum sa trecem la miturile legate de P.A.
Problema nu e daca P.A. poate fi gasita in natura. Daca
cautam suficient de mult, o sa reusim sa gasim orice numar
(de marime rezonabila) oriunde. Intrebarea e daca mai
exista si altceva in afara acestei numerologii aparente.
Exista o explicatie stiintifica care sa ne explice de ce P.A.
apare in Natura(ca in exemplele de mai sus) sau exista
dovezi clare ca un anumit artist a folosit intentionat P.A. in
operele sale?
Poate ca grecii antici au crezut ca P.A. e cea mai
perfecta proportie pentru un dreptunghi, dar stiinta
moderna nu crede asta. Numeroase teste au esuat in a
demonstra existenta unui dreptunghi preferat de
observatori. Preferintele pot fi influentate de multi factori.
In cazul Panteonului, e suficient sa ne uitam la imaginile de
care internetul e plin si sa constatam ca nu arata clar
existenta P.A. (Uitati-va cu atentie la locul si felul in care e
desenat acel dreptunghi, apoi intrebati-va: de ce este pus
exact acolo si de ce liniile sunt atat de groase?)
Un alt mit e ca masurarea distantei dintre varful capului
si podea si impartirea rezultatului la distanta dintre buric si
podea, rezultatul o sa fie P.A.
Pentru inceput, nu o sa se obtina exact numarul P.A.
Niciodata nu o sa se obtina, P.A. e un numar irational. Dar
in cazul masurarii corpului uman, avem parte de multe
variabile. E adevarat ca rezultatul va fi apropiat de 1.6. Dar
nu e nimic special la acest numar. De ce sa nu zicem ca
rezultatul e 1.603? Pe de alta parte, nu avem niciun motiv
sa impartim corpul uman prin buric. Daca masuram diferite
parti ale corpului si organizam rezultatele, vom vedea ca
exista perechi de numere a caror proportie e apropiata de
1.6, de 1.5, sau de alt numar. [5]

Apoi exista mitul ca Leonardo Da Vinci credea ca P.A.

e proportia dintre inaltimea si latimea unei fete perfecte
umane si ca a folosit P.A. in realizarea omului vitruvian.
Desi nu exista dovezi impotriva acestei idei, nu exista nici
dovezi in favoarea ei, asa ca singurul motiv de a crede in
aceasta idee e credinta insasi. Acelasi lucru e valabil si in
cazul lui Boticelli si pictura sa faimoasa Nasterea lui
Venus sau in cazul lui Georges Seurat si pictura sa,
Parada unui circ.

Exista si pictori ce au folosit intentionat P.A. Printre

acestia se numara Paul Serusier, Juan Gris, Giro Severini si

Salvador Dali. Dar acestia se pare ca au folosit P.A. doar ca

tehnica experimentala, ci nu ca motiv intrinsec estetic.
Cubistii au organizat, la Paris, in 1912 ,o expozitie numita
Section dOr dar numele nu avea nicio legatura cu arta
expusa.
Exista si miturile despre piramidele si mormintele
egiptene ce au fost construite cu ajutorul P.A. Nici in acest
caz nu exista dovezi care sa sustina aceasta afirmatie. Tot
asa cum nu exista nici dovezi care sa sustina ideea ca unele
tablete de piatra indica faptul ca babilonienii cunosteau
conceptul de P.A.

Revenind la arhitectura moderna

Desi este adevarat ca faimosul arhitect francez
Corbusier promova si folosea P.A. in arhitectura, ideea ca
multe dintre cladirile moderne se bazeaza pe dreptunghiul
de aur, printre ele fiind cladirea Secretariatului General al
Natiunilor Unite, nu este fondata. In urma unui sondaj
realizat printre arhitecti, a reiesit ca majoritatea lor erau
familiarizati cu ideea P.A., dar nu o foloseau, desi erau
convinsi ca colegii lor o folosesc.
Proportia de Aur se gaseste pana si in muzica. Printre
mituri se numara si unele cantece gregoriene ce se bazeaza
pe P.A., faptul ca Mozart a folosit P.A. in unele compozitii,
si ca Bartok a facut la fel. Toate aceste afirmatii nu
beneficiaza de nicio dovada. Si mai incert e cazul lui
Debussy si daca a folosit sau nu P.A. in muzica sa. Expertii
nu pot cadea de acord daca unele tipare P.A. ce sunt
recunoscute, au fost intentionate sau intamplatoare.
Nici macar poezia nu este imuna la asa ceva. Dar aici
avem parte de o surpriza placuta. Desi ideea ca poetul
roman Vergilius si-a bazat poezia hexametrica Eneida pe
P.A. nu e dovedita, este adevarat faptul ca unele poeme
sanscrite au fost bazate pe secventa Fibonacci (prin urmare
fiind legate de P.A.)
Exemplele pot continua, de la cele sacre (dimensiunile
Chivotului Legii) la cele profane (prezicerea fluctuatiilor
bursiere), dar toate exemplele, la o examinare mai atenta,
duc lipsa de dovezi. Dar aceasta lipsa de dovezi, iar in
unele cazuri existenta unor dovezi contrare, nu impiedica
ca fiecare dintre aceste mituri sa aiba grupul sau de
devotati, ce nu vor lua in considerare, nicio clipa,
posibilitatea ca se inseala. [6]
Prin urmare, nu numai ca P.A. e un numar matematic
special toate aparitiile sale autentice in matematica si
Natura indica asta dar are si o enorma importanta

culturala, fiind unul din numerele fata de care oamenii au

cele mai multe credinte gresite.
Lista lucrrilor:

1202: Liber Abaci, o carte de calcule (traducerea n

limba englez de Laurence Sigler, Springer, 2002),
1220: Practica Geometriae, un compendiu de
geometrie i trigonometrie.
Flos (1225), soluii la problemele ridicate de
Johannes din Palermo
1225: Liber Quadratorum, ( "Cartea ptratelor")
despre ecuaiile Diophantine, dedicat mpratului
Frederick al II-lea.
A se vedea, n special, Brahmagupta-identitatea
Fibonacci. Aceast carte a fost republicat de
Boncompagni sub titlul: Tre scritti inedite de
Leonardo Pisano,
publicati
da Baltassare
Boncopagni, secondo la lezione din un codice delle
biblioteca Ambrosiana din Milano la Florena n
perioada 1854 - 1856.
Di minor guisa (despre aritmetica comercial; carte
disprut)
Comentariu cu privire la Cartea X cu privire la
Elementele lui Euclid (carte disprut)
IV. ASPECTUL TIINIFIC
In 1202 a publicat, n 1228 i a rescris-o (el a
publicat numai dup moartea sa, ns, lsnd n testamentul
su) Liber Abaci, funcioneaz n cincisprezece capitole cu
care a introdus pentru prima dat n Europa (capitolul I)
nou cifre , care a definit ca "indian", iar semnul 0, care n
latin se numete Zephirus, adaptarea sIFR arabe, luate la
rndul su de la cuvntul sanscrit Sunya, care nseamn
"gol". Zephirus n veneian devenit zevero i, n final a
aprut n limba italian "zero". [9] Pentru oculum s arate
utilitatea noului sistem a pus sub ochii cititorului cu un
tabel comparativ cu numere scrise n cele dou sisteme,
romane si indiene. Fibonacci expuse astfel, pentru prima
dat n Europa, numerotarea de poziie Indian (adoptat
ulterior de arabi).
n cartea criterii, de asemenea, introdus de divizibilitate,
calcul reguli patratica radical si cubic i mai mult.
Introdus cu fracii degetul succes mic, cunoscut n lumea
arab n faa lui (capitolele II-IV). In carte sunt incluse, de
asemenea, intrebari matematice care au fost plasate, cu
soluie lor (unul din capitolele fost aritmetice, contabilitate,
probleme de schimb valutar comerciale etc.).
La acel moment, Occidentul folosit cifre romane i
greac sistemul de numerotare i calculele au fost efectuate
cu abacul. Acest nou sistem luptat mult pentru a fi acceptat,
att de mult nct, n 1280 oraul Florena interzis utilizarea
cifre arabe de ctre bancheri. Se credea c "0" apportasse

confuzie i a fost, de asemenea, folosit pentru a trimite

mesaje secrete i, deoarece acest sistem de numerotare a
fost numit "numr", acest nume este derivat din fraza
"codat mesajul". [7]
Utilizarea cifre arabe a fost, n orice caz, deja cunoscute
de unii cercettori ai vremii. Primul caz de care auzim a
fost cel al Monaco Gerbert (mai trziu Papa 999-1003 sub
numele de Sylvester II): a propus utilizarea acestui sistem,
n unele mnstiri unde le-au scris lucrri tiinifice, dar
metoda A ramas complet necunoscute la lumea exterioar.
Un exemplu mai trziu, era de Fibonacci, se afl n
scripturi de notar Notar Raniero, Perugia.
Prima ediie a Liber Abaci n 1202 a fost pierdut, dar a
doua ediie a 1228 (care Fibonacci a pregtit, la cererea
filosofului scoian Michael Scot [8]) a fost pstrat i a fost
republicat in 1857 la Roma, tiine imprimare matematic
i fizic, ntr-o ediie editat de Baldassarre Boncompagni.
V. ASPECTUL METAFIZIC
Multi arhitecti si artisti si-au proportionat operele
pentru a aproxima Proportia de Aur in mod special in
forma Dreptunghiului de Aur in care proportia laturii lungi,
fata de cea scurta, este Proportia de Aur crezand ca
aceasta proportie este din punct de vedere estetic placuta
Omul Vitruvian al lui Leonardo este confundat
cateodata cu principiile Dreptunghiului de Aur, totusi nu
este cazul. Constructia Omului Vitruvian se bazeaza pe
desenarea unui cerc cu diametrul egal cu diagonala
patratului ridicandu-l in sus in asa fel incat sa atinga baza
patratului si desenand cercul final intre baza patratului si
punctul de mijloc dintre centrul patratului si centrul
cercului care se misca.
Adolf Zeising, ale carui interese principale au fost
matematica si filosofia, a descoperit ca proportia de aur
este exprimata in aranjamentul crengilor de-a lungul
tulpinilor plantelor si a venaturilor de pe frunze. Si-a extins
cercetarile la scheletele animalelor si ramificarea venelor si
ale nervilor la proportiile compusilor chimici si geometria
cristalelor chiar pana la folosirea proportiilor in eforturile
artistice. In aceste fenomene a vazut Proportia de Aur
operand ca o lege universala. Zeising scria in 1854
Proportia de Aur este o lege universala in care este
continut principiul de baza al tuturor formelor ce cauta
frumusetea si desavarsirea, atat in natura cat si in arta si
care patrunde ca un ideal spiritual suprem toate structurile,
formele si proportiile, fie ca e vorba despre cosmos sau
individ, fie organic sau anorganic, acustic sau optic; care isi
gaseste totusi realizarea ultima in forma umana.
VI. CONCLUZII

Fibonacci, prin tenacitatea sa, prin puterea

rationamentului si prin cunostintele sale matematice, i-a
depasit cu mult pe contemporanii sai (Iordanus Nemorarius
si nca multi altii). Doar Fermat l-a depasit abia n sec.
XVIII. Fibonacci s-a bucurat de stima si admiratia
contemporanilor sai.
irul lui Fibonacci este una din miliardele i mliardele
de taine ale creaiei. irul lui Fibonacci este una dintre
cheile prin care noi oamenii deschidem seiful ascuns al
legilor care stau la baza ntregului Univers. Phi este
numrul care ne ajut s intrm n codul surs al Creaiei i
s nelegem care este limbajul de programare prin care a
fost scris (compilat) toat creaia.
VII. BIBLIOGRAFIE
.1 Ernesto Puppets, Eva Caianiello, Concetta
Carotenuto, Germano Giuseppe Luigi Sauro, "Pentru o
ediie critic a Liber Abaci a lui Leonardo Pisano, cunoscut
sub numele de Fibonacci," Grisolia n Raffaele i
Giuseppina Matino (eds), formele i modalitile de limbi
i texte tehnice vechi Napoli, D'Auria, 2012, pp. 59-85.
ISBN 978-88-7092-331-5.
2 Alfred Posamentier i Ingmar Lehmann, (fabulos)
Fibonacci numere (postfa de Herbert Aaron Hauptman),
Monte San Pietro, Muzzio, 2010. ISBN 978-88-96159-248.
3 Nando Geronimi (eds), jocuri matematicieni din Evul
Mediu, de "iepuri Fibonacci" i alte puzzle-uri luate n mod
liber de Liber Abaci, Milano, Bruno Mondadori, 2006.
ISBN 88-424-2004-2.
4 Arialdo Luigi Radicati di Brozolo (eds), Fibonacci
ntre art i tiin, Pisa, Banca de Economii, 2002.
5 Maria Mucillo, "Fibonacci, Leonardo (Leonardo
Pisano)", n Biographical Dictionary of italieni, romi,
Institutul de Treccani italian, 1997, vol. 47.
6 Cornelis Jacobus Snijders, aur Seciunea. Arta,
natura, matematica, arhitectura i muzica, Padova, Muzzio,
1985. ISBN 88-7021-248-3.
7 Rodolfo Bernardini, "Leonardo Fibonacci n
iconografia i marmur", n Pisa economic, n. 1, 1977, pp.
37-39.
8 Angelo Genocchi, n jurul unor probleme tratate de
Leonardo Pisano n quadratorum lui Liber (buci de
scrisori D. Baldassarre Boncompagni), Roma, Tipografie
de Arte Frumoase, 1855.
9 Baldassarre Boncompagni, despre viaa i operele lui
Leonardo Pisano, matematician din secolul al XIII-lea,
tiri, Roma, Tipografie de Arte Frumoase, 1852 (extrase din
Proceedings al Academiei Regale de papale "noi Lincei, o.
5, sesiuni de 1, 2 i 3 , 1851-1852)