PP - Barbatul de Azi Explicat Femeilor - Gerard Leleu PDF

Coordonarea colecfliei:
Vasile Dem. Zamfirescu

Dr Gérard Leleu
Bærbatul de azi
explicat femeilor
Tot ce°afli vrut sæ øtifli despre sexul tare
færæ sæ îndræznifli sæ întrebafli
Traducere din limba francezæ de

Corina Mihæilescu
Editori:
SILVIU DRAGOMIR
VASILE DEM. ZAMFIRESCU
Director editorial:
MAGDALENA MÆRCULESCU
Coperta colecfliei:
FABER STUDIO (S. Olteanu, A. Rædulescu, D. Dumbrævician)
Director de producflie:
CRISTIAN CLAUDIU COBAN
Dtp:
OFELIA COØMAN
Redactare:
RALUCA HURDUC
Corecturæ:
ELENA BIfiU, RODICA PETCU
Descrierea CIP a Bibliotecii Naflionale a României

LELEU, GÉRARD
Bærbatul de azi explicat femeilor : tot ce-afli vrut
sæ øtifli despre sexul tare færæ sæ îndræznifli sæ întrebafli /
dr. Gérard Leleu ; trad.: Corina Mihæilescu. - Bucureøti :
Editura Trei, 2009
Bibliogr.
ISBN 978-973-707-291-7
I. Mihæilescu, Corina (trad.)
159.922.1
Aceastæ carte a fost tradusæ dupæ
L’HOMME (NOUVEAU) EXPLIQUÉ AUX FEMMES, de Dr Gérard Leleu,
LEDUC.S Éditions, Paris, France
www.leduc-s.com
© 2006 LEDUC.S Éditions
Copyright © Editura Trei, 2009,

pentru ediflia în limba românæ
C.P. 27-0490, Bucureøti
Tel./Fax: +4 021 300 60 90
e-mail: comenzi@edituratrei.ro
www.edituratrei.ro
ISBN 978-973-707-291-7
Cuprins
Prefaflæ..............................................................................................7
Introducere ....................................................................................10
Partea întâi
Copilæria bærbatului
Capitolul 1. Amprenta trecutului ............................................17
Capitolul 2. Bærbatul øi mama .................................................23
Capitolul 3. Spini în iubire .......................................................29
Capitolul 4. Adio, mamæ!..........................................................33
Partea a doua
Ce este un bærbat?
Capitolul 5. Bærbatul biologic ..................................................49
Capitolul 6. Bærbatul social.......................................................54
Capitolul 7. Bærbatul în crizæ ...................................................58
Capitolul 8. Bærbatul de azi......................................................64
Partea a treia
Bærbatul, iubirea øi sexul
Capitolul 9. Bærbatul øi sentimentele ......................................75
Capitolul 10. Fascinaflia pentru nuditate ................................86
Capitolul 11. Le place, le°ar plæcea, nu le place ....................96
Capitolul 12. Bærbatul øi mângâierile....................................103
Capitolul 13. Geografie senzualæ...........................................115
Partea a patra
În jurul penisului
Capitolul 14. Mângâierile din „cercul al doilea“ ................139
Capitolul 15. Bærbatul øi penisul lui......................................149
Capitolul 16. Penisul: o capodoperæ .....................................158
Capitolul 17. A avea sau a nu avea.......................................171
Capitolul 18. Orgasmul masculin..........................................179
Capitolul 19. Despre masturbare...........................................188
Capitolul 20. Mângâieri, masturbare øi særut penian .........200
Partea a cincea
A face mai bine dragoste
Capitolul 21. Bucuriile mângâierii interioare ......................227
Capitolul 22. Poziflii øi miøcæri ...............................................248
Capitolul 23. Erotismul anal...................................................268
Capitolul 24. Bærbatul øi særutul vulvar ...............................286
Capitolul 25. Erotismul în grup .............................................300
Capitolul 26. Bærbatul øi sadismul ........................................305
Capitolul 27. Bærbatul øi fantasmele lui................................312
Partea a øasea
Pene øi depanaje
Capitolul 28. Panæ de erecflie..................................................327
Capitolul 29. Ejacularea precoce............................................348
Capitolul 30. Dorinflæ, când ne pæræseøti ..............................355
Capitolul 31. Seniorul øi sexul................................................372
Capitolul 32. Cuvântul este de aur........................................385
Concluzii: În marø spre a treia civilizaflie.............................390
Bibliografie...................................................................................392
Anexe ..........................................................................................393
Prefaflæ
Cum sunt extrem de sensibil (øi sentimental), femeile

m°au copleøit întotdeauna îndeplinindu°mi dorinflele: este
de ajuns ca femeia iubitæ sæ mæ mângâie uøor ca sæ ating
extazul. De aceea am cântat atât de mult femeia în cærflile
mele precedente.
Totuøi, confidenflele tot mai numeroase ale confraflilor
mei bærbafli mi°au dat de gândit. Eliberându°øi de curând
sensibilitatea øi senzualitatea øi devenind avizi de mân-
gâieri øi de alte rafinamente erotice, se plâng cæ foarte
multe femei nu le ræspund aøteptærilor. Câteodatæ ele se
dovedesc a fi pasive, chiar leneøe, ceea ce m°a determinat
sæ°mi revæd parcursul amoros.
Astfel mi°am amintit de acea femeie pe care o adoram,
admiram øi mângâiam cu fervoare ore întregi. Într°o zi,
ajungând la ea aproape cocoøat din cauza unui nefericit
lumbago (ar fi trebuit sæ ræmân în patul meu, nu sæ mæ
strecor într°al ei), am rugat°o sæ mæ mângâie, chiar sæ mæ
maseze puflin pe øale, reacflia ei fiind urmætoarea replicæ:
„Nu sunt gheiøa ta, femeile emancipate nu mângâie!“
În aceeaøi searæ, øi°a reconfirmat opinia telefonându°mi:
„Mi°am sunat toate prietenele. Øi ele sunt de aceeaøi
8 Gérard Leleu
pærere, o femeie modernæ nu mângâie“. Odatæ convor-

birea încheiatæ, m°am apucat sæ°i scriu o scrisoare pentru
a°i demonstra importanfla mângâierilor, scrisoare ce a ajuns
la 384 de pagini øi a devenit Tratatul de mângâieri.
Mi°am amintit de asemenea øi despre câteva „pene“
de erecflie a cæror victimæ am fost øi de atitudinea ghinio-
nistelor mele partenere. Desigur, nu øi°au bætut joc de
mine, chiar mi°au spus câteva cuvinte de încurajare („nu°i
nimic, o sæ°fli revii“), încercând chiar câteva manevre ma-
nuale øi orale de reanimare a penisului meu flasc. Dar nu
pot spune cæ au fost suficient de perseverente, nici cæ au
demonstrat prea multæ øtiinflæ înainte de a se declara ne-
putincioase. Dar înæuntrul meu eram extrem de nemulflu-
mit, gândindu°mæ la comorile de tandrefle, ræbdare øi
ingeniozitate de care eu dædusem dovadæ — færæ a mai
pune la socotealæ de cât timp avusesem nevoie pentru a
trezi un clitoris leneø, cu reacflii întârziate, sau o mucoasæ
vaginalæ extrem de amorflitæ. Era mult prea nedrept. Deloc
ranchiunos, drept urmare am scris, spre marea fericire a
doamnelor, La caresse de Vénus ou les rêves secrets du clitoris.
Dar astæzi simt nevoia sæ strig: „Da, mi°ar plæcea niøte
gheiøe, ca acele profesioniste din fiara soarelui ræsare. Sau
niøte «educatoare ale sexului» precum Sou Nu care l°a
învæflat iubirea pe «Împæratul Galben», primul din China
anticæ, sau ca suratele care i°au succedat timp de 6 000 de
ani. Ori niøte Hierodule, aceste preotese consacrate iubirii,
care exersau în templele din Mesopotamia. Da, am nevoie
de femei active în locul acestor prea numeroase occi-
dentale care aøteaptæ pasiv ca bærbaflii sæ°øi asume totul
færæ ca ele sæ facæ ceva“.
Øtiu foarte bine cæ bærbaflii culeg ceea ce°au semænat:
cuprinøi de o nesænætoasæ fricæ specific masculinæ, de°a
Bærbatul de azi explicat femeilor 9
lungul timpului, au reprimat sexualitatea femeii øi i°au

impus o atitudine pasivæ. O femeie corectæ nu face gesturi
voluptuoase, nu cere nimic pentru ea, nu manifestæ plæ-
cere. O femeie corectæ nu simte plæcere. Tot din acelaøi
sentiment au supus femeia, au transformat°o în servitoare.
Astæzi, pe bunæ dreptate, servitoarea este revoltatæ. Øi nici
mæcar nu binevoieøte sæ se aplece asupra durerii lui de øale.
Øi dacæ am face pace? De acum înainte, draga mea
femeie, te voi mângâia aøa cum ai visat întotdeauna sæ o
fac. Atunci, dacæ øi tu m°ai mângâia aøa cum am fantas-
mat færæ însæ sæ îndræznesc sæ fli°o spun, paradisul se va
deschide înaintea noastræ, nu?
Introducere
Nicio femeie nu va øti vreodatæ ceea ce simte un bærbat

atunci când face dragoste øi niciun bærbat nu va øti ceea
ce træieøte o femeie în acele momente. În aceastæ carte am
vrut sæ ridic vælul tensionat de pe sexualitatea masculinæ,
sæ dezvælui fantasmele secrete ale bærbaflilor øi sæ væ dæ-
ruiesc un altfel de „bon usage“, de „mod de întrebuinflare“
al bærbatului erotic. Acest tratat, care se alæturæ celorlalte
tratate în care dezvæluiam modul de folosire a femeii
erotice, ar trebui sæ væ permitæ sæ accedefli la perfecfliunea
eroticæ øi armonia absolutæ cu partenerul sau partenera
dumneavoastræ.
Aøadar, væ voi vorbi despre bærbat, dar, în aceste vre-
muri de tranziflie, bærbatul este multiplu. În funcflie de
dozarea animus øi anima, putem întâlni, în prezent, bærbafli
de modæ veche, homo anticus, bærbafli mutanfli, homo mu-
tandis, bærbafli noi, hommo novalis, øi, foarte rari, bærbafli
perfecfli, homo perfectus. În plus, în fiecare bærbat se regæsesc
numeroase varietæfli. Astfel, când voi spune „bærbaflii“ sau
„femeile“, adicæ atunci când voi face generalizæri, unii vor
risca sæ nu se recunoascæ. Ræmâne sæ constatafli dumnea-
voastræ înøivæ.
Foarte multe credinfle deformeazæ viziunea pe care

fiecare o are despre sexualitate. Dar sunt ele fondate?
Bærbatul este centrat pe penis. Este foarte adeværat cæ

în acest loc bine delimitat bærbatul simte teribila putere
a dorinflei øi plæcerii, mai mult, o poate vedea øi palpa.
Este foarte adeværat, de asemenea, cæ bærbatul este narcisic
centrat pe falus, pe care îl afiøeazæ drept simbol al mascu-
linitæflii. Totuøi, bærbatul de astæzi este pe cale a se elibera
de aceastæ presiune øi, având tot atât de multe terminaflii
senzoriale la nivelul pielii øi gurii ca øi partenera sa, des-
coperæ plæcerile erotice pe care i le oferæ tot corpul øi se
dovedeøte øi el avid de mângâieri, de særuturi øi de plæcere
senzualæ.
Bærbatul are o sexualitate superficialæ. Sexul bærba-

tului fiind extern, sexualitatea lui ar fi exterioaræ øi i°ar
permite sæ „tragæ salve“ færæ a se implica, spre deosebire
de femeie. Dar au existat dintotdeauna femei capabile sæ
practice sexualitatea færæ a se implica øi, odatæ cu elibe-
rarea moravurilor, vor exista din ce în ce mai multe. Cât
despre bærbat, în mæsura în care acordæ o importanflæ atât
de mare penisului sæu øi se identificæ cu el, poate face dra-
goste cu întreaga sa fiinflæ. În plus, plæcerea ce se naøte la
nivelul sexului sæu se ræspândeøte în tot corpul. Astfel
încât poate resimfli o plæcere globalæ, transcendentæ, asemæ-
nætoare celei a femeii. Mai ales atunci când practicæ refli-
nerea ejaculærii øi „mângâierea interioaræ“, aøa cum vom
vedea mai încolo. În ceea ce priveøte interioritatea, bærba-
tul zilelor noastre o dobândeøte sælæøluind împreunæ
cu femeia în aceastæ nouæ manieræ de a face dragoste; øi
deschizându°se sensibilitæflii pielii, cât de adeværat este
12 Gérard Leleu
aforismul lui Paul Valéry: „Lucrul cel mai profund în om

este pielea“.
Sexualitatea bærbatului este simplæ, chiar simplistæ.

S°ar rezuma la miøcæri de du°te°vino ale penisului în vagin.
Dar penisul nu este un piston oarecare. Este un organ viu,
care poate sæ adopte tot felul de ritmuri, sæ°øi modifice axa
øi profunzimea periplului, sæ varieze punctele de impact,
sæ producæ mici contracflii în semn de complicitate, pe
scurt, sæ acflioneze cu inteligenflæ øi chiar cu subtilitate. Pe
de altæ parte, penisul este prevæzut cu o sensibilitate com-
plexæ graflie numeroaselor øi rafinatelor puncte erogene.
Ca øi femeia, bærbatul are guræ, limbæ, douæ mâini,
2 000 cm pætrafli de piele unde aøteaptæ 1 500 000 de recep-
tori ai plæcerii etc. Ceea ce îi conferæ posibilitæfli nelimitate
de senzaflii de primit øi de dæruit. Mulfli se folosesc deja
de aceste date. Din ce în ce mai mulfli se vor servi. Dincolo
de rezerva impusæ de civilizaflia patriarhalæ, bærbatul
freamætæ de emoflii øi în inconøtientul sæu danseazæ mii
de dorinfle øi de fantasme. Eliberându°se de povara pe care
o poartæ de secole, bærbatul zilelor noastre îøi va îmbogæfli
sexualitatea. O sexualitate la fel de complexæ øi misterioasæ
ca øi cea a femeii.
Sexualitatea bærbatului este ceva solid. Færæ îndoialæ,

ar fi de naturæ animalæ. Eroare! Dorinfla, erecflia øi plæcerea
bærbatului sunt fragile øi vulnerabile. Devalorizærile, umi-
linflele, suferinfla sentimentalæ, dificultæflile profesionale,
øomajul, depresia îi afecteazæ profund libidoul øi pot avea
ca efect impotenfla erectilæ. Øi când erecflia lipseøte, virili-
tatea îøi dæ duhul. Însæøi existenfla bærbatului este în peri-
col. Unii bærbafli merg pânæ acolo încât se sinucid. Romain
Gary øi Ernest Hemingway sunt exemple ilustre. Niciun

bærbat nu se poate sustrage dificultæflilor sexuale.
Bærbaflii nu se gândesc decât la asta. Totuøi, dupæ Ra-

portul despre sexualitatea masculinæ întocmit de Pietropinto,
doar 20% dintre bærbafli declaræ cæ actul sexual este cea
mai mare plæcere. 80% declaræ cæ este o plæcere mare, dar
nu mai mare decât cea care produsæ de afecfliunea femeii
iubite, de copii, de reuøita profesionalæ sau de succesele
sportive. Totuøi, copleøifli de cantitatea imaginilor porno-
grafice, bærbaflii se vor gândi din ce în ce mai mult la asta,
dar o vor face din ce în ce mai puflin, în afaræ de „sexul
virtual“ sau în grup, cum se poate deja vedea.
Partea întâi
Copilæria bærbatului
Bærbatul este depozitarul trecutului sæu. Øi al trecutului

umanitæflii care a fæcut din el un copulator rapid, apoi un
mascul dominant al patriarhatului. Dar în orice bærbat dor-
miteazæ un bebeluø, un bæieflel („Inconøtientul nu are vârstæ“
spunea Freud), a cærui primæ iubire, absolutæ, a fost mama.
O mamæ care pe cât de mult iubea, pe atât de mult respingea,
pentru cæ ea iubea un altul, un bærbat, unul adeværat!
Pentru a°øi construi identitatea masculinæ, bærbatul trebuie
sæ se smulgæ din ghearele mamei, ale feminitæflii (lucru ce
explicæ psihologia macho) øi sæ învefle sæ iubeascæ femeile færæ
fricæ, færæ teamæ øi færæ mânie.
Când vedem de unde vine, putem înflelege cæ nici iubirea
unei femei, nici sexualitatea în dimensiunea ei împlinitæ øi
împærtæøitæ nu sunt aøa de uøoare pentru el, aøa cum øi°ar dori
femeile.
1
Amprenta trecutului
ei mai mulfli dintre bærbafli au o sexualitate de
C
„
primate“. Aceastæ frazæ lapidaræ figureazæ într°o
lucrare semnatæ de douæ „autoare“. Auzisem fraze
øi mai concise din gura pacientelor mele: „Soflul meu face
dragoste ca un cocoø“ sau „ca un vræbioi“.
Trebuie sæ recunoaøtem cæ mulfli bærbafli meritæ sau au
meritat o astfel de sentinflæ. Numeroøi sunt cei care executæ
actul sexual dupæ o secvenflæ pe cât de scurtæ, pe atât de
stereotipæ: erecflie°penetrare°ejaculare, punct.
Într°adevær, øi aøa cum vom vedea mai departe, struc-
tura sexualæ a bærbatului nu este deloc elementaræ, dim-
potrivæ. Din nefericire, bærbatul a træit de°a lungul istoriei
evenimente care i°au marcat dezvoltarea.
Afli spus „primatæ“
Mai întâi, masculul a moøtenit de la stræmoøii sæi pre-

istorici — cei care au constituit lanflul comun al homi-
nidelor øi maimuflelor superioare denumite primate — un
18 Gérard Leleu
comportament sexual expeditiv: când coborau din copaci

pentru a copula într°un luminiø, trebuiau sæ o facæ repede
pentru cæ prædætorii cu cioc tæios pândeau în împrejurimi.
De aceea actul sexual dura 15 secunde øi 12 miøcæri de
du°te°vino. Acest comportament poate fi întâlnit øi astæzi
la cimpanzei, iar 99% din capitalul lor genetic este asemæ-
nætor cu al nostru. Cei care suferæ de ejaculare precoce
nu fac altceva decât sæ aplice programul sexual masculin
instaurat în zorii umanitæflii.
Dar umanizarea, care constæ în prelungirea secvenflei
sexuale, în rafinarea ei, pe scurt, în ieøirea din programul
preistoric pentru a intra în erotism, ar fi trebuit sæ îmbogæ-
fleascæ sexualitatea omului. Din pæcate, un alt eveniment
preistoric l°a împiedicat.
Øi bærbatul a preluat puterea
Multæ vreme — zeci de mii de ani înainte de Iisus

Hristos — femeia a fost cea care a dominat, sprijinindu°øi
autoritatea, de altminteri pur moralæ, pe capacitatea de
a da viaflæ (sæ conceapæ, sæ nascæ, sæ hræneascæ øi sæ creascæ
un copil) — în timp ce bærbatul îøi ignora rolul în a pro-
crea — øi pe puterea ei sexualæ (sæ atragæ bærbatul, sæ°i
provoace cea mai mare dintre beflii øi sæ°l subjuge prin
aceastæ stare). Datoritæ acestor puteri, femeia a devenit
øeful familiei (ea era cea care dædea numele ei copilului),
øef de clan øi ræzboinicæ, profetesæ, zeiflæ. Reprezenta fiinfla
superioaræ: zeifla-mamæ. Era epoca matriarhatului.
Apoi bærbatul a luat puterea din mai multe motive,
printre altele øi pentru cæ, într°o zi, øi°a dat seama cæ øi
sæmânfla lui era importantæ în conceperea unei alte fiinfle
umane. De atunci a început — cu 20 000 de ani înainte de

Hristos — domnia falusului, denumitæ patriarhat. Pentru
a°øi întæri dominaflia, bærbatul a organizat societatea astfel
încât øi°a arogat toate drepturile civile øi religioase, supu-
nând femeia, care a fost decæzutæ la un statut inferior. Dar
tot aøa cum stæpânul se teme de revolta sclavilor, bærba-
tul a træit cu frica rebeliunii femeii care i°ar fi luat con-
ducerea societæflii. De aceea nu a încetat nicio clipæ sæ°øi
întæreascæ represiunea. Cæci femeia dispunea de aceleaøi
atuuri naturale, în special capacitatea de a da naøtere unui
copil øi puterea sexualæ.
Aceastæ putere sexualæ îl fascina pe bærbat øi, în acelaøi
timp, îl înspæimânta. Prin putere sexualæ trebuie sæ înflele-
gem irezistibila atracflie pe care ea o exercita asupra lui,
altfel spus, dorinfla cæreia ea îi dædea naøtere, plæcerea vio-
lentæ ce o declanøa în bærbat øi profundul lui ataøament
care rezultæ din acestea. Trebuie sæ luæm în considerare
øi forfla propriei dorinfle a femeii, øi imensa dimensiune a
plæcerii ei, cu mult mai puternice decât cele ale bærbatului.
În „Tao Tö King“, adeværat manual de viaflæ al taoiøti-
lor, vechi de aproape 3 000 de ani, putem citi: „Femeia este
mai puternicæ decât bærbatul datoritæ sexului øi consti-
tufliei, tot aøa cum apa este mai puternicæ decât focul. Forfla
yang, specificæ bærbatului, este rapidæ, dar volatilæ øi pre-
caræ, în timp ce forfla yin, specificæ femeii, este lentæ, dar
durabilæ øi robustæ.“ Aceastæ putere sexualæ femininæ va
da naøtere unei serii întregi de spaime în sufletul masculului.
Spaimele masculului
Simpla vedere a sexului femeii face sæ aparæ o mulfli-

me de fantasme în mintea bærbatului, mai mult sau mai
20 Gérard Leleu
puflin terifiante, dintre care amintim faimosul vagin cu

dinfli. Dar mai mult ca orice prevaleazæ frica de epuizare.
Acelaøi „Tao Tö King“, idee prezentæ øi în multe alte tra-
tate, spune: „Sæmânfla este ceea ce el are mai preflios, este
sursa sænætæflii sale øi chiar a vieflii. Orice pierdere îi dimi-
nueazæ vitalitatea“. Ceea ce ar fi grav în mult temuta epui-
zare este cæ dæuneazæ rolurilor sociale ale masculului —
rolul de øef, de ræzboinic, de vânætor — øi, mai presus de
orice, autoritæflii sale faflæ de alfli bærbafli øi faflæ de femei.
O altæ spaimæ a bærbatului era de a nu fi fragilizat, în-
muiat prin frecventarea femeilor. În contactul cu ele, bær-
batul devine mai sensibil, mai senzual, într°un cuvânt i
se activeazæ propria feminitate interioaræ. Ceea ce ar fi de
asemenea incompatibil cu rolurile asumate. De aceea, în
multe flæri era interzisæ frecventarea femeilor øi actul sexual
înaintea bætæliilor sau înaintea marilor vânætori, a par-
tidelor de pescuit.
O altæ spaimæ ar fi cæ bogæflia sexualæ a femeii, puterea
ei de a suscita dorinfla, ar avea ca efect dezordinea socialæ
în organizarea societæflii patriarhale, pofta masculilor antre-
nând gelozie, rivalitate, conflicte, ræzboaie — precum le-
gendarul ræzboi din Troia —, cæsætorii destræmate sau familii
dezbinate. În prezent, consecinflæ a emancipærii femeilor
øi a dreptului lor la plæcere, bærbaflii resimt o nouæ fricæ:
cæ nu pot satisface nevoile feminine, cæ nu pot fi la înælflime.
Øi peste toate aceste spaime, mai existæ øi frica de alie-
nare, bærbatul temându°se ca pasiunea sexualæ sæ nu°l
ataøeze de femeie, sæ nu°l facæ dependent de ea, chiar scla-
vul ei, pierzându°øi astfel libertatea øi frâiele propriului
destin. Spaimæ cuprinsæ în termenul maîtresse1, spaimæ
1 Stæpânæ, învæflætoare øi amantæ (n. trad.).

ilustratæ de toate femeile fatale inventate øi puse în scenæ

de naratori: Circe, Elena, Cleopatra, Margareta, Carmen.
Fericit Orient
În fafla acestor spaime, civilizafliile orientale au gæsit cæi

sacre, care sunt tot atâtea cæi de înflelepciune. Astfel, la taoiøti,
arta eroticæ face din actul sexual o uniune sacræ, metafizicæ,
între forflæ femininæ, sau yin, øi cea masculinæ, sau yang,
uniune ce constituie Chi°ul sau forfla cosmicæ universalæ.
La tantrici, uniunea principiului masculin cu cel feminin
reconstituie unitatea primordialæ øi originile divine.
În toate artele erotice orientale, se recomandæ reflinerea
ejaculærii, ceea ce constituie cea mai bunæ soluflie la frica
de epuizare øi cea mai bunæ modalitate de a anula pro-
gramul de ejaculare rapidæ moøtenit din preistorie. Dar
probabil cea mai înfleleaptæ hotærâre a orientalilor este de
a fi încredinflat femeilor iniflierea øi educaflia eroticæ, educa-
toare ale sexului, pe linie matriarhalæ. În Orient, bærbaflii
øi femeile au træit în pace øase milenii.
Crudul Occident
În fafla acestor spaime, masculii din Occident au ales

represiunea sexualitæflii, cea proprie ca øi cea a femeii.
Arsenalul antifemeie, produsul societæflii patriarhale øi al
religiilor pe care aceasta le°a secretat, este pe cât de bogat,
pe atât de terifiant: mutilæri, sechestræri, execuflii de femei
infidele, færæ a uita de arme mai subtile dar tot atât de
eficiente precum culpabilizarea femeii prin inventarea
22 Gérard Leleu
legendei pæcatului originar, — ceea ce a permis øi detur-

narea sexualitæflii — øi devalorizarea ei prin inventarea
unei „naturi feminine“ care are toate defectele. Represiu-
nea sexualitæflii bærbatului a fost mai puflin crudæ, dar la
fel de eficace, pentru cæ l°a deturnat de la erotism. Inven-
tarea pæcatului originar l°a îndepærtat øi pe bærbat de sexuali-
tate. Ca øi inventarea unei naturi masculine: în numele
virilitæflii, bærbatului îi este interzis sæ fie sensibil, senzual,
tandru, sæ°øi exprime emofliile prin vorbe sau gesturi, toate
acestea fiind semne de slæbiciune, calificate a fi ruøinoase
pentru un bærbat, nedemne de el.
Bærbatul este fæcut pentru a°øi domina adversarii øi fe-
meia. Educaflia bærbatului are drept scop sufocarea sensi-
bilitæflii, reprimarea emofliilor, pe scurt, sæ facæ din el un
dur. Femeile øi bærbaflii s°au ridicat unul împotriva celui-
lalt. Ræzboiul sexelor a durat mii de ani.
În drum spre eliberarea bærbatului
În prezent, træim o etapæ capitalæ din istoria omenirii,

sfârøitul patriarhatului. Mai întâi s°au revoltat femeile,
dobândind aceeaøi valoare øi aceleaøi drepturi cu bærbaflii.
Detronat din statutul sæu dominant, de fiinflæ superioaræ,
bærbatul trebuie sæ°øi regândeascæ valorile, locul în socie-
tate, relafliile cu femeia. Îøi dæ seama cæ øi el este victima
civilizafliei patriarhale care i°a asasinat anima, privându°l
de partea cea mai bunæ a vieflii. Pentru bærbat a venit ora
emancipærii de toate constrângerile care°l fac nefericit,
nevrozat, ostil femeii, stræin copiilor, duøman al vieflii.
2
Bærbatul øi mama
O
prietenæ cæreia i°am mærturisit cæ pregæteam o
carte despre bærbafli declaræ dintr°odatæ: „Bærbaflii,
este atât de simplu, sunt tofli niøte bæieflei“. Færæ
sæ o øtie, subscria pærerii unei psihanaliste americane, Nancy
Friday: „Anii de cercetare mi°au confirmat cæ femeile, chiar
øi cele mai puflin cultivate, consideræ ca pe un dat cæ orice
bærbat adult ascunde în sine un bæieflel care dormiteazæ
øi a cærei existenflæ o ignoræ“.
Aceastæ particularitate a bæieflelului, de a fi conceput,
hrænit, crescut de o persoanæ de sex opus, va atârna greu
asupra destinului øi viitoarelor sale relaflii. Amprenta læ-
satæ de mamæ asupra bæiatului va fi profundæ øi eternæ.
Sunt foarte impresionat atunci când întâlnesc o mamæ cu
bæieflelul în brafle, iubirea lor este totalæ, relaflia este carnalæ
øi privirea atentæ, chiar adoratoare a mamei, nu are sens
decât în ochii încrezætori, uimifli, ai copilului. Cum ar
putea acesta din urmæ sæ iubeascæ o altæ femeie?
24 Gérard Leleu
Prima fuziune
Viafla intrauterinæ a bæiatului reprezintæ experienfla

supremei fuziuni pe care o fiinflæ omeneascæ o poate cu-
noaøte. Øi aceasta dureazæ luni bune, timp în care sângele
mamei perfuzeazæ corpul foetusului. Fiecare celulæ a mi-
cuflului este scældatæ, impregnatæ cu substanfle de la mamæ:
fiecare celulæ rezoneazæ la vibrafliile corpului mamei,
vibraflii legate de voce, bætæile inimii, respiraflie. Celulele
lui vor pæstra în memorie aceste momente de beatitudine,
când plutea în imponderabilitate într°un lichid cældufl, în
care se afla la adæpost de foame sau luminæ.
A doua fuziune
Pæræsind burta mamei, copilul se aflæ în fafla altei fu-

ziuni: în braflele mamei, iatæ cæ se bucuræ de aceeaøi cæl-
duræ, de aceleaøi bætæi ale inimii, de aceeaøi voce blândæ.
O iubeøte cu atât mai mult, cu cât naøterea a fost un øoc
violent øi cæ îi este foame øi frig. Cine îl va salva? Mama!
Cu ea regæseøte paradisul, fericirea. Atunci, între aceastæ
femeie øi acest bærbat în miniaturæ se creeazæ o relaflie
strânsæ øi intensæ. Încæ nu putem vorbi despre iubire. Acest
ataøament este legat de satisfacerea unor nevoi, este o de-
pendenflæ. Øi sentimentele copilului sunt ambigue. O simte
ca fiind „bunæ“, o „iubeøte“ când ea îi satisface nevoile.
Dar o øi detestæ atunci când îl abandoneazæ singurætæflii,
foamei, durerilor. Vom vedea cæ aceastæ ambiguitate a sen-
timentelor va caracteriza øi relafliile bærbatului cu femeia.
Învæflarea plæcerii øi a fericirii
În braflele mamei, copilul va descoperi toate plæcerile

existenflei, în special plæcerea oralæ (sæ mænânce), plæcerea
tactilæ (sæ atingæ), plæcerea analæ (satisfacflia din evacuarea
resturilor) øi plæcerea sexualæ. Plæcerile tactile sunt cele
mai copleøitoare øi prezente: toaletæ, mângâieri, masaje,
særuturi, muøcæturi etc. Aceste plæceri cutanate sunt înso-
flite de plæceri care vizeazæ øi alte simfluri: auzul se bucuræ
de cuvintele tandre sau admirative ale mamei. Gustul este
simflit de limbæ øi valul palatin prin degustarea laptelui
matern. Mirosul îmbætat de mozaicul de parfumuri ma-
terne. Vederea încântatæ de zâmbete øi mimicile cærora le
ræspunde øi toate aceste plæceri senzitive se combinæ pentru
a crea o stare globalæ de fericire.
Plæcerile sexuale
Sunt plæceri ce se nasc la nivelul penisului. Se obflin

fie prin stimularea de cætre bæieflel, este vorba despre mastur-
bare, fie prin stimularea de cætre o altæ persoanæ — mama
sau o persoanæ însærcinatæ sæ aibæ grijæ de copil. Stimu-
lærile „inocente“ au loc în timpul toaletei intime. Simpla
spælare urmatæ de øtergere dæ naøtere unor contacte plæ-
cute øi uneori declanøeazæ erecflie. În cazul în care copilul
nu este circumcis, este recomandatæ igiena glandului care
impune decalotarea prepuflului, altfel existând risc de
fimozæ.
26 Gérard Leleu
De la plæcere la satisfacflie
Copilæria este perioada în care copilul, cu ajutorul

mamei, învæfla toate formele de plæcere care joacæ un rol
fundamental asupra psihismului infantil: plæcerea este
anxioliticæ, adicæ antiangoasæ, antifricæ, antistres øi ener-
gizant. Contactul cu corpul mamei dæ naøtere nu numai
unor senzaflii plæcute, dar øi unui bun echilibru psihic.
Bæiatul o iubeøte pe mama?
Într°o primæ etapæ, bebeluøul nu°øi poate iubi mama

pentru cæ este una cu ea. Încetul cu încetul, începe sæ se
diferenflieze de ea, o descoperæ, învaflæ sæ o iubeascæ. Cæci
ea nu se mulflumeøte sæ°i dæruiascæ hranæ øi sæ°i facæ toaleta,
ea o face cu infinitæ tandrefle. Gestul matern este un model
de comportament sentimental, format din abnegaflie øi
solicitudine. Apropierea ei de corpul copilului erotizeazæ
øi satisface corpul acestuia. Iubirea se învaflæ prin piele.
Atunci relaflia mamei cu copilul devine cea mai densæ,
cea mai intensæ, cea mai intimæ relaflie pe care o fiinflæ
umanæ o poate cunoaøte. Aceastæ primæ iubire va ræ-
mâne înscrisæ pe viaflæ în fiecare fibræ muscularæ, în fiecare
captor senzitiv, în fiecare celulæ a corpului, în fiecare
neuron din creier. Toatæ viafla el va pæstra nostalgia
acestui paradis pierdut øi va cæuta o relaflie asemænætoare,
fuzionalæ, senzualæ, eroticæ, securizantæ. Pânæ la vârsta
de 6 ani, mama va fi cea mai frumoasæ din lume øi el va
mærturisi cæ vrea sæ se cæsætoreascæ cu ea. Toatæ viafla el
va cæuta sæ reactualizeze împreunæ cu partenerele sale
o iubire ca aceasta.
Bæiatul o doreøte pe mamæ?
Încæ de la naøtere, bæiatul are o sexualitate vie, simte

plæcere atunci când i se atinge organul sexual, — de sine
însuøi sau de o altæ persoanæ — întâmplætor sau voluntar.
În plus, are erecflii, unele spontane, altele provocate. Aceste
erecflii le resimte ca o chemare a sexului de a fi atins, de
a simfli plæcere. O resimte ca pe o nevoie de a penetra?
Sexualitatea øi personalitatea psihicæ nu sunt suficient de
structurate pentru a simfli o astfel de nevoie. Nu vom putea
spune cæ°øi doreøte mama în sensul sexual al termenului.
În schimb, dacæ situæm dorinfla nu în sexualitate, ci în
senzualitate, putem spune cæ el doreøte corpul mamei
pentru miile de senzaflii plæcute øi starea de bine resim-
flite. A spune cæ mama este primul obiect al dorinflei bær-
batului este adeværat, dacæ ne referim la senzualitate, øi
nu la sexualitate.
Se poate ca bæieflelul de 4–7 ani care i°a surprins pe
pærinfli fæcând dragoste sau a væzut pe ecran scene sexuale
sæ poatæ fantasma o relaflie sexualæ cu mama. Dar nu este
plauzibil cæ doreøte realmente sæ facæ dragoste cu mama.
Fantasma este doar un aranjament al inconøtientului pentru
a economisi trecerea la act. Fantasmele care se bazeazæ
pe amintiri din copilærie nu aratæ aproape niciodatæ activi-
tæfli sexuale cu mama.
Bæiatul o iubeøte pe mamæ, dar nu cu sentimentele unui
amant, pentru cæ nu are dorinfla sexualæ. Nu este nici o
iubire plinæ de tandrefle, ca între frate øi soræ, cæci în relaflia
mamæ–fiu este prezentæ dimensiunea carnalæ. Într°adevær,
o iubeøte cu o iubire specificæ pe care o vom numi „infan-
tilæ“, puternicæ øi carnalæ ca o pasiune, dar færæ participare
sexualæ. Aceastæ iubire este prototipul pasiunii amoroase:
28 Gérard Leleu
idealæ, fuzionalæ, necondiflionatæ, pretinzând de la celælalt

uitarea de sine, pretinzând satisfacerea tuturor capriciilor,
iertarea tuturor ræutæflilor, o iubire geloasæ, exclusivæ.
Odatæ adult, bærbatul va visa sæ fie iubit în acest mod.
În timpul stærii de graflie a începuturilor unei iubiri, va
fi, cæci femeia îndrægostitæ împærtæøeøte acest vis fuzional
øi necondiflionat. Dar va ieøi din vis în ziua în care îøi va
da seama cæ nu mai doreøte sæ°i fie mamæ bærbatului°copil.
Efectele sunt decepflia, dezorientarea øi panica resimflite
de bærbat. De unde conflicte. Iar dacæ nu vor øti sæ se re-
ajusteze pe un alt nivel, pe care°l numesc „adeværata iubire“,
despærflirea este inevitabilæ. Atunci bærbatul îøi va relua
cæutarea zeiflei°mamæ øi a paradisului pierdut.
În relaflia mamæ–bæiat, partenerul care iubeøte cu ade-
værat, cu abnegaflie øi necondiflionat, cel care se aflæ în
„adeværata iubire“ este mama.
3
Spini în iubire
T
otuøi, relafliile bæiatului cu mama nu sunt întot-
deauna dintre cele mai roz. Este ora de culcare,
bæiatul îøi aøteaptæ særutærile. Mama, în cæmaøæ de
noapte decoltatæ, îl culcæ, îl înveleøte øi se apleacæ asupra
lui pentru a°l îmbræfliøa. El întinde mâna pentru a atinge
sânul mamei. Atunci ea se dæ înapoi øi, dupæ un særut
græbit, se retrage cu tata. Ea, care era o ispitæ, devine
brusc represiune. Altæ datæ bæiatul este singur în pat:
gæsind cæ timpul trece greu, începe sæ se joace cu pufla.
Mama îl surprinde, pare stânjenitæ. Copilul surprinde
o dezaprobare mutæ.
Astfel încât mama, care este întruchiparea blândeflii,
poate deveni în mod subit severæ. Cæci ea nu este doar
distribuitoare de plæceri, are øi responsabilitatea de a°l
educa. Or, educaflie înseamnæ constrângere, impunerea
unor reguli de curæflenie (în raport cu pipi°caca) øi de bune
maniere: mângâierile în public sunt interzise!
Atitudinea mamei este ambivalentæ. Îl felicitæ pe bæia-
tul ascultætor øi°l pedepseøte pe cel ræu. În schimb, fiul
sæu o iubeøte cu mânie. Acest sentiment va persista øi când
30 Gérard Leleu
copilul va deveni bærbat: le va iubi pe femei cu furie cæci,

prin forfla împrejurærilor, femeia îl frustreazæ câteodatæ.
Vom vedea cæ aceastæ mânie se aflæ la baza multor fan-
tasme masculine. Øi cæ adesea aduce perturbæri în relaflia
dintre o femeie øi un bærbat.
Mama atotputernicæ
Mama este omnipotentæ, poate sæ dea sau sæ refuze

hranæ sau mângâieri. Mai ræu, ea poate sæ respingæ sau
sæ abandoneze. În caz de frustrare, copilul resimte mânie.
O mânie pe care øi°o reproøeazæ. Øi dacæ mama se va ræz-
buna? Astfel, ajunge sæ°øi ascundæ resentimentul. Îøi im-
pune sæ facæ ceea ce pretinde mama. Dintr°odatæ simte
aceastæ omniprezenflæ ca øi cum ar fi o invazie sau o în-
temniflare. Iubirea mamei poate fi apæsætoare, sufocantæ,
izolantæ, dându°i chef sæ se revolte. Iar ambivalenfla izbuc-
neøte øi ea: o iubire amestecatæ cu furie. Descoperæ ceea
ce va deveni la el o credinflæ cu gust amar: a iubi înseamnæ
øi a suferi.
Aceastæ ambiguitate cu faflete multiple se va pæstra în
relaflia unui bærbat cu o femeie. Va cæuta una care sæ fie
bunæ ca o mamæ, dar alæturi de ea va izbucni øi frica de
a nu recædea sub influenfla unei femei atotputernice, capa-
bile sæ°l anexeze sau sæ°l abandoneze. O femeie care va
cæuta sæ°l întemnifleze în spafliul feminin sau sæ°l absoarbæ
în iubirea ei. Øi el, care cautæ un obiect al iubirii asemæ-
nætor celui al mamei, iatæ cæ fuge de el: îi este teamæ de
orice relaflie fuzionalæ, îi este teamæ de intimitate, îi este
greu sæ se angajeze în aceastæ relaflie.
Mama øi penisul
O mamæ curæflæ øi øterge penisul fiului sæu. Copilul

simte plæcere, dar mama îi interzice sæ se miøte. Nu se poate
abfline sæ nu se ræsuceascæ, iar mama, stânjenitæ øi ener-
vatæ, îi spune cæ este ræu. Øi iatæ cæ apare încæ o ambi-
guitate: în mod spontan øi°ar iubi penisul care°i provoacæ
senzaflii atât de plæcute, dar i se dæ de înfleles cæ este un
organ ruøinos, pe care trebuie sæ°l ascunzi.
Mama are øi ea propria ambiguitate. A avea în faflæ un
purtætor de falus ar putea sæ o bucure, dar trebuie sæ°øi
ascundæ atracflia pentru sexul bærbatului. În general, pæ-
rinflii îl consideræ pe copil ca fiind o fiinflæ asexuatæ, pentru
a se proteja de propria fricæ de a fi incestuoøi. În ceea ce
o priveøte pe mamæ, aceasta nu°i aratæ bæieflelului decât
partea maternæ. Se poate întâmpla ca femeia devenitæ
mamæ sæ renunfle la feminitate. Totuøi, væzând°o compor-
tându°se ca o femeie cu tatæl sæu, îl ajutæ pe copil sæ se
simtæ de partea bærbaflilor.
Aceastæ atitudine mai mult maternæ decât femininæ
explicæ neputinfla bærbaflilor îndrægostifli în perioada de
început a relafliei: plaseazæ tandreflea femeii iubite de par-
tea maternitæflii, øi nu a feminitæflii. Acest lucru explicæ øi
neputinfla anumitor bærbafli atunci când soflia lor devine
mamæ, la naøterea copilului.
Pânæ aici! Nu sunt mama ta!
Relaflia cu mama lasæ la bæiat multe amprente im-

prescriptibile, în special sentimente ambigue: iubire ameste-
catæ cu mânie, atracflie amestecatæ cu fricæ, nevoia de a
32 Gérard Leleu
se ræzbuna din cauza frustrærilor suferite. Tot ceea ce i se

întâmplæ bærbatului în relaflia cu femeia vine din aceea
cæ prima sa iubire, mama, avea atitudinea unei femei, mi-
reasma unei femei, formele unei femei, pielea catifelatæ
a unei femei. Regæsind acelaøi corp în femeia iubitæ, bær-
batul viseazæ sæ regæseascæ aceeaøi iubire. În orice femeie
iubitæ o cautæ pe mama. Fantoma mamei bântuie iubirile
bærbaflilor. O parte din el aøteaptæ o iubire fuzionalæ ne-
condiflionatæ, în care, pasiv, ar putea regresa cætre ferici-
rea paradisiacæ a începuturilor. Dar, mai devreme sau mai
târziu, va fi dezamægit, cæci femeia îi va spune: „Pânæ aici!
Nu sunt mama ta!“ Acest lucru se întâmplæ de obicei la
naøterea primului copil.
Influenfla mamei poate face din bæiat o fiinflæ prea sensi-
bilæ, fragilæ, imaturæ care adesea se ascunde sub o cara-
pace de dur.
Iubirea mamei îl învaflæ pe bæiat cum sæ iubeascæ, sensi-
bilitatea, tandreflea, cældura, delicateflea, farmecul. Ampren-
ta mamei este la originea civilizafliei, a identitæflii umane,
a poeziei, a culturii.
4
Adio, mamæ!
Î
n jurul vârstei de 7 ani, bæiatul începe sæ se desprindæ
de mamæ. Aceastæ desprindere se desfæøoaræ într°o
perioadæ de timp relativ lungæ, uneori de°a lungul
unei viefli øi nu se desfæøoaræ întotdeauna cu uøurinflæ.
Bæiatul îøi construieøte identitatea masculinæ în opoziflie
cu mama øi cu dimensiunea femininæ. Douæ demersuri
concomitente au loc: primul, sæ iasæ din ataøamentul
erotico°afectiv faflæ de mamæ, al doilea, sæ iasæ din lumea
femininæ.
Detaøarea de mamæ
Ieøirea din ataøamentul afectiv øi senzual faflæ de mamæ

este o etapæ fundamentalæ în viafla unui bærbat. În termeni
freudieni, aceasta înseamnæ rezolvarea complexului lui
Oedip. În termeni populari, înseamnæ sæ atingæ vârsta
înflelepciunii, pentru cæ bæiatul conøtientizeazæ cæ este
complet lipsit de sens sæ o doreascæ pe mama øi sæ vrea
sæ se cæsætoreascæ cu ea.
34 Gérard Leleu
A încælca morala mamei fæcând contrariul a ceea ce ea

recomandæ, iatæ ceea ce consacræ un bærbat. A fi murdar,
cu pærul zburlit atunci când mama îl vrea curat øi bine
pieptænat. A spune cuvinte urâte, a scuipa, a face concurs
de jeturi de pipi, când mama îl vrea binecrescut. A fi ræu,
crud, batjocoritor, scandalagiu, când mama îl doreøte liniøtit.
A fi independent, a striga „Nu sunt un bebeluø“, „Nu sunt
tu“, când mama ne vrea supuøi. A respinge tandreflea
mamei, særutærile ei — mai ales în fafla prietenilor (care
de altfel se comportæ øi ei la fel øi°l încurajeazæ în rebeliu-
nea lui). Toate acestea consacræ într°adevær un bærbat.
Erotismul emancipeazæ
Autoerotismul, altfel spus masturbarea, în special când

se ajunge la ejaculare, favorizeazæ autonomia bæiatului.
El devine singurul responsabil de starea de bine øi de
plæcerile sale. Øi, în mod deosebit, de aceastæ plæcere extra-
ordinaræ care este orgasmul, extraordinaræ prin intensi-
tate, dar øi pentru cæ produce o stare de plæcutæ uøurare,
chiar de euforie. Mama nu mai este singurul obiect al do-
rinflei sale, unica sursæ a plæcerii lui. El însuøi nu mai este
copilul pasiv care aøteaptæ totul de la mama. Primele
orgasme retrag mamei puterea pe care o avea asupra bæia-
tului. Nu mai are nevoie de ea.
De altfel, emisia de spermæ, care se va dovedi a fi sim-
bolul masculinitæflii sale, îl va separa de mamæ, care apar-
fline lumii feminine. Va mai face acest lucru din plæcere,
dar øi pentru a°øi afirma diferenfla. Ceilalfli bæiefli fac acelaøi
lucru øi se laudæ cu asta. Aude de asemenea cæ tata øi cei-
lalfli bærbafli fac glume deøucheate, pe care mama le respinge.
Ajunge sæ creadæ cæ, hotærât lucru, mama nu pricepe nimic

din ceea ce înseamnæ sæ fii un bærbat adeværat.
Ceea ce îl face sæ simtæ o oarecare tristefle øi culpa-
bilitate, tristeflea de a o fi pæræsit pe mama pe care o iubeøte
încæ øi culpabilitatea de a°i fi retras proprietatea asupra
corpului sæu, de a o fi deposedat de el. Ceea ce confirmæ
curând atitudinea bæiatului care începe sæ refuze
contactele tandre cu mama, særuturile, mângâierile ei.
La pubertate, bæieflii încep sæ fie interesafli de fete, cu
atât mai mult cu cât ele le trimit semnale. Ei, care se voiau
murdari øi nepieptænafli, încep sæ se spele øi sæ se pieptene,
pe scurt sæ fie cochefli. Simt dorinfla de a le atinge. Dar ele
fac pe mironosiflele øi spun oripilate: „Ce mai maniere!“
Aceasta înseamnæ cæ fetele sunt „binecrescute“ de mamele
lor, care le cenzureazæ sexualitatea næscândæ. Astfel, bæieflii
o regæsesc pe mama prohibitivæ, având aceeaøi impre-
sie — de îndatæ ce este vorba despre sexualitate — cæ se
comportæ mizerabil.
A pretinde cæ sexul este murdar este specific femeilor,
mici sau mari. De unde ideea care apare øi se va perpetua
în mintea bæiatului cæ, pentru a°øi satisface dorinfla, trebuie
sæ forflezi øi sæ desconsideri femeia. Aceastæ descoperire
este sursæ de excitaflie. Iatæ încæ o datæ confirmarea cæ
femeia nu poate fi iubitæ decât cu mânie.
Tatæl separæ
Pânæ atunci bæiatul o considera pe mamæ ca fiind un

bun al sæu. Fantasma cæ o posedæ, øtiind prea bine cæ øi
tatæl sæu o dorea. Aøadar, în fantasma lui, îl eliminæ pe acest
rival pentru a°i lua locul. Afirmându°øi locul alæturi de
36 Gérard Leleu
femeie, tatæl se va introduce în diada mamæ°bæiat øi°l va

desprinde pe bæiat de mamæ. Fæcând acest lucru, aplicæ
o lege universalæ, interzicerea incestului øi declanøarea
maturizærii sexuale a fiului. Acest rol va fi jucat de tatæ
prin atitudinea faflæ de mamæ, afirmând: „Sunt soflul acestei
femei øi singurul ei partener în pat. Ea este soflia MEA.
Locul lângæ ea este iremediabil ocupat de altcineva“. Ast-
fel, el construieøte un baraj împotriva dorinflei copilului.
La rândul ei, mama se afiøeazæ în calitate de soflie, stabilind
limite intimitæflii sale cu bæiatul, fæcându°l sæ înfleleagæ cæ
nu°i aparfline întru totul.
Bæiatul, obligat sæ renunfle la exclusivitatea pentru mamæ,
începe procesul de desprindere. Nu lipsit de suferinfle. De
acum înainte va trebui sæ se intereseze de alte femei, cu
dorinfla mai mult sau mai puflin inconøtientæ de a reface
relaflia fuzionalæ a începuturilor.
Celælalt rol al tatælui este sæ reprezinte dimensiunea
masculinæ cu care bæiatul trebuie sæ se identifice. El este
masculul idealizat care îi va permite puøtiului sæ se struc-
tureze ca bærbat. Atunci acest bæieflel va admite incapaci-
tatea sa de a o satisface pe mamæ. Va descoperi semnificaflia
penisului în participarea la crearea vieflii. Va descoperi de
asemenea cæ penisul tatælui este la originea propriei exis-
tenfle. Prezenfla puternicæ a tatælui îl va face sæ admitæ: „Da,
sunt ca el“. Ceea ce°i va permite sæ pæræseascæ poziflia de
ataøament infantil. Reprezentându°se ca bærbat, se poate
sustrage mamei.
Când vedem cât de important este tatæl, înflelegem cât
de mari sunt consecinflele absenflei sale: constituirea cuplu-
lui mamæ°fiu, locul tatælui luat de cætre fiu, persistenfla
influenflei mamei, dificultatea bæiatului de a se maturiza
afectiv øi sexual.
Detaøarea de universul feminin
Pentru a°øi dobândi virilitatea, bæiatul trebuie sæ pæræ-

seascæ universul feminin. Timp de 9 luni a træit în pânte-
cele mamei, apoi urmætorii 7 ani i°a petrecut între fustele
aceleiaøi femei. Alte femei l°au scufundat în feminitate,
l°au îmbibat în feminitate, cum ar putea dupæ toate acestea
sæ nu fie feminizat? Øi cum sæ iasæ din aceastæ „proto°femi-
nitate“ pentru a°øi construi o masculinitate de a doua
generaflie. Pentru aceasta va trebui sæ se opunæ mamei øi
sæ°l imite pe tatæ øi pe tofli bærbaflii în general. Astfel, se
va folosi de mijloacele obiønuite, pe care viafla i le oferæ,
sau de mijloace elaborate, de ritualuri de inifliere. Aceastæ
evoluflie are loc între vârsta de 7 øi 15 ani, acoperind puber-
tatea øi adolescenfla.
Mijoace obiønuite
Refuzul feminitæflii este un element constitutiv pentru

masculinitate. Este masculin ceea ce nu este feminin. Pentru
a exista la modul masculin, bæiatul va trebui sæ se smulgæ
din ghearele femininului, sæ se revolte câteodatæ destul
de violent pânæ la fantasma cæ ucide. A°øi exprima furia
faflæ de femei este primul strigæt de libertate al masculului
în faøæ. De aici îi vine probabil gustul pentru sfidare øi
ræzboi. Sæ vedem care sunt mijloacele obiønuite folosite
de bæiat pentru a°fli afirma masculinitatea.
38 Gérard Leleu
A nu semæna cu o fatæ
Este obiectivul numærul 1 (teama nr. 1 fiind de a nu fi

luat drept fatæ sau homo). Sæ nu fie pasiv ca un bebeluø,
ci hiperactiv, agitat. Sæ nu fie calm ca o fatæ, ci zgomotos
etc. Violenfla øi manipularea armelor fac parte din acest
arsenal de diferenfliere. Altædatæ bæieflii se jucau cu sæbii,
acum se joacæ cu mitraliere øi cu spade cu laser. Încæ de
la vârste mici, bæieflelul roteøte deasupra capului un pistol
strigând: Pac! Pac! Jocul de°a ræzboiul este o modalitate
de a se opune mamei øi de a°øi afirma virilitatea. Cæci este
o activitate din care mama este exclusæ, activitate la care
ea nu are acces. Mama este de partea vieflii, ræzboinicul
de partea morflii. Printre altele, activitatea de ræzboinic
implicæ øi riscul de a muri în luptæ. Dispunând de lucrul
cel mai de prefl primit de la mamæ, viafla, afirmæ astfel cæ
nu mai este dependent de ea.
În plus, armele evocæ puterea falicæ, brutalitatea ei. De
altfel penisul se mai numeøte øi paloø, pistol etc. Este
adeværat cæ penisul are rigiditatea sæbiilor øi armelor de
foc. Coitul devine luptæ. Penisul penetreazæ corpul femeii
aøa cum lamele armelor sau proiectilele penetreazæ corpul
inamicului. Penisul trebuie sæ fie manevrat cu grijæ, ca o
armæ. El permite cucerirea femeii prin seducflie sau uzând
de forflæ. De asemenea, permite lupta cu arme egale, cu
femeile vræjitoare. „Tu ai puterea de a°mi anima penisul
øi fæcând asta devin dependent de tine. Dar eu, prin «lancea»
mea te voi stræpunge øi te voi supune.“ Într°o ipostazæ øi
mai violentæ, penisul, arma absolutæ, duræ øi brutalæ, poate
deveni instrumentul sadismului falic.
Jocurile ræzboinice ale bæieflelului au drept scop pla-
sarea în plan secund a plæcerilor infantile ale bæieflelului.
Alianfla cu alfli bæiefli: banda
O bandæ cuprinde bæiefli din aceeaøi clasæ de vârstæ.

Are drept funcflie desprinderea de mamæ øi de feminitate,
încurajarea masculinitæflii. Permite îndepærtarea de per-
soana mamei — corpul ei, afecfliunea ei — øi îndepærtarea
de casæ (cu excepflia revenirii pentru a lua masa!). Com-
penseazæ afecfliunea maternæ renegatæ. Grupul are o func-
fliune maternæ care constæ în susflinerea copilului, luarea
în grijæ pentru a°l ajuta sæ°øi rezolve problemele care nu
lipsesc în perioada pubertæflii øi a adolescenflei. Marile
bande precum armata, Biserica (Mama Sfântæ), corpora-
fliile, îndeplinesc acelaøi rol. Acolo se înlocuieøte corpul
pierdut al mamei cu un corp social.
În plus, prezenfla fratelui de arme protejeazæ de vræji-
toarele care ar vrea sæ°l anexeze pe bærbat. Discufliile cu
ceilalfli bæiefli în privinfla fetelor îl învaflæ ce trebuie sæ facæ
cu acestea. Neliniøtit de perspectiva de a°øi asuma o pe-
netrare reuøitæ sau un eøec, bæiatul are nevoie sæ°øi extindæ
cunoøtinflele øi sæ°øi încurajeze fantasmele de putere. Banda
este cea care liniøteøte în privinfla transformærilor corpului,
prin comparaflii øi discuflii între membri.
Banda este o etapæ în construcflia virilitæflii, un suport
tranzitoriu înainte a a°øi asuma experienfla ca atare. De
notat cæ relafliile sexuale în cadrul ei sunt categoric excluse.
Totuøi, am putea considera banda ca fiind o formæ de
homosexualitate gregaræ øi platonicæ, nereflinând decât
dimensiunea afectivæ øi eliminând dimensiunea carnalæ.
40 Gérard Leleu
Mijloacele neobiønuite
Acestea sunt riturile de trecere øi ritualurile inifliatice.

Pentru a°l smulge pe bæiat mamei, a°l scæpa de am-
prenta femininæ øi a°i confirma identitatea de mascul, se
recurge øi la mijloace elaborate øi adeseori crude. Ritualul
este omorârea simbolicæ a feminitæflii în fiecare mascul.
El este specific fiecærei culturi. De notat cæ nu tatæl este
cel care este însærcinat cu iniflierea, ea este asumatæ de un
grup de bærbafli.
Riturile tribale
În funcflie de civilizaflii, acestea sunt practicate între

vârsta de 7 øi 12 ani. Bæiatul este smuls mamei de un
grup de bærbafli. Exilul acestuia poate dura de la câteva
zile la câteva luni. În acest ræstimp, el este supus unor
probe mai mult sau mai puflin dure, în funcflie de trib.
Durerile pricinuite sunt fizice sau psihice. La acestea se
adaugæ øi disperarea datoratæ separærii de mamæ, dar øi
frica provocatæ de singurætatea din timpul nopflii sau de
scenele terifiante ce i se impun. Apoi mai existæ flage-
larea øi rænirea, sacrificarea corpului, incizia penisului,
circumcizia.
Probele au mai multe scopuri: sæ-i dea bæiatului ocazia
de a°øi demonstra curajul øi dorinfla de a deveni bærbat.
Sæ°l purifice fæcând sæ°i curgæ sângele, fluidele feminine
øi puterile puse în el de femei, sæ°l marcheze cu cicatrice
care îi vor aminti cæ este bærbat, sæ°l pregæteascæ sæ în-
frunte femeia în contactele intime la care îl vor constrânge
cæsætoria øi nevoia de a se reproduce, færæ a fi totuøi
contaminat de acestea. Øi, în sfârøit, am mai putea adæuga

un ultim scop: a da bærbatului gustul de a ræni.
La întoarcere, dupæ aceste rituri, bæiatului îi va fi inter-
zis sæ°øi priveascæ mama, sæ o atingæ sau sæ°i vorbeascæ,
pânæ nu va deveni tatæ. Øi aceasta pentru a nu fi din nou
contaminat de ea.
Circumcizia
Constæ în îndepærtarea prepuflului prin secflionarea cu

o lamæ. Ea se realizeazæ la câteva zile dupæ naøtere (la
evrei, 8 zile), spre vârsta de 3 ani sau la adolescenflæ. Scopul
este de a întæri masculinitatea bæiatului. Conform pærerii
celor care realizeazæ circumcizia, prepuflul din jurul
glandului ar fi ca o teacæ asemænætoare vaginului: este un
fragment de piele de esenflæ femininæ. Îndepærtarea lui
înseamnæ a debarasa masculul de o formæ de bisexualitate.
În plus îndepærtarea, ablafliunea prepuflului exhibæ glandul,
semn fundamental de apartenenflæ la sexul masculin.
Acest obicei înseamnæ pentru bærbafli a recupera copilul
de gen masculin øi a°l plasa de partea lor. Atunci când
cei care sævârøesc aceastæ operafliune vin sæ°l ia de la mamæ,
îi dau acesteia de înfleles cæ de acum bæiatul le aparfline.
Gestul este dureros øi nu este lipsit de pericol. Se poate
întâmpla ca „preoflii“ sæ secflioneze însuøi glandul, pro-
vocând hemoragii mortale, aøa cum s°a væzut în Africa
de Nord. Toate acestea nu ræmân færæ consecinfle în ceea
ce priveøte eroticitatea glandului. Nu mai este protejat de
frecarea de haine, iar mucoasa, în mod normal hipersen-
sibilæ øi hipererogenæ, se cheratizeazæ, adicæ se transformæ
într°o piele obiønuitæ, infinit mai puflin sensibilæ. Dar
42 Gérard Leleu
atunci când operaflia este practicatæ în bune condiflii sani-

tare, circumcizia nu are efecte negative asupra sexualitæflii
viitoare a bæiatului.
Homosexualitatea
Homosexualitatea poate fi, în unele civilizaflii, o etapæ

în desprinderea de feminin. Învæflarea virilitæflii se face cu
ajutorul homosexualitæflii, în virtutea unei credinfle sau a
unei constatæri: bærbaflii care iubesc bærbafli ar fi mai mas-
culini decât heterosexualii. Invers, bærbaflii care iubesc
femei ar deveni efeminafli. Samuraii japonezi, ræzboinicii
Baruya, grecii, romanii øi alflii pretindeau cæ adeværata
virilitate trece printr°o relaflie — inclusiv sexualæ — dintre
doi bærbafli. În acest fel, se transmiteau sexualitatea, virtu-
flile masculine (curajul, îndræzneala, stæpânirea de sine)
øi øtiinfla masculinæ.
Cavaleria (secolele XI–XII)
Între 8 øi 12 ani, tânærul nobil pæræsea castelul familial

øi pe mama lui, pentru a deprinde arta ræzboiului într°un
alt castel. Atunci era scufundat într°o lume a bærbaflilor.
Pregætirea sa odatæ terminatæ, era fæcut cavaler de ceilalfli
cavaleri. Atunci se leagæ „frate de arme pe viaflæ øi pe
moarte“. Fratele de arme era mai important decât propriul
frate de sânge øi chiar decât soflia.
Trebuie spus cæ în vremea aceea femeia era conside-
ratæ — în linia atitudinii macho°heleno°romano°iudeice —,
o fiinflæ inferioaræ, pe care era de neconceput sæ o iubeøti
în alte scopuri decât cele legate de reproducere. Expresie

simptomaticæ înainte de convertirea sa la iubirea cava-
lereascæ, Guillaume al IX°lea d’Aquitaine le denumea pe
amantele sale „animale pentru încælecat“.
Iniflierile pararituale
Numeroase instituflii constituite exclusiv din bærbafli se

folosesc de diferite iniflieri vizând purificarea tinerilor
masculi de feminitate. La modul informal, prin catehizare,
Biserica Catolicæ le insuflæ bæieflilor o anumitæ ostilitate
faflæ de femeie, uitând cæ Iisus a fost cel mai feminin, chiar
cel mai feminist, dintre profefli.
Armata îi învaflæ pe soldafli sæ ucidæ femeia din ei.
Iezuiflii, colegiile engleze, cluburile sportive, taberele de
cercetaøi sunt spaflii în care eøti invitat sæ uifli de orice
feminitate. În aceste colectivitæfli, a°fli aræta sensibilitatea,
tandreflea sau compasiunea te expune la a fi tratat drept
„fetiflæ“, cea mai umilitoare dintre insulte.
Promovarea virilitæflii se face øi prin legende, povestiri,
biografii de eroi, prin cærfli sau prin filme. Acestea sunt
tot modalitæfli de inifliere.
Noile iniflieri
În fafla zdruncinærii, chiar disperærii provocate bærba-

flilor de repunerea în discuflie a valorilor prin revoluflia
feministæ, psihologii cautæ sæ inventeze o nouæ masculini-
tate øi sæ o difuzeze în „grupuri de bærbafli“ care se adunæ
periodic. Unii propun regæsirea virtuflilor ræzboinicului,
44 Gérard Leleu
insistând asupra fraternitæflii. Alflii subliniazæ importanfla

relafliei dintre tatæ øi fiu incitându°i pe bærbafli sæ se reu-
neascæ pentru a vorbi despre ei înøiøi.
Eøecul separærii bæiatului
Dacæ detaøarea se realizeazæ în condiflii care lasæ de

dorit sau incomplete, consecinflele asupra relafliilor ado-
lescentului, apoi ale bærbatului cu femeile pot fi mai mult
sau mai puflin grave. Nostalgia acestei prime iubiri cu
mama este inevitabilæ, se poate întâmpla ca aceasta sæ se
transforme într°o cæutare continuæ øi o decepflie perpetuæ.
Cæci relaflia fuzionalæ øi absolutæ, caracteristicæ începutu-
rilor iubirii, numitæ „stare de graflie“, nu dureazæ. Ar
trebui în acest caz sæ regæsim al doilea suflu, sæ trecem
împæcafli la etapa a doua, când træim fuziunea în secvenfle,
pe un fond de autonomie.
O altæ consecinflæ: o sumisiune persistentæ a femeii, în
cazul acesta a femeii iubite, aceastæ zeiflæ absolutæ. Acest
lucru creeazæ bærbafli care se comportæ ca niøte bæieflei
devotafli øi temætori. Pe scurt, niøte Peter Pan fragili.
O altæ consecinflæ: reacflii excesive de opoziflie sau re-
vanøæ. Opoziflie la omniprezenfla mamei care ne înghite
în braflele ei øi ne°ar înghifli din nou în pântecele ei dacæ
ar putea, ne întemnifleazæ, ne face pasivi, ne condamnæ
chiar la neant. Revanøa asupra frustrærilor øi represiunii
impuse de mamæ. Excesive, reacfliile merg de la simplul
resentiment sau disprefl pânæ la uræ faflæ de femeie øi
sexul ei, tot atâtea elemente care caracterizeazæ atitudinea
macho. Bærbatul se poate astfel ræzbuna, considerând°o
pe femeie drept obiect sexual, sau atitudinea lui poate
bascula spre sadism sexual. Dar se poate întâmpla sæ diri-

jeze spre sine aceastæ agresivitate, devenind impotent,
depresiv, psihopat, autodistructiv.
Ceea ce se petrece în decursul unei viefli de bærbat s°a
derulat la nivelul speciei umane, bærbatul aflându°se într°o
perpetuæ revoltæ împotriva femeii. În decursul preistoriei,
revoltându°se împotriva femeii, vânætorii preistorici au
preluat puterea øi au supus ginta femininæ.
Dar orice ar face adolescentul sau bærbatul, nu vor
putea niciodatæ sæ ucidæ în ei nici mama, nici femeia.
Partea a doua
Ce este un bærbat?
Ræspunsul poate fi evident: un bærbat se defineøte printr°un

cromozom Y, un penis, testicule care produc hormonul mas-
culin, testosteronul, care îi face vocea groasæ, îi dæ pilozitate.
Existæ bærbatul aøa cum se naøte, dar øi bærbatul aøa cum
devine, format de educaflia familialæ, contextul social, religios:
„Sæ fii bærbat, bæiatul meu!“
Bærbatul tradiflional este un dur, un mascul dominant,
despærflit de sensibilitate, adeptul filosofiei „cine iubeøte este
slab“. Noul bærbat, bærbatul de mâine, se joacæ cu suplefle cu
pærflile feminine øi masculine pe care fiecare fiinflæ umanæ le
poartæ în ea. Se poate abandona iubirii unei femei færæ a se
simfli ameninflat sau efeminat, pentru cæ ea îi este parteneræ.
Între cei doi, aflæm bærbatul în crizæ, debusolat, lipsit de
dorinfle, care nu øtie unde sæ se situeze. Mai ales faflæ de femei,
care s°au schimbat atât de mult!
5
Bærbatul biologic
Î
nainte de a°l descoperi øi a°l descrie pe bærbatul erotic,
trebuie sæ øtim ce este un bærbat. Trebuie sæ facem
distincflie între bærbatul creat de naturæ — bærbatul
biologic — øi bærbatul fabricat de societate, bærbatul social.
În plan biologic îl definesc mai multe criterii.
Bærbatul genetic
Cariotipul bærbatului presupune o pereche de cromo-

zomi diferifli, X øi Y. Cel al femeii prezintæ o pereche de
cromozomi identici: X øi X. Formula X°Y defineøte sexul
genetic masculin øi determinæ formarea unei fiinfle de sex
masculin. Formula X°X defineøte sexul feminin øi deter-
minæ formarea unei fiinfle feminine.
Pe cromozomul Y se aflæ o genæ decisivæ care provoacæ
formarea organelor sexuale la embrion: este gena SRY
(Sex — determining Region Y). Confline molecule ADN
specifice care vor transforma schifla sexualæ primitivæ (un
grup de celule neutre, nici feminine, nici masculine) în
50 Gérard Leleu
testicule, în cursul primelor 5 sæptæmâni. Testiculele vor

începe sæ secrete hormonul masculin, testosteronul, care
va masculiniza embrionul, mai precis tractul genital primi-
tiv (un cordon de celule) în organe sexuale masculine
interne (canalul deferent, prostatæ, vezicule seminale) øi
organe sexuale externe (penis). În luna a treia, sexul este
definit. În plus, testosteronul, îmbibând creierul øi corpul,
va dezvolta masculinitatea fizicæ øi morfologicæ (semnele
sexuale secundare). Pentru a confirma masculinitatea, un
alt hormon este secretat de testiculul embrionar, AMH
(Anti Mulerian Hormone) destinat inhibærii oricærei posi-
bilitæfli de feminizare.
Unii bærbafli au pretins cæ tocmai acest cromozom Y
ar demonstra superioritatea bærbatului. Feministele au
afirmat cæ sexul de bazæ este sexul feminin øi cæ acest cro-
mozom Y nu a fæcut decât sæ deturneze gonada embrio-
naræ spre testicul. Astfel, masculul nu este decât o femelæ
modificatæ, o construcflie de gradul doi.
Câte dispute! Totuøi, descoperiri recente ne°au demon-
strat superioritatea cromozomicæ a femeii. Cromozomul
X este mult mai mare, purtætor de mai multe gene. În plus,
a avea doi cromozomi X este un avantaj considerabil care
are drept consecinflæ o capacitate mai mare de adaptare
øi o protecflie mai mare contra anumitor boli ereditare care,
tocmai din aceastæ cauzæ, nu ating decât bæieflii. Cromo-
zomul masculin Y, care este cel mai mic din genomul
uman, devine, progresiv, tot mai særac. Va sfârøi prin a
dispærea, ca øi spermatozoizii. Ceea ce deschide perspec-
tive abisale, printre altele necesitatea de a recurge pe viitor
la un uter artificial sau la clonare, pentru a asigura perpe-
tuarea speciei umane.
Bærbatul gonadic
Acest bærbat se defineøte prin faptul cæ posedæ testi-

cule care secretæ testosteron øi fabricæ spermatozoizi.
Bærbatul hormonal
Bærbatul secretæ testosteron prin testicule øi glandele

suprarenale (în cantitæfli mici), ca de altfel øi femeia. Dar
cantitatea de testosteron produsæ de bærbat este de 20 de
ori superioaræ celei produse de femeie.
Testosteronul determinæ masculinitatea: caracterele
sexuale primare, adicæ testiculele, øi caracterele sexuale
secundare, adicæ organele sexuale (penis, scrot, canal
deferent, vezicule seminale, prostatæ, pilozitatea specific
masculinæ, implantaflia pærului, tonalitatea vocii, forfla
muscularæ). În plus testosteronul, datoritæ faptului cæ
impregneazæ creierul, îi conferæ masculului un psihism
specific, o mai mare agresivitate, un instinct de dominare.
La adolescenflæ, se produce o creøtere a secrefliei de testo-
steron care transformæ morfologia øi mentalul bæiatului.
Sexul hormonal este relativ labil, eliminarea testiculelor
sau administrarea de hormon feminin, estrogen, tinde sæ
transforme bærbatul în femeie, atât din punct de vedere
anatomic, cât øi psihic. Invers, administrarea de testoste-
ron femeii îi dæ aparenfle masculine. Schimbarea de sex
se realizeazæ prin administrarea de hormoni feminini bær-
batului, asociatæ intervenfliei chirurgicale.
52 Gérard Leleu
Bærbatul anatomic
Exterior, ceea ce indicæ masculinitatea sunt semnele

sexuale primare, testiculele în scrot øi caracterele sexuale se-
cundare, adicæ organe sexuale externe, penis, pilozitate etc.
Interior, ceea ce fline de masculinitate sunt canalele se-
minale, prostata, veziculele seminale.
Bineînfleles, subiectiv vorbind, penisul este cel care îi
permite bærbatului sæ se afirme ca mascul. Penisul este
cel care îl deosebeøte în mod special de mamæ, de femeie.
Este vizibil, sare în ochi, este palpabil, mai ales în erecflie.
Când penisul este erect, bærbatul simte în interior o ten-
siune foarte plæcutæ, o dorinflæ intensæ de a cuceri o femeie,
o dorinflæ nestæpânitæ de a o penetra.
Din nefericire, acest sex anatomic este øi foarte fragil.
Penisul îøi poate pierde semeflia la cea mai micæ emoflie
negativæ. Îøi poate pierde însæøi existenfla dacæ i se admi-
nistreazæ câfliva hormoni feminini.
Sexul cerebral
Creierul bærbatului este diferit de cel al femeii? Pânæ

acum cercetærile nu au permis decelarea diferenflei. Faptul
cæ greutatea creierului masculin este superioaræ nu are o
semnificaflie fundamentalæ (foarte multe creiere de genii
au avut o greutate inferioaræ mediei). Cât despre testele
psihologice, ele dau aceleaøi ræspunsuri în cazul ambelor
sexe, mai puflin în ceea ce priveøte testele de limbaj, care
aratæ o capacitate mai mare a femeii de a comunica inter-
personal øi testele de orientare spaflialæ, care aratæ cæ bær-
baflii se orienteazæ mai repede în spafliu. Iar diferenflele
între cele douæ sexe nu sunt decât de 10%. Aceastæ dife-

renflæ nu împiedicæ psihismul femeii øi al bærbatului sæ fie
parflial diferite. Dar aceastæ diferenflæ nu este înnæscutæ.
Este dobânditæ prin interacfliunea neuronilor, prin inter-
acfliunea cu mediul (familial, social etc.), la care se adaugæ
øi efectele hormonilor. La naøtere sunt conectafli øi sunt
operaflionali doar 10% dintre neuroni, iar restul de 90%
nu sunt conectafli. Influenflele externe, în parte diferite
pentru femeie øi pentru bærbat, vor stabili noi conexiuni
specifice fiecærui sex. În acest fel se constituie diferit
psihismul.
6
Bærbatul social
B
ærbatul este bærbat øi pentru cæ i se spune cæ este.
La naøtere, tatæl l°a declarat de „sex masculin“.
Apoi de°a lungul copilæriei, pærinflii øi anturajul l°au
privit ca pe un bæiat, i s°a vorbit ca unui bærbat, s°au purtat
cu el ca øi cu un bæiat, l°au îmbræcat ca pe un bæiat, i s°au
oferit jucærii de bæiat, i s°a spus: „Astea sunt gesturi de
bæiat“, „Ce duri sunt bæieflii!“, „Un bæiat nu plânge!“ Færæ
încetare i se aminteøte de sexul masculin. Totul îl confir-
mæ în aceastæ identitatea sexualæ.
Identitatea masculinæ este rezultatul unei îndoctrinæri
permanente, constând în inculcarea în mintea copilului
a unui stereotip masculin pe care ar trebui sæ°l numim mai
curând arhetip, într°atât de tradiflional øi vechi precum
patriarhatul este modelul impus. Masculinitatea se fabricæ
aøadar progresiv. Bæiatul devine bærbat când a integrat
un ansamblu de scheme fizice, psihice, sociale, denumite
convenflional „masculine“.
Totuøi, totul se petrece ca øi cum masculinitatea nu ar
fi niciodatæ întru totul dobânditæ. Bæiatul, ca øi bærbatul,
trebuie sæ se convingæ øi sæ°i convingæ øi pe ceilalfli cæ este
un mascul, ræspunzând provocærilor: „Fii bærbat!“, „Un

bærbat adeværat face aøa, nu face aøa“ sau mai ræu, „Dacæ
eøti bærbat, fæ asta!“, „Dovedeøte cæ eøti bærbat“. Aceastæ
nesiguranflæ este legatæ de intimitatea îndelungæ cu mama
øi de imersiunea în feminin. Împotriva acestei realitæfli, cro-
mozomul Y, testosteronul, atributele masculine øi decla-
raflia la primærie ar putea sæ nu fie de ajuns.
Portretul bærbatului tradiflional
Îl putem denumi øi vechiul bærbat sau bærbatul patriar-

hal. Bærbatul patriarhal s°a næscut în paleolitic, dar a atins
perfecfliunea odatæ cu civilizaflia greacæ, falocraticæ. Apoi
civilizafliile romanæ øi creøtinæ au perpetuat acest tip de
bærbat. Bærbatul patriarhal subzistæ, dar încetul cu încetul
este înlocuit de „noul bærbat“.
Bærbatul vechi este produsul unor forfle convergente:
presiunea biologiei, adicæ cromozomul Y øi testosteronul
(responsabil de forfla muscularæ, agresivitate øi instinctul
de dominaflie), impactul funcfliilor acordate bærbaflilor
(ræzboaie, vânætoare), în sfârøit, influenfla educafliei spe-
cifice impusæ de patriarhat bærbaflilor („Un bærbat trebuie
sæ fie aøa, sæ facæ asta“).
Portretul pe care°l voi face omului patriarhal este cari-
catural, desigur, bærbaflii nu au tofli aceleaøi caracteristici,
unii având anumite træsæturi feminine. Pe de altæ parte,
orice descriere a bærbatului se face prin comparaflie cu fe-
meia. Nu s°a afirmat el ca inversul mamei øi al feminitæflii?
Bærbatul tradiflional este renumit pentru forfla sa. Nu
se cheamæ el „sexul tare“? Forflæ muscularæ, putere sexualæ,
tærie de caracter. Cantitatea mare de agresivitate îl face
56 Gérard Leleu
curajos, combativ, ræzboinic, dar øi — partea negativæ a

calitæflilor — violent, crud, distructiv, chiar criminal. In-
stinctul sæu de dominaflie face sæ vrea sæ fie totdeauna
deasupra, sæ°i supunæ pe ceilalfli øi deci sæ deflinæ autori-
tatea. Gustul pentru acfliune îl face ambiflios, îi dæ vise de
grandoare øi nevoia de a cuceri øi a crea. Spiritul sæu de
inifliativæ îl face sæ treacæ rapid la acfliune, gândirea sa este
mai mult raflionalæ øi logicæ decât instinctivæ.
Dar ceea ce caracterizeazæ de asemenea bærbatul tradi-
flional este felul în care îøi foloseøte senzualitatea øi sensi-
bilitatea. Îøi controleazæ în permanenflæ sensibilitatea
emoflionalæ, are o perfectæ stæpânire de sine, îøi interzice
sæ°øi exprime emofliile — iubire, teamæ, durere etc. — prin
cuvinte sau prin gesturi; ar însemna sæ°øi afiøeze vulnera-
bilitatea øi sæ sufere pasiv; un bærbat trebuie sæ fie insen-
sibil, sæ strângæ din dinfli øi sæ acflioneze. Astfel, bærbatul
devine o fiinflæ duræ, rece, chiar nemiloasæ.
Bærbatul vechi îøi reprimæ øi sensibilitatea. Nu îøi per-
mite sæ fie afectuos, nici tandru, fuge de sentimentalitate.
Cât despre senzualitate, o sufocæ øi pe ea; fæcând prea mult
uz de simflurile sale, se fragilizeazæ. Trebuie mai cu seamæ
sæ se fereascæ de contacte cutanate, adicæ de mângâieri,
cæci ele au o mare putere de moleøire. De aceea, trebuie
sæ evite intimitatea cu femeia, care este o adeværatæ baie
de senzualitate.
Limbajul bærbatului tradiflional este într°adevær spe-
cific, atât ca formæ, cât øi ca fond. Formæ: bærbatul vorbeøte
dominator, ca un ræzboinic. Vorbeøte pentru a°øi menfline
statutul superior, conversaflia cu el este o competiflie, chiar
o înfruntare. Fondul: bærbatul nu vorbeøte despre pro-
bleme personale, nici despre emoflii, nu face confidenfle,
dæ informaflii, sfaturi, ordine. Temele sale predilecte: vânæ-

toarea, ræzboiul, tehnica, politica.
Acest tablou al bærbatului patriarhal cuprinde valori
universale, care fac mæreflia Umanitæflii. Totuøi, în ceea ce
priveøte subiectul nostru, existæ multe elemente defavo-
rabile erotismului, printre altele: o insuficienflæ a sensibili-
tæflii øi senzualitæflii, o atitudine dominatoare, o comunicare
limitatæ ce riscæ sæ°l condamne pe bærbat la o relaflie sexualæ
succintæ: penetrez øi ejaculez, gata. Lucru ce s°a întâmplat
foarte adesea de°a lungul timpului în Occident. Dar, acflio-
nând în acest fel, bærbatul s°a privat de foarte multæ feri-
cire. Astfel încât putem afirma cæ øi bærbatul patriarhal
a fost victimæ a societæflii patriarhale care i°a amputat moøte-
nirea maternæ øi partea femininæ din el.
Tatæl tradiflional
Tatæl tradiflional este un personaj atotputernic, reprezintæ

legea, cea care spune ce se face øi ce nu se face în societate.
Este cel care face autoritatea, cel care interzice øi pedepseøte.
Este mentorul, cel care cunoaøte valorile specifice virilitæflii
øi care sunt, dupæ pærerea lui, rezistenfla la muncæ fizicæ,
curajul, capacitatea de a°øi asuma un risc, încrederea în sine,
tenacitatea, responsabilitatea, onoarea. Este inifliatorul. Are
experienfla vieflii øi meseriei. El este cel care transmite
cunoøtinfle øi experienflæ. Este protectorul. Este exemplul pe
care îl admiri øi doreøti deopotrivæ sæ°l depæøeøti.
Reversul medaliei acestor calitæfli tradiflionale erau auto-
ritarismul, incapacitatea de a intra într°un dialog, o foarte
mare severitate øi o mare distanflæ faflæ de copii. Tatæl nu
se ocupa de micufli øi°i ignora în mod deliberat pe bebeluøi.
7
Bærbatul în crizæ
Î
ncepând cu secolul XX, bærbatul tradiflional a fost pro-
fund zguduit de o dublæ revoluflie: revoluflia feministæ
øi revoluflia economicæ. Contestat, pierzându°øi pu-
terea, reperele, privilegiile, bærbatul este profund destabilizat
øi træieøte o adeværatæ crizæ identitaræ. Ce ar trebui sæ de-
vinæ? Øi iatæ°l pe bærbat aflat în cæutarea unei noi identitæfli.
Consecinflele asupra sexualitæflii sunt majore.
Revolta femeilor
Pierderea pozifliei dominante, a puterilor øi a privilegiilor

pe de o parte, rebeliunea femeilor, revendicærile acestora,
exigenflele lor, refuzul absolut al unui comportament macho
pe de alta i°au zguduit pe bærbafli pânæ la panicæ. Existæ
femei care devin dure, altele devin dominatoare. Unele
preferæ sæ°i pæræseascæ øi sæ træiascæ singure, gata sæ°øi asu-
me sarcinile unei familii monoparentale. În sfârøit, altele
intræ în relaflie cu alte femei. Rolurile se inverseazæ, stereo-
tipurile dispar. Bærbatul dezorientat fuge øi el.
Prestigiul zguduit
Cum revoltei femeilor i se adaugæ revoluflia economicæ,

bærbatul nu se mai poate refugia în muncæ. Bærbatul tra-
diflional îøi afla, în rolul lui de furnizor economic exclusiv
al familiei, autoritatea de øef absolut, mândria øi chiar
prestigiul. Acum femeile lucreazæ øi pot asigura øi ele bunæ-
starea economicæ a familiei, acoperind nevoile proprii øi
pe cele ale familiei. Câteodatæ, bærbatul aflându°se în
øomaj, dornic sæ ræmânæ acasæ, femeia este cea care asiguræ
veniturile financiare.
Bærbatul îøi mai asigura autoritatea øi prestigiul prin
exercitarea unei activitæfli care impunea forflæ fizicæ, curaj,
lucruri de care o femeie nu ar fi capabilæ. Or, acum femeile
acced în posturi altædatæ rezervate bærbaflilor. De altmin-
teri, locurile de muncæ care cer forflæ muscularæ sau sunt
periculoase sunt din ce în ce mai rare, bærbaflii nemaiavând
ocazia de a°øi confirma virilitatea øi de a obfline puflin
prestigiu.
Bærbaflii rateazæ astæzi o altæ ocazie de a°øi aræta virili-
tatea: altædatæ frecventau aproape exclusiv alfli bærbafli:
vânætori, frafli de arme, meseriaøi, membrii unui club, mun-
citorii între ei. Lumea relafliilor de muncæ era aproape
exclusiv masculinæ. Acum se aflæ øi bærbafli, øi femei. Acasæ,
bærbaflii, care altædatæ se flineau la distanflæ de soflie øi de
flânci, se aflæ acum scufundafli în intimitatea strâmtæ a fami-
liei. Cel mai adesea, persoanele care emit judecæfli privind
virilitatea acestora sunt femeile, nu mai sunt alfli bærbafli.
60 Gérard Leleu
Tatæl nostru care eøti anxios
Am spus°o deja, pentru a°øi afirma masculinitatea, fiul

se raporteazæ la tatæ, or, taflii se aflæ în ziua de astæzi în
crizæ. Pater familias altædatæ atât de puternic, încât avea
drept de viaflæ øi de moarte asupra familiei, îøi vede acum
autoritatea contestatæ de soflie øi copii. De acum înainte
va trebui sæ împartæ puterea în mod egal cu soflia.
Nu mai este furnizorul exclusiv al familiei sale. Mai
ræu: uneori se poate întâmpla sæ nu aibæ de lucru. Øi atunci
când are, pentru majoritatea bærbaflilor se poate ca aceastæ
meserie sæ nu fie la fel de glorioasæ ca cea de vânætor,
agricultor sau de tæietor de piatræ. Aceastæ slæbire a tatælui
nu°l ajutæ pe fiu sæ se construiascæ, agravând ræul prin care
trec bærbaflii din ziua de azi.
Dar mai grav decât un tatæ slab este un tatæ absent. Or,
taflii absenfli devin din ce mai numeroøi, fie pentru cæ munca
îi absoarbe, fie pentru cæ au pæræsit cæminul conjugal.
Prima categorie cuprinde managerii, comercianflii, tehni-
cienii mai mult prezenfli la birou, în deplasare sau pe
øantier decât acasæ. Øi atunci când sunt acasæ, surmenafli,
îøi neglijeazæ fiul.
Adeværaflii absenfli sunt taflii divorflafli øi cei care°øi
abandoneazæ familia pentru cæ responsabilitæflile sunt
prea greu de asumat. Fiii acestor bærbafli îøi construiesc
cu greu virilitatea, lipsindu°le educaflia virilæ, confrun-
tându°se cu lipsa de repere sau cu repere proaste (tatæ
alcoolic, delincvent). În cazurile din urmæ, dispreflul pe
care°l resimt pentru tatæl lor îi împiedicæ sæ se identifice
cu acesta. Aflafli în mâinile mamei, le este cu atât mai greu
sæ se diferenflieze de ea pentru a°øi construi identitatea
masculinæ.
Acestor bæiefli prost structurafli, nesecurizafli, le lipseøte

stima de sine øi ei resimt un puternic sentiment de sin-
gurætate interioaræ. Sensibilitatea lor este de tip feminin.
Îøi vor compensa starea de ræu adâncindu°se trup øi suflet
în muncæ sau practicând exerciflii de forflæ pentru a°øi crea
o imagine virilæ. Vor fantasma de asemenea asupra mode-
lelor de substituflie oferite de ficfliune: cântærefli de rap, eroi
de seriale TV, fotbaliøti. Cei mai norocoøi vor gæsi modele
adeværate: un unchi, un frate mai mare, un profesor.
Aceøti bæiefli sunt drægufli cu fetele. Le place sæ le seducæ,
dar nu°øi vor asuma niciodatæ o relaflie cu ele. Au relaflii
sexuale nenumærate øi colecflioneazæ despærfliri. În reali-
tate, atitudinea faflæ de fete este infantilæ: maturizarea
acestor bærbafli°copii trece prin lucrul cu sine. Trebuie sæ
li se taie legætura cu mama øi sæ se împace cu masculini-
tatea, ceea ce înseamnæ reconcilierea cu tatæl, iertându°l.
Stærile sufleteøti ale penisului
Dacæ existæ o circumstanflæ în care bærbatul sæ°øi poatæ

demonstra virilitatea øi sæ ræmânæ stæpânul jocului, dacæ
i°am crede pe unii bærbafli, aceea ar fi actul sexual. Aøadar,
nu ar putea exista decât patul pentru a°fli putea dovedi
cæ eøti bærbat? Este færæ îndoialæ pærerea celor care sunt
obsedafli de erecflie — „am erecflie, deci exist“ —, de mærimea
organului øi neapærat de orgasmul pe care°l provoacæ
partenerei, orgasm care le procuræ brevetul de bun amant
øi care°i va liniøti asupra virilitæflii, devenind scop impe-
rios øi unic al relafliilor, în detrimentul oricærei alte forme
de sensibilitate, orgasm care constrânge la cæutarea perfor-
manflei prin escaladarea exceselor. Trebuie sæ spunem cæ
62 Gérard Leleu
femeia îøi are øi ea responsabilitatea în aceastæ cursæ pentru

performanflæ. Anumite femei dominatoare øi exigente nu
acceptæ slæbiciuni în pat.
Obosit, se întâmplæ ca penisul sæ se împotriveascæ, este
începutul dezastrului øi al panicii. Adio puteri falice,
orgasm provocat partenerei, adio virilitate. Bærbatul este
K.O. Aici îøi are partea de responsabilitate øi femeia:
înainte de aceastæ secundæ fatidicæ, înainte chiar de a se
afla împreunæ în pat, atitudinea ei, contestærile øi ne-
mulflumirile ei l°au zdruncinat pe bærbat. Nu se mai simflea
sigur pe el. Færæ îndoialæ, aceste lucruri i°au fæcut penisul
vulnerabil. Apoi, amândoi ajunøi în pat, aceastæ „nouæ
femeie“ îøi manifestæ dreptul de a lua inifliativa, de a fi
activæ, de a fi satisfæcutæ aøa cum crede de cuviinflæ, mult
øi bine. Dar faflæ de o astfel de femeie devoratoare, bærbatul
tradiflional se teme cæ nu este la înælflime sau, mai ræu, sæ
nu fie judecat ca la un examen. Într°o astfel de situaflie,
în fafla unei astfel de femei întreprinzætoare, se teme cæ
nu va fi stæpân pe situaflie. Aceastæ dublæ teamæ i°a fæcut
penisul vulnerabil. De acum înainte, îndoindu°se de penis,
se va îndoi de sine.
Va trebui ca bærbatul sæ învefle arta eroticæ pentru a nu
se mai teme de femeile lacome, sæ gæseascæ în femeia cu
inifliativæ o binecuvântare cæci, în aceastæ situaflie, hiper-
activitatea nu mai este cerutæ, putând sæ guste øi el din
fericirea de a se læsa iubit.
Dar a fost bærbatul vreodatæ un maestru în materie de
sexualitate? Pe drept cuvânt, dintotdeauna femeia a fost
cea care a flinut jocul sub control: ea este cea care îøi dæ-
ruieøte sau nu inima, ea este cea care°øi oferæ sau nu corpul,
ea este cea care doreøte sau nu, ea este cea care se umezeøte
sau nu, ea este cea care are sau nu orgasm.
Numai într°o singuræ circumstanflæ are bærbatul impre-

sia cæ este stæpân: în cazul violului: viol conjugal, viol
criminal, viol al armatelor câøtigætoare. În viol bærbatul
scurtcircuiteazæ misterele, renunflæ la seducflie, la permi-
siune, la întrebare, la participare øi la binecuvântare. Sin-
gurul stæpân este erecflia.
O tranziflie dificilæ
Între lumea veche — patriarhatul — øi lumea care vine,

bærbatul træieøte cu dificultate aceastæ tranziflie. Vechile
repere sunt depæøite, cele noi se creeazæ. Cum sæ fii în viaflæ?
Øi mai ales cum sæ te comporfli cu femeile? Unii bærbafli
reacflionezæ devenind mai macho ca înainte. Mulfli sunt
dezorientafli, chiar panicafli, suferind, cufundându°se în
ura de sine. Din ce în ce mai mulfli bærbafli au probleme
sexuale øi tocmai neputinfla aceasta face sæ sporeascæ øi
mai mult ura de sine. Faflæ de aceøti bærbafli destabilizafli
femeile nu au deloc compasiune: femeilor le plac bærbaflii
puternici. Puternici, dar nu macho, puternici, dar sensibili.
Nu este uøor sæ fii bærbat astæzi.
8
Bærbatul de azi
C
iteøte Psychologies Magazine sau Feminin Psycho.
Poartæ haine colorate. Merge sæ°øi ia fetifla de la
øcoalæ øi îi dæ gustarea, ceea ce nu°l împiedicæ sæ
fie mijlocaø la rugby sau pompier voluntar. Bærbatul de
azi este pe cale de a se inventa. Îi putem schifla portretul.
Bærbatul actual este cel care se bucuræ de liberalizarea
femeii øi de egalitatea cu ea. „Sæ°mi fie egalæ, cu atât mai
bine, relafliile, conversafliile noastre vor fi mai bogate, mai
profunde øi mai adeværate decât cele dintre un stæpân øi
sclava sa, øi°mi place sæ aflu în femeie øi o prietenæ. Sæ
fie independentæ, cu atât mai bine, nu va mai fi o povaræ
sau o temniflæ øi ceea ce va învæfla færæ mine îmi va împær-
tæøi øi mie, spre profitul meu. Cæ se consideræ øi ea res-
ponsabilæ pentru viafla noastræ sexualæ, este øi mai bine,
mæ sæturasem sæ am întotdeauna inifliativa, sæ fac totul
singur, sæ inventez totul.“
A elibera femininul din bærbat
Bærbatul nou este cel care lasæ sæ ræsaræ øi sæ înfloreascæ

partea sa femininæ; ceea ce Jung numea „anima“ øi taoiøtii
„yin“. Aceastæ parte femininæ este parte integrantæ a
naturii bærbatului. În cursul copilæriei, s°a dezvoltat în
contact cu mama. Apoi, în adolescenflæ, bæiatul se luptæ
cu ea øi o exileazæ în stræfundurile sale, pentru a se detaøa
øi a°øi afirma virilitatea. Atunci se conformeazæ stereo-
tipurilor bærbatului patriarhal. Când va deveni bærbatul
de azi, acest bærbat tradiflional se va reîntâlni cu femininul
sæu natural øi va face pace cu femeia interioaræ. Va desco-
peri cæ femininul nu este o slæbiciune, ci o bogæflie.
Am putea deja sæ prevedem: ceea ce încearcæ bærbatul
actual sæ dezvolte este sensibilitatea. Îøi permite sæ simtæ
øi sæ°øi exprime emofliile pânæ la lacrimi, færæ a°i fi teamæ
sæ°øi arate vulnerabilitatea. Îndræzneøte sæ se arate afec-
tuos, blând, tandru, chiar matern, færæ a°i fi teamæ cæ°øi
pierde autoritatea. Invers, îndræzneøte sæ lase sæ aparæ
nevoia de afecfliune øi tandrefle færæ a se teme cæ pare slab.
Bærbatul nou este autentic. Inspirat de sensibilitate, noul
bærbat acflioneazæ cu delicatefle, cu rafinament. Øi, mai ales,
fapt extrem de important, descoperæ compasiunea øi dra-
gostea sau, mai degrabæ, le lasæ sæ urce din stræfundurile
sale øi sæ se manifeste.
Paralel, bærbatul de azi hotæræøte sæ°øi elibereze sen-
zualitatea, sæ°øi lase corpul sæ træiascæ. Îøi deschide larg
receptorii senzoriali, pentru a se bucura de senzaflii mai
bine øi cu mai mult rafinament, devenind astfel sensibil
la mângâieri. De altminteri, bærbatul care se reconecteazæ
cu femininul încearcæ sæ°øi transforme modul de comuni-
care: sæ fie mai atent la cuvintele celuilalt, în special, la cele
66 Gérard Leleu
ale femeii, pe care încearcæ într°adevær sæ o înfleleagæ. În ace-

laøi spirit, încearcæ sæ rezolve toate opozifliile prin dialog.
Aflat în ascultarea propriului feminin øi fiind atent la
femeie, bærbatul nou se deschide pentru viafla interioaræ,
îøi oferæ timpul øi mijloacele sæ o aprofundeze, adicæ merge
în întâmpinarea simflurilor øi transcendenflei. Femininul
este sursæ de spiritualitate; a trezi bærbatul la dimensiunea
divinæ a fost dintotdeauna sarcina femeii.
În sfârøit, la modul cel mai prozaic, a°øi asuma partea
de feminin înseamnæ øi a lua parte la treburile obiønuite
atribuite femeilor: îngrijirea copiilor øi sarcinile menajere.
A lua ce este mai bun din masculin:

a renunfla la ceea ce este mai ræu
A renunfla la agresivitate, la violenflæ, la atitudinea ræz-

boinicæ este bine, desigur, dar bine este øi a pæstra com-
bativitatea, curajul, ambiflia, spiritul de învingætor atunci
când cauza este bunæ. Øi, atunci când sunt conflicte, a
câøtiga prin spirit øi inimæ, øi nu prin forflæ. „Sæ aibæ coaie“
înseamnæ pentru bærbatul de azi a fi curajos, a avea forflæ
de caracter, într°un cuvânt, a fi îndræznefl.
A renunfla la dominaflie, la gustul pentru putere øi
exploatarea celorlalfli, evident, dar a ræmâne un antrenor.
În plus, a deveni un eliberator øi un campion al împærflirii
puterii.
A renunfla la privilegii øi, dimpotrivæ, a veghea la apli-
carea unei juste egalitæfli între femeie øi bærbat.
A renunfla sæ cucereascæ øi sæ invadeze, dar a persista
în gustul pentru acfliune øi creaflie, stræduindu°se ca øi una
øi alta sæ fie în slujba umanitæflii øi vieflii.
A pæstra valorile numite masculine (pe care multe femei

le posedæ øi ele): gustul riscului, dorinfla de a se auto-
depæøi, stæpânirea emofliilor în circumstanfle critice, rezis-
tenfla la opresiune.
Unirea masculinului cu femininul
Bærbatul nou aliazæ calitæflile masculine cu cele femi-

nine. Îøi uneøte anima cu animus°ul, pentru a forma o fiinflæ
androginæ, adicæ o fiinflæ în plenitudine. Noul bærbat nu
este produsul unei feminizæri a bærbatului care øi°ar fi
renegat virilitatea. Este o fiinflæ care°øi dezvoltæ partea
femininæ færæ a°øi reduce partea masculinæ. Conjugæ forfla
cu blândeflea, soliditatea cu senzualitatea. Øtie sæ fie ræz-
boinic øi poet, sæ doreascæ o femeie øi sæ o respecte, instinc-
tiv øi spiritual. Este puternic, dar nu macho, fermecætor,
dar nu seducætor, protector, dar nu inchizitorial, tandru
dar nu moale. Bærbatul actual este un echilibru între
masculin øi feminin, nu este nici prea masculin, nici prea
feminin.
În funcflie de circumstanfle, el insistæ pe o dimensiune
sau pe alta a celor doi poli: polaritatea femininæ sau mas-
culinæ. Astfel, de la comportamentul viril pe care îl adoptæ
în sânul unei echipe de handball, va trece la o atitudine
tandræ atunci când îl va schimba pe cel mic.
Noul bærbat erotic
Sensibil, tandru, afectuos, rafinat, creativ, bun comu-

nicator. Deschis spre spiritualitate, bærbatul de azi are
68 Gérard Leleu
toate atributele amantului visat pentru a fi bærbatul erotic

ideal. Cu atât mai mult cu cât, contactându°øi feminitatea
interioaræ, îøi poate întâlni cu uøurinflæ femeia exterioaræ,
poate sæ o înfleleagæ, sæ°i sesizeze nevoile. Apoi poate sæ
aspire sæ înfleleagæ dorinflele øi aøteptærile acestei femei.
Va fi extrem de atent, pentru a corecta asimetriile care
existæ între sexualitatea femeii øi cea a bærbatului. În aceastæ
situaflie, femininul sæu interior îi va uøura sarcina. Øtie —
o primæ asimetrie — cæ femeia are nevoie de mai mult timp
pentru a ajunge la orgasm, astfel va prelungi durata pe-
netrærii prin stæpânirea reflexului ejaculator. Øtie — o a doua
asimetrie — cæ partenera sa poate avea orgasme repetate
cu condiflia ca actul sæ dureze suficient de mult, astfel îl va
prelungi, încercând sæ controleze de asemenea ejacularea.
Øtie — a treia asimetrie — cæ partenerei sale îi place sæ
prelungeascæ schimbul sexual dincolo de organele genitale,
de aceea îøi va extinde særutærile øi mângâierile la tot corpul.
În sfârøit, øtie — a patra asimetrie — cæ partenerei sale îi
place ca relaflia sexualæ sæ fie susflinutæ de sentimente øi sæ
aibæ o dimensiune spiritualæ, de aceea va acorda un loc mai
mare sentimentelor øi dimensiunii sacre a relafliei amoroase,
prin care uniunea sexualæ devine unirea a douæ suflete în
aceeaøi mæsuræ ca øi cea a douæ trupuri. Este ceea ce eu
numesc „a trece de la orgasm la extaz“. Ceea ce nu îi este
posibil decât bærbatului care are acces la anima.
Bærbatul de azi øtie sæ primeascæ, dar øi sæ dæruiascæ.
Bærbatul vechi credea cæ el este singurul responsabil de
plæcerea femeii øi singurul care este activ. Bærbatul nou
øtie cæ øi el are dreptul de a nu face nimic, de a fi pasiv
øi de a se abandona plæcerilor pe care partenera sa i le
oferæ. Nu mai are de ce sæ fie atent doar la scopul ultim:
penetrarea performantæ. Gata cu obligaflia de a fi pregætit
întotdeauna, are dreptul sæ nu aibæ erecflie dacæ nu are

chef, dacæ este obosit sau îngrijorat. Totuøi, nu se simte
mai puflin viril. El se poate abandona pentru cæ øi°a depæøit
vechile spaime masculine. Frica de a nu regresa într°o
poziflie infantilæ, frica de a nu cædea în mâinile femeilor.
Tatæl modern
Bærbatul actual din prima generaflie este deja sau va

deveni tatæl modern, care va da naøtere, împreunæ cu noua
femeie, noului bærbat din a doua generaflie. Acesta, un
adeværat mutant scæpat de stereotipurile patriarhale, îøi
va orienta toate speranflele spre o lume nouæ.
Tatæl modern este apropiat de copiii sæi, øi asta încæ din
prima zi de viaflæ. Petrece mult timp cu ei, participæ la
îngrijirea øi la educaflia acestora. Nu ezitæ sæ°øi manifeste
iubirea prin gesturi øi cuvinte, træind în intimitate cu aceøtia.
Bærbatul de azi øtie de minune sæ se poarte cu bebeluøii
(sæ°i schimbe, sæ le dea biberonul, sæ°i spele, sæ°i înfeøe).
Este de ajuns sæ facæ apel la amintirile sale de copil, mai
mult sau mai puflin îndepærtate, pentru a accesa aceastæ
protofeminitate cu care mama sa l°a impregnat.
Odatæ depæøitæ vârsta micæ, tatæl se va aræta mai
masculin cu fiul, pentru a°i transmite virilitatea. Devine
cælæuzæ, mentor, antrenor, ræmânând în acelaøi timp tandru,
afectuos øi liber sæ°øi exprime emofliile. Pe bæieflelul sæu,
bærbatul de azi îl plimbæ de mânæ sau îl poartæ în brafle.
Pe bæiatul cel mare îl îmbræfliøeazæ. Autoritatea lui va fi
cu atât mai mult acceptatæ, dacæ va fi exersatæ în dragoste,
iar fiul se va simfli demn de a fi iubit. Astfel, va beneficia
de un bun echilibru psiho°afectiv.
70 Gérard Leleu
Ar trebui sæ ne temem cæ un astfel de bæiat al cærui tatæ

øi a cærui mamæ au roluri asemænætoare va avea probleme
de identitate sexualæ? Dacæ tatæl øi°a integrat bine mascu-
linitatea, va deveni mentor suficient de devreme, dacæ nu
este un bærbat fragil nu existæ niciun fel de pericol. Incon-
øtientul copilului percepe bine energiile masculine pe care
tatæl le degajæ. Este un anumit mod de a fi, de a respira,
de a vorbi, de a se deplasa, existæ apoi mirosul corpului
sæu, timbrul vocii, pilozitatea. Atunci copilul poate sæ
spunæ cæ este de genul masculin, ca tata.
Suntem departe de riturile de inifliere barbare care nu
aveau drept scop decât omorârea femininului øi pereni-
zarea unui tip de bærbat care nu va permite civilizafliei în
general øi erotismului în particular sæ evolueze.
Nu este uøor
Nu este uøor sæ fii un astfel de bærbat. Femeile le pre-

tind întotdeauna bærbaflilor sæ fie bærbafli „adeværafli“,
virili, solizi, amanfli performanfli, protectori, cineva pe care
sæ pofli conta. În acelaøi timp, ele îi doresc sensibili, tandri,
senzuali, autentici.
Cum sæ fii viril færæ a fi macho? Cum sæ°fli contactezi
femininul færæ a deveni efeminat? Cum sæ fii sensibil færæ
dulcegærii? Cum sæ fii tandru færæ a fi fragil? Cum sæ fii
autentic (sæ°fli pofli mærturisi fricile øi îndoielile) færæ a
pærea delicat?
Într°adevær, nu este uøor sæ dozezi armonios yin°ul øi
yang°ul. Câteodatæ, yin°ul este în exces, acesta este cazul
bærbatului fragil. Iatæ un bærbat care a conøtientizat oribila
øi nedreapta atitudine macho øi le-a dat dreptate femeilor.
Pentru a se situa la opusul unui macho øi a plæcea femei-

lor, adoptæ comportamente feminine, este blând, tandru,
gentil, prevenitor, delicat, pe scurt, adorabil. Dar, færæ di-
mensiunea masculinæ, se reveleazæ moale, pasiv, færæ
vitalitate, plânge prea uøor, tremuræ în fafla femeilor, cæci
acestea îl terorizeazæ. Inutil sæ mai spunem cæ femeile
detestæ bærbaflii moi.
Mai este apoi øi situaflia bæiatului mamei: bæiatul este
crescut doar de mama singuræ, în absenfla tatælui, el are
un yin supradozat øi un yang modest. Este hipersensibil,
pasiv øi, mai mult, neprotector. Câteodatæ devine un fel
de Peter Pan. Femeile se pot îndrægosti de el câteodatæ,
dar sfârøesc prin a se simfli obosite de acest bærbat-copil.
Metrosexualul este øi el un avatar al liberalizærii femeii
interioare. Este un hetero urban care se inspiræ de la gay,
din lookul sofisticat al bærbaflilor dandy (cæmaøæ cu flori,
jabou, pantofi colorafli, bijuterii). Ca øi homosexualii, ei
sunt drægufli cu femeile øi pot sæ le înfleleagæ, ca øi ei merg
drept la flintæ în materie de sexualitate, le agaflæ pe fete øi
propun direct o relaflie sexualæ, au mai multe amante øi
practicæ schimbarea partenerelor. Modernitatea lookului
(mult mai viu decât hainele de înmormântare ale bærba-
tului tradiflional) øi înflelegerea faflæ de femeie sunt apre-
ciate de sexul frumos, în special de femeile la modæ.
Trebuie sæ fii foarte vigilent în a menfline o diferenflæ
între sexe pe toate planurile, ceea ce creeazæ atracflie re-
ciprocæ øi face viafla mai picantæ. Este ceea ce face sæ circule
cel mai bine energia iubirii.
72 Gérard Leleu
Nu tragefli în bærbatul de azi
Se întâmplæ ca bærbaflii de azi sæ fie judecafli færæ dis-

cernæmânt de cætre femeile revoltate contra patriarhatului,
în special de femeile cu un animus hiperdezvoltat, altfel
spus masculine øi dure. Aceste amazoane øtiu sæ distingæ
unde se aflæ adeværaflii lor duømani, cæci noii bærbafli,
foarte sensibili, suferæ din cauza comportamentului ne-
drept. Cu atât mai mult cu cât sunt suficient de agresafli
de masculii din jungla patriarhalæ, cu care se confruntæ
în lumea economicæ.
Ar trebui ca toate femeile sæ°i încurajeze pe bærbafli în
evoluflia lor, viitorul fericit al umanitæflii depinde de acest
lucru. În fiecare femeie dormiteazæ o Isis, aceastæ zeiflæ
egipteanæ care øi°a înviat øi reconstituit soflul asasinat øi
tæiat în bucæfli.
Partea a treia
Bærbatul, iubirea øi sexul
Efectele conjugate ale caracteristicilor biologice øi ale seco-

lelor de opresiune masculinæ (cæci patriarhatul a însemnat
opresiune øi pentru ei) determinæ la bærbafli o abordare proprie
a iubirii øi sexului: disociere mai facilæ între sex øi iubire, dis-
tanflarea faflæ de sentimente, tendinfla spre poligamie, dihoto-
mie între Madonæ øi Prostituatæ, atracflie pentru femeia ca set:
„Ah, ce mai sâni! Ce mai guræ!“
Bærbaflii au gusturi, dar øi dorinfle. În aceastæ parte vefli afla
tot ceea ce aøteaptæ bærbaflii de la femei. Iatæ ce le place øi ce
nu (la pat øi prin împrejurimi) øi ce le°ar plæcea sæ le facefli
øi sæ le spunefli. O micæ plimbare prin eternul masculin øi
visele sale secrete.
9
Bærbatul
øi sentimentele
A
u bærbaflii inimæ? Sunt bærbaflii dotafli pentru inti-
mitate? Pot sæ facæ dragoste færæ sæ iubeascæ? Sunt
într°adevær poligami? La aceste întrebæri vom re-
flecta. Vom vorbi despre bærbat în general, dar existæ foarte
mulfli bærbafli care se comportæ diferit. Bærbaflii aflându°se
în plinæ mutaflie, mai gæsim unii care se comportæ dupæ
modelul vechi, în timp ce alflii sunt în plinæ evoluflie.
În viziunea clasicæ se consideræ cæ bærbaflii sunt mai
puflin sentimentali, puflin dotafli pentru relaflii afective øi
comunicare interpersonalæ. Am avea de-a face cu un
handicapat afectiv.
Nu stæri sufleteøti, trofee!
De fapt, majoritatea bærbaflilor sunt sentimentali. Ve-

defli cât de afectafli pot fi, chiar distruøi dupæ o rupturæ
afectivæ, øi pentru o perioadæ lungæ de timp. A sugera cæ
este vorba despre o manifestare a unei nevroze de aban-
don care i°ar face sæ regreseze spre dureri infantile nu
76 Gérard Leleu
ræpeøte nimic din profunzimea sentimentelor pe care le

au. Adeværul este cæ bærbaflii îøi ascund emofliile øi îøi
interzic sæ°øi exprime sentimentele.
Ne aflæm în fafla efectelor negative ale civilizafliilor
patriarhale care°l obligæ pe bærbat sæ se arate insensibil.
A simfli emoflii øi sentimente, a le spune, a le împærtæøi
înseamnæ a risca sæ fii luat drept o fiinflæ slabæ øi vulnera-
bilæ, într°un cuvânt, lipsitæ de virilitate. Destinat sæ co-
mande, sæ facæ ordine, sæ plece la ræzboi, chiar sæ ucidæ,
bærbatul nu poate fi sentimental. Øi într°adevær, din cauzæ
cæ øi°au sufocat sensibilitatea de°a lungul mileniilor, se
poate ca unii sæ fi devenit genetic insensibili. Cu atât mai
mult cu cât, în copilærie, bærbatul nu a cunoscut dialogul
intim øi afectuos cu tatæl. Acesta nu°i vorbeøte decât
despre rezultate øcolare øi sportive, pe care le pretinde din
ce în ce mai bune: „Nu stæri sufleteøti, doar trofee!“, astfel
îi era discursul.
Totuøi, bærbaflii sunt sensibili øi sentimentali, dar îøi
ascund sentimentalismul pentru a se proteja de ceilalfli øi
în mod esenflial de femeie. Sæ admitem cæ se îndrægosteøte
øi°øi declaræ sentimentele, atunci riscæ sæ fie respins de cea
pe care o iubeøte, ceea ce este nu numai o suferinflæ, ci øi
o înfrângere. Øi apoi, a fi foarte îndrægostit øi a mærturisi
acest lucru l°ar pune într°o situaflie de inferioritate faflæ de
femeie. Bærbatul este mult mai vulnerabil decât lasæ sæ se
creadæ atitudinea lui de dominator. Færæ îndoialæ, el ia
aceastæ aparenflæ dominatoare pentru a ascunde ceea ce
este el în stræfundurile sufletului.
Totuøi, atunci când are încredere într°o femeie, bær-
batul îndræzneøte sæ°øi scoatæ armura øi sæ°øi dezvæluie
nevoia de afecfliune øi de subtilæ sensibilitate. Este partea
omeneascæ a bærbatului, cea pe care bærbatul de azi nu
ezitæ sæ o expunæ, spre marea fericire a relafliilor dintre

femeie øi bærbat. Pæcat cæ bærbatul care îndræzneøte sæ se
descopere este adesea atât de rænit de vreo femeie cu un
feminism orb.
Bærbatul este tandru?
Bærbatul øi iubirea
Ce importanflæ dæ bærbatul iubirii în viafla sa? În an-

cheta lui Pietropinto, din 1977, la întrebarea „Ce credefli
despre a fi îndrægostit?“ aflæm urmætoarele ræspunsuri:
„Este lucrul cel mai important din viaflæ“: 38,4%. „Este
bine, dar putem træi foarte bine færæ“: 25,2%. „Dacæ eøti
îndrægostit, raportul sexual este mai satisfæcætor“: 21,5%.
Dat fiind momentul în care s°a fæcut ancheta, putem con-
sidera cæ bærbaflii tradiflionali au ræspuns la aceastæ
întrebare.
O anchetæ mai recentæ are urmætoarele rezultate mai
îmbucurætoare: trebuie sæ spunem cæ se adresa bærbaflilor
cu vârste între 25 øi 35 ani, incluzând færæ îndoialæ un
numær mare de bærbafli noi. Aceøti tineri acordau o impor-
tanflæ deosebitæ iubirii. Bærbaflii îøi mærturiseau nevoia de
afecfliune øi spuneau cam cât de mult îi pune în valoare
dragostea unei femei øi cât de mult îi încurajeazæ. Unii
se arætau a fi foarte romantici. „A fi îndrægostit ne trans-
formæ, ne maturizeazæ pentru a deveni demni de dra-
gostea unei femei, pentru a o putea impresiona øi proteja.“
Acest discurs ar fi putut fi flinut de un cavaler din seco-
lul XI. Cæ iubirea are o putere de trezire extraordinaræ este
un adevær universal.
78 Gérard Leleu
Examinându°l pe bærbatul îndrægostit, aflæm lucruri re-

marcabile. De exemplu, cæ nu se îndrægosteøte de oricine:
inconøtientul sæu îl îndreaptæ spre cineva pe care l°a cu-
noscut deja. Dar unde? În copilærie, era mama sau o soræ
mai mare sau naøa... Pe scurt, o femeie dragæ øi idealizatæ
a cærei amprentæ a pæstrat°o (în sensul dat de Konrad
Lorenz). Femeia pe care a ales°o în prezent este cea pe care
a putut sæ o punæ în læcaøul læsat de amprenta din trecut,
femeia aleasæ este øi cea pe care a proiectat portretul-robot
al femeii ideale, fantasmate de°a lungul anilor. Øi de data
aceasta, ca øi în toate fazele vieflii sentimentale sau sexuale
a bærbatului, vedem apærând bæieflelul.
Un alt fapt notabil: a se îndrægosti înseamnæ pentru
bærbat a°øi regæsi feminitatea infantilæ, uitatæ în procesul
de dobândire a identitæflii masculine. Începând cu aceastæ
proto°feminitate, el s°a ataøat deja de o femeie anume.
Feminitatea bærbatului, legatæ de cea a femeii, este cea care
dæ calitate øi soliditate poveøtilor de dragoste. Invers,
libertinajul care°l face sæ treacæ de la o femeie la alta tra-
duce o teamæ a bærbatului de a se reîntoarce la aceastæ
feminitate øi nevoia de a°øi confrunta puterea falicæ.
O altæ descoperire: cuvintele de dragoste ale femeii sunt
mai mult decât simpla narcisizare a bærbatului, reprezintæ
o dublæ reparaflie: cea a tæcerii mamei în privinfla sexuali-
tæflii bæiatului øi cea a absenflei feminitæflii mamei care se
ascunde în spatele maternitæflii.
În sfârøit, sæ ne amintim ceea ce am spus în privinfla
ambivalenflei sentimentelor copilului faflæ de mamæ.
La vârsta adultæ, alte fapte vor alimenta aceastæ para-
doxalæ relaflie iubire°uræ. Noul bærbat va putea sæ iasæ din
acest paradox trecând de la iubirea egoistæ la adeværata
iubire.
Sex øi sentimente
„Femeile fac dragoste pentru a fi iubite, bærbaflii iubesc

pentru a face dragoste“, este aproape un dicton. Aceasta
înseamnæ cæ bærbatul ar putea foarte bine sæ se lipseascæ
de iubire pentru a avea o femeie, dar aceasta nu s°ar putea
dærui færæ a se gândi la iubire. Altfel spus, bærbatul ar øti
mai bine sæ disocieze sexualitatea de sentimente. Este
adeværat? Mai este adeværat?
O anchetæ recentæ aratæ într°adevær cæ bærbatul in-
vesteøte mai puflin în activitatea sexualæ decât femeile. La
întrebarea: „Putefli avea relaflii sexuale færæ sæ iubifli?“
2/3 dintre bærbafli ræspund „Da“, faflæ de 1/3 dintre femei
(mai exact 63,8% øi 35,9%). Aceastæ anchetæ aratæ cæ în
decursul unei viefli bærbatul are în medie 11 partenere
dintre care iubite sunt doar 4,5, iar femeia are 3,3 parteneri,
iar iubifli vor fi 3. Mai putem constata de asemenea cæ 33%
dintre bærbafli au fost foarte îndrægostifli de prima parte-
neræ, faflæ de 64% dintre femei.
Astfel, este foarte adeværat cæ în activitatea sexualæ ma-
joritatea bærbaflilor acordæ mai puflinæ importanflæ aspec-
tului afectiv øi relaflional decât femeia. Aceasta nu acceptæ
relaflia decât dacæ existæ participare afectivæ øi intelectualæ,
altfel spus, decât dacæ iubeøte øi este iubitæ. Vom remarca
totuøi cæ o treime dintre bærbafli au nevoie sæ fie iubifli
pentru a putea sæ facæ dragoste. Asta aratæ cæ, ancheta
fiind recentæ, a fost intervievat un numær mare de bærbafli
cu mentalitate nouæ.
De ce bærbatul poate face distincflie între sex øi iubire?
Pentru cæ øtie sæ distingæ mai uøor între nevoie øi senti-
mente? Pentru cæ are o viziune mai profanæ, mai mate-
rialistæ asupra sexualitæflii? Atunci când priveøte o femeie,
80 Gérard Leleu
el este cel a cærui privire îi alunecæ instinctiv spre zonele

erogene. El, consumator de filme pornografice. El, cu o
mentalitate de penetrant fugitiv: sæ aibæ o femeie, sæ o
posede øi sæ se retragæ pentru a fuma o fligaræ sau sæ revinæ
la preocupærile lui, ceea ce permite øi impune plæcerea sa
explozivæ øi scurtæ, urmatæ de o fazæ refractaræ.
Dar „este prins chiar cel care credea cæ prinde“. Se în-
tâmplæ ca bærbatul, care la început nu viza decât o relaflie
sexualæ, sæ se ataøeze ulterior de o femeie, trecând de la
sex la afecfliune. Intensitatea plæcerii resimflite îl leagæ de
acea femeie care i°o produce. De acum „o are în sânge“.
„Recunoaøtere“ zic unii, „dependenflæ“ spun alflii: o seamæ
de endorfine øi de alte molecule ce dau naøtere voluptæflii
sunt responsabile de aceastæ legæturæ. Dar biologia nu este
decât un aspect — reductor — al legæturii. Dincolo de
chimia corpurilor existæ chimia conøtiinflelor. La început
a fost dorinfla, apoi înflelegerea, apoi ataøarea. Dorinfla
pune fundamentele, plæcerea uneøte, iubirea încoroneazæ.
Bineînfleles, ceea ce am scris priveøte femeia øi bærbatul
tradiflionali. Bærbatul de azi îøi revendicæ dreptul la senti-
mente. Relafliile limitate la sex îl intereseazæ mai puflin.
El preferæ sæ asocieze sexului inima øi sufletul, pe scurt
profunzimea. Îøi recunoaøte nevoia de iubire øi de secu-
ritate afectivæ. În ziua de astæzi, numai jumætate dintre
bærbafli ar putea sæ facæ dragoste færæ a fi vorba øi de
sentimente. Invers, femeile actuale revendicæ dreptul de
a face dragoste færæ a iubi. Fac diverse experienfle sexuale,
pur fizice, în numele libertæflii cucerite de curând.
Dar, dupæ o perioadæ oarecare de iubire liberæ, øi unii,
øi alflii recunosc cæ voluptatea, calitatea legæturii sexuale,
fericirea care rezultæ din aceasta sunt superioare atunci
când cei doi parteneri se iubesc. Sunt mai multe zâmbete,
mai multæ atenflie, mai multæ ræbdare, amabilitate, tan-

drefle, generozitate, comunicare, creativitate, încredere,
toleranflæ, complicitate. O absenflæ a limitelor.
Bærbatul este poligam
Este incontestabil cæ bærbatul tradiflional are tendinfle

poligame. Istoria umanitæflii øi a religiilor o dovedesc.
Profeflii evrei aveau mai multe soflii (David avea 8 soflii,
Solomon 700 de soflii øi 300 de concubine). Împæraflii musul-
mani domneau peste haremuri, regii colecflionau favorite,
burghezii întreflineau demimondene. Lupanarele, casele
de toleranflæ, prostituflia în general ar fi existat dacæ bærba-
tul nu ar fi fost poligam?
Pentru a explica aceastæ tendinflæ, putem recurge la
transmiterea geneticæ: ne tragem dintr°o maimuflæ poli-
gamæ. Alte explicaflii, de data aceasta biologice, ar fi cæ
bærbatul, prin natura sa, are misiunea de a°øi disemina
spermatozoizii (pe care îi posedæ în numær de milioane)
în cele patru colfluri ale planetei feminine, pentru a asigura
supraviefluirea speciei umane. În sfârøit, hormonul mas-
culin, testosteronul, îi conferæ bærbatului o irezistibilæ do-
rinflæ de a explora øi cuceri universul feminin.
Cât despre explicaflia psihologicæ, aceasta ar fi urmæ-
toarea: bærbatul vrea sæ°øi demonstreze cæ a devenit adult,
adicæ a ieøit din copilærie øi de sub puterea mamei. Ar fi
o modalitate de a exorciza orice suspiciune de homo-
sexualitate pe care o consideræ ca fiind o sechelæ femininæ.
Ceea ce-i permite bærbatului aceastæ poligamie este facul-
tatea sa de a disocia sexul de iubire øi de a reduce relaflia
sexualæ la satisfacflia penisului sæu. Aceastæ noninvestire
82 Gérard Leleu
în relaflie îl autorizeazæ sæ umble din floare în floare. Totuøi,

cum are nevoie øi de securitate afectivæ, a adoptat un
sistem care pare cæ°i reuøeøte: acasæ femeia legitimæ, în
afaræ, suplimentele.
Este curios cæ bærbatul a limitat el însuøi poligamia,
creând cæsætoria monogamæ cu obligaflia de fidelitate.
Ceea ce denotæ faptul cæ bærbaflii din patriarhat se temeau
ca nu cumva bogæflia sexualæ a femeii sæ tulbure ordinea
publicæ prin cupiditatea, geloziile øi rivalitæflile cærora le°ar
fi dat naøtere. În plus, monogamia le dædea certitudinea
cæ fiul lor era chiar al lor øi puteau sæ°i transmitæ astfel
numele øi bunurile. Sæ observæm cæ, dacæ bærbaflii au pre-
tins de la soflia lor monogamia, ei au continuat sæ se com-
porte ca niøte poligami. Femeia, spre deosebire de ei, ar
avea o tendinflæ monogamæ...
Bineînfleles, lucrurile stau cu totul altfel în privinfla noului
bærbat øi a noii femei. Mulfli bærbafli, în special cei tineri,
se pronunflæ în favoarea iubirii unice øi fidelitæflii. „Dacæ
îmi înøel prietena, înseamnæ cæ nu o respect.“ „Aø suferi
dacæ prietena mea m°ar înøela, deci nu vreau sæ o pun pe
ea în aceeaøi situaflie, sæ îi produc aceeaøi durere.“ „Eu sunt
interesat mai degrabæ de sentimente decât de cur.“ Loiali-
tatea redevine o valoare. În schimb, femeia modernæ
începe sæ°øi diversifice partenerii. Tocmai øi°a cucerit liber-
tatea, dreptul la plæcere øi la contracepflie, øi°a depæøit
tabuurile care o blocau øi devine tot atât de infidelæ pe
cât este bærbatul sau, mai degrabæ, era aceasta.
Tendinflele poligamice ale unora øi altora pot face cuplul
fragil øi armonia dintre parteneri mai dificilæ. Pentru a
contrabalansa aceste forfle centrifuge, ar trebui desævârøitæ
fericirea de a træi în doi: o comunicare mai bunæ, un erotism
mai bun, mai mult sens unirii dintre femeie øi bærbat.
Madonele øi prostituatele
În spiritul bærbatului tradiflional s°a instalat o distincflie

între douæ categorii de femei: madonele sau intangibilele
øi târfele. În virtutea unui tabu universal, tabuul incestului:
îi este interzis bærbatului sæ doreascæ øi a fortiori sæ facæ
dragoste cu mama, surorile sale, cu femeile cu care este
rudæ. Aceste femei fac parte din categoria intangibile,
respectabile, într°un cuvânt ele sunt Madonele. Am putea
spune cæ bærbatul le consideræ asexuate.
Celelalte femei, cele cu care nu este rudæ, sunt sexuate
øi pot fi dorite øi consumate. Ele nu sunt respectabile. Dacæ
sunt extrem de seducætoare øi chiar provocatoare, sunt
apte sæ provoace plæcere øi avide sæ o primeascæ, pe scurt
ele sunt contrariul unei mame bune, sunt considerate târfe
øi bærbatul poate face cu ele ce vrea. Cel puflin acesta este
punctul de vedere patriarhal.
Când o femeie este iubitoare, tandræ, distinsæ, rezervatæ
îi aminteøte bærbatului de mama lui øi, în materie de
sexualitate, va acfliona cu rezervæ. Mai târziu, când aceastæ
soflie devine realmente mamæ, devotându°se îngrijirii bebe-
luøului, atinge pe deplin statutul de femeie respectabilæ
øi intangibilæ. De acum înainte, bærbatului îi este dificil,
dacæ nu imposibil, sæ o doreascæ øi sæ o posede sælbatic.
Cu ea va minimiza relaflia sexualæ. Pentru a°øi satisface ne-
voile, va merge la o femeie exterioaræ, aparflinând cate-
goriei târfæ, amantæ sau prostituatæ, cu care nu are limite.
Numeroøi sunt bærbaflii care recurg la o altæ cale: în loc
sæ caute târfæ în exterior, o pun în soflie în aceastæ ipostazæ,
pentru a o putea folosi astfel, o degradeazæ prin gesturi
øi cuvinte, o trateazæ ca pe o stricatæ, folosind cuvinte vul-
gare, lovind°o sau recurgând la acte sadice.
84 Gérard Leleu
Mai ræmâne o a treia cale, folositæ de bærbatul de azi:

sæ iasæ din dihotomia femeie respectabilæ vs. femeie con-
sumabilæ øi sæ facæ din femeia aflatæ în relaflia de iubire —
femeie doritæ øi dornicæ, femeie ce are orgasm sau care îøi
face partenerul sæ aibæ orgasm — o femeie respectabilæ, mai
mult, o femeie adorabilæ, chiar o zeiflæ. Asemenea civilizafliei
orientale, în care orice femeie care se unea trup øi suflet cu
un bærbat atingea statutul de Shakti, adicæ de divinitate. De
ce o femeie voluptoasæ ar trebui sæ fie o târfæ, øi nu o zeiflæ?
Într°adevær, de ce crede bærbatul patriarhal cæ o femeie
cæreia îi place sexualitatea este o curvæ, o stricatæ, una
cæreia sæ i°o tragi? De ce nu este øi ea respectabilæ? De ce
sæ o murdæreascæ? Aceastæ atitudine este o manifestare
a „fricii masculului“ care l°a cuprins pe bærbatul vechi de
îndatæ ce femeia øi°a arætat puterea. Or, puternicæ este
dorinfla femeii, puternicæ este puterea de atracflie, puter-
nicæ este plæcerea pe care o face sæ aparæ în partener øi
pe care o simte øi ea. Pentru a°i exorciza puterea, bærba-
tului îi trebuie sæ o înjoseascæ pe femeie.
Bærbatul øi intimitatea
Dacæ existæ o fiinflæ pe care nimic nu o predispune la

intimitate, aceasta este bærbatul patriarhal. Ferecându°øi
sensibilitatea, afectivitatea, tandreflea, senzualitatea, inter-
zicându°øi sæ°øi exprime emofliile, nevoile, færæ sæ facæ
cuiva confidenfle, incapabil sæ se abandoneze øi sæ fie pasiv,
preocupat, ca sæ nu spun obsedat, de coit øi de orgasm,
aceastæ fiinflæ nu poate fi în largul sæu în intimitate. O fiinflæ
duræ øi rece, hiperactivæ øi agresivæ nu°øi poate afla feri-
cirea într°un dulce øi tandru laisser faire.
De altfel, intimitatea trezeøte în bærbatul patriarhal

multe spaime: spaima de a nu fi din nou înghiflit în braflele
unei femei. Spaima de a nu fi demascat în adeværul sæu
profund, cæci în intimitate suntem goi la trup øi la suflet.
Ne expunem arætându°ne ceea ce este mai puflin stræ-
lucitor înæuntrul nostru — temeri, slæbiciuni, ræni — ceea
ce riscæ sæ dæuneze autoritæflii asupra femeii øi admirafliei
pe care ea i°o poartæ. Spaima de a nu deveni moale øi prea
sensibil, prea tandru øi deci mai puflin activ, mai puflin agre-
siv, ceea ce ar dæuna autoritæflii øi activitæflii sale. Spaima
de a nu se fi epuizat, cæci intimitatea conduce la sexuali-
tate øi, femeia fiind lacomæ, bærbatul trebuie sæ cheltuiascæ
multæ energie pentru a o satisface, ceea ce iaræøi riscæ sæ°i
afecteze autoritatea øi activitatea. Spaima, în sfârøit, de a
nu se ataøa de ea øi de a nu se alia cu ea, îndrægostindu°se,
scæpând astfel din mâini frâiele destinului. Pofli avea în-
credere într°o femeie?
În schimb, bærbatul actual este perfect predispus la
intimitate: sensibil, sentimental, senzual, tandru, mângâie-
tor, bun comunicator, atent, plæcându°i sæ se confeseze øi
sæ primeascæ confesiuni, recunoscându°øi nevoia vitalæ de
intimitate, nefiind deloc obsedat de penetrarea automatæ
øi nefiind astfel nevoit sæ aibæ erecflie încontinuu, se simte
în intimitate precum peøtele în apæ. Cæci intimitatea în-
seamnæ sæ°fli placæ sæ te særufli, sæ îmbræfliøezi, sæ te ghemu-
ieøti lângæ celælalt, sæ te laøi mângâiat øi sæ mângâi, sæ auzi
respiraflia partenerului, sæ simfli cum douæ inimi bat alæ-
turi, sæ spui cuvinte tandre, lucruri intime øi secrete. Sæ
te simfli înfleles, acceptat, susflinut. Intimitatea înseamnæ
certitudinea cæ cel puflin o persoanæ se intereseazæ la modul
cel mai profund de tine (chiar îi pasæ) øi îfli aratæ solicitudine.
10
Fascinaflia pentru
nuditate
V
ederea corpului femeii face mai mult decât sæ°l
bucure pe bærbat: îl fascineazæ. La el, a vedea trece
înaintea celorlalte senzaflii.
Predominanfla vederii la bærbat
Aceasta dateazæ de acum 10 milioane de ani, probabil.

În vremurile acelea, stræmoøii noøtri îndepærtafli særeau din
creangæ în creangæ în imensele pæduri tropicale din Africa
de Est. Într°o zi s°a auzit un tunet surd øi puternic, în timp
ce pæmântul se cutremura øi copacii erau cuprinøi de zgu-
duituri puternice: placa tectonicæ care purta Asia s°a
ciocnit de placa ce susflinea Africa. Partea de est a conti-
netului african s°a scufundat øi o falie imensæ s°a creat de
la nord la sud, pe o lungime de 4 000 de kilometri. Atunci
vânturile din vest, aducætoare de ploaie, nu au mai putut
atinge aceastæ zonæ. Pædurile care o acopereau s°au uscat,
fæcând loc savanei unde hrana este raræ. Pentru a supra-
vieflui, stræmoøii noøtri au fost nevoifli sæ se adapteze. Pe
de o parte, øi°au schimbat hrana, din fructivori au deve-

nit omnivori. Din culegætori au devenit culegætori øi vânæ-
tori. Pe de altæ parte, s°au ridicat pe labele din spate pentru
a merge mai bine prin ierburile înalte øi a explora mai
eficient cu privirea depærtærile, pentru a descoperi pajiøti
sau vreo gânganie de mâncare. Ceea ce a avut douæ con-
secinfle fundamentale: dobândirea pozifliei verticale, primul
pas spre procesul devenirii omului, øi dobândirea unei
vederi performante, mai ageræ decât cea a femeii. Aceasta,
ræmasæ în vizuinæ pentru a avea grijæ de bebeluø, fiinfla
cea mai fragilæ din lume, dar øi cea mai dependentæ, øi°a
dezvoltat simflul tactil.
Iatæ de ce, doamnelor, de milioane de ani, bærbatului
îi place sæ væ priveascæ øi, în special, sæ se uite la ceea ce
væ face atât de femeie.
Semnale sexuale
Ceea ce væ face femeie este ceea ce în biologie se nu-

meøte „caracter sexual secundar“, lucru pe care°l datorafli
foliculinei, hormonul dumneavoastræ feminin. În special
formele dumneavoastræ sunt rezultatul unei „repartizæri
specifice a græsimii“, iar pærul lung, contrastând cu aspec-
tul neted al pielii, este rezultatul unei „repartizæri specifice
a pilozitæflii“.
Pe drept cuvânt, aceste caractere sexuale secundare
sunt „semnale sexuale“ pe care femeia le emite unui
mascul pentru a°l seduce. Punctul comun al acestor sem-
nale sunt rotunjimile: sânul este rotund, pântecele este
rotund, rotunde sunt fesele, umerii, genunchii øi aøa mai
departe.
88 Gérard Leleu
Totuøi, rotunjimea cea mai eficace, cutia secretæ a femeii,

este pupila: când o femeie este excitatæ, înainte chiar ca
ea sæ fie conøtientæ de acest lucru, pupila i se dilatæ, se
transformæ în midriazæ. Bærbatul primeøte acest semnal
færæ sæ fie conøtient, fiind irezistibil atras. Frumoasele patri-
ciene romane o øtiau øi îøi puneau în ochi picæturi de bela-
donæ, un extract dintr°o plantæ care dilatæ pupila.
Care este impactul acestor semnale asupra bærbatului?
Captate de ochi, semnalele ating creierul sæu arhaic, hipo-
talamusul, etajul primitiv al creierului, unde se aflæ sediul
pulsiunilor primare: a bea, a mânca, a se bate sau a face
dragoste. Aici se trezeøte pulsiunea sexualæ. Bærbatul simte
un fior trecându°i prin coloana vertebralæ, un bufeu de
fericire pune stæpânire pe el, un elan de energie îi în-
dreaptæ bustul, o dorinflæ de a fline în brafle îi animæ braflele,
iar dacæ impactul este puternic, un aflux generos de sânge
îi inundæ penisul, îl desfæøoaræ, îl întinde.
Vedere de pe terase
Predominanfla vederii la bærbat øi existenfla semnalelor

sexuale la femeie explicæ pentru ce bærbaflii dezbracæ cu
privirea trecætoarele. Este cel mai vechi joc din lume,
un jos cu ghicitori. Împodobindu°se cu rochii mulate,
scurtându°øi fustele, adâncindu°øi decolteul, femeile fa-
ciliteazæ imaginarul masculin. În schimb, arætându°se pe
plajæ în bikini sau topless, ele scutcircuiteazæ acest ima-
ginar. Nu mai este niciun joc, este doar banalizare øi
insensibilitate. Vânætorului preistoric care a ræmas în bær-
bat nu°i place ca prada sæ°i pice goalæ în ochi, este mai
puflin excitant.
Piese de schimb
Referitor la viziunea pe care bærbatul o are asupra

corpului femeii, trebuie øtiut cæ el are particularitatea de
a°l vedea øi a pune mâna pe el pe bucæfli. Altfel spus,
bærbatul nu percepe femeia în totalitate, ci o detaliazæ, o
compartimenteazæ. El observæ ochii frumoøi, picioarele
frumoase, sânii frumoøi etc. Plecând de la unul dintre
aceste segmente se poate înflæcæra, aprinde, îndrægosti.
Se poate ataøa de o femeie care nu°i place øi chiar cæsætori
cu ea numai pentru cæ are sâni frumoøi. Într°o oarecare
mæsuræ, se cæsætoreøte cu sânii. Nefericirea constæ în faptul
cæ, într°o zi, îøi va da seama cæ purtætoarea acestui semnal
sexual nu este într°adevær cineva cu care el poate fi fericit.
Sau cæ sânii aceia au silicon. Nefericirea este cæ fæcând dra-
goste cu piese de schimb, bærbatul nu reuøeøte sæ gæseascæ
plenitudinea pe care o aduce uniunea corpurilor.
Sânii øi fafla
O anchetæ recentæ a Observatorului Vania despre „Inti-

mitatea femeii“ pe 750 de subiecfli bærbafli este extrem de
instructivæ. „Care este partea corpului femeii care væ se-
duce cel mai mult?“ 23% dintre bærbafli au ræspuns sânii,
20% fafla, 13% fesele, 5% picioarele, 1% mâinile. Aceste
rezultate aratæ cât de mult evolueazæ bærbaflii øi cæ nu mai
sunt instinctiv, animalic atraøi de semnalele cele mai sexuale
precum fesele.
Constatând atracflia pe care o exerseazæ ochii øi fafla,
putem crede cæ ancheta a avut un numær mare de su-
biecfli bærbafli cu mentalitate nouæ. Ceea ce confirmæ øi
90 Gérard Leleu
repartizarea pe clase de vârstæ: sânii sunt dorifli de 34%

din cei cu vârste între 50 øi 60 de ani, faflæ de cei 9% din
cei cu vârste cuprinse între 15 øi 18 ani. Privirea, de 31%
având vârsta mai micæ de 25 de ani, faflæ de 15% trecufli
de 45 de ani. Proporflia bærbaflilor moderni este, în mod
logic, mai mare la tineri.
Cât despre primul loc acordat sânilor, acest lucru nu
traduce numai atracflia pentru un semnal sexual remar-
cabil, ci atracflia pentru locul în care, copil, bærbatul a
cunoscut o stare paradisiacæ: atingere moale, caldæ, blân-
dæ, învæluitoare, unde auzea vocea fermecætoare a mamei,
unde era legænat, unde îøi liniøtea foamea angoasantæ,
coømarul înfricoøætor, colica atroce sau durerea creøterii
dinflilor. Desigur, pentru adultul care a devenit, aceastæ
minune care este sânul este øi o zonæ erogenæ majoræ: prin
el femeia simte senzaflii plæcute, ajungând pânæ la plæceri
extreme. Prin el se pregæteøte femeia sæ se dæruiascæ
bærbatului, prin el se excitæ bærbatul, ajungând la erecflie.
În ancheta citatæ, ochii øi fafla erau pe poziflia a doua,
respectiv a treia. Or, tocmai prin acestea se exprimæ inima
øi sufletul femeii, ceea ce ar putea fi reconfortant în aceste
vremuri pline de obsesii sexuale: pupilele despre care am
vorbit deja øi buzele cu atât mai senzuale, cu cât sunt mai
pline. Buzele femeii fac parte din arsenalul seducfliei, de
aceea ele vegheazæ la consolidarea acestei seducflii colo-
rându°le în culori cât mai vii. Unele, pentru a pærea øi mai
seducætoare, îøi îngroaøæ buzele injectându°øi colagen.
Magicæ nuditate
Bærbatul simte o adeværatæ beflie faflæ de nuditatea

femeii. Astfel, arta femininæ a dezbræcærii în fafla lui este
veche de când lumea. Poate fi practicatæ în public —

strip°tease°ul actual —, dar numai în intimitate, când fe-
meia iubitæ îndræzneøte sæ se dezbrace cu ostentaflie pentru
ochii frumoøi ai amantului sæu, evenimentul atinge apo-
geul. Fericirea øi recunoøtinfla bærbatului nu îøi aflæ egalul
decât în îndræzneala øi generozitatea femeii. De aceea
nuditatea amanflilor nu a fost banalizatæ.
Din pæcate, în viafla de zi cu zi, oamenii se îmbracæ øi
se dezbracæ, se expun goi la modul cel mai obiønuit, ca
øi cum celælalt ar fi absent sau ca øi cum ar fi la gimnaziu.
Mai ræu, la baie îøi spalæ fesele, dinflii, sexul sub privirea
indiferentæ a celuilalt. Nuditatea ar trebui folositæ cu
parcimonie, încercând salvarea puterii erogene øi magice
a nudului. Aici pudoarea se aliazæ cu erotismul. Nu væ
dezgolifli în fafla celuilalt decât pentru a servi dorinflei.
Rezervafli afiøarea sânilor, a feselor, a coapselor, a pærului
pubian doar pentru momentele privilegiate, pe care voi
le alegefli. Atunci dezgolifli°væ cu strælucire, oferifli°væ cu
fast. Dar pæstrafli ceva ca sæ væ sublinieze goliciunea, o
bræflaræ sau o urmæ de parfum. Atunci bærbatul va adora
trupul dumneavoastræ mereu altfel.
Trubadurii øi cavalerii iubirii curteneøti — pe numele
ei adeværat „cortezia“ — aveau un adeværat cult al nudi-
tæflii femeii, chiar øi atunci când aceastæ iubire se dorea
platonicæ. Înainte de apariflia corteziei în secolul XII, bær-
baflii aveau puflin respect pentru femeie, pe care o consi-
derau ca fiind o fiinflæ inferioaræ, ajungând pânæ la a
contesta cæ ar avea suflet. Trubadurii au ræsturnat aceastæ
situaflie øi au fæcut din femeie subiect de iubire øi adoraflie.
Nu au acceptat ca relaflia dintre femeie øi bærbat sæ se
rezume la lubricitate, au dorit ca în relaflia dintre cei doi
sæ fie implicate trup, inimæ øi suflet. De aceea, au inventat
92 Gérard Leleu
dorinfla amânatæ, o dorinflæ cu finalitate mereu amânatæ

øi care de atunci s°a transformat în „fin amor“, care este
iubire de suflet, dar nu lipsitæ de componenta trup. Doam-
na îi acorda cavalerului „recompense“. Prima este „contem-
plarea Doamnei goale“, pretendentul având dreptul sæ
asiste la dezbræcarea sau ceremonia de culcare a frumoasei
sale. A doua era „assag“ sau încercarea, el avea dreptul
sæ se întindæ în patul Doamnei, alæturi de ea, amândoi
fiind goi. El o îmbræfliøa, dar nu putea face nimic mai mult.
În toate civilizafliile, corpul gol al femeii are o putere
magicæ care îl „farmecæ“ pe bærbat. Aceastæ magie este
de sorginte în acelaøi timp esteticæ øi sacræ. Magia esteticæ
este legatæ de rotund, care este formæ perfectæ, cea care°i
inspiræ pe artiøti încæ din zorii umanitæflii. Cât despre
puterea sacræ a nudului, acest lucru inspiræ respect bærba-
tului øi°l aduce la un nivel de conøtiinflæ elevat. Cea mai
mare parte dintre primitivi acordau trupului femeii efecte
speciale. Instinctiv, percepem cæ aceastæ nuditate are de-a
face cu metafizica øi transcendenfla. Privitæ din acest unghi,
dorinfla bærbatului de a contempla o femeie goalæ øi actul
de a dezbræca femeia dobândesc o altæ dimensiune, adu-
când o mai mare fericire.
Diverse consecinfle
Predominanfla vederii la bærbat are øi alte consecinfle:

de°a lungul relafliei sexuale, bærbatul vrea sæ o priveascæ
pe femeie, mai ales când acesta atinge extazul orgasmului.
Vederea femeii în timpul orgasmului îl transportæ pe bær-
bat. Trebuie spus cæ frumuseflea specialæ care apare pe fafla
femeii în extaz îl bulverseazæ, îl rævæøeøte. Fafla este
diafanæ, luminoasæ, ochii deschiøi asupra cine øtie cærei

lumi care are ceva din universal øi eternitate. Da, aceastæ
privire îl impresioneazæ pe bærbat øi îl umple de respect.
Bærbatul este fascinat de tot ceea ce pune în valoare
formele feminine, tot ceea ce o îmbracæ sau o învæluie,
rochii, fuste, cæmæøi, dessous-uri, chiloflei, lenjerie intimæ,
coliere, pantofi, bræflæri.
Obnubilat de aceste forme, are tendinfla de a o judeca
dupæ aparenfle. Femeile, în schimb, deøi sensibile la forma
exterioaræ a bærbatului, flin øi la calitæflile profunde, ceea
ce este mult mai înflelept.
Bærbaflilor le place „porno“
Cei mai mulfli bærbafli iubesc cliøeele øi filmele porno-

grafice. De ce? Pentru cæ le place sæ priveascæ, pentru cæ
pot disocia sentimentul de sex. De altfel, aceste filme sunt
fæcute de bærbafli pentru bærbafli.
Producfliile pornografice au øi ceva efecte pozitive: le
pot servi bærbaflilor lipsifli de experienflæ instruire (dar
deformatæ). Îi pot ajuta pe bærbaflii cu blocaje, pot reacti-
va bærbaflii amorflifli sexual, pot compensa „lipsa“ bærba-
flilor singuratici — virtual.
Dar, în acelaøi timp, efectele negative sunt numeroase.
Într°o primæ fazæ, filmul îi excitæ pe bærbafli, le dæ chef sæ
facæ dragoste. Dar când filmul s°a sfârøit, simt o senzaflie
de lipsæ øi de singurætate øi mai mare. Adesea se mastur-
beazæ, ceea ce°i liniøteøte, dar le mæreøte senzaflia de sin-
gurætate atunci când sunt singuri.
Aceste filme le pot da complexe øi chiar angoase.
Actorii porno au penisuri gigantice, capabile de o erecflie
94 Gérard Leleu
permanentæ. Realizeazæ færæ greø copulæri multiple, în

nenumærate poziflii, cu numeroase partenere. Ceea ce re-
prezintæ performanfle fizice de neatins pentru un bærbat
normal. Ceea ce nu se spune este cæ aceste penisuri sunt
raritæfli ale naturii øi cæ erecflia lor este întreflinutæ artifi-
cial cu injecflii intercavernoase.
Atitudinea bærbaflilor faflæ de femei este caracterizatæ de
lipsæ de respect. Femeile sunt reduse la obiecte sexuale, nu
sunt fiinfle umane. În plus, bærbaflii sunt violenfli øi domi-
natori. În orice caz, nu sunt niciodatæ tandri. Partenerii,
bærbafli øi femei, sunt reduøi la organe sexuale sau la un
segment din corpul lor. Aproape cæ nici nu au faflæ, nici voce.
Relaflia dintre femeie øi bærbat nu este o relaflie interpersonalæ
øi umanæ. Schimbul sexual este departe de ceea ce se întâm-
plæ în mod real între un bærbat øi o femeie. De exemplu,
bærbaflii reali nu ejaculeazæ automat pe fafla partenerei lor.
Raporturile sexuale sunt rapide øi multiple, ceea ce nu
este valabil în realitate øi este lipsit de satisfacflie pentru
parteneri, în special pentru femeie. În aceste filme, femeile
se dezbracæ øi se oferæ în cel mai scurt timp. Fac dragoste
imediat øi au orgasm rapid. Lucru care nu se întâmplæ în
realitate, cu unele excepflii — un minimum de timp este
necesar pentru a se apropia, a se seduce, a se dærui unul
altuia øi a avea orgasm. Nu existæ nici înainte (curtea, pre-
liminariile) nici dupæ (postludiu, mângâieri, liniøtire, pleni-
tudine). Protagoniøtii nu au personalitate, resort psihic,
spirit øi ceea ce fac nu are sens. În sfârøit, scenele sunt stereo-
tipe øi filmele se repetæ. În plan imaginar, totul este særac.
Nu existæ nici scenariu, nici dialog.
Drama este cæ aceste filme servesc drept puncte de reper

pentru mulfli bærbafli øi, mai ræu, pentru mulfli adolescenfli.
Or, ele creeazæ o imagine deformatæ, inumanæ a ceea ce

înseamnæ comportamentul sexual øi a ceea ce ar trebui sæ
fie o relaflie intimæ între douæ fiinfle civilizate.
11
Le place, le°ar plæcea,

nu le place
Le place
F
emeia idealæ are un fizic drægufl, este „bine fæcutæ“,
dar nu excesiv de sexy, oarecum rezervatæ øi mai
degrabæ distinsæ. Psihologic este sensibilæ, dulce,
tandræ, afectuoasæ, atentæ la nevoile celuilalt, sinceræ,
inteligentæ, generoasæ, echilibratæ. Siguræ pe ea, færæ nimic
ostentativ.
Bærbatul tradiflional insistæ asupra îngrijirilor pe care
aceastæ femeie i le poate acorda: o vrea atentæ la dorinflele
lui, devotatæ, preocupatæ de el, înflelegându°l, fæcând tot
ceea ce vrea el. Acest bærbat fline seama øi de spaimele pe
care ea i le°ar putea inspira: nu este prea cochetæ, nici prea
încæpæflânatæ, deloc dominatoare øi nici infidelæ.
Bærbatul de azi insistæ asupra calitæflilor interioare ale
acestei femei øi le pune înaintea calitæflilor fizice. O vrea
deschisæ, vie, naturalæ, independentæ. Øi doreøte ca viafla
ei interioaræ sæ fie bogatæ. Øi unul, øi altul insistæ asupra
curæfleniei, trebuie sæ fie îngrijitæ øi mai ales sexul trebuie
sæ fie curat.
În sexualitate
În ceea ce priveøte sexualitatea øi rolul femeii, bærbatul

vechi øi bærbatul de azi au pæreri diferite, primul fiind încæ
atins de „frica masculului“, al doilea, pe cale de a se vin-
deca. Bærbatul vechi doreøte ca femeia sæ fie virginæ pentru
a o putea iniflia, a o face sæ descopere plæceri øi a o învæfla
el însuøi rudimente de erotism. Aceastæ dorinflæ de a fi
primul se explicæ printr°o fricæ: dacæ este deja „formatæ“,
s°ar putea sæ fie „deformatæ“, adicæ prea „fierbinte“, exi-
gentæ, iar el riscæ sæ fie supus comparafliilor. Dacæ o vrea
virginæ, nu o vrea øi inocentæ, prostuflæ, ci mai degrabæ o
bunæ elevæ pentru a putea participa.
Totuøi eleva bunæ nu va trebui sæ°øi întreacæ maestrul:
sæ nu fie prea activæ, sæ nu aibæ inifliative, nici sæ ia decizii,
sæ nu fie prea avidæ, prea dornicæ. Bærbatul øtie prea bine
cæ are limite în privinfla numærului de orgasme øi a capaci-
tæflii de a avea erecflie, în timp ce femeia este sexual nelimi-
tatæ. Aici transpare spectrul femeii nesætule. Lucrul de
care îi este teamæ bærbatului este sæ nu fie epuizat, cæ nu
va putea sæ°øi satisfacæ partenera sau cæ va deveni sclavul
ei sexual. Mai mult ca orice, îi este teamæ cæ va fi înøe-
lat sau abandonat dacæ femeia este prea avidæ, iar el
nesatisfæcætor.
Bærbatul actual vrea o femeie emancipatæ care sæ aibæ
experienflæ øi tot atâta dorinflæ cât el, sæ juiseze ca øi el, sæ
reacflioneze, sæ°øi exteriorizeze plæcerea, sæ fie activæ, între-
prinzætoare, îndræzneaflæ, sæ dea tot atât cât primeøte, sæ
fie inventivæ, sæ inoveze, sæ varieze, sæ cearæ lucruri pe
care øi le doreøte, sæ se stræduiascæ sæ înfleleagæ ceea ce
vrea bærbatul, sæ°i pese de plæcerea lui, sæ nu aibæ false
pudori, ræmânând totuøi pudicæ.
98 Gérard Leleu
Bærbatul s°a sæturat sæ fie singurul activ, sæ facæ el totul,

sæ aibæ inifliative, sæ conducæ toate jocurile erotice. Este
anxiogen, este epuizant. I°ar plæcea øi lui sæ se poatæ aban-
dona. Vrea sæ punæ capæt acestei concepflii occidentale,
dupæ care femeia trebuie sæ fie pasivæ øi sæ nu facæ nimic,
în timp ce bærbatul este singur responsabil cu plæcerea,
totul bazându°se de fapt pe capacitatea lui erectilæ. Bine-
înfleles, nu femeia este responsabilæ de inerflia sa, bærbaflii
timpurilor trecute i°au impus inerflia, ei i°au impus imobi-
litatea øi i°au interzis voluptatea. „O femeie cinstitæ nu are
plæceri!“ Miøcarea, strigætul sunt apanajul târfelor.
Multe femei încæ nu îndræznesc sæ facæ niciun gest spre
bærbat, de fricæ sæ nu fie luate drept stricate, multe nu
îndræznesc sæ cearæ ce le°ar plæcea, de teamæ sæ nu°l supere
pe bærbat, multe se abflin sæ nu flipe, pentru a nu°l speria
pe bærbat. Este adeværat cæ o femeie cu inifliativæ îi mai
poate înfricoøa pe unii bærbafli, fricæ provenind din nesigu-
ranfla cæ el nu este la înælflime, fricæ næscutæ din even-
tualitatea cæ ea ar putea sæ aleagæ pe altul. Aceastæ fricæ
poate provoca inhibiflii øi unele accidente de erecflie.
Dar, cel mai adesea, bærbatul actual îøi depæøeøte teme-
rile øi vrea ca femeia sæ fie activæ. Ea poate, partea ei yang
îi permite. A fæcut°o în special în Orient, unde de milenii
ea este inifliatoarea împæraflilor øi a tuturor bærbaflilor. A
fi activæ înseamnæ sæ faci, sæ ceri, sæ exprimi. Dar nu este
vorba, desigur, ca femeia sæ facæ totul øi sæ devinæ un fel
de învæflætoare a sexului. Într°un cuplu armonios, femeia
øi bærbatul vor fi cocreatorii voluptæflii øi vor alterna rolu-
rile activ°pasiv. Aceastæ metamorfozæ a femeii, emanci-
parea ei sexualæ, va face învechitæ øi depæøitæ dialectica
madonæ–târfæ. Femeia va putea sæ fie „respectabilæ“ cu
corpul ei care se bucuræ de orgasm (ceea ce se spunea cæ
este specific unei „târfe“). Mai trebuie ca bærbatul sæ se

metamorfozeze øi el øi sæ°øi învingæ spaimele: frica de a
nu fi la înælflime øi, în consecinflæ, de a nu fi pæræsit sau
înøelat, frica de a nu se epuiza încercând sæ o satisfacæ,
toate aceste frici sunt la originea fricii masculului. Refli-
nerea ejaculærii îi va permite bærbatului sæ satisfacæ total
femeia færæ a se obosi. Atunci se va sfârøi cu temerile.
Le°ar plæcea
Atunci când bærbaflii sunt întrebafli ce le place sæ le facæ

femeile cel mai adesea sau mai bine în materie de ero-
tism, ei înøiræ un anumit numær de dorinfle. O adeværatæ
litanie.
Femeile sæ fie interesate de sexualitate. Totuøi, mulfli
bærbafli recunosc cæ ele sunt din ce în ce mai mult.
Sæ le placæ mai mult øi sæ°øi exprime plæcerea.
Sæ fie mai active: mai inifliate, sæ participe mai mult,
sæ inoveze mai mult.
Sæ vorbeascæ mai mult, în special sæ°l încurajeze øi sæ°l
admire pe bærbat. Øi mai ales sæ vorbeascæ, pentru a°l în-
væfla pe acesta corpul lor sexual øi funcflionarea acestuia:
care este situaflia clitorisului øi a punctului G, cea mai bunæ
modalitate de a le mângâia, de a le stimula, pozifliile pe
care le preferæ øi miøcærile cele mai potrivite care sæ le facæ
sæ juiseze.
Sæ nu ezite sæ°l îndrume pe bærbat cu vocea øi gestul.
Sæ spunæ ce vor øi ce nu vor.
Sæ nu se „næpusteascæ“ asupra penisului, sæ nu îl „atace“
chiar de la început, chiar dacæ este în erecflie. Dificultatea
bærbaflilor, mai ales a celor tradiflionali, constæ în a rezista
100 Gérard Leleu
la imperiosul apel al penisului care îi împiedicæ sæ extindæ

erotismul la ansamblul întregului corp. Sæ se ocupe mai
mult øi mai bine de penisul lor: sæ°l mângâie mai mult,
sæ°l særute mai mult, mai multe felaflii øi mai bune.
Sæ accepte øi sæ cearæ mai multe særuturi vulvare
(„cunnilingus“).
Sæ iniflieze øi sæ accepte mai multe poziflii.
Sæ se ocupe mai bine de orgasmele lor, sæ nu le lase
doar în responsabilitatea bærbaflilor. În orice caz, sæ nu
simuleze niciodatæ. A ascunde aceasta împiedicæ orice
progres, în timp ce a spune adeværul obligæ la cæutarea
cauzelor øi la îmbunætæflirea felului de a fi øi de a face.
Sæ facæ mai des dragoste. Sæ ne amintim frecvenfla medie
pentru un adult de 25–35 de ani: 6% din cupluri fac dra-
goste în fiecare zi, 70% de douæ ori pe sæptæmânæ, uneori
de trei, 21% o datæ pe sæptæmânæ, 2% o datæ pe lunæ, 1%
øi mai puflin. Aceste medii nu sunt o obligaflie, fiecare are
dreptul de a avea propriul temperament, ritm øi sæ se
simtæ bine.
Sæ facæ dragoste mai des în afara orelor obiønuite, care
dupæ statistici sunt dimineaflæ la trezire pentru 12% dintre
cupluri (færæ îndoialæ datoritæ trezirii triumfale a bær-
batului, altfel spus din cauza erecfliei din zori), dupæ siestæ
13%, seara la culcare 48%. Bærbaflii ar vrea sæ facæ dragoste
adesea dupæ-amiazæ sau în timpul nopflii.
În schimb, ele sæ accepte færæ resentimente cæ ei nu au
chef sæ facæ dragoste øi cæ nu pot avea erecflie.
Bærbaflii de azi revendicæ dreptul de a nu avea erecflie
sistematic. La modul general ar vrea ca femeile sæ nu le
mai pretindæ obligativitatea de a avea performanfle.
Sæ facæ mai mult strip°tease înainte de a i se alætura
în pat.
În sfârøit, ca ele sæ laude øi sæ fie încântate de frumu-

seflea corpului øi sexului partenerului, sæ°i laude nuditatea,
cum o fac øi bærbaflii cu nuditatea femininæ, sæ le aprecieze
cutare sau cutare parte a corpului, sæ contemple cutare
sau cutare detaliu, sæ°i admire la modul cel mai sincer
organul masculin, la urma urmei este actorul celor mai
mari plæceri øi voluptæfli supreme. Sæ termine cu resenti-
mentele faflæ de acest falus vinovat de a fi instaurat falo-
craflia. Bærbatul de azi a întors pagina atitudinii macho,
femeile sæ°l ierte.
Nu le place
Existæ comportamente feminine ce nu-i plac bærbatului,

punând°l pe fugæ.
Bærbatului nu°i plac femeile care sunt lipsite de femi-
nitate sau, mai ræu, cele grosolane øi vulgare.
Nu îi plac femeile posesive, care°l pândesc sau îl spio-
neazæ.
Suportæ cu greu femeile dominatoare sau agresive, cele
care îi ameninflæ libertatea sau personalitatea.
Nu îi plac femeile care vorbesc prea mult despre fostul
lor amant, mai ales când fac elogiul capacitæflilor erotice.
Acest lucru îl pune într°o situaflie de competiflie, ceea ce
îi trezeøte frica de a nu fi la înælflime.
Nu se simte în largul lui cu femeile prea inteligente,
mai ales dacæ acestea se aratæ suficiente. Dar se plictiseøte
în compania proastelor.
Cele prea vorbærefle îl agaseazæ øi°l plictisesc.
Disperatele øi deprimatele, dupæ un prim elan protec-
tor, sfârøesc prin a°l plictisi.
102 Gérard Leleu
Femeile uøor accesibile le foloseøte uneori, dar nu se

cæsætoreøte cu ele.
Bærbatului nu îi plac femeile prea slabe, nici prea grase,
cele care se neglijeazæ, lipsite de eleganflæ, prost îmbræcate,
prost fardate, nepieptænate, cu pær pe faflæ sau pe picioa-
re, lasæ°mæ sæ te las.
Dar, mai mult ca orice, le detestæ pe cele nespælate, a
cæror guræ, axilæ øi sex emanæ mirosuri.
În sfârøit, în plan sexual, nu le plac femeile pasive, reci,
care nu aratæ interes pentru sex.
12
Bærbatul øi mângâierile
T
oate pærflile corpului au potenflial erogen. Ele pot
deveni surse de senzaflii plæcute, chiar voluptoase.
Domeniul erotic este infinit. Noi trebuie sæ°l explo-
ræm cu ajutorul mângâierilor! „Geniul speciei umane a
fæcut°o sæ inventeze mângâierea“, scrie Gérard Zwang,
autorul Funcfliei erotice. Mai trebuia ca natura, în bunætatea
ei infinitæ, sæ°i dæruiascæ omului mâna.
Pentru a fi mai uøor accesible, am clasat mângâierile
în trei categorii „geografice“ repartizate în trei cercuri con-
centrice. În centrul corpului se aflæ primul cerc care confline
organele sexuale — câfliva centimetri pætrafli de mucoasæ
hipersensibilæ. În jurul lor, se aflæ al doilea cerc care cu-
prinde pubisul, fafla internæ a coapselor, perineul øi mar-
ginea anusului — câteva zeci de centimetri pætrafli de piele
destul de sensibilæ. Dincolo se aflæ al treilea cerc, imensa
suprafaflæ cutanatæ care începe de la gleznæ pânæ în creøte-
tul capului, însumând 2 000 de centimetri pætrafli de o
sensibilitate mai mare decât s°ar crede. Celui de°al doilea
cerc îi adaug øi sânii, a cæror sensibilitate este extrem de
rafinatæ, totuøi mai mult la femeie decât la bærbat, cu unele
excepflii, øi în conexiune cu organele sexuale.
104 Gérard Leleu
Este bærbatul un centrat pe sex?
Unii cred cæ bærbatul nu ar fi foarte mare amator de

mângâieri — sæ dæruiascæ øi sæ primeascæ —; la el sexuali-
tatea s°ar reduce la episodul penetrare°ejaculare, secvenflæ
rapidæ, scurtæ øi csavicompulsivæ, redusæ ca desfæøurare
la primul cerc, færæ înflorituri inutile, în care acfliunea o
ia înaintea simflurilor.
Este adeværat cæ bærbatul, datoritæ tipului de erecflie,
simte o dorinflæ imperioasæ, aproape irezistibilæ sæ pæ-
trundæ în corpul femeii. Dar o femeie care se manifestæ
în esenfla feminitæflii sale poate simfli de asemenea o nevoie
acutæ de a fi penetratæ, reacflie consecutivæ turgescenflei
manøonului vascular care înconjoaræ vaginul øi pe care
am putea°o denumi de asemenea „erecflie“.
Pe de altæ parte, numeroøi factori culturali au îndepærtat
bærbatul de la mângâierile pielii. Bærbatul vechi evitæ sæ
se lase în mâinile femeii, de teama de a nu°i deveni sclav.
În schimb, în cazul femeii, factorii culturali predispun la
mângâieri. Pe de o parte, este unanim acceptat ca femeile
sæ fie sensibile øi mângâietoare, maternitatea fiind o øcoalæ
a mângâierilor. Faptul cæ bærbaflii se ocupæ din ce în ce
mai mult de progeniturile lor va contribui la trezirea puflin
câte puflin a simflului tactil.
În sfârøit, rolurile øi sarcinile pe care øi le asumau bær-
baflii îi împiedicau sæ°øi rafineze sensibilitatea cutanatæ.
Civilizaflia øi diviziunea muncii au dat vânætorilor, ræz-
boinicilor, agricultorilor øi constructorilor o inimæ de
piatræ øi mâini de fier.
Totuøi, dacæ privim la microscop pielea bærbatului, are
aceeaøi structuræ øi acelaøi numær de receptori senzitivi
ca øi pielea femeii. De altminteri, odatæ cu dispariflia
muncilor manuale, nu mai pofli diferenflia, privind øi pipæ-

ind, mâna unui bærbat de mâna unei femei. La orizont
apar bærbafli cu inimæ de mætase øi mâini de catifea.
În timpul stagiilor de reabilitare a pipæitului, am putut
sæ fac anumite constatæri uimitoare. Dacæ în cursul pri-
melor stagii, din anii 1988, prezenfla însemna 1 sau 2 bær-
bafli la 8 sau 9 femei, în cursul seminariilor din anii 1995
øi urmætorii, numærul lor atingea 4 sau 5 la 6 femei. Asta
înseamnæ cæ proporflia bærbaflilor cu mentalitate nouæ
creøte într°un ritm fericit.
În cursul primelor seminarii, se întâmpla adesea ca
bærbaflii sæ cedeze, erau cuprinøi de angoasæ, bætæile inimii
li se accelerau, îi lua amefleala, se întâmpla chiar sæ vomite.
Explicaflie: bærbaflii poartæ în inconøtientul colectiv de mii
de ani interzicerea simflului tactil, iar aceastæ interzicere
a fost întæritæ de viafla individualæ; atunci când sunt atinøi,
suportæ cu greu revelaflia stærii de bine øi de plæcere pe
care le°o aduc mângâierile øi devin conøtienfli de o absenflæ
abisalæ care se aflæ în ei de la naøtere. Este mai ales cazul
bærbaflilor ale cæror mame sau partenere s°au arætat a fi
foarte frustrante. Vedem cât de departe au fost flinufli bær-
baflii de dimensiunea tactilæ.
Rugându°i pe participanflii la aceste stagii sæ se lege la
ochi, le°am propus sæ dea o notæ de la 1 la 5 senzafliei de
plæcere (magnetism, blândefle, stare de bine) create de
mâinile care le atingeau øi masau propriile mâini. S°a
dovedit cæ nota cea mai mare i°a fost atribuitæ øi unei femei
øi unui bærbat, ceea ce demonstreazæ cæ øi bærbatul, øi
femeia au aptitudini tactile.
106 Gérard Leleu
Bærbaflii se schimbæ
Bærbaflii se schimbæ øi°øi schimbæ sexualitatea mascu-

linæ. Bærbaflii îøi dau seama cæ terorismul „virilitæflii“
patriarhale le°a mutilat anima — yin°ul lor —, le°a sufocat
sensibilitatea øi le-a restrâns senzualitatea, având drept
consecinflæ o relaflie sexualæ redusæ la o ejaculare obflinutæ
în douæ minute. Viseazæ sæ iasæ din „genitalitate“, sæ°øi
extindæ schimburile sexuale la întregul corp, sæ°i exploreze
toate fafletele, sæ°i descopere multiplele zone erogene,
percepând øi altfel de senzaflii. Viseazæ, de asemenea, sæ
nu fie nevoifli sæ se mulflumeascæ doar cu rolul activ øi sæ
poatæ øi ei sæ guste din abandon øi receptivitate. Øi sæ înce-
tineascæ timpul, pânæ la a°l suspenda. Cei care încep sæ-øi
îndeplineascæ aceste vise, sæ descopere plæceri senzuale
mai rafinate, mai subtile, încep sæ le savureze.
Bærbatul care se converteøte la aceastæ formæ de relaflie
îøi dæ seama cæ este plin de creativitate. Ca øi cum i s°ar
revela adeværata personalitate øi ar vrea sæ recupereze
tofli anii pierdufli. Gata cu rutina, iatæ cæ îøi imagineazæ
tot felul de mângâieri noi, iatæ°l atent la fiecare centi-
metru de piele.
Astfel se plaseazæ într°un alt tip de erotism, total, împær-
tæøit, care aduce nu numai mai multæ plæcere, dar øi o nouæ
sursæ de energie øi pace. O nouæ sursæ de energie: senzaflii
multiple pe suprafefle mai întinse fac sæ circule energia,
repartizând°o în fiecare punct de pe corp, øterg oboseala
fizicæ øi psihicæ. Uøurare øi pace: endorfinele eliberate prin
stimularea pielii înlæturæ tensiunea nervoasæ øi diminueazæ
stresul. Foarte adesea, când sunt preocupafli sau obosifli,
bærbaflii spun cæ nu le stæ mintea la asta øi refuzæ sæ se
lase mângâiafli, dar, fæcând acest lucru, refuzæ însuøi trata-
mentul tensiunii nervoase în care se aflæ øi al oboselii de

care suferæ. Dacæ se hotæræsc în clipele acelea sæ se lase
mângâiafli sau masafli, la nivelul muøchilor trapezi, de
exemplu, aceastæ zonæ cuprinsæ între gât øi umeri care
duce povara stresului, atunci vor constata cæ, dupæ câteva
minute, se destind øi se regenereazæ în mod miraculos.
În sfârøit, bærbatul care accede la acest erotism mira-
culos descoperæ cæ unirea sexualæ cu femeia iubitæ este
completæ, cæ ea este o adeværatæ comuniune øi cæ, dupæ
acest schimb, ræmâne o armonie fericitæ øi durabilæ.
God save the Queen!
Femeile au primit de la Destin toate predispozifliile spre

tandrefle øi mângâieri. Imensa lor majoritate le°au folosit
pentru a le oferi copiilor øi bærbaflilor comori de fericire.
Unele totuøi le°au neglijat øi nu prea se servesc de ele
pentru a aduce plæcere pielii (øi sexului) partenerului lor.
Specia femininæ nu înflelege cæ este populatæ de femei
dotate, dar øi de femei egoiste, rapide, stângace, leneøe,
ignorante.
Recenta emancipare a femeii a cauzat anumite „pagube
colaterale“ în planul mângâierilor. În dreapta lor revoltæ
împotriva statutului infamant pe care l°a impus patriarha-
tul, femeile au fost constrânse sæ°øi dezvolte animus°ul. Din
nefericire, unele au crezut cæ pot sæ renunfla la anima lor,
ceea ce le°a fæcut mai puflin tandre, mai puflin mân-
gâietoare. Aceastæ divergenflæ de evoluflie nu este bunæ
pentru armonia dintre cele douæ pærfli ale umanitæflii. Væ
rog, læsafli fiecare sæ vi se dezvolte partea femininæ! Femi-
nitatea nu este ea viitorul umanitæflii?
108 Gérard Leleu
Pielea, un flesut extraordinar
Mângâierile din cercul al treilea se referæ la toatæ supra-

fafla cutanatæ. Adicæ pielea (sexul øi împrejurimile lui
fæcând parte din primul cerc).
Multæ vreme s°a crezut cæ este un simplu flesut de
ambalaj al corpului. De fapt, se dovedeøte a fi øi un organ
senzorial — confline simflul tactil sau pipæitul — care este
simflul cel mai întins øi cel mai bogat. Într°adevær, se
întinde pe 18 000 de centimetri pætrafli øi este îmbogæflit
cu 1 500 000 de receptori senzoriali (fiecare centimetru
pætrat conflinând între 5 øi 135 de receptori, în funcflie de
zonæ). Pielea nu este deci un simfl grosolan, contrar pærerii
comune, ea este la fel de finæ ca simflurile nobile, precum
vederea sau auzul. Pielea mâinilor, în special cea de pe
degete, este cea mai sensibilæ. Aici densitatea receptorilor
poate atinge 135 pe centimetru pætrat.
Este important sæ øtim cæ suprafafla care reprezintæ
mâna este la fel de vastæ ca cea care reprezintæ suma
trunchiului, braflelor øi picioarelor. Adicæ numærul neuro-
nilor senzitivi care pleacæ de la mânæ este aproape la fel
de important ca numærul celor care pleacæ de pe supra-
fafla totalæ a corpului (mai puflin gura). Øi cu aceasta subli-
niem încæ o datæ cât de important este simflul tactil øi ce
impact erotic øi psihic poate avea — mângâieri, îmbræ-
fliøæri, masaje.
Pielea este sediul unei energii pe care øtiinfla occidentalæ
o ignoræ, dar pe care medicina orientalæ a studiat°o apro-
fundat øi de a cærei descoperire s°a folosit. Aceastæ energie
provine din energia universalæ care parcurge cosmosul —
chi°ul — ea circulæ prin corp, în special prin piele, unde
are cæi proprii: meridianele energetice. Sænætatea deplinæ
depinde de cantitatea totalæ de energie øi de libera sa

circulaflie. Nimeni nu se îndoieøte cæ atingerea amoroasæ
pune în miøcare aceastæ energie: între pielea celor doi
parteneri, mai ales la nivelul mâinii, se produc schimburi
energetice care au ca efect descærcæri de energie sau miø-
cæri energetice.
Færæ îndoialæ, aceste multiple schimburi de energie care
se produc în intimitate sunt la originea efectului antiobo-
sealæ øi re°energizant resimflit la contactul celor douæ cor-
puri. Astfel, bærbaflii, care altædatæ respingeau mângâierile
øi masajul, sunt primii care le cer astæzi, odatæ ce au putut
constata cât sunt de revigorante.
O altæ particularitate a pielii este cæ emite mirosuri.
Or, mirosurile au un rol important în erotism. Ele au
repercusiuni profund emoflionale, fie plæcute (valuri de
fericire, stare de bine, atracflie), fie dezagreabile (stare
de ræu, repulsie). Aici intervine memoria olfactivæ care
îøi are sediul în amigdala limbicæ — øi care face ca un
miros actual sæ trimitæ la unul trecut, cu care se poate
asocia un eveniment plæcut (un eveniment legat de
mamæ, o iubire din copilærie, prima fatæ pe care am mân-
gâiat°o etc.).
Anumite parfumuri, formate din molecule odorifere
numite „feromoni“, joacæ rolul de mesageri ai dorinflei.
Inhalate, stimuleazæ, prin mucoasa nazalæ, centrul
pulsiunii sexuale — situat în hipotalamus. Astfel se naøte
dorinfla. Bærbatul a fost dintotdeauna sensibil la miro-
surile emanate de femeie (miros de transpiraflie, secreflie
vaginalæ etc.). Totuøi, mirosurile nu mai sunt afrodiziace
atunci când se învechesc prea mult, cæci bacteriile degra-
deazæ moleculele.
110 Gérard Leleu
Nevoia de stimulare cutanatæ
Bærbaflii sunt mai puflin reticenfli faflæ de mângâieri de

când øtiu cæ stimularea cutanatæ este o nevoie biologicæ
fundamentalæ la fel de vitalæ ca nevoia de aer, de hranæ,
de apæ. Numeroase observaflii sau experimente au arætat
cæ, dacæ nu sunt atinse, animalele nu se pot dezvolta
normal. Tot aøa numeroase observaflii în maternitæfli, orfe-
linate, spitale aratæ cæ oamenii, copiii ca øi adulflii, nu se
pot bucura de o bunæ stare de sænætate øi de un bun echi-
libru psihic dacæ nu sunt atinøi cu dragoste.
Stimularea pielii are nenumærate efecte pozitive, între
care: creøte vitalitatea, decontracteazæ muøchii øi viscerele,
activeazæ circulaflia venoasæ etc. Dar acfliunile cele mai
importante privesc psihismul, øi acelea sunt efectele ei
pihotrope: este relaxantæ, liniøtitoare øi antidepresivæ.
Aceste efecte sunt datorate endorfinelor pe care le secre-
tæ hipotalamusul atunci când pielea este mângâiatæ în
mod plæcut. Am putea explica toate acestea prin faptul
cæ simflul tactil constituie un limbaj care exprimæ solici-
tudinea øi tandreflea pe care partenerul ni le adreseazæ øi
care rupe angoasanta noastræ singurætate.
Mângâierea gratuitæ, de dragoste
Mângâierea se poate dærui în preludiul coitului, sau

în postludiul unirii sexuale, sau se poate oferi gratuit, færæ
intenflia de a face dragoste. Ea are scopul de a-i produce
o stare de bine partenerului færæ a avea în vedere penetrarea.
La urma urmei, ceea ce cæutæm în legætura sexualæ sunt
voluptatea øi liniøtea, or, o secvenflæ de mângâieri øi de
masaj aduce øi una, øi alta. Desigur, voluptatea nu este

de naturæ explozivæ, dar ea atinge adeseori euforia. Bine-
înfleles, când partenerii doresc o partidæ de mângâieri
gratuite, femeia va trebui sæ evite penisul, dacæ nu, acesta
îøi va reclama dreptul, adicæ uøurarea prin ejaculare (prin
masturbare, felaflie sau penetrare). Øi gata cu mângâierile,
cæci bærbatul satisfæcut nu va mai avea dupæ aceea chef
de mângâieri.
Mângâierile preludiului
Multæ vreme, în Occident øi în majoritatea flærilor din

lume — mai ales în cele aflate sub influenfla occidentalæ —
cea mai mare parte a bærbaflilor særeau pe femei færæ a le
cere permisiunea øi færæ a le mângâia în prealabil, toate
acestea nefiind decât forme de viol, „viol conjugal“. Aceastæ
lipsæ de consideraflie pentru femeie era, pe de o parte,
rezultatul unui misoginism care plutea în atmosferæ øi,
pe de altæ parte, al represiunii sexuale instaurate de reli-
giile creøtine. Dimpotrivæ, în Orient, de mai bine de 6 000
de ani, artele erotice predicau despre importanfla prelu-
diului, descriindu°l cu poezie øi foarte multe detalii.
De la „emanciparea“ femeii, care øi°a dobândit dreptul
la plæcere, de la liberalizarea sexualæ øi pânæ la apariflia
sexologiei, bærbaflii øtiau prea bine cæ femeia trebuie pregæ-
titæ pentru penetrare. A pregæti înseamnæ a°i creøte dorinfla
de a face dragoste (în cazul în care dorinfla acesteia ar fi
dormitat), a°i provoca lubrifierea pentru ca schimbul sæ
se petreacæ bine pentru ambii parteneri øi sæ îmbunætæ-
fleascæ turgescenfla corpurilor erectile (clitoris, vulvæ, ori-
ficiu vaginal), pentru ca plæcerea sæ fie optimæ.
112 Gérard Leleu
Totuøi existæ douæ feluri de preludiu, în funcflie de

mentalitatea bærbatului: pe de o parte, preludiul unui bun
tactician care vizeazæ excitarea femeii în scopul de a o
seduce. Este mai degrabæ cazul bærbaflilor tradiflionaliøti.
Pe de alta, preludiile amoroase care vizeazæ pregætirea
femeii, pentru ca aceasta sæ aibæ mai mult confort øi plæ-
cere. Este cazul bærbaflilor de azi. Ceea ce este nou la
aceøtia nu este doar faptul cæ recurg la preliminarii, ci cæ
le face plæcere sæ o facæ, prelungindu°le øi punând în ele
tandrefle øi artæ. Este de altfel recompensat, cæci femeia
bine pregætitæ primeøte minunat penisul într°un vagin
deschis, lubrifiat øi fierbinte, ceea ce mæreøte voluptatea
bærbatului. Apoi are orgasm mai uøor øi mai intens, ceea
ce°l copleøeøte pe bærbat.
Dar mai existæ ceva øi mai nou în materie de prelimi-
narii, acela cæ le doreøte pentru el: vrea særutæri øi mân-
gâieri pe tot corpul. Bineînfleles, la început penisul se
lungeøte øi trepideazæ, dar atunci când mângâierile se
extind pe tot corpul, se destinde. Dacæ este nevoie, femeia
trebuie sæ ajute penisul sæ se liniøteascæ, sæ aibæ ræbdare:
sæ îl cuprindæ repede øi sæ°l strângæ în mânæ færæ a°l freca,
sæ°i dea câteva særuturi subtile spunându°i: „Liniøteøte°te
o sæ mæ ocup øi de tine, am sæ fac o turæ pe corpul proprie-
tarului øi mæ întorc“. Dupæ ce°l va fi mângâiat pe tot
corpul, ea se va întoarce la sexul lui. Atunci bærbatul va
atinge un nivel superior al orgasmului.
Mângâierile postludiului
Sunt mângâierile pe care partenerii øi le oferæ dupæ ce

au fost în comuniune prin orgasm. Altædatæ nu li se acorda
o prea mare importanflæ. Confidenflele femeilor conflin toate

aceeaøi neplæcere: dupæ ce „øi°a fæcut mendrele“, bærbatul
tradiflional se detaøeazæ, se întoarce cu spatele øi adoarme
liniøtit sau se întinde în pat ca sæ fumeze o fligaræ, sau, mai
ræu, se ridicæ pentru a merge la treburile lui.
• Cæ bærbatul adoarme repede este de înfleles, tocmai a

fæcut un efort fizic mai mult sau mai puflin prelungit
(între 5 øi 45 de minute). În plus, voluptatea pe care a
træit°o a deversat în creierul sæu o bunæ cantitate de
endorfine, al cæror efect sedativ este bine cunoscut.
În sfârøit, faimoasa fazæ refractaræ care urmeazæ or-
gasmului este marcatæ nu numai printr°o scædere a
erecfliei øi a dorinflei, dar øi printr°o anumitæ apatie
melancolicæ.
• Cæ bærbatul se detaøeazæ este explicabil, din motivele
invocate mai sus. Dar la acestea trebuie sæ adæugæm
încæ un motiv: ræzboinicului ræmas în stræfunduri nu°i
plac aceste momente în care, cu creierul îmbætat, corpul
obosit øi sexul flasc, se aruncæ în braflele femeii, ca øi
cum aceasta l°ar fi învins. Încæ o datæ transpare „frica
masculului“.
• Este explicabil øi cæ bærbatul se întristeazæ: în el existæ
mai mult sau mai puflin conøtient visul de fuziune abso-
lutæ, de întoarcere în paradisul pierdut (viafla fetalæ,
perioada infantilæ). A flâønit câteva clipe spre acest
zenit, apoi a cæzut din nou strivindu°se de nonsensul
acestui act mecanic, cu privire la care medicul grec
Galian scria: „Orice animal este trist dupæ coit...“
Lucrurile stau cu totul altfel în cazul bærbatului de azi.

Unirea sexualæ o practicæ ca pe o lungæ comuniune în modul
114 Gérard Leleu
„mângâierii interioare“ (devenit posibil prin actul reflinerii

spermei). Din orgasm, bærbatul a fæcut un extaz øi i°a dat
un sens elevat. Deci în loc sæ fie obosit, este revigorat
øi satisfæcut. Atunci ræmâne ghemuit lângæ parteneræ
pentru a prelungi acest timp al fuziunii în care sunt o
singuræ fiinflæ, timpul euforiei în care te afli într°o stare
de spirit extraordinaræ.
13
Geografie senzualæ
N
u væ voi întocmi un atlas erotic complet, dar væ
voi descrie câteva itinerarii pe tærâmul plæcerii.
Odatæ imaginarul însæmânflat øi spiritul mângâierii
inculcat, putefli parcurge lumea pielii cu bucurie, culegând
toate plæcerile posibile.
Un principiu: facefli°væ timp, facefli totul în liniøte øi
încet. Un sfat: nu ezitafli sæ væ exprimafli, sæ spunefli ceea
ce simflifli, cum trebuie fæcut, nu ezitafli nici sæ conducefli
cu mâna. Un mic truc: modul în care celælalt væ mângâie
væ indicæ ce i°ar plæcea lui sæ i se facæ.
Mâna poate acfliona într°o sutæ de feluri, iar masajul
este unul dintre acestea. Cel mai adesea mâna mângâie
færæ sæ o øtie, adicæ spontan, din instinct. Dar o poate face
øi savant, putefli învæfla sæ masafli, existæ metode øi locuri
unde putefli învæfla. Este evident cæ aceasta aduce un câøtig.
Dar va trebui sæ integrafli metoda în schimburile amoroase
øi sæ dublafli tehnica de tandrefle øi erotism.
116 Gérard Leleu
Baia
A°i face baie iubitului este una dintre modalitæflile cele

mai suave øi complete de a°l mângâia. Iatæ°fli iubitul cu-
fundat în apæ caldæ øi parfumatæ. Relaxat, abandonat, este
al tæu. Începe prin a°l øampona cu amândouæ mâinile, ceea
ce este un minunat masaj a pielii capului pe care îl putefli
extinde la corp øi faflæ. Sæpunul øi spuma faciliteazæ miøcæ-
rile mânii care alunecæ prin pær sau pe piele. Maseazæ,
fricflioneazæ, scarpinæ. Tot capul, de la frunte la ceafæ, prin
creøtet, pe la tâmple. Alunecæ pe linia gâtului, învæluie°i
fafla. Apoi clæteøte, glumeøte, râzi. Særutæ°l pe fruntea
øiroind de apæ. Øi pe gura umedæ. Apoi øterge°i capul cu
un prosop uscat. Fricflioneazæ°i curajos pærul, tampo-
neazæ°i fafla cu blândefle, øterge°i delicat urechile. Dacæ
întinde gura, muøcæ°l.
Apoi cere°i bærbatului tæu sæ se aøeze øi sæpuneøte°l pe
umeri, la axilæ, braflele rând pe rând, dupæ aceea alunecæ
spre bust øi spalæ°l, apoi pe spate øi dupæ ce l°ai aplecat
puflin înainte, freacæ°l bine, cât mai senzual posibil. Este
o bunæ ocazie sæ îfli strecori mâinile prin cele mai tainice
pærfli ale corpului sæu, sæ le explorezi, sæ le simfli, sæ profifli
de ele. Fiecare detaliu este plæcut, nu le pot cita chiar pe
toate. De exemplu, sæpuneøte masându°i pectoralii, învæ-
luindu°i øi acoperindu°i. Este delicios pentru bærbatul tæu,
este extrem de savuros pentru tine. Aceasta este o altfel
de modalitate de a te oferi øi de a te læsa posedatæ.
Acum bærbatul tæu se întinde øi se cufundæ în apæ.
Roagæ°l sæ întindæ mai întâi picioarele, unul dupæ altul.
Sæpuneøte°i picioarele, insistând asupra tælpilor, masân-
du°le cu degetele. Apoi urcæ de°a lungul gambei con-
øtiincios. Ajungând la coapsæ, preseaz°o cu amândouæ
mâinile, rotind°o la stânga øi la dreapta. Nu te græbi, pre-

lungeøte plæcerea care se transformæ în deliciu pentru
amândoi. Este extrem de excitant pentru femeie sæ manipu-
leze aceste membre noduroase, musculoase, puternice,
aceste membre pe care bærbatul se sprijinæ pentru a se
ancora în ea, împreunându°se. Øi aici fiecare detaliu este
valoros ca aurul, dar dintre toate ar trebui sæ reflinem unul:
sæpunirea picioarelor, pe toate pærflile. Trebuie executatæ
(aøa cum se spune despre execuflia unei opere muzicale)
ferm, detaliind fiecare notæ, alternând subtilitatea cu fer-
mitatea. Nu uita sæ îfli strecori degetele printre degetele
picioarelor lui, sæ°l prinzi pe fiecare între arætætor øi dege-
tul mare, sæ°l ræsuceøti uøor, sæ tragi de el ferm. Ai rezista
sæ nu°i sugi unul dintre degete? Øi chiar sæ nu°l muøti uøor
în vârful dinflilor?
Apoi, dupæ ce i°ai aøezat membrele inferioare în apæ,
særutæ°l îndelung pe buze pe bærbatul tæu, are nevoie, ca
de altfel øi tu. Dupæ ce v°afli sæturat, cere°i sæ stea în ge-
nunchi în cadæ.
Reia sæpunirea, cât mai excitant cu putinflæ, în toatæ
zona centralæ, pe pântece, pubis, penis, testicule, partea
interioaræ a coapselor, øanflul interfesier cu orificiul anal,
în sfârøit fesele. Totul este ameflitor. Desigur, atingerea
penisului øi anusului sunt punctele cele mai puternice.
Lasæ toaletarea penisului la sfârøit øi îngrijeøte°te mai
întâi de astrul anal. Sæpuneøte vestibulul care îl precedæ,
apoi orificiul însuøi cu pliurile sale. Bærbatul nu va simfli
atât senzaflii erotice, cât faptul cæ redevine un bæieflel pe
care mama îl spalæ cu dragoste. O formæ de abandon°re-
gresie foarte emoflionantæ pentru amândoi. Pofli în sfârøit
sæ ajungi la penis. Probabil îl vei gæsi oarecum ridicat sau
de°a dreptul în erecflie. Atunci nimic nu este mai delicios
118 Gérard Leleu
øi savuros pentru el øi pentru tine decât sæ îfli laøi mâna

plinæ de sæpun sæ alunece pe membrul îndreptat spre tine.
Faptul cæ simfli membrul satisfæcut, fierbinte, alunecân-
du°fli în mânæ te va excita extraordinar. Cât despre bær-
batul tæu, faptul cæ°øi simte membrul viril în palma ta
alunecoasæ îl va face sæ exulte de fericire. Atunci te cu-
prinde o dorinflæ irezistibilæ: dupæ ce°l vei fi clætit, apleacæ°te
pentru a prinde cu gura aceastæ minune provocatoare,
degustând°o suav. Acestea fæcând, riøti ca el, atingând
aceleaøi culmi erotice, sæ te cuprindæ øi sæ te ræstoarne în
cadæ. Dacæ se stæpâneøte, øterge°l ca pe un copil. Data
viitoare, el te va spæla pe tine.
O, faflæ radioasæ!
Ea îl va privi insistent, urmærindu°i liniile øi relieful

figurii, cufundându°se când øi când în ochii lui. Trebuie
sæ iubeøti pentru a privi aøa. Øi atunci când ochii se întâl-
nesc, se simt plini unul de altul. Trebuie sæ se iubeascæ
ca sæ poatæ privi cu atâta intensitate. Nu este nimic altceva
de væzut decât iubirea pe care øi°o poartæ unul altuia,
încrederea øi transparenfla.
Atunci ea îøi întinde mâna spre fafla lui øi reface cu
arætætorul liniile pe care l°a parcurs cu privirea. Cu vârful
degetului urmeazæ arcada, mai întâi una, apoi øi pe
cealaltæ, apoi ridicætura nasului, buza superioaræ, buza
inferioaræ. Cu vârful degetului le redeseneazæ. Apoi mân-
gâie bærbia, urcæ spre maxilare, apoi spre frunte, pe care
o traverseazæ, øi coboaræ pe cealaltæ jumætate a feflei.
Dar iatæ cæ mâna vrea sæ se joace. Vrea sæ trezeascæ
senzaflii ømechere. Încet, uøor, alunecæ spre guræ, pætrun-
de în spatele buzelor, o deseneazæ mai întâi pe cea de

sus, apoi pe cea de jos, la comisura gurii. Mângâieri øi
tremuræturi imperceptibile apar pe buze. Ea vede cum
carnea se cutremuræ øi apoi, dupæ ce va fi repetat de
câteva ori aceste manevre, se întoarce øi, nemairezistând,
se apleacæ øi særutæ subtil aceste frisoane. Apoi, cu vârful
indexului, se va juca cu sprâncenele, netezindu°le, cu
tâmplele, unde va desena câteva arabescuri, cu obrajii,
unde va face gesturi pline de tandrefle. Apoi îl va særuta
pe sprâncene, pe tâmple, pe obraji. Særuturi apæsate,
lacome.
Aflat între mâinile femeii, în ploaia de særuturi, fafla
lui se destinde, se deschide, se oferæ. Nu se mai citeøte
pe ea neîncredere, prudenflæ, reflinere, durere, ranchiunæ.
Este fafla omului de dinainte ca viafla sæ°l loveascæ. Sæ°l
plece la pæmânt, sæ°l înfricoøeze, sæ°l dezamægeascæ. Da,
am încredere în tine. Da, te las sæ vii cât mai aproape
de mine. Øi bærbatul îøi aratæ fafla de copil. Iatæ cæ femeia
îøi trece mâna peste obrajii bærbatului, încæ o datæ øi încæ
o datæ, încet, când cu dosul palmei, când cu fafla ei. Tot
aøa face øi pe frunte, în timp ce ochii îi alunecæ în ochii
lui. Atunci ochii bærbatului se umezesc. Vede fafla femeii
prin lacrimile lor. Fafla de o blândefle infinitæ, fafla iubirii.
Timpul devine o senzaflie confuzæ, timpul dispare,
fafla vibreazæ. Øi totul se amestecæ. Dintr°un timp færæ
vârstæ iese la suprafaflæ o fericire færæ limite. Øi totul se
confundæ.
Câfli bærbafli plângând ar putea vedea femeile dacæ ar
îndræzni sæ le atingæ cu dragoste obrazul? Sub masca ræz-
boinicului, a rænitului, a blazatului, sub masca vieflii de
fiecare zi, vor regæsi copilul. Sæ°øi ofere luxul acesta
printr°o tandrefle infinitæ, sæ°l lase sæ zâmbeascæ o clipæ.
120 Gérard Leleu
Dragostea în cap
În ceea ce priveøte mângâierile, bærbaflii nu trebuie sæ

fie asaltafli în mod direct. Se întorc seara acasæ de la ser-
viciu færæ a se fi detaøat de preocupærile profesionale.
Mintea lor se aflæ tot sub dominanta intelectualæ, departe
de corp, aceastæ contingenflæ nedemnæ de inteligenfla lor.
Din punctul lui de vedere, a se gândi la mângâieri sau a
cere aøa ceva este de neconceput. Mâinile sunt încæ în în-
tregime în acfliune, corpul sæu este fæcut pentru a funcflio-
na, pentru a transforma; la mângâieri nu se gândeøte, ele
sunt contrariul acfliunii, ele sunt pasivitatea însæøi. Øi nu
departe, în spatele acestor judecæfli, ræmân resturi de pre-
judecæfli macho, un bærbat adeværat nu se înmoaie, din cauza
tandreflii, nu se preteazæ la sensibilitæfli, se fline la distanflæ
de tot ce°ar putea sæ°l înmoaie, sæ°l facæ sæ se plece.
Totuøi, femeile nu ar trebui niciodatæ sæ uite cæ, indife-
rent ce ar zice, bærbaflilor le place sæ fie atinøi, pielea lor este
lacomæ de mângâieri. Dupæ ce se întoarce de la serviciu,
este de dorit ca femeia sæ°l lase sæ se aøeze, sæ se decanteze,
sæ se liniøteascæ. Apoi îl va introduce insidios în joc.
Øi apoi existæ tot mai mulfli bærbafli actuali, aceøti bærbafli
a cæror piele nu este sau, mai bine spus, nu mai este
ascunsæ sub un strat cerebral gros sau sub tehnicæ, sau
sub atitudinea macho. Aceøtia vin spre voi, doamnelor,
væ iau în brafle, væ mângâie pe ceafæ øi pe øolduri. Øi spun:
„Vino, te rog, am spatele tensionat. Vino sæ mæ mângâi,
vino sæ mæ masezi.“
Aøazæ°l pe un scaun sau pe marginea patului øi
pune°i mâinile pe cap. Mai întâi færæ sæ te miøti, respirând
calm. Respirafli împreunæ calm, în liniøte. Între mâinile tale
øi capul bærbatului se produce un transfer care liniøteøte,
care decanteazæ. Gândurile i se liniøtesc. Se întoarce la sine

însuøi, se adunæ, începe sæ se asculte. Atunci mâinile tale
se trezesc. Acolo unde se aflæ, degetele tale se deøteaptæ,
devin active, masând pielea capului. Deplasându°fli mâini-
le, masezi un alt punct de pe craniu øi iatæ cæ sângele øi
energia care stagnau pe ici øi colo încep sæ se punæ în
miøcare. Aceastæ piele care era ca moartæ sau amorflitæ
începe sæ se însuflefleascæ. Cântæ øi râde. Idei uøoare, idei
fericite îi stræbat interiorul.
Tu, prietena lui, treci cu mâinile din creøtet la ceafæ øi
de la ceafæ la frunte. Apoi ocoleøti craniul, fie masând
energic, fie ciupind uøor. În dreptul urechilor, mâinile tale
se opresc øi tapoteazæ uøor. Apoi strecurându°se în gropi-
flele cefei, alunecæ acolo cu veselie. Gropiflele zâmbesc øi
zâmbetul lor se proiecteazæ în cap, în gât, în spate.
Apoi degetele se îndepærteazæ, se curbeazæ øi trec prin
pær ca un pieptene, zburlindu°i øuviflele, bræzdându°le ræ-
dæcina. Apoi se strâng din nou øi, reunite, maseazæ cu
putere creøtetul capului. Senzafliile sunt delicioase, umplând
capul øi corpul de pace, de fericire, de euforie de bine. În
dreptul urechilor, iatæ cæ încep sæ coboare spre ele øi le
acoperæ. Apoi, apucându°le între index øi degetul mare,
le palpeazæ øi le mototolesc ca øi cum ar fi o bucatæ de
pânzæ, le strâng øi le netezesc. Bærbatul este ca siderat.
Impresie bizaræ øi fericitæ cæ nicio parte a corpului sæu nu
îi este stræinæ acestei femei. Urechea este fæcutæ sæ asculte,
nu pentru a fi fericitæ. Øi totuøi aceastæ mângâiere insolitæ
o face fericitæ, øi°l face fericit øi pe bærbat. Ca o fericire cu
ecou. Cine mi°a mai atins aøadar urechea?
Miros de sæpun. Voce de femeie. Delicateflea burete-
lui. Øi prosopul cald care îi øterge urechea øi trece mai
departe. Øi prietenii care°l striga în grædinæ. Øi mama:
122 Gérard Leleu
„Stai cuminte, eøti ud“. Øi capul puøtiului care o zbu-

gheøte printre pliurile prosopului. Øi strigætele de bucu-
rie care°l întâmpinæ afaræ.
Brafle puternice øi pliuri fine
Chiar dacæ bærbatul tæu are brafle puternice, zdravene

ca braflele unui aruncætor de greutæfli, ascunde în brafle o
slæbiciune, o anumitæ zonæ fragilæ sau, mai degrabæ, sen-
sibilæ. Când debiteazæ discursuri despre femeia slabæ care
eøti, când se întoarce acasæ furios pe un arbitru sau pe
patron, nu încerca sæ°l contrariezi prin cuvinte færæ niciun
fel de efect. Nu este nimic de zis, nu îfli ræmâne decât sæ
acflionezi.
Între brafl øi antebrafl, existæ un pliu, cel al cotului. Aici,
pielea este finæ øi moale. Færæ a spune ceva øi færæ a pærea
cæ vrei sæ°l atingi, pune-i mâna acolo. La început nu face
nicio miøcare. Aøa cum este aøezatæ mâna ta, începe deja
sæ acflioneze, fii siguræ de asta. Prin cældura pe care o
iradiazæ, prin magnetismul pe care°l degajæ øi graflie extra-
ordinarei receptivitæfli a pliului. Priveøte ce metamorfozæ:
mai înainte era gata sæ se lanseze în acfliune, acum vocea
i°a scæzut cu un ton, gesturile i s°au fluidizat.
Acum este momentul sæ°l aøezi pe un scaun. Se aøazæ,
te aøezi øi tu. Acum mâna ta poate sæ°øi înceapæ acfliunea.
Cu degetul alunecæ pe pliu în susul øi josul braflului. Foarte
încet. Apoi din nou urcæ un pic, mai sus pe brafl, apoi
coboaræ pe partea interioaræ a braflului. Frison øi suspine
garantate. Bærbatul se destinde, umerii i se relaxeazæ, tora-
cele i se destinde. Nu mai poate articula niciun cuvânt.
Doar respiræ. Dar pe termen lung timp manevra se poate
transforma în gâdilat, ceea ce°l poate enerva. Apoi va

trebui sæ faci manevra cu ajutorul unghiei, urcând uøor
spre biceps, pentru a coborî pe antebrafl. Senzafliile trebuie
sæ fie difuze. Bærbatul suspinæ øi mai adânc øi te priveøte
languros.
Dar lucrurile nu se opresc aici. Strecoaræ°fli mâna în
spatele braflului øi plimbæ°te pe fafla posterioaræ, apoi pe
interiorul braflului, atingând toracele. Aici pielea este extrem
de finæ, netedæ, de o sensibilitate cutremurætoare. Bærbatul
suspinæ øi, la fiecare frison, respiraflia i se taie, suspinând.
Acum este momentul ca femeia sæ°øi înfigæ unghiile în
pielea moale apoi sæ se deplaseze cu miøcæri continue
(sæniufla) sau întrerupte (mersul ræfloiului). Femeia trebuie
sæ øtie cæ nu trebuie sæ lase bærbatul sæ se obiønuiascæ cu
o senzaflie. Va atinge muøchiul tricepsului, apoi se va în-
toarce la pliul cotului, alternând mângâierile cu zgârie-
turile, atingerile cu ciupiturile. Øi iatæ cæ el se ridicæ de
pe scaun trægând°o pe femie dupæ el, spre cameræ. O în-
tinde pe pat. Sæ°i læsæm acum, sunt în braflele iubirii.
Replica la încheietura mâinii
Un alt punct vulnerabil sau, mai degrabæ, o altæ zonæ

de fericire a braflului masculin este pliul de la încheietura
mâinii. Aceeaøi piele finæ øi sensibilæ. Acolo, între puter-
nicul sæu antebrafl øi mâna care sparge nuci aøa cum ai
sparge bule de sæpun, se adunæ câteva striaflii de o extremæ
sensibilitate. Ca øi cum pe pielea sa ar fi fost læsate de
maree câteva rânduri de nisip. Treci uøor pe deasupra cu
buricul degetelor øi mergi mai departe: urcæ pe antebrafl
apoi coboaræ în palmæ. Atunci când începi o mângâiere
124 Gérard Leleu
nouæ, depæøeøte epicentrul øi intereseazæ°te de vecinætate.

Numai dupæ aceea focalizeazæ°te pe pliurile delicate.
Ai ajuns: cu buricul degetului mijlociu atinge pliurile,
înainte°înapoi foarte încet, de mai multe ori. Apoi fæ acest
lucru în toate direcfliile. Înlocuieøte buricul degetului cu
unghia øi deseneazæ aceleaøi figuri. Apoi freacæ aceastæ
zonæ cu propria încheieturæ, încet. Îfli vei oferi mângâieri
în acelaøi timp cu cele oferite partenerului.
A venit momentul sæ atingi pliul cu gura. Apasæ înde-
lung, ca o cælugæriflæ særutând senzual de mistic o imagine
sfântæ. Apoi fæ ceea ce ea nu ar putea sæ facæ: scoate vârful
limbii øi gâdilæ pliul. Frison garantat provocat haltero-
filului tæu, care începe sæ lase garda jos. Când ai ajuns aici
strecoaræ vârful limbii în cæuøul palmei apæsând ferm,
apoi lingând°o cu delicatefle. Bærbatul suspinæ, este sem-
nul cæ ai gæsit locul potrivit. Profitæ de aceste momente
calde, strecoaræ°fli limba în spafliile dintre degete, pielea
de aici este foarte sensibilæ øi senzaflia este neaøteptatæ.
Palma este onoratæ de atenflia pe care i°o acorzi, iar bærba-
tul este tulburat. Profitæ de avantajul cucerit øi nu ezita
sæ°i særufli øi sæ°i sugi degetele. Acest gest are ceva foarte
intim care°l va emofliona, ceea ce va atrage din partea lui
anumite reacflii a cæror beneficiaræ vei fi. Ca de exemplu
sæ°i simfli braflele puternice cuprinzându°te cu putere.
Busturi øi sfârcuri
Femeii îi place sæ°øi plimbe mâna pe bustul bærbatului:

muøchi lucrafli, bust pæros, este atât de viril! Continuæ ame-
flitor, asemenea unei adieri care se transformæ în zgomot
de vânt. Dorinfla de a°i lovi cu pumnii bustul ca într°o tobæ.
Dorinfla de a trece cu degetele prin pærul lui. Dorinfla de

a°øi freca sfârcurile øi de a le strivi de pærul de pe pieptul
bærbatului.
Mâna femeii se plimbæ pe torace, se opreøte, se lasæ
ridicatæ de respiraflia lui puternicæ. Apoi începe sæ nete-
zeascæ pærul de pe pieptul lui, sæ°l pieptene trecându°øi
degetele prin el. Femeia freamætæ din stræfundurile yin°ului.
Bærbatul este mândru de yang°ul sæu.
Femeia îi descoperæ sfârcurile ascunse de pærul de pe
pieptul lui. Øi°ar dori sæ le gâdile uøor. Oare i°ar plæcea?
Dupæ unele anchete, 30 pânæ la 50% dintre bærbafli apre-
ciazæ aceastæ mângâiere, pe care ceilalfli o gæsesc dezagrea-
bilæ sau îi enerveazæ. Într°adevær, 99% dintre bærbafli
sfârøesc prin a le plæcea aceastæ mângâiere øi chiar sæ
træiascæ clipe de plæcere, dar trebuie sæ insistafli. Totuøi
mamelonul bærbatului, având mai pufline terminaflii ner-
voase decât cel al femeii, nu poate produce aceleaøi plæceri
extreme.
Bærbatul se împotriveøte? Este sarcina ta sæ încerci cu
insistenflæ sæ°l converteøti la aceste voluptæfli mamelonare.
Nu°i ataca dintr°odatæ sfârcurile, începe prin a°i mân-
gâia pectoralii de jur împrejur cu un gest blând, descriind
cercuri øi spirale. Apoi fræmântæ°i sânul øi pectoralul.
Apoi ocupæ°te de mamelon. Începe prin a°l mângâia uøor
cu atingeri scurte øi uøoare. Doar dupæ aceea abordeazæ°l
cu curaj: ciupiturile, tragerile, torsiunile între arætætor øi
degetul mare vor alterna mai întâi subtil, apoi intensifi-
cându°se progresiv. Iatæ cæ mameloanele se întæresc, apoi
pofli insista cæci, odatæ depæøite primele impresii posibil
neplæcute, apare plæcerea. Acum este momentul sæ le
lingi, sæ le gâdili cu vârful limbii, sæ le presezi cu buzele,
sæ le sugi, sæ le muøti. Øi într°o zi, chiar în ziua asta poate,
126 Gérard Leleu
plæcerea extremæ va flâøni. Bærbatul excitându°se, membrul

intræ în erecflie. Continuafli, aceste plæceri pot fi întreflinute
mult timp.
Dacæ dupæ ce ai insistat la modul cel mai rezonabil øi
dacæ plæcerea nu apare, nu forfla. Vei relua inifliativa altæ-
datæ. Uneori este nevoie de un timp foarte lung pânæ ca
sânul bærbatului sæ se trezeascæ øi sæ devinæ receptiv.
Øi din moment ce, desigur pentru binele lui, l°ai enervat
puflin, oferæ°i una dintre plæcerile extreme, deosebit de
liniøtitoare øi unificatoare: un masaj pe tot corpul cu corpul
tæu. Prietenul tæu este întins pe spate, gol. Øi tu eøti
goalæ. Maseazæ°l cu tot corpul. Apropie°te de el, pe burtæ.
Freacæ°te de el. Urcæ°te pe el øi freacæ°te de el. Coboaræ
pe cealaltæ parte øi mai freacæ°te încæ o datæ. Fæ de mai
multe ori aceste manevre de la dreapta la stânga øi de la
stânga la dreapta. Alege apoi o parte a corpului tæu øi
maseazæ°l cu aceasta. Dacæ ai ales pærul, ei bine, mângâie°i
fafla cu el, pieptul, pântecul, penisul, genunchii. Dacæ ai
ales sânii, oferæ°i un masaj care°i taie respiraflia pe faflæ,
pe torace, pe burtæ, pe penis, pe coapse, pe genunchi. Fæ
acelaøi lucru cu pântecele tæu, apoi cu perineul tæu etc.
Færæ a uita sæ atingi penisul. Un bærbat care nu ar înælfla
imnuri de glorie femeii dupæ un astfel de masaj ar fi un
ingrat de cea mai joasæ speflæ.
Pentru a încheia aceastæ uimitoare prestaflie, întinde°te
din nou pe corpul lui extaziat, aproape în levitaflie. Øi ru-
leazæ°te pe el ca un sucitor de patiserie, de la dreapta la
stânga øi invers. Aøazæ°te pe el cu spatele øi ræsuceøte°te
la dreapta øi la stânga... Apoi aøazæ°te lângæ el pe spate
øi ræstoarnæ°l peste tine, læsându°te masatæ de greutatea
lui în timp ce buzele voastre se unesc, se contopesc, se
muøcæ uøor...
Spate frumos øi lat
Cât de lat øi impresionant este spatele bærbatului când

stæ întins pe burtæ, cu capul într°o parte øi braflul sub el!
De la subsuori urcæ mirosul masculin, tæmâie amestecatæ
cu motan, care o emoflioneazæ atât de mult pe parteneræ.
Ea parcurge cu privirea bustul, de la un umær la altul,
coboaræ prin centru spre talie apoi ricoøeazæ spre fese. Fese
de bærbat, strâmte, ferme, nervoase, sæ le tot priveøti.
Ea îøi duce mâna în direcflia spatelui bærbatului, o aøazæ
între omoplafli, devenind atentæ la reacfliile iubitului. Îi
simte respiraflia puternicæ care îi ridicæ coastele øi°i umflæ
plæmânii. Zgomot de foale ce se umflæ. Pace øi putere. Ea
se pregæteøte sæ parcurgæ imensa întindere dorsalæ, câm-
pie beoflianæ cu orizonturi îndepærtate.
Femeia cu mâna pe coloana bærbatului pânæ la ceafæ.
Sub degetele ei, vertebrele se succed de jos în sus. Îi scar-
pinæ gropiflele occipitale, iar el face un „hmm“ de mulflu-
mire. Gropiflele sunt calde øi onctuoase. Øi animalelor le
place sæ fie scærpinate aici, nu se miøcæ øi iau un aer gân-
ditor, ca oamenii.
Femeia ezitæ între a coborî drept pe coloanæ sau a urma
linia muøchilor trapezi. Aceøtia îi atrag irezistibil mâna.
Muøchii tensionafli între ceafæ øi umeri au obosit seara sæ
mai flinæ capul drept împotriva vânturilor øi mareelor.
Degetele iubitei trec peste ei de sus în jos, apoi de jos în
sus de mai multe ori. La fel procedeazæ øi pe partea
cealaltæ. Apoi unghiile înlocuiesc buricul degetelor øi
urmeazæ acelaøi traseu, scærpinând atât cât sæ tachineze.
Dar contracturile sunt aøa de puternice, cæ e mai bine sæ
maseze: urmând linia curbæ, mâna palpeazæ trapezul, îl
ciupeøte între degetul mare øi index. Îl doare, dar este øi
128 Gérard Leleu
bine, muøchii se destind øi curând gâtul se relaxeazæ. Nu

mai poartæ toatæ greutatea lumii, a devenit ca un balon
cu care te joci. Bærbatul suspinæ de uøurare.
Atunci mâna femeii poate sæ parcurgæ linia coloanei
vertebrale, trecând uøor peste micile ridicæturi, alunecând
când cu buricele degetelor, când cu unghiile. Ajungând
în dreptul øalelor, mâna se opreøte, cæci øtie cæ acolo, la
întâlnirea dintre sale øi øanflul interfesier, existæ o zonæ
extrem de sensibilæ: când este masatæ cu vârful degetelor,
o senzaflie de bine cuprinde tot corpul, în timp ce dorinfla
de a face dragoste devine tot mai intensæ. Acolo se aflæ
balamaua în jurul cæreia corpul bærbatului se îndoaie øi
se îndreaptæ atunci când se uneøte øi se articuleazæ cu
corpul femeii. Dar deocamdatæ nu asta vor cei doi parte-
neri, de aceea femeia nu va face decât sæ aøeze mâna pe
aceastæ zonæ; imediat cældura øi starea de bine se vor
instala în spatele bærbatului.
Apoi mâna amantei revine urcând din nou pe coloanæ.
Dar de data aceasta va aluneca øi spre lateral: talie, coaste
etc. Se pot face orice fel de miøcæri pe esplanada spatelui,
arabescuri cu vârful degetelor, mângâieri cu palma dechisæ,
raze cu mâna strânsæ greblând spatele, piøcæturi pe pielea
generoasæ a øoldurilor, atingeri uøoare pe pielea delicatæ
a coastelor.
Øi iatæ cæ buzele amantei devin avide sæ cunoascæ acest
mare platou. Femeia se apleacæ asupra spatelui dorit într°o
miøcare de prosternare. Gura se aøazæ în punctul în care
coloana devine vizibilæ øi apasæ ferm. Apoi se aøazæ mai
sus, din ce în ce mai sus, pânæ la gât. De acolo se întoarce
coborând pe aceleaøi puncte pânæ în talie, pânæ la øale.
Aici atinge cu încântare acel punct, balamaua pe care
mâna a atins°o deja. Gura va produce aceeaøi plæcere,
aceeaøi stare de bine øi aceeaøi dorinflæ de a face miøcarea

de du°te°vino care ia naøtere la penetrarea femeii. Apoi
exploreazæ imensa câmpie a spatelui cu toatæ fafla, bræz-
dându°l cu gura, nasul, fruntea. Øi iatæ cæ ajunge la axilæ;
aici, excitatæ de parfumul masculului, inspiræ profund
pentru a se bucura la maximum de ele. Øi mai excitatæ,
începe sæ°i muøte baza gâtului øi sæ°i sufle aer cald în pær.
Nemaiputându°se stæpâni, ajunge la buzele bærbatului.
Buzele se întâlnesc, dinflii muøcæ uøor. Amanflii se întâl-
nesc faflæ în faflæ pentru un festin al gurilor.
Bærbaflii au øi fese
Pline, rotunde, vecine cu sfânta sfintelor — vaginul

care poate fi abordat prin faflæ sau prin spate, fesele
femeii ocupæ toatæ avanscena erotismului øi esteticii. În
comparaflie cu ele, fesele bærbatului sunt rudele særace,
nu sunt læudate, cântate, mângâiate. În plus, bærbaflii nu
flin neapærat ca femeia sæ se intereseze de ele. I°ar jena
sæ fie privite, sæ se vorbeascæ de ele, doar nu este nici
femeie, nici homo.
Reabilitarea feselor masculine vine dinspre femei: de
acum înainte, sunt unele care le privesc de la terasele cafe-
nelelor øi sunt interesate de ele. Øi chiar din afara teraselor.
Sunt unele femei care le mângâie øi cærora le place asta.
Øi existæ din ce în ce mai mulfli bærbafli cærora le place.
Aceste fese sunt ferme la pipæit. Nervoase, adicæ gata
sæ se contracte la cea mai uøoaræ atingere. Pentru mâna
femeii este atrægætor, surprinzætor, amuzant. S°ar juca mai
mult cu ele, dar acest ceva sælbatic ce°l emanæ face ca
mâinile femeii sæ fie circumspecte.
130 Gérard Leleu
Este adeværat cæ fesele bærbatului sunt sensibile. Numai

sæ le atingi øi propietarul sæu le strânge imediat. Mai întâi,
datoritæ fricii de a nu trece drept o femeie. Apoi, sunt tot
felul de frici ancestrale de ræzboinic: în fiecare bærbat existæ
un ræzboinic care vegheazæ de mai bine de 20 000 de ani,
or, unui ræzboinic îi este fricæ sæ nu fie luat prin suprin-
dere prin spate, de trædætori. Nu trebuie sæ te încrezi în
cei care vin prin spate, fie au o armæ ascunsæ, fie un penis
în erecflie gata sæ penetreze. Nu, mulflumesc.
Tu, femeie, pui o mânæ inocentæ în acest loc atât de
sensibil, dar lasæ°mi timp sæ mæ obiønuiesc cu tine øi cu
mâna ta.
Femeia îøi pune mâna pe partea bombatæ a fesei. O pal-
peazæ øi o apreciazæ: „E beton!“ Bærbatul este liniøtit. Îøi
contractæ fesierii øi mai mult, pentru a confirma. Apoi fe-
meia continuæ: „Am væzut, te pofli relaxa. Lasæ°fli muøchii,
ascultæ°fli mai degrabæ pielea“. Øi°øi trece mâna pe epider-
mæ, conturându°i formele. Cât este de minunatæ aceastæ
carne atât de densæ, atât de vie. Femeia este încântatæ. Øi
bærbatului începe sæ°i placæ, este atât de bunæ mâna femeii.
Aceasta îøi ridicæ uøor mâna øi, cu un deget, începe sæ
deseneze arabescuri pe emisferæ. Pielea freamætæ de mulflu-
mire, bærbatul de asemenea. Degetul deseneazæ linii con-
centrice pe fese, desenând spirale. Apoi începe sæ zgârie
pielea în toate direcfliile. Bærbatul, invadat de plæcere, de-
pune armele. Dar iatæ cæ femeia apucæ fesa cu toatæ mâna,
masând°o øi pipæind°o. Experimentatæ, amanta trebuie sæ
øtie cæ este bine sæ alterneze tot felul de mângâieri: atin-
gerea cu buricul degetelor, zgârierea cu unghiile, pipæitul
cu toatæ palma øi chiar atingerea cu dosul.
Dar gura freamætæ, devine neliniøtitæ øi, nemaiputând
sæ reziste, depune un særut apæsat pe emisferæ, apoi încæ
multe altele, scurte øi dese. Surprizæ, fesa bærbatului se

contractæ brusc. „Relaxeazæ°te!“ îi spune femeia ale cærei
buze se plimbæ în lung øi lat pe piele. Apoi se întrerupe,
punctezæ cu vârful limbii, særutæ, trece mai departe alter-
nând. Limba este aspræ pe fesæ, fesa este aspræ pe limbæ,
fac casæ bunæ împreunæ.
Bærbatul nu øtie încæ spre ce beflie a simflurilor îl va con-
duce amanta, dar este atât de bine sæ se abandoneze. Apoi
femeia, læsându°øi buzele pe fesæ, strecoaræ øiret, cu o miø-
care discretæ mâna, pe fafla internæ a fesei. Aceastæ piele
este atât de sensibilæ. Bærbatul îøi fline respiraflia. Sæ o lase
sæ continue sau nu? Este prea târziu, este atât de bine!
Aparfline cu totul femeii. Aceasta coboaræ mai jos øi mâna
se aflæ în øanflul interfesier mângâindu°l. Dublæ senzaflie
explozivæ. Nu°i mai ræmâne decât sæ se predea iubitei.
„Femeie, fæ cu mine ce vrei!“ îøi spune bærbatul în stræ-
fundurile sale.
Femeia a auzit ceea ce nu a fost pronunflat. Cu o mânæ,
trage fesa într°o parte pentru a lærgi øanflul interfesier, cu
cealaltæ mânæ, începe sæ mângâie perineul trecând pe lângæ
anus øi ajunge la extremitatea øanflului. Degetele sunt ca
niøte aripi, vârfurile lor, pene. Vin, se duc, se opresc o
fracfliune de secundæ, îøi reiau miøcarea, el începe sæ°øi
piardæ capul. Dar de data aceasta, aøezându°se pe mar-
ginea anusului, degetul nu mai pleacæ øi tachineazæ orifi-
ciul. Mici miøcæri cu vârful degetului. La un moment dat,
astrul fiind umezit cu salivæ sau cu un ulei special, degetul
intræ înæuntru extrem de delicat øi uøor. Este ca un mic
salut în treacæt. Degetul, prin miøcæri imperceptibile, îøi
spune fericirea de a fi fost primit înæuntru. Astrul, mereu
surprins, se obiønuieøte cu aceastæ senzaflie, apoi se destin-
de øi apreciazæ interioritatea øi forfla acestei mângâieri.
132 Gérard Leleu
Dar nu zæboveøte prea mult acolo, este momentul dedi-

cat fesei, øanflului interfesier, care, dupæ ce a cunoscut
ræsfæflul degetului trebuie sæ°l cunoascæ øi pe cel al gurii.
În special pe cel al limbii. Aceasta, ascultând numai de
sine, începe sæ lingæ versanflii interiori ai fesei, de sus în
jos, pânæ la astru. La fel de curios øi lacom, vârful limbii
îl tachineazæ apoi îl penetreazæ obraznic. Bærbatul nu are
nimic de spus, nu poate decât sæ se bucure, plæcerea este
atât de mare, cæ fesele îi tremuræ, corpul îi palpitæ, respi-
raflia i se opreøte.
Atunci femeia se întinde pe spatele bærbatului, îl aco-
peræ cu totul, începe sæ°i muøte ceafa, sæ°l învæluie cu
ræsuflarea caldæ, sæ depunæ særuturi fierbinfli pe spate øi
pe umeri. Bærbatul simte pærul pe de muntele lui Venus
mângâindu°i fesele, gâdilându°l. Femeia îøi unduieøte øi
mai tare pubisul pe fesele bærbatului, în timp ce dinflii îl
muøcæ de lobul urechii.
Un bærbat care simte cæ nu mai respiræ, care se rosto-
goleøte dintr°odatæ, ræsturnând°o într°o parte øi acoperind
femeia la rândul sæu lacom cu særutæri. Femeia simte dea-
supra ei penisul care a cæpætat dimensiuni de obelisc.
„Liniøteøte°te, iubitule, nu sunt decât simple mângâieri.“
Regatul limbii
Pe corpul bærbatului existæ niøte zone unde limba poate

face minuni. La mângâieri subtile, plæceri delicate. De
oferit bærbaflilor rafinafli care øtiu sæ le guste. Øi care îøi vor
pierde capul.
Urechile
Urechile sunt fæcute pentru limbæ øi limba pentru urechi.

Dar nu te precipita dintr°odatæ asupra lor, este o plæcere
prea mare pentru ca un începætor sæ°i reziste.
Începe cu parcurgerea pavilionului: trece vârful limbii
pe marginea lui, de partea convexæ, adicæ cea exterioaræ,
de mai multe ori. Refæ parcursul pe partea concavæ, adicæ
interioaræ a marginii pavilionului, de mai multe ori. Tot
cu vârful limbii fæ o excursie pe partea externæ a pavi-
lionului, în spafliul dintre ureche øi tâmplæ; fæ mici miøcæri
ritmice cu limba sau urmæreøte lent linia de unire.
Paøii te vor conduce cu siguranflæ spre lobul urechii.
Trece cu vârful limbii pe deasupra, pe dedesubtul lui, e
delicios. Cu vârful limbii, amuzæ°te sæ îl balansezi înain-
te øi înapoi. Apoi ia între buze aceastæ bucatæ aleasæ: e o
senzaflie irezistibilæ de carne moale, unduitoare, proaspætæ.
Senzaflie irezistibilæ øi pentru bærbatul care este cuprins
de frisoane din creøtet pânæ în tælpi. Excitaflia crescândæ
a bærbatului stimuleazæ apetitul femeii care prinde lobul
urechii între dinfli, îl muøcæ, îl mestecæ. Bærbatul se zbate,
i se învârte capul, pe tot corpul i se face pielea de gæinæ,
frisoanele au pus stæpânire pe tot corpul.
„Fie°fli milæ, opreøte°te!“ imploræ el. Ei bine, nu te opri,
strânge lobul cu dinflii, bærbatul nu îfli poate scæpa. Întrea-
bæ°l cu gura plinæ: „Îfli place?“ „Da“ ræspunde el, con-
tinuæ: „Spune: te iubesc!“ El: „Te iubesc!“ Tu: „Te iubesc
mult!“: El: „Te iubesc mult!“ Tu: „Cât de tare?“ El: „La
naiba!“
Atunci læsæ°i lobul øi, când crede cæ a scæpat, strecoaræ°i
vârful limbii în ureche, altfel zis, în conductul auditiv, cât
mai profund øi gâdilæ°l continuu. Va cere din nou milæ,
134 Gérard Leleu
nu°l crufla! Ia°i toatæ urechea în guræ, suge°o, mestec°o între

limbæ øi valul palatin.
NB. Nu særuta niciodatæ în ureche, decât foarte fin, nu°i
vorbi niciodatæ în ureche, decât foarte încet. În caz contrar,
pot apærea dureri extrem de violente.
Pliurile sunt delicioase!
Pliurile coatelor, ale încheieturilor palmelor, pliurile

din spatele genunchilor, pliurile de sub fese, pliurile sunt
mine de plæceri. Bærbatul tæu este un halterofil. Sub pielea
sa sunt muøchi impresionanfli. Este bærbatul de oflel pe care
100 kg de oflel nu°l sperie. Dar numai tu øtii care sunt
punctele vulnerabile ale acestei nave de ræzboi sau, mai
precis, care sunt zonele foarte sensibile, pentru marea lui
fericire. Sæ vedem acum, dupæ ce în capitolele precedente
am cunoscut pliurile de la încheiturile mâinilor øi pe cele
de la coate, pliurile genunchilor øi feselor.
Pliurile din spatele genunchilor
Prezintæ øi ele acelaøi contrast ale unei zone foarte

sensibile în centrul unui membru puternic. Existæ ceva mai
puternic decât coloana care poartæ corpul, îl deplaseazæ
în mers, îl propulseazæ în curse. Dar existæ ceva mai avid
de mângâieri decât ea? Øi ceva mai tentant de mângâiat?
Iatæ. Un bærbat odihnindu°se întins pe burtæ îi oferæ iubitei
pliurile genunchilor. Amanta nu trebuie sæ lase sæ°i scape
ocazia færæ a profita.
Cu mâna face o primæ miøcare pe spatele piciorului.
Începe cu gamba, este moale, pæroasæ, sælbaticæ, asta o
incitæ pe femeie. Tatoneazæ tricepsul, trece cu degetele

peste pær. Apoi urcæ în adâncitura din spatele genun-
chiului. Ce contrast! Este catifelat, neted, calm. Øi pare cæ
aøteaptæ. Mâna traverseazæ pliurile uøor, le apreciazæ
fineflea. Pliurile se animæ, se bucuræ, dar vor mai aøtepta
încæ puflin, cæci mâna trebuie sæ viziteze øi sæ mângâie øi
coapsele. Mâna se strecoaræ printre firele de pær, unghiile
scarpinæ la rædæcinæ.
Odatæ piciorul explorat, femeia revine la pliul genun-
chiului. Încet, færæ grabæ, trece peste pliurile care îøi doreau
atât de mult sæ fie atinse, sæ fie mângâiate, ræsfæflate. Fri-
soanele traverseazæ piciorul ca briza ierburile lacurilor. Bær-
batul suspinæ, femeia fredoneazæ, amândoi se bucuræ. Acum
intræ în scenæ unghiile, zgâriind când subtil, când mai ferm
în toate direcfliile. Dupæ aceste mângâieri aeriene sau ferme
este plæcut sæ treci cu palma întreagæ, sæ o mulezi pe forma
încheieturii sæ o laøi sæ scape din când în când pe coapsæ
sau pe gambæ øi sæ presezi din când în când cu degetele.
Totuøi, la un monent dat, øi gura va cere sæ cunoascæ
aceastæ zonæ. Amanta se apleacæ øi°øi pune buzele pe
încheieturæ. Aceasta jubileazæ imediat. În flara muøchilor,
în flara forflei, acolo este locul fineflii. Membrul, care de
obicei poartæ øi duce, se destinde în acest moment øi se
lasæ invadat de plæcere. Femeia øtie care°i sunt aøteptærile
øi îl acoperæ de særuturi. Apoi, ca un maestru bijutier, îøi
scoate limba øi atinge când un pliu, când altul. Agasat,
bærbatul tremuræ øi øopteøte de plæcere. Pentru a°l liniøti
puflin, femeia parcurge piciorul cu toatæ mâna, presându°l,
masându°l. Apoi îøi reia insuportabilele atingeri cu limba,
iar bærbatul se enerveazæ din nou, ea parcurge copasele
de data aceasta cu gura, în ciuda firelor de pær care îi
gâdilæ mucoasele fine.
136 Gérard Leleu
Atunci bærbatul se întoarce, se ræsuceøte øi o prinde pe

femeie sub el în timp ce braflele atente o conduc spre el,
copleøind-o pe femeie, care øi°ar dori atât de mult aceastæ
atingere a corpurilor.
Pliurile de sub fese
Privifli aceste pliuri dintre fese øi coapse. Nu par a fi

prea excitante øi totuøi sunt foarte excitabile. Pielea, de°o
parte øi de alta, este extrem de sensibilæ. A o mângâia cu
vârfurile degetelor îl pune pe bærbat pe jar, dacæ ar fi sæ
credem reacfliile pe care le are øi rugæminflile de a înceta.
Trebuie ca bærbatul sæ nu se mai apere, sæ devinæ mai
receptiv, sæ accepte, atunci va putea profita de aceste de-
licii, va putea sæ le savureze øi sæ savureze øi urmarea.
Apoi femeia îøi pune vârful limbii pe aceste pliuri fæcând
cu ea tot felul de miøcæri. Cu un deget mai mult sau mai
puflin inocent, le urmæreøte linia coborând în interiorul
coapsei unde nu departe se aflæ celebrii vecini: perineul
cu testiculele în faflæ, astrul anal în spate, dar numai pentru
a°i saluta, dar acest salut meritæ ocolul.
Pliurile pleoapelor
Sæ ne închidem ochii pentru a oferi pleoapele. Acestora

le place enorm sæ fie desenate cu limba. Fie limba trece
subflire o datæ øi încæ o datæ pe marginea genelor, pânæ
la sprâncene. Fie limba linge în întregime, spafliul dintre
gene øi sprâncene. Limbii îi place contactul cu pielea finæ
a pleoapei, pleoapei îi place cældura umedæ a limbii.
Partea a patra
În jurul penisului
Din motive culturale, majoritatea bærbaflilor sunt foarte

pudici. Vorbesc puflin despre ei, despre corpul lor, despre
intimitate, despre sexualitate. Totuøi, ce fericire ar fi sæ intrafli
câteva clipe în pielea øi mintea bærbatului, sæ avefli un penis,
fantasmele lui, gândurile lui, sæ simflifli ceea ce simte când se
masturbeazæ, când væ penetreazæ, când are orgasm.
Ei bine, în urmætoarele capitole visul vi se va realiza. Væ
voi spune tot ceea ce simte un bærbat. Væ voi spune ceea ce
crede despre penisul sæu care îl umple de atâta fericire sau
de ruøine. Væ voi spune care sunt zonele cele mai sensibile,
cele mai subtile. Vefli øti atunci cum sæ mângâiafli acest penis
care va fascineazæ (øi/sau væ deruteazæ), cum sæ°l îmblânzifli,
sæ°l masturbafli, sæ°l luafli în guræ pentru a°l proiecta pe bærbat
în paradis. Øi toate mijloacele prin care o putefli face.
14
Mângâierile din
„cercul al doilea“
M
ângâierile pe care le numesc din „cercul al doi-
lea“ se referæ la vecinætatea imediatæ a penisului:
abdomenul inferior, perineul, fesele, anusul.
Bærbaflilor nu le place ca femeile sæ saræ imediat asupra
penisului færæ niciun preludiu. Færæ îndoialæ, ei plætesc
eticheta pusæ vechilor bærbafli, øi anume cæ nu se gândesc
decât la asta, adicæ la sexul lor øi la cum sæ îl introducæ
cât mai repede în vagin. Acum, cæ femeile îndræznesc sæ
aibæ inifliative øi sæ fie active, unele acflioneazæ aøa cum
au fæcut°o bærbaflii de secole: merg drept la flintæ.
Øi dacæ am semna un contract între noi, bærbafli øi femei?
În afaræ de urgenflele care se referæ la un coit rapid (din
cauza surescitærii, partenerii se ræstoarnæ, se posedæ sæl-
batic), sæ convenim sæ nu atacæm dintr°odatæ sexul parte-
nerului, întotdeauna sæ trecem prin cercul al treilea sau
mæcar prin cel de°al doilea. Este interesul fiecæruia øi do-
rinfla amândurora. Sunt nenumærate motive: este cel mai
bun, face plæcere întregului corp, face sæ circule energia
din creøtet pânæ în tælpi, creøte excitabilitatea øi tumefierea
organelor sexuale, prelungeøte durata relafliei carnale,
140 Gérard Leleu
dubleazæ dimesiunea sexualæ a actului cu dimensiunea

senzualæ la care participæ toate simflurile, multiplicæ schim-
burile dintre parteneri øi întæreøte relaflia dintre amanfli.
Øi apoi, corpul nu se reduce la câfliva centimetri pætrafli
ai organelor sexuale, partenerii au øi faflæ, au un posterior,
picioare care cer sæ fie atinse, mângâiate, ræsfæflate...
Abdomenul bærbatului
Ca unul care admiræ abdomenul femeii, înfleleg emoflia

unei femei atunci se aflæ în fafla abdomenului unui bærbat.
De formæ pætratæ, acoperit cu pær, evocæ forflæ øi animali-
tate. De aceea femeia întinde spre el o mânæ temætoare,
dar øi curioasæ, ca øi cum ar fi un animal sælbatic. Atinge
øi mângâie uøor pærul, deseneazæ pe el cercuri læsându°øi
palma mângâiatæ de firele de pær, dar nu îndræzneøte sæ
coboare mai jos de ombilic. Gest delicat apreciat de bærbat.
Apoi aøazæ curajos mâna la înælflimea stomacului, o lasæ
sæ zæboveascæ acolo câteva clipe, nemiøcatæ, simflind cum
urcæ spre ea cældura masculului, apoi o plimbæ împrejur.
Pærul îi alunecæ sub degete. În cele din urmæ, prinzând
curaj, coboaræ pânæ la ombilicul ce o emoflioneazæ atât de
mult. În sfârøit, îndræzneøte sæ exploreze abdomenul în
toate direcfliile, strecurându°øi degetele printre cârlionflii
abdominali ai bærbatului.
În acest moment penisul începe sæ reacflioneze. Aman-
ta renunfla la miøcæri øi devine atentæ. Mâna este fascinatæ
de dorinfla de a coborî spre pubis øi de a cuprinde penisul.
Dar fiecare lucru la timpul sau. Trebuie sæ rezistafli falo-
centrismului øi automatismului manifestærilor erotice
masculine øi sæ væ mærginifli la explorarea cercului al doilea.
Apoi, supraveghind irezistibila erecflie a falusului, mâna

îøi reia periplul pe abdomen, mângâind, zgâriind uøor,
ciupind pielea, palpând muøchii. Dar, peste tot, gura do-
reøte sæ descopere øi ea ceea ce descoperæ mâna. Iatæ cæ
iubita se apleacæ øi særutæ ombilicul, împingând vârful limbii
în orificiul buricului. Dar toate acestea sunt prea pæroase
pentru muøchii delicafli ai gurii øi ai buzelor ei. Dimpotri-
væ, acest penis întærit cu atâta încæpæflânare, aceastæ carne
netedæ, fremætândæ, înælflatæ spre gura ei, o cheamæ.
Dar încæ nu trebuie sæ væ precipitafli. Dimpotrivæ, tre-
buie sæ prelungifli plæcerea în împrejurimi. Este un joc,
unul dintre cele mai minunate jocuri.
Pubis øi coapse de bærbat
Atunci mâna cuprinde micul smoc de pær al pubisului,

soclu al coloanei peniene. Se joacæ mângâindu°i øi rævæ-
øindu°i pærul, scærpinându°l la rædæcinæ. Desigur, va atinge
uøor øi penisul fæcând aceste manevre, dar rezistæ sæ îl ia
în mânæ. „Ræbdare, frumosule, lacomule, nu pierzi nimic
dacæ aøtepfli“. Lacomul înflelege øi se mai liniøteøte oarecum.
Atunci femeia îi face semn bærbatului cu mâna sæ des-
chidæ larg coapsele. Astfel i se oferæ toatæ panorama inti-
mitæflii masculine øi tot paradisul erotic al masculului.
Interiorul coapselor, scrotul, perineul øi canalul dintre fese,
astrul anal. Un parfum cu arome diferite urcæ din acest
peisaj øi tulburæ puflin femeia.
Amanta prinde cu mâna stângæ scrotul amantului, cu
prefliosul lui conflinut, testiculele, pe care le trage încet spre
stânga pentru a degaja fafla internæ a coapsei drepte. Ea
øtie prea bine cæ pielea este de o finefle øi de o sensibilitate
142 Gérard Leleu
extraordinare. Degetele o simt imediat øi se stræduiesc sæ

îi dæruiascæ mângâieri excepflionale: delicioase mângâieri
cu vârful degetelor coborând de la penis pe linia internæ
a coapselor, provocându°i astfel senzaflii fine øi rafinate.
Faimosul scrot
De la coapse la scrot nu este decât un pas. A venit rân-

dul lui sæ°øi primeascæ ræsfæflul mângâierilor. Mâna stângæ
care îl flinea îl lasæ liber pentru a cuprinde acum penisul
trægându°l în sus: de data aceasta testiculele sunt prinse
øi ridicate pentru a°øi primi porflia de mângâieri øi særuturi.
Cu mâna dreaptæ amanta începe sæ mângâie scrotul, sæ
îl ciupeascæ uøor, sæ îl palpeze cu indexul øi degetul mare,
sæ îl tragæ delicat. Pielea fiind foarte elasticæ øi sensibilæ
se preteazæ extrem de bine acestor gesturi, cu rezerva de
a nu atenta la delicatele sfere pe care le confline.
O idee genialæ trece prin capul amantei: aplecând capul
începe sæ lingæ aceastæ remarcabilæ piele. Mai întâi cu
gesturi discrete, scurte, amplificându°le treptat, simflind
cât de mult le place øi testiculelor din cuibul lor. De unde
aceastæ plæcere instinctivæ? Este cumva o reminiscenflæ a
memoriei animale? Toate micile mamifere au avut peri-
neul lins cu grijæ de mama lor. Binecuvântat sæ fie cel care
gândeøte de bine.
A venit momentul ca femeia sæ se ocupe de preflioasele
sfere. Cu extremæ delicatefle. Mai întâi ceva simplu de fæcut,
dar care îl umple de fericire pe bærbat: prindefli ansamblul
scrot°testicule øi flinefli°l ferm, dar blând în mânæ. Bærbatul
simte o stare de bine, o relaxare incredibilæ. Ca øi cum dacæ
testiculele îi sunt bine susflinute, încælzite, protejate, totul
îi va merge bine. Øi pentru cæ nu trebuie sæ facefli decât

acest gest pentru a°l face fericit, continuafli sæ le flinefli cu
tandrefle.
Apoi amanta le poate masa uøor. Atenflie, o repet încæ
o datæ: nu existæ ceva mai sensibil decât testiculele, orice
apæsare excesivæ, orice manipulare prea fermæ, orice izbire
sunt extrem de dureroase. Masafli, da, dar cu degete de
zânæ. Ca øi cum ar fi vorba despre bule de sæpun. Acestea
fiind spuse, nu ezitafli sæ o facefli, miøcarea stimuleazæ
secreflia de spermatozoizi øi de testosteron, amplificând
energia vitalæ, libidoul. Rotifli uøor testiculele în palmæ,
færæ a le apæsa. Pentru o miøcare mai uøoaræ, coapsele
amantului trebuie sæ fie bine depærtate.
Mângâierile dumneavoastræ vor fi uøurate spontan
prin contracflia, sub efectul excitafliei, a muøchilor ce susflin
scrotul øi testiculele.
Puncte secrete ale perineului
Perineul este spafliul dintre rædæcina penisului øi anus.

Este în parte mascat de scrot, care este ataøat de el. Dar
degetele îl pot descoperi cu uøurinflæ. Toatæ suprafafla peri-
neului este sensibilæ øi plæcutæ la pipæit, dar trebuie sæ
apæsafli destul de ferm. Trei puncte sunt extrem de impor-
tante øi sensibile: punctul A, punctul B øi punctul H (de
væzut în anexæ).
Punctul A, aøa cum l°am denumit în Tratatul despre

mângâieri, se aflæ pe fafla inferioaræ a penisului, puflin înain-
te de implantarea acestuia în perineu. Pentru a°l repera
øi stimula, trebuie sæ apæsafli ferm cu degetul mijlociu, cu
144 Gérard Leleu
miøcæri de rotaflie, circulare, în profunzime. La un moment

dat, presiunea exercitatæ de deget va declanøa o senzaflie
mai agreabilæ de plæcere, acolo este punctul A. Corespunde
corpilor spongioøi. Interesul acestei stimulæri este pro-
vocarea unei erecflii sau o erecflie mai fermæ.
Punctul B (din Tratatul despre mângâieri) se situeazæ øi

mai în spate, la rædæcina penisului. Corespunde extremitæflii
interne a corpului spongios, acolo unde se ancoreazæ în
perineu. Pentru a°l excita trebuie sæ°l apæsafli cu un deget
sau cu douæ, ferm øi cu miøcæri întrerupte, ca øi cum afli suna
la o sonerie, sau fæcând miøcæri de rotaflie la rædæcina
penisului. Aceastæ stimulare este mai mult un masaj decât
o mângâiere. Øi ea provoacæ o erecflie mai fermæ.
Øi mai în spate, la jumætatea distanflei dintre baza pe-
nisului øi anus se aflæ o zonæ øi mai interesantæ. Se mai
numeøte øi „punctul G“ masculin, sau „punctul P“ (de la
prostatæ) sau „punctul H“. Cum ar putea femeia sæ repe-
reze acest punct øi sæ°l stimuleze?
Punctul H
Ea trebuie sæ stabileascæ jumætatea distanflei dintre ræ-

dæcina penisului øi orificiul anal, acolo va începe sæ pal-
peze ferm øi profund cu vârful degetului mijlociu susflinut
de degetul mare. Acolo va întâlni o zonæ ca o micæ adân-
cituræ. Femeia va deveni foarte atentæ la reacfliile bærba-
tului, acesta va înregistra atent senzafliile øi le va manifesta
liber. La cea mai micæ reacflie de plæcere din partea bærba-
tului femeia va øti cæ a ajuns la punctul dorit. Pe viitor
va fi din ce în ce mai uøor, cæci, cu cât va fi mai des
stimulat, cu atât va deveni mai sensibil. Pentru început,

femeia va trebui sæ excite punctul folosind tot felul de
presiuni: alternative ca intensitate (unele puternice, altele
mai subtile), presiuni alternative ca întindere (punctuale
sau în cerc). Când degetele îi obosesc, poate continua cu
pumnul, având grijæ ca miøcarea sæ nu fie prea puternicæ.
Îøi va regla gesturile în funcflie de expresia de pe fafla
bærbatului øi în funcflie de propria intuiflie.
Stimularea este foarte plæcutæ. Ea poate chiar sæ con-
ducæ la orgasm, dupæ multe antrenamente øi asociatæ
cu alte stimulæri. De ce? Pentru cæ prostata se aflæ foarte
aproape, puflin deasupra, pe axa verticalæ, aceastæ glan-
dæ foarte sensibilæ fiind prevæzutæ cu potenflial orgasmic.
Dificultatea constæ în faptul cæ între mâna ta øi aceasta
glandæ se aflæ un flesut destul de gros (pielea destul de
groasæ øi muøchii perineali). Soluflia ar fi o presiune
fermæ, mai fermæ decât ai exercitat°o pânæ acum. Am
putea sæ spunem cæ ceea ce faci este un masaj indirect
al prostatei.
Mângâierilor punctului H, amanta le°ar putea asocia
alte mângâieri care vor amplifica plæcerea bærbatului,
propulsându°l spre fericire. Într°adevær, ca de fiecare datæ
în materie de voluptate, încæ un element în plus face cât
zece, plæcerile nu se însumeazæ, ci se înmulflesc. Preafericitæ
aritmeticæ a erotismului øi iubirii. Femeia va asocia, de
exemplu, stimularea punctului A sau punctului B. Sau o
stimulare a zonei anale. Sau o va asocia cu stimularea
penisului, ceea ce-i va aduce bærbatului cea mai delicioasæ
plæcere.
Ea poate sæ facæ cu penisul ceea ce vrea, sæ°l ia în mânæ,
sæ°l ia în guræ, dar va trebui sæ se stræduiascæ sæ coordo-
neze stimulærile penisului cu cele ale punctului H, ritmul
146 Gérard Leleu
fiind mai degrabæ lent. Aceastæ asociere este extrem de

recomandatæ pentru bærbaflii începætori, plæcerea resimflitæ
la nivelul penisului întærind senzafliile simflite la nivelul
punctului H. În orice caz, excitaflia penianæ nu trebuie sæ
fie dusæ pânæ la ejaculare cæci, datoritæ fazei refractare,
penisul se va odihni, nemaifiind posibilæ stimularea simul-
tanæ a punctului H øi a penisului. Stimularea penianæ tre-
buie opritæ în faza de ejaculare iminentæ, înainte de pragul
de non°retur, øi sæ nu fie reluatæ decât dupæ ce pericolul
va fi trecut. Ceea ce trebuie fæcut este menflinerea excita-
fliei peniene în stadiul de platou, pentru a susfline excita-
bilitatea punctului H. Cu timpul, acesta se va dovedi tot
mai excitabil pânæ în ziua în care îøi va dezvælui întreg
potenflialul sæu orgasmic. Ræbdare constantæ, ascultarea
propriului corp øi al partenerului øi, într°o zi, orgasmul
se va produce... se va repeta, cæci orgasmul sec, færæ elimi-
narea spermei, are capacitate repetitivæ.
Sæ mai adæugæm cæ pentru voi, doamnelor, stimularea
punctului H væ va da ocazia sæ oferifli multæ plæcere aman-
tului vostru sfârøind prin a°l avea la degetul mic: docil,
supus plæcerilor dæruite de degetele voastre, îi suntefli
stæpânæ: înainte de orgasm, va implora sæ nu væ oprifli,
va flipa cæ putefli face ce vrefli cu el. Dar nu abuzafli!
La orientali, perineul era sediul primei chakre, a chakrei
de bazæ. Era situatæ în spate, chiar înainte de anus. El
deflinea cea mai mare energie. Pentru a o stimula, tantricii
foloseau printre altele o minge din lemn pe care se aøezau.
În schimb, când doreau sæ se relaxeze, masau perineul.
Este verificat cæ acest gen de masaj produce o relaxare
profundæ.
De la fese la astru
Pentru cæ te afli în regiunea perinealæ, nu ezita sæ faci

o vizitæ øi zonei învecinate. O vizitæ care va produce mici,
dar importante plæceri, færæ îndoialæ. Bærbatul este întins
pe spate, cu coapsele îndepærtate øi îndoite, pofli sæ°i pal-
pezi fesele cu mâna, sæ le mângâi uøor cu vârful degetelor,
sæ le zgârii superficial cu unghiile.
Imperceptibil vei aluneca spre øanflul intrafesier, spre
anus. Aici pielea este extrem de sensibilæ øi gata sæ elibe-
reze plæceri øi senzaflii nebænuite. Este suficient sæ o pipæi
cu vârful degetelor pentru a°l face pe bærbat sæ palpite.
Îi place extrem de mult, dar cum îi este fricæ sæ nu fie
catalogat drept homosexual, va protesta: „Lasæ°te mân-
gâiat, dragul meu, bærbaflii au øi ei dreptul sæ le placæ asta“.
Era gata sæ°øi strângæ fesele, dar tu l°ai fæcut sæ se destindæ
øi sæ se relaxeze. Dintr°odatæ îi place, este adeværat cæ este
extrem de plæcut.
Apoi, øiret, coboaræ în astrul anal. Fæcut din pliuri fine,
radiale, orificiul anal seamænæ cu un astru. Odatæ ajunsæ
pe razele anale, fæ semne discrete cu vârful degetelor. Dacæ
bærbatul dæ semne cæ îi place, fæ°i marele cadou, dupæ ce
l°ai særutat îndelung pe fiecare fesæ, despærfleøte°i fesele
cu mâna aøezând limba pe anus. Bærbatul reacflioneazæ,
este cam mult pentru el. Dar se va relaxa øi atunci vei
începe sæ te joci cu vârful limbii pe razele anale. Nu mai
poate sæ reacflioneze, este sufocat, urlæ, dar de plæcere. Dar
acesta nu este ultimul tæu cuvânt. În timp ce îi lingi
orificiul, limba lasæ salivæ. Atunci strecoaræ°fli mâna în
spafliul interfesier øi cu un deget spre marginea anusului,
introducându°l încet, încet cu un milimetru pe oræ (exa-
gerez desigur). Este ca o magie, iubitul tæu aproape cæ nu
148 Gérard Leleu
a remarcat. Când ai ajuns în canalul rectal, opreøte°fli

miøcarea. Acum bærbatul este conøtient de prezenfla dege-
tului simflind o plæcere nouæ, insolitæ, solidæ, care ajunge
pânæ în penis.
Apoi te întorci la penis pentru a sfârøi secvenfla, dar
menflinându°fli degetul în anus. Vei observa cæ plæcerile
pe care i le ofereai în zona din faflæ sunt amplificate de
cele din zona din spate. Astfel, se verificæ încæ o datæ legea
înmulflirii plæcerilor.
Ascultæ°fli amantul care te binecuvânteazæ. Mâine sau
poimâine el va fi cel care te va conduce din mângâiere în
mângâiere, pe calea luminoasæ a fericirii simflurilor.
15
Bærbatul øi penisul lui
Î
ncæ din copilærie, bæiatul a remarcat cæ aceastæ parte
a corpului este extrem de specialæ. Pærinflii îi dau
nume drægufle precum „cuculefl“ sau „puflicæ“, dar
întotdeauna folosind un apelativ diminutivat, ca øi cum
ar vrea sæ°l minimalizeze, ceea ce nu°l va împiedica sæ
devinæ important øi sæ creascæ.
O jucærie extraordinaræ
Cuculeflul serveøte mai întâi pentru a face pipi. Jetul de

urinæ care iese este puternic, ajunge departe øi poate fi dirijat,
sau bæieflelul chiar se poate juca cu el stropind plantele sau
insectele. Bæiefleii pot face concurs de jeturi de urinæ, expu-
nându°øi astfel penisul. Aøadar, tofli bæieflii au acelaøi lucru.
Øi tata are, l°a zærit odatæ sau chiar l°a væzut odatæ fæcând
pipi lângæ un copac. În schimb, surorile lui sau surorile
prietenilor nu au puflæ. Ele fac pipi aøezate, ascunzându°se.
Øi mai mult: încetul cu încetul, aceastæ micæ pasære
începe sæ se facæ tot mai mare, se umflæ, se ridicæ singuræ,
150 Gérard Leleu
aducându°i o senzaflie intensæ de plæcere. Dacæ se atinge

sau mama îl atinge, este încæ øi mai plæcut. Câteodatæ
aceastæ plæcere se transmite în fese, în abdomen, pânæ în
creøtet. Mai târziu va flâøni din el un lichid, sperma, pre-
gætindu°se pentru un altfel de concurs de jet.
Se poate vedea prea bine cæ acest organ nu este un
simplu furtun. Este ceva care are propriul resort, o energie
proprie, expansivæ, propulsivæ. Aspiræ spre exterior øi
emite lichide cu forfla. Are o putere de cuceritor.
Este perioada în care bæieflii se joacæ cu revolverul: pac!
pac!, a ataca nu înseamnæ a ucide, ci a lucra cu un facsimil
al penisului, înseamnæ a stæpâni øi a expulza ceva cu aju-
torul lui. Iatæ deja o prefigurare a funcflionærii adulte a
penisului.
Cuvintele pærinflilor
Cuvintele pærinflilor devin foarte importante pentru a°l

face pe bæieflel sæ°øi dea seama de rolul pe care îl va avea
penisul la vârsta adultæ, fæcându°l astfel sæ°l accepte. Pærin-
tele de acelaøi sex, tatæl, trebuie sæ°i vorbeascæ, confirmân-
du°i astfel identificarea cu modelul masculin. Pentru bæiat
a øti cæ, în afaræ de urinæ, penisul produce øi sæmânfla vieflii
îi conferæ organului o altæ dimensiune. Tatæl lui posedæ,
ca øi el, aceastæ sæmânflæ a vieflii øi el însuøi, bæieflelul, este
proba ei vie, el, care este construit dupæ chipul øi asemæ-
narea tatælui øi funcflioneazæ ca acesta. Aceste observaflii
vor avea ca efect un oarecare recul faflæ de ataøamentul
pentru mamæ øi asupra fantasmelor sale sexuale cu ea.
Aceastæ detaøare se va face cu atât mai eficient, cu cât
bæiatul va øti mai bine sæ se serveascæ de penis, sæ°øi
provoace erecflie øi ejaculare, pentru a°øi produce plæcere.

Acest fapt de o importanflæ majoræ îl liniøteøte øi valori-
zeazæ, aceasta îi dæ certitudinea cæ nu mai este un copil,
cæ nu mai depinde de mama øi de fantasmele pe care le
elaboreazæ în legæturæ cu ea pentru a cunoaøte plæcerea.
A stæpâni puterea sa sexualæ îl face sæ iasæ din imaturitatea
infantilæ øi îl confirmæ ca bærbat. Fæcând din puterea sa
masculinæ cheia de boltæ a construcfliei narcisice, aceastæ
elaborare îl va conduce la a face din penis simbolul virili-
tæflii øi a°l învesti cu toatæ sexualitatea sa.
Triumful falusului
Devenid adolescent øi apoi adult, bærbatul simte din

ce în ce mai mult puterea penisului. Erecflia este din ce în
ce mai puternicæ, magistralæ. Væzându°øi penisul alungin-
du°se, umflându°se, tinzând spre infinit, înroøindu°se,
într°atât este de plin de sânge, bærbatul se umple de feri-
cire øi de mândrie. Pipæindu°øi penisul, constatându°i
fermitatea de oflel, bærbatul este uimit, liniøtit, fericit. Ce
noroc cæ funcflioneazæ atât de bine!
Dar a vedea øi atinge nu înseamnæ aproape nimic faflæ
de ceea ce simte, aceastæ senzaflie somptuoasæ de tensiune,
hiperagreabilæ (penisul „pulseazæ“ ca o inimæ), de ten-
siune fremætândæ (penisul este stræbætut de fiori ca apa
înainte de a începe sæ clocoteascæ), de tensiune vibrândæ
(vibreazæ ca o coardæ în pizzicato), de tensiune oscilantæ
(marcheazæ tempoul de jos în sus øi invers, ca un metro-
nom). Senzaflii însoflite de nevoia de a penetra øi de a se
afunda, de a fi înghiflit, strâns, nevoie care mai întâi se
simte în penis, pentru a pune apoi stæpânire pe bærbat.
152 Gérard Leleu
Aceastæ impresie de tensiune øi aceastæ nevoie de a pe-

netra sunt extrem de plæcute, dar, nesatisfæcute pe o peri-
oadæ lungæ de timp, devin tot mai dezagrabile, la limita
durerii. Este mai mult decât o plæcere, este o neræbdare,
o foame excesivæ, devenind ceva de nestæpânit. Bærbatul
nu poate sta locului, trebuie neapærat sæ gæseascæ o soluflie,
o uøurare. Soluflia idealæ este femeia iubitæ care, din dra-
goste, îl primeøte în ea. Dar la limitæ, orice femeie ar putea
face aceasta, cele a cæror meserie este de a uøura aceste
pulsiuni — prostituatele — sau din nefericire orice femeie
care îi iese în cale: acesta este violul. În absenfla unei femei,
bærbatul se masturbeazæ, mâna fæcând oficiile vaginului
dacæ nu este alt obiect care l°ar putea primi: o pæpuøæ gon-
flabilæ, de exemplu. Aceastæ descriere, oarecum cinicæ, are
drept scop de a face sæ se înfleleagæ caracterul imperios
al senzafliei unui penis în erecflie.
Sæ mai adæugæm cæ nevoia de penetrare, de a se stre-
cura în tot ceea ce aminteøte de un orificiu, explicæ øi
plæcerea masculului se a°øi strecura penisul între coapsele
partenerei, între sâni, la subsoaræ, în guræ sau anus.
Se poate vedea astfel de ce sexualitatea bærbatului se
organizeazæ în jurul penisului în erecflie øi de ce toatæ fiinfla
lui se învârte în jurul acestui organ care a devenit proba
øi simbolul virilitæflii øi chiar a existenflei sale de bærbat.
Devenit totemul sæu portabil, falusul este reprezentantul
masculinitæflii. Aceastæ poziflie se va consolida atunci când
erecflia se va termina cu penetrare øi orgasm.
Cuvinte de bærbat
Astfel, bærbatul întrefline o adeværatæ relaflie cu penisul

sæu. Îi vorbeøte, îl mângâie, îl admiræ. „Eøti frumos, magnific.
Ce prestanflæ. Sunt mândru de tine.“ Îl previne: „Prietene,

în dupæ°amiaza aceasta trebuie sæ fii la înælflime. Contez
pe tine.“ Îl felicitæ: „Bravo! Ai fost perfect amice!“ Îl ceartæ:
„Lamentabil, ai fost lamentabil. M°ai trædat. Erai ca mort
iar eu aveam o figuræ de om ridicol“. Îl pedepseøte scutu-
rându°l, bætându°l uøor cu palma. Îl mângâie, îl spalæ
decalotându°i prepuflul, îi sæpuneøte glandul. Acesta este
fericit. Datoritæ sæpunului miøcarea culiseazæ de°a lungul
glandului, dacæ ar continua încæ puflin ar ajunge la orgasm.
Îl întrefline, ia vitamine, îl dopeazæ cu afrodiziace, dacæ
este nevoie îi dæ Viagra. Îi testeazæ din când în când starea
de funcflionare prin masturbare. Aceasta îl liniøteøte, fiind
ca un fel de antrenament. Se poate întâmpla sæ°l mæsoare
în lungime øi°n diametru...
Reversul medaliei
Faptul de a miza numai pe penis øi de a face din el un

simbol al virilitæflii are øi un revers: când erecflia scade sau
dispare, tot eøafodajul narcisic øi sexual al masculinitæflii
se præbuøeøte. Or, penisul este un organ capricios care nu
ascultæ de semnul din deget sau din ochi, asupra cæruia
voinfla nu are nicio putere. Motivele din care acesta poate
face mofturi vor fi studiate ulterior, acum facem consta-
tarea cæ nu este bine sæ acorzi atât de multæ importanflæ
unui organ atât de vulnerabil. Cu cât afli plasat mai sus
penisul, cu atât mai dureroasæ va fi cæderea. Nu existæ
erecflie, nu existæ penetrare, bærbatul nu mai existæ. Este
o aneantizare.
Un alt revers este grija pe care bærbatul øi°o face cu
privire la mærimea penisului. A devenit aproape o obsesie,
154 Gérard Leleu
care este øi mai evidentæ de la apariflia filmelor porno.

Comparaflia cu aceøti „actori“ cu membrul extrem de viril
are de ce sæ creeze complexe. Bærbatul care nu are un penis
gigantic va suferi desigur atunci când este comparat.
Comparafliile au început din copilærie, desigur odatæ cu
concursurile de jet de urinæ øi de mærime a penisului. Au
continuat cu cele din adolescenflæ, de erecflie øi de jet de
spermæ. Apoi au continuat în dormitoarele internatelor,
în vestiarele cluburilor sportive øi la duøurile din cazarmæ.
În aceste circumstanfle, bærbatul a putut sæ°øi dea seama
cæ ceilalfli „o aveau mai mare“ sau, mai ræu, a putut sæ
audæ, primind lovitura din plin... în sex, vreo umilinflæ cu
privire la mærimea penisului lui. Viitorul sexual al acestui
bærbat va fi marcat de frica de a nu fi suficient de mare
sau, mai ræu, de a nu fi suficient de viril.
Uneori poate fi vorba de cuvintele devalorizante ale
unei femei; chiar dacæ nu este o comparaflie directæ, bærba-
tul øtie prea bine cæ femeia a væzut øi alte penisuri, pe care
le are în cap øi cu care face comparaflia. Mulfli bærbafli devin
impotenfli, disperarea punând stæpânire pe ei, unii ajun-
gând chiar la sinucidere. Bærbatul suportæ greu criticile
privitoare la mærimea penisului sau la calitatea erecfliei
acestuia. Doamnelor, nu denigrafli niciodatæ sexul unui
bærbat! Fifli întotdeauna pozitive, liniøtifli°l øi, la cel mai
mic progres, complimentafli°l. Atunci vefli vedea înfæptuin-
du°se miracole!
Tot aceastæ problemæ legatæ de mærime îl face øi pudic
pe bærbat, pentru cæ, da, bærbatul este pudic. Altædatæ îi
puteam vedea pe bærbafli aøteptând sæ treacæ goi prin fafla
unei comisii sau în cursul unei consultaflii când îøi scot
slipul împotriva voinflei lor, jenafli de consultarea penisu-
lui. Lucrul de care se tem bærbaflii în astfel de situaflii este
analizarea mærimii penisului de cætre ceilalfli. Øi mai sunt

øi erecfliile intempestive. Aceastæ pudoare a bærbaflilor le
mai taie din fanfaronadæ øi din limbajul îndræznefl.
Ræzboinicul
Când bærbatul se aflæ în erecflie maximæ, când îøi simte

penisul tare ca fierul, când simte aceastæ nevoie imperi-
oasæ de a penetra, simte cæ are un suflet de ræzboinic. Atunci
îøi simte penisul ca o lamæ gata sæ penetreze vulva øi sæ
pætrundæ în carnea femeii. În rest, îl denumeøte cu apela-
tive evocatoare: „arbaletæ“, „sabie“, „pistol“...
De aceea se poate întâmpla ca bærbaflii sæ facæ dragoste
în mod agresiv, cu o urmæ de sadism, ca o efracflie. Lucru
evident în violul criminal sau în „violul conjugal“; se poate
întâmpla øi în coitul consimflit de femeie, atunci când este
expeditiv øi scurt, færæ preludiu. Ce au în comun toate
aceste comportamente? Aceastæ „iubire amprentatæ de
mânie“ apærutæ în copilærie devine dorinflæ°furie. Este
expresia refuzului de a fi nevoit sæ cearæ ceva unei femei
de frica de a nu fi respins de aceasta. Dorinfla de a avea
orgasm foarte repede øi de a nu întârzia în braflele femeii
dupæ ejaculare, cæci acesta este un moment de slæbiciune
øi de abandon care îi va aminti prea mult de copilærie.
Pare evident cæ, scurtcircuitând seducflia care ar tre-
bui sæ preceadæ actul sexual øi scurtând lungimea actu-
lui, bærbatul îøi aratæ frica de atotputernicia femininæ. Øi
frica de a nu øti sæ îndeplineascæ actul, de a nu fi impotent.
Atunci agresivitatea sa este o modalitate de a°øi arma
sexul: violatorii nu sunt niciodatæ impotenfli. O formæ de
misoginie stimuleazæ dorinfla.
156 Gérard Leleu
Un animal ciudat
Penisul se dovedeøte a fi un personaj sau un animal

care are propria sa viaflæ, independentæ de cea a proprie-
tarului, care nu°i este stæpân. Scapæ voinflei acestuia øi, mai
mult, logicii lui: se umflæ øi se ridicæ sau se dezumflæ øi
face nazuri færæ ca bærbatul sæ poatæ face ceva. Pe scurt,
nu face decât ce°l taie capul. Ceea ce°l pune pe bærbat în
situaflii dificile øi uneori dramatice. Invitæ o femeie la dans
øi iatæ cæ domnul penis se ridicæ ostentativ în pantalon.
Dar øi mai ræu este atunci când tija rigidæ a sexului o atinge
pe parteneræ în timpul miøcærilor dansului. Unele femei
ar putea sæ se bucure, altele ar putea sæ se simtæ jenate.
Unele îl apostrofeazæ pe bærbat, care nu poate face nimic.
Bærbatul încearcæ în zadar sæ-i adreseze penisului unele
sfaturi de a fi discret. În zadar. Un alt exmplu. Un bærbat
internat în spital. Infirmiera vine sæ°i dea unele îngrijiri
sau sæ°i facæ toaleta øi iatæ cæ penisul intræ pe neaøteptate
în erecflie. Într°adevær, nu este jenant decât pentru elevele
infirmiere, cele care au vechime în serviciu au mai væzut
aøa ceva. Dar bærbatul simte întotdeauna cæ°i este ruøine.
Situaflia inversæ — debandadæ — nu este cu nimic mai
fericitæ: este povestea unei doamne cucerite dupæ o luptæ
acerbæ care hotæræøte sæ se dæruiascæ. Doamna încælzitæ
færæ preludiu hotæræøte sæ i se dæruiascæ, implorându°l sæ
facæ dragoste cu ea. Øi atunci, panæ! Penisul se înmoaie,
lasæ capul în jos, se strânge. Niciun ordin, nicio implorare,
nicio încurajare nu°l pot scoate din letargie. Acest carac-
ter capricios al penisului este cauza timiditæflii øi stângæciei
multor bærbafli în apropierea unei necunoscute sau a unei
femei care îi impresioneazæ. Femeia trebuie sæ°l îmblân-
zeascæ pe bærbat øi bestia care protesteazæ.
Erecflie neaøteptatæ, lipsa erecfliei, detumescenfla inopi-

natæ... bærbatul nu poate stæpâni întotdeauna penisul øi
nici destinul. Aceastæ autonomie a penisului, bærbatul o
vede detaøându°se de corp øi zburând, ca øi cum ar fi în
vis. Fragilitatea erecfliei explicæ paradoxal de ce bærbatul
devine dominator, agresiv, violent.
Ce îl animæ pe animal?
Ce animæ penisul? Este întrebarea pe care el øi°o punea

deja în copilærie øi pe care i-o adresa mamei, întrebare ræ-
masæ færæ ræspuns. Adultul øtie ræspunsul, el îl va desco-
peri la adolescenflæ: puterea pe care o are asupra lui femeia.
Doar simpla ei vedere, doar parfumul prezenflei ei, doar
imaginea sau evocarea ei face ca membrul masculin sæ se
ridice ca sub efectul unei baghete magice. Farmecele fe-
meii acflioneazæ ca niøte vræji, încântarea pe care o produce
flinând de vræjitorie.
16
Penisul: o capodoperæ
P
enisul nu este decât partea vizibilæ a aparatului sexual
masculin, care cuprinde de altfel øi testiculele ascun-
se în scrot, canalul seminal, prostata, vezica semi-
nalæ øi uretra prostaticæ. Penisul este compus din trei pærfli:
trunchiul penisului, baza sau rædæcina penisului øi glandul.
Înainte de a detalia aceastæ anatomie, sæ descriem si-
lueta penisului væzutæ din exterior; din profil este concavæ
spre partea de sus, altfel spus face o miøcare galantæ de
ajustare la vagin øi la curbura acestuia. Væzut de sus, adicæ
prin ochii proprietarului, penisul este uøor înclinat spre
stânga.
Trunchiul penisului
Este cuprins între bazæ øi gland. Reprezintæ douæ treimi

din penis. Confline corpii erectili, tuburi care se umplu de
sânge devenind astfel ferme øi rigide: doi corpi spongioøi
øi unul cavernos. Cei doi corpi cavernoøi sunt aøezafli în
partea de sus unul paralel cu celælalt, precum flevile unei
puøti cu douæ focuri (comparaflie inspiratæ de asemænare,

øi nu din nu øtiu ce spirit ræzboinic), corpul spongios se
aflæ în partea de jos, paralel cu corpii cavernoøi. În centrul
sæu se aflæ uretra.
Aceøti trei corpi erectili sunt constituifli din flesut erectil.
Vom vedea în capitolul despre erecflie cum funcflioneazæ.
Baza penisului
Este situatæ în perineu, acest spafliu dintre pubis øi anus

care constituie fundul bazinului. Adicæ este invizibilæ.
Reprezintæ o treime din penis, o adeværatæ rædæcinæ a aces-
tuia care în partea de sus se insereazæ în muøchii abdomi-
nali, iar în partea de jos, în osul pubian. Este o inserflie
foarte solidæ. Invizibilæ, rædæcina poate fi totuøi palpatæ;
apæsând cu vârful degetelor perineul, se simte o umflæturæ
longitudinalæ: aceasta este extremitatea posterioaræ a
corpului spongios. Este zona erogenæ, a „punctului A“ (de
væzut capitolul 14).
Glandul
Este constituit prin umflarea corpului spongios. Øi el

este un corp erectil, dar mai puflin dur decât membrul,
este chiar elastic. Natura a vrut sæ fie aøa, pentru a°i oferi
femeii un contact mai plæcut.
Glandul este cæptuøit cu mucoasæ, un flesut fin, care nu
seamænæ cu o piele normalæ, keratinizat, de unde culoa-
rea roøie — cu atât mai vizibil atunci când sângele pæ-
trunde aici în aflux — øi extrema sa sensibilitate. Pe ea se
160 Gérard Leleu
aflæ extrem de mulfli receptaculi senzitivi, printre care fai-

moøii corpusculi ai voluptæflii, corpusculii Krausse. Este
singurul loc din corp care posedæ aøa ceva, la fel ca øi
clitorisul. Sunt în numær de 8 000. Coroana glandului øi
frenul, aceasta „aflæ“ care se întinde pe fafla inferioaræ a
penisului între gland øi membru — sunt extrem de bogafli
în corpusculi ai plæcerii, ceea ce°i face extrem de sensibili.
Cea mai micæ stimulare cu degetul sau cu gura provoacæ
o plæcere extremæ bærbatului.
Prepuflul
Este acel capiøon care acoperæ øi protejeazæ glandul.

Se poate întâmpla ca sub el secrefliile sæ stagneze øi sæ pro-
ducæ infecflii, infecflii locale ale pielii glandului, infecflii care
pot urca pe cæile urinare sau infecflii transmisibile sexual.
La acest nivel se pot instala øi anumite aderenfle. Se poate
întâmpla ca prepuflul sæ se strângæ la capæt, fæcând decalo-
tarea øi astfel curæflarea imposibile. Aøa apare fimoza. Este
necesaræ operaflia. Unele religii ca iudaismul sau islamis-
mul cer tæierea totalæ a prepuflului, circumcizia. Este o pre-
scriere ce apare în textele sacre. Poate fi explicatæ øi din
motive de igienæ. Dar pentru prevenirea infecfliilor øi ade-
renflelor sunt suficiente decalotarea øi spælarea regulatæ.
Erecflia
Principiul de bazæ al erecfliei este simplu: este vorba

de umplerea cu sânge, sub presiune, a unui furtun închis,
penisul, fæcut din flesuturi erectile, un flesut erectil fiind un
flesut vascular apt a se umple cu sânge. În realitatea, o erec-

flie este un fenomen extrem de complex, subtil, admirabil.
Denumirea de „corp spongios“ oferæ o primæ infor-
maflie: unul dintre aceøti corpi este structurat ca un burete,
adicæ este fæcut din alveole; denumifli „cavernoøi“, ceilalfli
doi corpi sunt fæcufli din mici caverne. Alveolele øi caver-
nele sunt niøte cavitæfli, astfel cele douæ tipuri de corpi au
aceeaøi structuræ: sunt acumulæri de minicavitæfli sau de
saci de mærimea de 3 mm. Existæ câteva sute de mii de
astel de structuri.
Fiecare minicavitate este prevæzutæ cu o miniarteræ care
o alimenteazæ cu sânge øi o minivenæ care o evacueazæ.
Când apare excitaflia, miniartera se dilatæ, debitul se mæ-
reøte øi minivena se închide, nelæsând sângele sæ iasæ.
Rezultatul este cæ sângele se pæstreazæ în minicavitate, care
începe sæ se umfle; aceastæ umflare este limitatæ de flesutul
care înconjoaræ penisul. Deci sângele se acumuleazæ, iar
presiunea creøte întærind flesutul erectil. Este principiul
anvelopei øi al pneului care o înconjoaræ: dacæ umflæm
anvelopa, dar expansiunea ei este cuprinsæ în pneu, pre-
siunea øi duritatea ansamblului vor creøte. Trebuie sæ øtifli
(cæci va fi baza tratamentului impotenflei cu Viagra) cæ
membrana care cæptuøeøte minicavitæflile — endoteliul —
secretæ monoxid de azot, aceasta fiind o substanflæ care
provoacæ vasodilataflia miniarterelor øi minicavitæflilor,
provocând relaxarea fibrelor musculare netede ale vaselor.
Un sistem autonom
Erecflia este controlatæ de sistemul nervos autonom,

format din sistemul simpatic øi sistemul parasimpatic.
162 Gérard Leleu
Simpaticul comandæ starea flascæ: el determinæ vaso-

constricflia arteriolei aferente cavitæflii, ceea ce provoacæ
o reducere a sângelui conflinut øi dezumflarea; media-
torul chimic al sistemului simpatic este noradrenalina,
flinefli bine minte. Sistemul parasimpatic dirijeazæ erecflia,
determinæ vasodilatarea arteriolei care merge la cavitate,
ceea ce face sæ creascæ volumul de sânge, iar aceasta sæ
se umfle; mediatorul chimic al parasimpaticului este
acetilcolina.
Atunci când nu existæ excitaflie, simpaticul este cel care
conduce, existæ un tonus simpatic permanent care men-
fline minicavitæflile în stare flascæ (øi penisul moale). În caz
de excitaflie, stimulærile sexuale sting tonusul simpatic,
parasimpaticul dirijând activitatea, producând umflarea
minicavitæflilor øi deci erecflia penisului.
Frica, stresul, frigul provoacæ o secreflie de adrenalinæ —
mediator chimic al simpaticului — prin glandele supra-
renale, ceea ce face erecflia imposibilæ.
Voinfla nu poate comanda erecfliei, fenomen care depin-
de exclusiv de sistemul nervos autonom.
Ce provoacæ erecflia?
Existæ numeroase circumstanfle care pot provoca erecflia.

Cea mai evidentæ constæ în aplicarea unui stimul asupra
penisului (mângâierile din primul cerc) în special pe punc-
tele cele mai sensibile ale glandului, frenul øi coroana.
Dar erecflia se poate obfline øi prin stimularea tuturor
punctelor de pe corp (mângâierile din cercul al doilea øi
al treilea). Se øtie cæ îmbræfliøarea sau doar atingerea mâinii
unei femei poate provoca erecflia penisului. Având erec-
flie de îndatæ ce este atins, bærbatul are întotdeauna chef

sæ facæ dragoste, chiar dacæ partenera nu se gândeøte la
asta. Bærbatului care øtie cæ erecflia este un reflex automat
îi revine sarcina de a nu°i da curs automat.
În spafliul cercului al treilea, contactul este extrem de
erogen, særutul pe guræ de exemplu. Aici excitaflia poate
fi foarte puternicæ, pe femeie acest tip de særut o excitæ.
Toate simflurile bærbatului, atunci când sunt stimulate,
pot aduce penisul în erecflie: vederea unei femei în carne
øi oase sau a unei imagini cu o femeie are puterea de a
declanøa o erecflie. De aici revistele cu femei goale øi filme-
le porno cu femei care se dezbracæ. Da, bærbaflii sunt niøte
vizuali.
Øi vocea unei femei poate avea un efect excitant, în
special vocea femeii dorite, sau vocea cu intonaflii calde,
o voce mai cu seamæ lentæ, puflin gravæ, aproape øoptitæ,
evocând intimitate, confidenfle, plæcere.
În sfârøit, mirosul unei femei poate da naøtere unei
erecflii. Feromonii emiøi de femeie ating nærile bærbatului
øi busculeazæ creierul arhaic færæ voia lui. Øi iatæ°l pe
bærbat, dintr°odatæ, euforic, în erecflie. Øtim cæ moleculele
odorifere sunt mesagerii cei mai primitivi øi eficace ai
dorinflei. Ele trezesc în bærbat trecutul îndepærtat, de ani-
mal preistoric, apoi, de vânætor preistoric.
Uneori, bærbatul nu are nevoie de niciunul dintre sim-
flurile sale (pipæit, miros etc.), este de ajuns sæ rememoreze
o imagine pentru a avea o erecflie. Sau sæ viseze, sæ fantas-
meze. Aceastæ erecflie este pur psihogenæ. Aici regæsim
triumful imaginii, cæci imaginile sunt cele care ne revin
sau pe care le fantasmæm, nu mirosurile sau vocile.
Øi mai uimitoare sunt reacfliile nocturne, care se întâmplæ
spre dimineaflæ øi care se numesc øi „treziri triumfale“.
164 Gérard Leleu
Erecfliile nocturne
Au loc în timpul somnului paradoxal. Sæ ne amintim

cæ somnul nu este un fenomen continuu øi monolitic, el
este compus din succesiuni de cicluri (în total 6–8) cu o
duratæ de 1 oræ øi 30’ sau 2 ore, între care ne putem trezi
total sau nu. Fiecare ciclu este compus la rândul sæu din
5 stadii. Al cincilea stadiu se numeøte „somn paradoxal“,
pentru cæ undele electrice înregistrate sunt accelerate, ceea
ce corespunde unei stæri de veghe, în timp ce somnul este
profund. Acest stadiu este scurt, 15–20 de minute øi totuøi
de o importanflæ majoræ. În acest moment, calculatorul
nostru psihic administreazæ tot felul de operaflii de mente-
nanflæ: triazæ, clasificæ øi memoreazæ informaflii. Visul este
parte din acest act.
În ceea ce priveøte tema noastræ, trebuie sæ øtifli cæ som-
nul paradoxal joacæ un rol important în activitatea noastræ
sexualæ. În acest stadiu, penisul primeøte un aflux de
sânge øi intræ în erecflie, aceastæ intumescenflæ dureazæ în
jur de 30 de minute, ea se manifestæ din copilærie — de
la vârsta de 3 ani, pânæ la bætrânefle. Uneori se poate în-
tâmpla ceea ce numim „poluflie nocturnæ“, dar cel care
doarme nu se trezeøte întotdeauna. Øi femeia cunoaøte o
turgescenflæ a clitorisului, a vulvei øi vaginului care se
poate lubrifia. Øi ea poate avea orgasm.
Aceste fenomene apar în special între miezul nopflii øi
dimineaflæ. Se repetæ de 3, 4 ori. La bærbat cea mai puter-
nicæ erecflie este cea de dimineaflæ, de unde denumirea de
„trezire triumfalæ“. Aceste erecflii prezintæ interes øi ser-
vesc drept test: dacæ aceste erecflii se întâmplæ la un bærbat
care suferæ de disfuncflii erectile, înseamnæ cæ mecanisul
sau erectil nu este bolnav øi cæ tulburærile sunt de naturæ
psihicæ. Totuøi, aceste erecflii nocturne pot scædea uneori,

færæ a însemna o alterare a mecanicii erectile, acest lucru
putînd apærea când bærbatul este obosit, are multe griji
sau îmbætrâneøte.
Mærimea penisului
Aceasta este o anecdotæ adeværatæ: o femeie øi un bær-

bat se întâlnesc cu ocazia unui seminar. Sunt foarte atraøi
unul de celælalt. La sfârøitul sæptæmânii, se pomenesc în
camera femeii însufleflifli de o dorinflæ puternicæ. În timp
ce se dezbracæ, femeia întreabæ: „Ce mærime?“ Bærbatul
îi ræspunde: „180 cm, de ce?“ „Nu asta te°am întrebat“,
insistæ femeia. Bærbatul îøi priveøte picioarele interogativ
øi spune: „45“. „Nici de asta nu este vorba“, continuæ ea.
Bærbatul înflelege în sfârøit: „Despre penis este vorba? Nu
øtiu, nu l°am mæsurat niciodatæ.“ Dar vraja se rupsese. Iar
noaptea a fost calmæ øi færæ urmæri.
Astfel, obsesia masculinæ a lungimii penisului le poate
cuprinde øi pe unele femei.
Încæ din copilærie, bærbatul este preocupat de lungimea
penisului, datoritæ comparafliilor pe care le face, între prie-
teni, atunci când îøi aratæ reciproc pufla. Mai târziu, prin
dormitoare øi vestiare, vor avea ocazia sæ facæ alte com-
paraflii, de data aceasta involuntare. Vizionarea filmelor
porno îi va zgudui øi mai mult pe cei care au deja com-
plexe de inferioritate, complexul penisului mic. Dar lovi-
tura de graflie va fi datæ de femeia rea øi proastæ care va
exclama: „Ce micæ este!“
Trebuie sæ spunem cæ, væzut de la înælflimea privirii
sale, penisul îi va pærea øi mai mic.
166 Gérard Leleu
Cifrele pe care vi le voi da au drept scop sæ væ liniø-

teascæ pe dumneavoastræ, bærbaflii. Mæsurarea se face de
la osul pubian la extremitatea glandului decalotat. În stare
de repaus, penisul mæsoaræ între 7 øi 11 cm, cu o medie
de 9 cm. În erecflie mæsoaræ între 13 øi 18 cm — cu o medie
de 15 cm. 90% dintre bærbafli au între 13–18 cm. Numai
sub 8 cm — micropenis — pot sæ fie probleme. Reflinefli
cæ la 50 de ani penisul a pierdut cam 1,5 cm. Øi aceasta
nu se datoreazæ îmbætrânirii, ci lipsei de exercifliu.
O dimensiune convenabilæ îi permite penisului sæ frece
mucoasa vaginului øi sæ atingæ fundul de sac øi colul. Cum
adâncimea vaginului este în medie de 8 cm în stare de
rapaus øi 11 în stare de excitare — prin dilatarea fundu-
lui de sac vaginal — imensa majoritate a penisurilor, cele
cu o mærime cuprinsæ între 13–18 cm, îøi face datoria: sæ
ocupe toatæ cavitatea øi sæ atingæ zonele foarte erogene:
fundul de sac øi colul.
Trebuie sæ avem în vedere øi diametrul penisului, care
în stare de repaus este între 28–30 mm, iar în stare de erec-
flie, 38–40 mm. Un diametru bun îi permite penisului sæ
umple vaginul øi sæ frece cât mai bine punctele erogene
ale pereflilor.
Trebuie sæ avem în vedere øi un ultim parametru: „con-
gruenfla“ dintre penis øi vagin. Indiferent dacæ unul sau
altul este mic, ceea ce este cu adeværat important este ca
ele sæ se adapteze cât mai bine cu putinflæ unul cu celæ-
lalt. Dacæ femeia este multiparæ — adicæ o femeie care a
avut mai multe sarcini —, vaginul ræmâne dilatat øi va
cere un penis mai mare. Invers, dacæ femeia are un vagin
normal sau strâmt, un penis mare va produce durere. Din
fericire, vaginul are o elasticitate foarte bunæ øi muøchi
constrictori, douæ elemente care îi permit sæ se muleze pe
orice fel de penis, cu atât mai mult cu cât intumescenfla

vaginalæ — umflarea flesuturilor erectile vaginale — con-
tribuie øi ea la învæluirea membrului viril.
De reflinut, de asemenea:
• Un penis de talie micæ în stare flascæ poate ajunge la
o talie normalæ în stare de erecflie. Nu existæ neapærat
o relaflie direct proporflionalæ între talia penisului flasc
øi cea a penisului în erecflie.
• Un penis de o mærime convenabilæ nu poate întotdeauna
susfline o erecflie prelungitæ, în timp ce un penis cu o
mærime mai modestæ poate avea o erecflie prelungitæ.
• La nivelul vaginului, punctele cele mai sensibile —
între altele punctul G — se aflæ în prima treime, acolo
unde are acces orice penis.
În total, majoritatea femeilor afirmæ cæ nu a constatat

vreo legæturæ între dimensiunile penisului øi plæcerea
lor — în afaræ de micropenis — 75% dintre femei nu îøi
exprimæ o preferinflæ pentru un penis mare. Dar toate spun
cæ ceea ce conteazæ este modul în care bærbatul se serveøte
de penis, arta sa eroticæ. Putem întâlni penisuri de talie
modestæ care le umple de plæcere pe cele mai pretenflioase
femei. Mærimea nu implicæ automat øi capacitatea de a
produce plæcere. Øi totuøi, atâflia bærbafli suferæ din cauza
complexului penisului mic. Ei reprezintæ un sfert din
plângerile pe care le aud în cabinet.
Înainte de a se gândi la mærirea penisului, bærbatul se
va preocupa sæ°øi întæreascæ muøchii care îi permit sæ°l
mobilizeze oarecum, bulbo°cavernoøii øi ischio-cavernoøii.
În poziflia în picioare, bærbatul va comanda penisului în
erecflie sæ efectueze miøcæri ascensionale. Va efectua serii
168 Gérard Leleu
de câte 20, 30 de contracflii pe care le va relua de 4–5 ori

pe zi. Dupæ 4 sæptæmâni de exercifliu, va face exerciflii øi
mai dificile, punând pe penis un prosop de toaletæ din
ce în ce mai greu.
Cât despre alungirea penisului, ideile nu lipsesc.
• Miøcæri de tracfliune regulatæ: antreneazæ o expansiune
a corpilor cavernoøi. O metodæ promite o alungire de
2 cm în câteva luni pânæ la 5 cm dacæ exercifliile sunt
susflinute. Exercifliile se fac câte 30 de minute pe zi (penis
agrandicus http:/www.penisagrandicus.com).
• Pompa cu vid forfleazæ sângele sæ umple penisul. Sunt
multe complicaflii: ruptura vaselor sanguine în penis,
cicatrici, deformæri, pierderea sensibilitæflii, boala
Lapeyronnie.
• Chirurgia oferæ ceva beneficii øi multe complicaflii:
deformæri, cicatrici, infecflii. În plus, græsimea care ser-
veøte drept material pentru mærire se poate resorbi.
Ameliorarea relafliei penis°vagin
În mod obiønuit, remediul indicat este sæ se propunæ

bærbaflilor o mærire de penis. Totuøi am væzut cæ este foarte
important øi un alt element: congruenfla, adicæ ajustarea
unui anumit penis la un anumit vagin øi reciproc. De
asemenea, trebuie avut în vedere faptul cæ øi femeia tre-
buie sæ lucreze asupra vaginului sæu.
Colaborarea dintre femeie øi bærbat
Este extrem de plæcut. Pentru a ajuta la realizarea

congruenflei dintre teacæ øi sabie, aø indica prelungirea
coitului: cu cât existæ mai multæ fricfliune între penis øi

vagin, cu atât mai mare va fi afluxul de sânge, cu atât mai
mult flesuturile erectile ale unuia øi altuia se vor umfla mai
mult. În plus, prelungirea contactelor are øi alte consecinfle
fericite, care vor compensa problemele legate de mærimea
penisului.
• O creøtere a temperaturii organelor care este extrem
de voluptoasæ, având impresia cæ penisul øi vaginul
se topesc în acelaøi creuzet.
• O exacerbare a sensibilitæflii mucoaselor, care duce la
o plæcere mai ascuflitæ.
• Apariflia unui fel de magnetism la suprafafla organelor
care face ca acestea sæ se atragæ, sæ se lipeascæ, sæ ira-
dieze unul spre celælalt. Bineînfleles, pentru a prelungi
contactul, trebuie ca bærbatul sæ°øi poatæ refline ejacu-
larea øi sæ practice „mângâierea interioaræ“, lucru ce
poate fi dobândit de oricine.
Lucrarea femeii
În cursul relafliei sexuale, femeia se va amuza practi-

când mici contracflii ale vaginului în jurul penisului pentru
a°l contacta, a°i face semn. În afara acestor momente, fe-
meia îøi poate întæri musculatura perineului în special
muøchiul pubo°coccigian care merge de la pubis la coccis,
muøchi ce înconjoaræ intrarea în vagin, denumit øi „muøchi
fluture“ sau „muøchiul fericirii“.
Aceastæ antrenare muscularæ va îmbunætæfli ajustarea
vaginului la penis. În plus, va creøte forfla orgasmelor fe-
meii øi va preveni eventuale pierderi de urinæ. Practic, aceste
exerciflii, numite „exercifliile Kegel“ sunt simple: întreruperea
170 Gérard Leleu
de mai multe ori a jetului urinar în cursul micfliunii per-

mite reperarea muøchiului pubo°coccigian. Mai ræmâne
sæ°l contractafli de 4–5 ori pe zi în serii de câte 20–30 de
contracflii. Un kinetoterapeut ar putea ghida femeia.
17
A avea sau a nu avea
P
entru bærbat „a avea sau a nu avea“ este echivalent
cu interogaflia metafizicæ: „a fi sau a nu fi“. Testi-
culele — din latinescul testis, martor — sunt mær-
turia cæ avem de-a face cu sexul masculin. În vremea
regalitæflii nu se putea anunfla naøterea Delfinului, a prin-
flului moøtenitor, decât dupæ ce medicul confirma cæ noul
næscut „are“. La Vatican, proclamarea alegerii papei nu
se fæcea decât dupæ ce un consiliu de cardinali costata cæ
viitorul papæ „are“. Trebuie sæ spunem cæ nefericiflii prelafli
ar fi ales odatæ din greøealæ øi o femeie, papesa Jeanne,
dupæ cum spune o legendæ.
Testiculele se formeazæ la embrion încæ din primele
zile. Este prima manifestare a formærii unui fæt mascul.
Copilul învaflæ apoi, încæ de mic, la ce servesc testi-
culele — produc sæmânfla vieflii — care este puterea lor
creativæ øi care este rolul penisului. Astfel este valorizat
corpul, astfel se instaleazæ mândria cæ are testicule øi penis,
astfel se confirmæ identitatea sa masculinæ øi se stabileøte
raportul de filiaflie cu tatæl, care øi el „are“. Pentru bæiat,
acesta este un pas mare în detaøarea de mamæ, denumit
172 Gérard Leleu
øi „maturizare oedipianæ“. Idealizarea sexului îi permite

bæiatului sæ se desprindæ de dulcegæriile infantile legate
de mamæ. Aceasta nu poate face nimic împotriva puterii
vitale care emanæ de la testicule.
Testiculele
Sunt glandele sexualitæflii masculine. Ele secretæ testoste-

ron, hormonul masculin care trece în sânge øi°i dæ bærba-
tului caracteristicile masculinitæflii. Secretæ de asemenea
spermatozoizi sau gamefli masculini, în suspensie într°un
lichid, lichidul seminal, care stræbate cæile sexuale: cana-
lul seminal, vezicula seminalæ øi uretra.
Testiculele nu se golesc, nici nu se retrag dupæ ejacu-
lare, cæci lichidul seminal pe care îl secretæ nu se acumu-
leazæ în ele, ci este împins pe mæsuræ ce este produs în
veziculele seminale care îi servesc drept rezervor. Sperma
este constituitæ din spermatozoizi øi lichidul în care înoatæ,
lichidul seminal secretat în cantitæfli mici de testicule, la
care se adaugæ øi lichidul secretat în cantitate mai mare
de prostatæ øi de vezicule.
Testiculele sunt conflinute de un sac din piele, scrotul.
Aceastæ piele este dublatæ de lame musculare fine care,
contractându°se, ridicæ testiculele. Aceste lame se pot con-
tracta la frig, pentru a pune la cald „bijuteriile“, din cauza
excitafliei directe (degete, buze, limbæ) sau indirecte (mân-
gâieri aplicate oriunde pe corp), pentru a feri testiculele
de miøcæri de balasare.
La polul superior al testiculelor se aflæ un muøchi în for-
mæ de cordon care leagæ acest pol cu perineul. În aceleaøi
condiflii ca mai sus (frig, excitare), acest muøchi se contractæ
øi ridicæ glandele. Iatæ un fapt care ar trebui sæ fie cunoscut

de femei: când scrotul iubitului se strânge øi testiculele
urcæ, înseamnæ cæ ejacularea nu este departe. Este un semn
precursor ejaculærii, de care ar trebui sæ se serveascæ, astfel
încât sæ se pregæteascæ de orgasmul bærbatului sau, dim-
potrivæ, sæ înceteze excitarea dacæ ejacularea nu este doritæ.
Dacæ ejacularea nu se produce, testiculele coboaræ.
Diferifli factori pot provoca relaxarea muøchilor care
susflin scrotul având ca efect cæderea testiculelor øi starea
flascæ a scrotului: o scædere a voluptæflii, destinderea de
dupæ orgasm øi cældura.
Testiculele sunt extrem de sensibile: orice presiune,
orice contact brutal provoacæ durere. O lovituræ violentæ
poate antrena o durere extremæ øi pierderea conøtiinflei.
Testosteronul
Este hormonul masculin, aflat în legæturæ cu genele Y,

care determinæ masculinitatea atât în plan morfologic, cât
øi psihic.
Testosteronul apare la embrion încæ din faza schiflei
testiculare, adicæ în cursul primelor 5 sæptæmâni. Încæ de
atunci creierul øi corpul fætului sunt impregnate de hor-
monul masculin. Mai târziu, la pubertate, se produce o
adeværatæ explozie de secreflie de testosteron care pro-
voacæ o adeværatæ metamorfozæ a bæiatului: apariflia carac-
terelor masculine primare (maturizarea spermatozoizilor,
creøterea testiculelor øi a penisului, creøterea libidoului
ca efect al orgasmului) øi a caracterelor masculine secun-
dare (creøterea înælflimii øi a musculaturii, pilozitate spe-
cificæ, repartizare diferitæ a græsimii, voce gravæ etc.).
174 Gérard Leleu
Toatæ viafla, testosteronul care scaldæ corpul øi encefalul

adultului îi va întrefline masculinitatea morfologicæ øi
psihicæ. În ceea ce priveøte psihismul, anumite comporta-
mente tipice ale bærbatului sunt legate de hormonul mas-
culin, precum nevoia de dominaflie, spiritul de competiflie
etc. S°a constatat cæ bærbaflii care aveau o cantitate mai
ridicatæ de testosteron în sânge prezentau o pulsiune de
dominare mai puternicæ, o nevoie mai mare de senzaflii
tari, ceea ce are ca efect mai multe conflicte øi infidelitæfli.
Procentul divorflurilor este mai ridicat în cazul bærbaflilor
cu un procent mai ridicat de testosteron.
Testosteronul este øi hormonul dorinflei. Când procen-
tul de testosteron este mai ridicat, apare sau creøte libi-
doul. Procentul normal de testosteron se situeazæ între 2
øi 16 nanograme pe mililitru. Dacæ nu existæ un paralelism
absolut între nivelul de testosteron sanguin øi apetitul
sexual se noteazæ totuøi o corelaflie. Bærbaflii care se situeazæ
sub limita inferioaræ a cantitæflii de testosteron din sânge
au un libidou scæzut. Bærbaflii în vârstæ, care au un nivel
scæzut de testosteron, dar situat între limitele de mai sus,
îøi pæstreazæ un nivel oarecare al libidoului. Invers, bær-
baflii care au un nivel foarte ridicat au o sexualitate mai
activæ, un interes mai mare pentru sexualitate, au mai
multe vise erotice, mai multe fantasme, sunt mai atraøi
de nuditate, au mai multe erecflii intempestive, se mastur-
beazæ mai mult, fac dragoste mai des, se uitæ mai mult
la filme porno.
Øi invers, orice activitate sexualæ stimuleazæ secreflia
de testosteron øi deci proporflia sa în sânge: de exemplu,
un væduv care avea un procent scæzut din cauza absti-
nenflei îøi vede crescând procentul de testosteron atunci
când îøi reia relafliile sexuale.
Sæ reflinem cæ øi femeia secretæ testosteron, dar în canti-

tate mai micæ, prin glandele suprarenale. Øi la ea acest
hormon presupune libidoul, existând o corelaflie între
proporflia de hormon øi activitatea sexualæ. Dacæ proporflia
este ridicatæ, libidoul este mai mare, gândurile erotice øi
raporturile sexuale mai frecvente.
Testosteronul are vreo influenflæ asupra erecfliei? Nu
neapærat, putem avea un libido puternic sau o dorinflæ
intensæ færæ o erecflie puternicæ. Totuøi cercetærile au arætat
ca testosteronul ar favoriza producerea unei substanfle
care are un rol major în umflarea corpilor erectili, monoxi-
dul de azot (vezi capitolul 16). Totuøi, administrarea de
testosteron pe cale oralæ sau injecflii nu poate fi tratamen-
tul pentru o erecflie scæzutæ øi a impotenflei. Cu atât mai
mult, cu cât folosirea testosteronului presupune un risc
cancerigen.
Canalele spermatice
Acestea conduc sperma de la testicule la extremitatea

glandului. Circuitul este complex, canalele spermatice pre-
supunând o serie de succesiuni de canale la care se leagæ
rezervoare øi glande. Prima secfliune, numitæ epididim,
este situatæ la polul superior al fiecærui testicul; în formæ
de pâlnie, ea primeøte sperma secretatæ de glanda cores-
pondentæ. A doua secfliune, numitæ canal deferent, lungæ
de câfliva centimetri, pleacæ de la epididim, trece prin inte-
riorul bazinului øi ajunge într°un punct situat sub vezicæ,
unde se prelungeøte cu un canal care iese din veziculæ
seminalæ. A treia secfliune, numitæ canal ejaculator, lungæ
de câfliva milimetri, merge pânæ la uretra prostaticæ.
176 Gérard Leleu
A patra secfliune, numitæ uretræ prostaticæ, lungæ de 15 mili-

metri, traverseazæ prostata øi ajunge la penis; la acest nivel
ea primeøte canalele excretorii ale glandelor lui Cooper.
A cincea secfliune, uretra penianæ, urmeazæ axa corpilor
spongioøi pânæ la orificiul glandului.
Veziculele seminale sunt niøte rezervoare mici care
secretæ un lichid, denumit seminal, care constituie 2/3 din
cantitatea de spermæ. Ele stocheazæ spermatozoizii sosifli
din testicule øi lichidul seminal. În timpul ejaculærii, aceste
rezervoare se contractæ øi împing sperma în uretræ.
Prostata este o glandæ situatæ sub vezicæ øi care în-
conjoaræ uretra încæ de la ieøirea din vezicæ, uretræ care
tocmai de aceea se numeøte „prostaticæ“. Prostata are
forma unei castane øi mæsoaræ 15 mm. Este mai dezvoltatæ
în partea din spate, spre rect, de aceea prin tuøeul rectal,
adicæ introducând degetul în canalul rectal, se poate simfli
aceasta glandæ, fermæ, elasticæ øi netedæ. Ea secretæ un
lichid care reprezintæ 1/3 din spermæ. Prostata are o anu-
mitæ sensibilitate dotatæ cu potenflial orgasmic (vezi capi-
tolul 23: masajul prostatei). În plus, contractându°se ritmic,
ea participæ la orgasmul general.
Glandele lui Cooper sunt situate sub prostatæ. Ele se-
cretæ în timpul excitærii câteva picæturi de lichid care au
funcflia de a lubrifia øi netezi interiorul uretrei pentru ca
sperma sæ poatæ aluneca perfect. Aceste picæturi apar la
extremitatea glandului, la nivelul meatului urinar: este ceea
ce numim „roua iubirii“ øi apare mai degrabæ la cei tineri.
Ejacularea
(de urmærit schema din anexæ)
Sperma este formatæ din secreflii care vin dinspre testi-

cule, de la prostatæ øi veziculele seminale. Ea este stocatæ
în veziculele seminale. Înainte de a flâøni sub efectul exci-
tafliei, sperma se acumuleazæ în uretra prostaticæ, între
inelul muscular care închide vezica în partea de sus øi
inelul muscular care închide vezica în partea de jos, la
ieøirea din prostatæ. Între cele douæ inele închise presiunea
spermei creøte, creøtere captatæ de „veru montanum“, un
buton care declanøeazæ ejacularea atunci când presiunea
atinge o anumitæ valoare. Atunci inelul de sus se strânge
øi mai mult, pentru a împiedica sperma sæ se întoarcæ în
vezicæ (ceea ce uneori se întâmplæ, øi avem de a face cu
ejacularea retrogradæ), în timp ce inelul de jos se deschide
pentru a læsa sæ treacæ jetul de spermæ.
Paralel, muøchii se contractæ concomitent pentru a pro-
pulsa sperma din uretra prostaticæ spre extremitatea
glandului.
• Contracflia cæilor spermatice: canale deferente, vezicule
seminale øi prostatæ
• Contracflia uretrei prostatice
• Contracflia muøchilor perineului, în special a muøchilor
bulbo-cavernoøi øi pubo°coccigieni care apasæ asupra
uretrei pe care o învelesc.
Contracfliile sunt ritmice, cadenflate (alternanfla contrac-
flie°relaxare), intervalul dintre douæ contracflii este de 8/10
secunde; este mai mare pentru cele din urmæ; numærul
total de contracflii este de la 3 la 6. Primele sunt violente,
ultimele sunt mai blânde. Durata totalæ a ejaculærii este
de 8–15 secunde. Ejacularea este un reflex automat pe care
178 Gérard Leleu
voinfla nu îl poate controla, nici suspenda. Plæcerea orgas-

micæ precedæ contracfliile, apoi le însofleøte. Este simflitæ
în penis øi prostatæ.
Se remarcæ similitudinea reacfliilor orgasmice ale bær-
batului cu cele ale femeii. La amândoi orgasmul este în-
soflit de contracflii ritmice ale muøchilor perineali în aceeaøi
cadenflæ. Ca øi femeia, bærbatul ar trebui sæ°øi întæreascæ
musculatura perinealæ prin exerciflii, pentru a mæri am-
ploarea orgasmului.
Væzutæ din exterior
Væzutæ din exterior, sperma flâøneøte din gland în

sacade, 3–6 în medie. Mai multe la tinerefle, mai pufline
cu cât înaintæm în vârstæ. Cantitatea de spermæ este de
2–5 mililitri (5 mililitri = o linguriflæ de cafea). Scade odatæ
cu vârsta sau când se produc mai multe ejaculæri apro-
piate (pentru a reconstitui rezerva de spermæ este nevoie
de 36 de ore). Uneori se pot produce orgasme seci, færæ
eliminare de spermæ. Nu existæ nicio relaflie între canti-
tatea de spermæ øi intensitatea orgasmului.
Jetul poate fi aruncat la o distanflæ de 60 de centimetri
la un bærbat de 20 de ani, lungimea acestui jet descrescând
în timp. În total 250–600 de milioane de spermatozoizi la
fiecare eliminare. Dupæ vârsta de 20 de ani, concentraflia
de spermatozoizi scade regulat. În unele regiuni aceastæ
scædere atinge 40%. La Paris concentraflia de spermato-
zoizi pe milimetru era de 89 de milioane în 1973, în 1994
nu era decât de 60 de milioane. Cauzele: radierea, pesti-
cidele øi xenohormonii (din detergenfli, øampoane øi alte
produse industriale).
18
Orgasmul masculin
C
iclul plæcerii cuprinde: faza de excitare ascendentæ,
faza de excitare în platou, orgasmul, faza de rezo-
luflie øi faza refractaræ.
Faza de excitare ascendentæ
Diferifli stimuli, fie direcfli, care acflioneazæ asupra pe-

nisului, fie indirecfli, care acflioneazæ prin intermediul
diverselor organe de simfl — vedere, simfl tactil — pro-
voacæ un aflux de sânge în flesuturile erectile ale penisului.
Aceastæ intumescenflæ va produce erecflia øi rigidizarea
penisului. În bazin se primeøte un aflux de sânge, toate
organele pelviene congestionându°se. În aceastæ fazæ apare
øi creøte plæcerea. Ea este de mai multe feluri.
Plæcere provocatæ de contacte exterioare: diverse stimulæri,
(digitale, bucale) aplicate penisului sau frecarea penisului
de o suprafaflæ (vagin, sân etc.).
Plæcere provocatæ de erecflia perceputæ din interior: senzaflie
de umplere, de înfundare øi senzaflia de tensiune a sân-
gelui sub presiune.
180 Gérard Leleu
Faza de excitare în platou
Intumescenfla a ajuns la apogeu, erecflia este maximæ

øi se menfline constantæ. Acum plæcerea continuæ sæ creas-
cæ, pentru a atinge o intensitate extraordinaræ înainte de
a ajunge la ejaculare.
În timpul acestei faze, scrotul se strânge øi testiculele
urcæ pânæ la perineu, pentru a evita sæ fie balansate în toate
direcfliile în timpul actului sexual. Testiculele îøi mæresc
volumul cu 50%.
Faza de iminenflæ ejaculatorie
Înainte cæ sperma sæ flâøneascæ, bærbatul simte o sen-

zaflie de plæcere intensæ la suprafafla glandului, legatæ de
frecarea de mucoasa vaginalæ øi o alta øi mai intensæ la
rædæcina penisului, acolo unde acesta este implantat în
perineu, legatæ de tensionarea cæilor seminale (vezicule
seminale, prostatæ, uretræ) øi mai precis din cauza acumu-
lærii de spermæ în uretra prostaticæ øi deci presiunii sper-
mei. O micæ suprafaflæ plinæ de receptori sensibili — care
se aflæ în uretra prostaticæ — informeazæ despre nivelul
acestei presiuni øi plæcerea care va urma. Aceastæ plæcere
mai acutæ constituie punctul de pre°ejaculare sau punctul
de iminenflæ a ejaculærii.
În acest moment, dacæ stimulærile înceteazæ (cele pro-
duse de mânæ, de guræ sau de coit), reflexul ejaculator nu
se va produce.
Faza de ejaculare
Dacæ stimulii vor continua câteva zeci de secunde, se

trece de punctul de non°retur øi reflexul ejaculator se
declanøeazæ brusc, în mod irezistibil, færæ a putea fi contro-
lat de voinflæ, cu atât mai puflin de vreo ameninflare exte-
rioaræ; sperma este expulzatæ øi bærbatul simte o plæcere
culminantæ: orgasmul, o plæcere care se strigæ. Dar foarte
rar bærbatul îndræzneøte sæ strige, lucru regretabil, cæci
senzaflia de plæcere ar fi øi mai puternicæ.
Ejacularea, aøa cum am væzut în capitolul precedent,
corespunde unor contracflii ritmice ale cæilor seminale øi
ale perineului. Fiecærei expulzæri îi corespunde un vârf
de plæcere, primele 3 vârfuri de plæcere sunt foarte puter-
nice, urmætoarele merg în descrescendo. Cantitatea de
plæcere nu este proporflionalæ cu cantitatea de spermæ.
Dacæ sunt mai multe ejaculæri succesive, la sfârøit plæce-
rile°orgasm vor fi seci, dar extrem de voluptuoase.
Faza de rezoluflie
Când stimulii înceteazæ, sângele va pæræsi în câteva

secunde flesuturile erectile: corpii cavernoøi øi corpii spon-
gioøi se golesc. Urmeazæ detumescenfla. Penisul îøi reia
mærimea din starea de relaxare øi forma flascæ. Scrotul se
relaxeazæ, testiculele coboaræ. Glandul ræmâne hipersen-
sibil, chiar dureros; dacæ ræmâne în vagin, este împiedicat
sæ se miøte, dacæ este afaræ devine de neatins.
Bærbatul se simte obosit, golit, are nevoie de odihnæ
øi simte nevoia irezistibilæ sæ doarmæ. În plus are stæri
sufleteøti vagi, devine melancolic. „Post coitum omne animal
182 Gérard Leleu
triste“, remarcæ Galian. Aceastæ stare are douæ cauze: o

cauzæ biochimicæ, legatæ de scæderea proporfliei de neuro-
hormoni ai plæcerii (endomorfine), dupæ ce au atins un
vârf în momentul orgasmului, øi o cauzæ psihicæ, datoratæ
decepfliei bærbatului care, prefl de câteva clipe, flâønise în
al nouælea cer, cunoscuse o scurtæ stare de fuziune cu
partenera, dar nu a putut sæ ræmânæ acolo, præbuøindu°se
øi simflindu°se mai singur ca niciodatæ.
Aceastæ stare jalnicæ de obosealæ øi melancolie este
specificæ bærbatului vechi, care reducea actul la o banalæ
secvenflæ de penetrare°ejaculare, lipsitæ de sens. Bærbatul
de azi, dimpotrivæ, este regenerat, având o stare de con-
øtiinflæ superioaræ — extazul — dat fiind cæ el stæpâneøte
ejacularea øi „mângâierea interioaræ“.
Faza refractaræ
Ea însofleøte faza de rezoluflie. Bærbatul devine refractar

la orice activitate sexualæ, este mai puflin sensibil la diverse
stimulæri, dorinfla i°a scæzut, chiar a dispærut, erecflia s°a
redus, pânæ la a deveni imposibilæ. Aceastæ fazæ refractaræ
dureazæ, în funcflie de vârstæ, de la câteva minute la câteva
zile sau luni. Este mai puflin prezentæ la bærbaflii tineri sau
la bærbaflii cu un libido crescut, la ei dorinfla øi erecflia
persistând øi dupæ ejaculare, de aceea ei pot repeta coitul
de 3–4 ori, comparativ cu populaflia masculinæ medie
(1–2 ori). Nu ar fi decât 15% care ar putea repeta aproape
færæ numær ejaculærile.
Faza refractaræ øi inconvenientele îl privesc în special
pe bærbatul vechi, datoritæ modului sæu de a face dragoste
care, aøa cum am væzut, se reduce la secvenfla pe cât de
banalæ, pe atât de automatæ „penetrare°ejaculare“. Aceastæ

fazæ este øi mai catastrofalæ pentru partenera acestui bær-
bat. Ei i°ar plæcea cæ actul sæ continue pânæ când atinge
øi ea orgasmul øi sæ træiascæ apoi øi postludiul. Lucru ce
devine imposibil pentru un bærbat care øi°a pierdut do-
rinfla øi excitarea, într°un cuvânt, dezinteresat.
Bærbaflii actuali nu øtiu care sunt efectele negative ale
fazei refractare. Practica „mângâierii interioare“ øi stæ-
pânirea ejaculærii persistæ atât cât dureazæ relaflia sexualæ
øi chiar øi dupæ, indiferent de vârstæ. Partenera poate
atinge orgasmul øi°l poate repeta. Apoi ræmân împreunæ
ghemuifli øi unifli psihologic, într°o stare de conøtiinflæ
privilegiatæ.
Reacfliile corpului
Pielea se înroøeøte, adeseori se pæteazæ, devine caldæ,

mai atrægætoare, mai „magneticæ“.
Pupilele se dilatæ. Aceastæ „midriazæ“ este semn al plæ-
cerii øi al dorinflei. Este de asemenea øi un semnal care
trezeøte dorinfla în celælalt, aøa cum am væzut°o deja. Ea
este cea care dæ privirii profunzime øi frumusefle în timpul
unirii sexuale. Totuøi aceastæ „midriazæ“ are un incon-
venient: ea provoacæ o hipersensibilitate la luminæ, chiar
fotofobie; pupila larg deschisæ face sæ intre prea multæ
luminæ. Trebuie ca cei doi parteneri sæ creeze o luminæ
specialæ sau chiar sæ închidæ ochii în timpul orgasmului.
Mameloanele se ridicæ øi se congestioneazæ, mai puflin
la bærbat decât la femeie.
Muøchii sunt foarte activi în timpul actului, chiar dez-
lænfluifli în actul obiønuit al bærbatului vechi øi, dimpotrivæ,
184 Gérard Leleu
liniøtifli în mângâierea interioaræ a bærbatului de azi. În

cazul relafliei tantrice sunt chiar imobili. Se destind abia
dupæ orgasm. Muøchii feflei se crispeazæ în actul obiønuit,
dar ræmân relaxafli în mângâierea interioaræ. În relaflia
tantricæ sunt definitiv „zen“, ceea ce-i dæ feflei acel aspect
radios ce poate fi væzut pe fafla cuplurilor sculptate în
templele orientale (Konarak, de exemplu).
Bætæile inimii se accelereazæ øi contracfliile se amplificæ.
În actul obiønuit, ritmul cardiac poate atinge 110 chiar 160
de bætæi pe minut, pânæ la tahicardie. Ceea ce nu scapæ
partenerei, care simte inima bærbatului bætând cu putere.
Tensiunea arterialæ urcæ între 3–6 puncte. Aceste
modificæri cardiovasculare trebuie sæ°i facæ prudenfli pe
hipertensivi. În mângâierea interioaræ, pulsul øi tensiunea
cresc mult mai puflin.
Respiraflia se accelereazæ, trecând de la 18–20 de inspi-
raflii pe minut la 30 øi chiar 40. Dupæ orgasm, respiraflia
se liniøteøte, terminând cu un suspin sau mai multe. În
mângâierea interioaræ, respiraflia se accelereazæ færæ a se
precipita.
Træirea orgasmului
Bærbatul vechi care „sare“ pe o femeie øi „i°o trage“,

adicæ executæ actul sexual aproape færæ preliminarii, færæ
niciun fel de rafinament øi într°un timp scurt, nu poate
simfli decât o plæcere redusæ øi limitatæ doar la organele
sexuale. În timpul miøcærilor de du°te°vino va simfli o
plæcere violentæ la suprafafla glandului care freacæ mu-
coasa vaginalæ; øi în momentul orgasmului, resimte la
rædæcina penisului øi în perineu o plæcere explozivæ, de
o brutalitate bruscæ, de tipul unei crampe voluptuoase.

Este plæcerea penisului øi a rædæcinii sale. Câteodatæ poate
iradia în anus, dar nu cuprinde tot corpul, nu°l implicæ
pe bærbat, este plæcerea unui organ, o plæcere parflialæ,
græbitæ, care trece foarte repede. Totul se petrece ca øi cum
bærbatul ar vrea sæ se descarce de o tensiune nervoasæ,
sæ se debaraseze de o agresivitate pe care o deverseazæ
cu brutalitate în vagin.
Bærbatul actual face ca actul sexual sæ fie precedat de
preliminarii lungi, mai mult sau mai puflin rafinate, care
se referæ la toate pærflile corpului øi toate simflurile. Actul
în sine, desfæøurat dupæ regulile artei „mângâierii inte-
rioare“, dureazæ oarece timp (de la câteva minute la câteva
ore). Astfel, plæcerile devin infinit mai lungi, mai puternice,
mai plenare. Plæcerile penisului se instaleazæ în crescendo
øi sunt foarte intense, iradiind din perineu în rinichi, în-
cântând toatæ fiinfla. Cât despre orgasm, este fantastic,
explodeazæ din gland la rædæcina penisului, iar undele sale
de øoc traverseazæ tot corpul, fæcând ravagii în perineu,
în bazin, explodând în abdomen, cuprizând coloana verte-
bralæ, iradiind spre torace, pentru a exploda din nou în cap.
Corpul se dilatæ, se mæreøte, corpul cântæ, strigæ, stræluceøte.
Øi atunci plæcerea resimflitæ de bærbat nu are de ce sæ
o invidieze pe cea a femeii. În plus, în mângâierea interi-
oaræ, se poate repeta. În rest, descrierile masculine ale
orgasmului se alæturæ celor ale femeii.
Scumpe orgasme
„Foarte rapid simt o senzaflie de plæcere foarte intensæ

în penis, în special la rædæcinæ. Apoi simt spasme formidabile
186 Gérard Leleu
în aceastæ rædæcinæ øi sacade de spermæ trecând prin penis.

Atunci plæcerea trece în abdomen, apoi urcæ pe spate, îmi
invadeazæ tot corpul øi mæ stæpâneøte.“
„Simt o tensiune în penis, în abdomenul inferior, care
creøte, creøte øi deodatæ se produce explozia. Plæcerea este
teribilæ, îmi arde sexul øi îmi cuprinde abdomenul. Îmi
pierd capul, nu mai øtiu de mine, nu mai øtiu unde sunt,
cine sunt. Este ca o beflie.“
„E ca un seism, valurile îmi stræbat penisul, îmi zgu-
duie burta, apoi îmi cuprind tot corpul, din creøtet pânæ
în picioare. Pæræsesc pæmântul, îmi iau zborul.“
„Este o senzaflie violentæ, te cuprinde ca o ciclon. Tot
corpul mi se cutremuræ, tulburarea pune stæpânire pe
mine. Parcæ nici nu mai sunt acolo. Nu mai existæ timp.“
Bineînfleles, orgasmul nu este întotdeauna la maxi-
mum. Variazæ în funcflie de zile, de stres, de obosealæ.
Orgasmul este urmat de o profundæ relaxare muscularæ
øi nervoasæ øi de o imensæ stare de bine. Bærbatului de
azi îi place sæ ræmânæ ghemuit în braflele partenerei, scæl-
dafli amândoi de aceeaøi euforie, un singur trup. Acest
„post°orgasm“ în aceste condiflii, este una dintre cele mai
mari fericiri pe care o fiinflæ umanæ o poate cunoaøte.
„Dupæ ce facem dragoste îmi place sæ ræmân în ea,
cu sexul cældufl, flinându°ne unul pe altul în brafle. Este
nirvana.“
Perineul: o liræ în delir
Aøa cum arætau lucrærile fundamentale ale lui Masters

øi Johnson, orgasmul este însoflit de contracfliile specifice
unui grup de muøchi speciali: muøchii perineali.
Perineul este constituit dintr°o flesæturæ de muøchi

dintre care cel principal se întinde de la pubis la coccis:
este vorba de muøchiul pubo°coccigian. Atunci când apare
orgasmul (înregistrarea aratæ cæ senzaflia precede unda
muscularæ), muøchii perineului, printre care øi faimosul
pubo°coccigian, încep sæ se contracte în cadenflæ, inter-
mitent, altfel spus, prezintæ contracflii erectile ritmice.
Intervalul este de 0,8 secunde, numærul contracfliilor este
cuprins între 8 øi 14. Este exact ceea ce se întâmplæ în
orgasmele femeii.
19
Despre masturbare
E
ste regretabil cæ se mai foloseøte încæ acest termen
care dateazæ din perioada represiunii. „Masturbare“
vine din latinescul „manu“, mânæ øi „stupro“, mur-
dærie. Personal prefer sæ folosesc „automângâiere“ sau
„autoerotism“.
Este o activitate care se întâmplæ foarte devreme în
viafla bærbatului. La foetus, penisul, vizibil în ecografii încæ
din luna a øasea, se aflæ adesea în erecflie. La 8 luni in utero
foetusul duce mâna la el øi îl mângâie. Am putea vorbi
despre masturbare? Unii autori vorbesc chiar øi despre
autofelaflie.
Copilul øi sortilegiile
Încæ de la naøtere, bebeluøul de sex masculin prezintæ

erecflii spontane. Puflica ridicatæ atrage atenflia bebeluøu-
lui. Din interior, simte tensiunea care se transformæ în
curând în plæcere. Din exterior, ochii îl disting øi mâinile
îl descoperæ. Ulterior, când va cunoaøte mai bine geografia
corpului sæu øi când va øti sæ°øi controleze miøcærile, co-

pilul îøi va duce intenflionat mâna la penis cu atât mai mult,
cu cât acesta se ridicæ mai des. De la vârsta de 3 ani, gestul
de masturbare este aproape elaborat. Acum plæcerea este
mai agreabilæ, mai profundæ øi este însoflitæ de modificarea
conøtiinflei: o relaxare, o langoare, un bruiaj al gândirii,
pe scurt, o schiflæ de orgasm. Încetul cu încetul, plæcerea
va evolua spre un orgasm adeværat: acesta se va întâmpla
spre vârsta de 3–5 ani færæ ejaculare.
Alte acfliuni îl fac pe copil sæ°øi ia în stæpânire trupul:
a face pipi, a se juca cu fraflii, cu surorile sau prietenii (joaca
de°a „doctorul“). Totuøi, aceste jocuri nu sunt însoflite de
stimulæri excitante nici faflæ de sine, nici faflæ de ceilalfli.
La vârste mici, bæiatul se va atinge mai des atunci când
este singur în pætufl sau în leagæn, singur în mijlocul came-
rei: nu doarme fie cæ nu reuøeøte sæ adoarmæ, fie cæ s°a
trezit øi se plictiseøte sau este cuprins de teamæ sau an-
goasæ. Atunci mângâierea penisului îi aduce o stare de
bine øi de relaxare øi°l va ajuta sæ adoarmæ. Crescând,
tensiunea resimflitæ în penisul erectil îl împinge sæ se
masturbeze, pentru a°øi uøura aceastæ dorinflæ de plæcere.
Spre 4–5 ani apar la bæiat primele fantasme. În timp
ce se excitæ øi se masturbeazæ, se distinge o imagine: sânul
unei femei cu decolteu adânc, o altæ porfliune dintr°o fe-
meie goalæ. Atunci aceastæ imagine se asociazæ cu plæce-
rea. Data viitoare când se va masturba, se va ajuta de
aceasta pentru a se excita øi a obfline orgasmul. Dacæ
aceastæ imagine este puternicæ, se poate ca ea sæ ræmânæ
imaginea pe care bærbatul o va folosi toatæ viafla.
Puflin mai târziu, masturbarea va juca la bæiat un rol
fundamental în afirmarea identitæflii masculine øi în deta-
øarea de mamæ.
190 Gérard Leleu
• Ea îi va permite sæ stabileascæ cæ este diferit de ea øi

în mod clar de partea prietenilor cu care vorbeøte despre
masturbare.
• Îi permite sæ constate cæ se poate lipsi de mamæ pentru
a obfline o stare de bine.
• Îi permite sæ i se opunæ ei, cea care îi interzice sæ se
atingæ, cel puflin în public.
Bæiatul puber
La bæiatul cu vârsta cuprinsæ între 10 øi 12 ani apare

pubertatea, o adeværatæ revoluflie øi metamorfozæ. Îi creøte
pær pe faflæ øi pe corp, vocea i se îngroaøæ, i se dezvoltæ
musculatura, i se dezvoltæ testiculele øi penisul, creøte ten-
siunea øi se înmulflesc apelurile pe care acesta i se lanseazæ.
Într°o bunæ zi apare prima ejaculare. Se poate întâmpla
ca punct culminant al unei masturbæri sau spontan în
timpul nopflii. „Poluflia nocturnæ“, stigmatizatæ de preoflii
de altædatæ. Atunci se instaleazæ un fapt nou: nevoia de
orgasm. Øi apare nevoia de celælalt, nevoie care nu va în-
ceta sæ creascæ. Dar încæ nu are suficientæ maturitate fizicæ
øi psihologicæ pentru a face demersuri spre celælalt, spre
fatæ: corpul e nou øi lipsit de experienflæ, personalitatea
sa neafirmatæ încæ øi lipsa de încredere îl reflin. Se va mul-
flumi cu masturbarea.
La baza acestor transformæri stæ testosteronul pe care
testiculele încep sæ°l secrete din abundenflæ.
Adolescentul
Începând cu vârsta de 15 ani, bæiatul atinge o oarecare

maturitate, corpul lui este apt sæ facæ dragoste øi chiar sæ
se reproducæ, iar personalitatea sa este destul de conturatæ
pentru a porni la cucerirea unei fete, deoarece nevoia de
contact øi de orgasm, pe scurt dorinfla, este intensæ.
Din pæcate, nici el øi nici ea nu sunt pregætifli pentru
schimbul sexual øi decepflia este mare, mai ales pentru ea.
Bærbatul ignoræ anatomia øi fiziologia femeii øi nu cunoaøte
erotismul øi autoerotismul feminin, el nu øtie decât un lucru:
modul de a°øi face plæcere printr°o manevræ de culise, cu
mâna în jurul penisului, miøcare rapidæ, fermæ, simplæ øi
stereotipæ: de 10 ani øi°o freacæ. Femeia nu cunoaøte decât
modul ei subtil de a°øi stimula clitorisul; cât despre vagin
ca zonæ erogenæ, aproape cæ°l ignoræ, este partea cea mai se-
cretæ, cea mai inaccesibilæ, cel mai mare tabu al corpului ei.
Øi iatæ cæ se cere bærbatului sæ fie expert în mângâieri
clitoridiene, el, care nu øtie decât de masturbarea penisu-
lui sæu. Øi atunci i se cere sæ excite cu penisul lui trezit
de 15 ani (dar care nu cunoaøte miøcarea de du°te°vino
balisticæ) un vagin care doarme de 15 ani. Bærbatul, intro-
ducându°øi penisul în vagin, va avea orgasm, dar fata al
cærei vagin este penetrat pentru prima oaræ nu poate simfli
plæcere. Dacæ bærbatul a fost iubitor øi delicat, va putea
totuøi sæ se simtæ fericitæ de unirea intimæ øi fericitæ cæ°i
poate face lui acest cadou din dragoste. Dar pentru ca
întâlnirea sæ le dea celor doi un maximum de plæcere este
sarcina bærbatului sæ învefle erotismul feminin øi sarcina
femeii sæ învefle cum funcflioneazæ un bærbat.
Bæiatul, nu prea satisfæcut de aceste schimburi sexuale
øi neavând întotdeauna la îndemânæ o fatæ, va continua
192 Gérard Leleu
sæ se masturbeze. În adolescenflæ, activitatea masturba-

toare este mecanicæ øi limitatæ doar la sexul sæu: o simplæ
fricfliune manualæ a glandului. Pe când fetele vor adæuga
la masturbarea lor (care este dublæ, clitoris øi vagin) mân-
gâieri ale corpului, sânilor, feselor, pântecelui.
Pânæ la vârsta de 20 de ani, 95% dintre bæieflii adoles-
cenfli se masturbeazæ, fie cæ au sau nu o prietenæ, dar în
acest ultim caz o vor face mai rar.
Masturbare øi cupluri
Majoritatea bærbaflilor înceteazæ sæ se masturbeze când

formeazæ un cuplu. Se comportæ astfel fie pentru cæ nu
mai au nevoie sæ se automângâie, femeia satisfæcându°le
libidoul, fie pentru cæ sunt animafli de un oarecare idealism:
„Când iubeøti pe cineva øi relaflia merge bine, nu te mai
masturbezi“. Sau: „Când e ceva serios cu o femeie, mi se
face ræu dacæ mæ masturbez“. Mi se pare lipsit de sens
sæ°i spun „te iubesc, eøti totul pentru mine“ øi sæ°mi ofer
plæcere færæ ea.
Bærbaflii care continuæ sæ se mângâie singuri sunt fie
nesatisfæcufli, bærbafli a cæror parteneræ este puflin intere-
satæ de sex sau puflin dotatæ pentru aceasta, fie bærbafli cu
temperament puternic care nu pot fi uøor satisfæcufli, fie
bærbafli cærora, în afara plæcerilor conjugale, le place øi
aceastæ practicæ. „Nu are nimic de°a face cu dragostea, este
o plæcere diferitæ.“ „Fac asta pentru mine, nu este împotri-
va sofliei mele.“ Sau „Este ca øi cum ai merge la cinema
singur din când în când“. Øi mai sunt øi aceøti bærbafli care
se revoltæ împotriva iubirii fuzionale øi iubirii absolute
care îi înlænfluie. „A vrea sæ fie totul pentru partenerul sæu
îi limiteazæ øi le reduce universul.“ Printre masturbatorii

cæsætorifli se aflæ øi bærbaflii departe de soflie, care sunt în
deplasare, dacæ nu cumva ea este cea care cælætoreøte.
Apoi mai sunt øi bærbaflii stresafli care gæsesc în automân-
gâiere o modalitate de relaxare.
Totuøi, bærbaflii cæsætorifli care se masturbeazæ o fac pe
ascuns cæci, atunci când partenera îi descoperæ, se crede
trædatæ øi suferæ enorm. „Credeam cæ sunt totul pentru
tine“, spunea cea care credea în iubirea absolutæ. Gândeøte
cæ poate cæ ea nu este la înælflime øi se simte devalorizatæ.
Aceastæ descoperire poate fi la originea unei crize în
cuplu, femeia refuzând sæ mai facæ dragoste cu soflul sæu
øi având resentimente faflæ de masturbator. Ar putea fi
momentul unei reajustæri în cuplu, pentru a accede la o
relaflie nouæ mai bogatæ. De exemplu, trecerea de la iubirea
absolutæ øi fuzionalæ la o iubire mai adeværatæ øi fireascæ.
Øi îmbunætæflirea relafliilor sexuale: sæ°øi perfecflioneze mân-
gâierile, sæ transforme coitul obiønuit în „mângâiere inte-
rioaræ“, sæ integreze masturbarea în cuplu, bærbatul sæ se
masturbeze în prezenfla femeii sau sæ se lase masturbat
de femeie, sau amândoi sæ se masturbeze în acelaøi timp.
Totul despre masturbare
De câte ori se masturbeazæ bærbaflii?
Frecvenfla este dintre cele mai variate: de la de trei ori

pe sæptæmânæ la o datæ datæ pe zi, la o datæ pe sæptæmânæ,
o datæ pe lunæ sau niciodatæ.
„Când nu am parteneræ, mæ masturbez o datæ la siestæ
øi o datæ seara.“
194 Gérard Leleu
„Când am o prietenæ o fac mai puflin, dar când o fac

îmi aduce ceva diferit. Atunci o pot face de douæ ori pe
lunæ.“
„O fac în fiecare zi, ca tofli amicii mei.“
„Celibatar, o fac de 2–3 ori pe sæptæmânæ. Dar de când
am o prietenæ øi relaflia este bunæ, nu o mai fac deloc.“
„Când sunt în cuplu nu mæ masturbez. Dar, dacæ prie-
tena mea lipseøte, o fac.“
De ce se masturbeazæ?
„Când sunt prea excitat øi nu am parteneræ sau când

lipseøte, pentru a mæ uøura. Câteodatæ dorinfla mea este
insuportabilæ, înnebunesc.“
„Sunt zile în care nevoia de a face dragoste este atât
de mare, cæ este dureros. Sunt obligat sæ mæ masturbez.“
„Când sunt enervat, stresat, pentru a mæ uøura sau a
mæ relaxa.“
„Când sunt plictisit, când sunt anxios, pentru a mæ
binedispune.“
Cum se simt dupæ aceea?
„Relaxat.“
„În formæ.“
„Trist. Dupæ ce excitaflia scade, am impresia unui gol,
a unei decepflii. Plæcerea sexualæ este fæcutæ pentru a fi
træitæ în doi. Singur am o impresie de lipsæ.“
Cum o fac?
Unii se aøazæ pe burtæ øi°øi freacæ penisul de cearceaf,

le trebuie un sfert de oræ pentru a obfline ejacularea. Ma-
joritatea îøi fac din mânæ un inel (degetul mare øi index)
sau un tunel (index øi cele 4 degete) øi îl culiseazæ pe penis
de sus în jos øi de jos în sus. Imitæ astfel miøcarea de
du°te°vino din vagin. Plæcerea se simte de°a lungul între-
gului penis cu un maxim la trecerea peste gland. Acolo
plæcerea este extrem de vie, susceptibilæ, dacæ miøcarea
continuæ, sæ declanøeze o ejaculare. Trecerea mâinii peste
penis, oricât de puflin l°ar comprima, trezeøte voluptæfli
notabile øi profunde.
Plæcerea se aflæ øi în mâna care freacæ: contacul cu
penisul rigid øi dur, dar atât de plin de viaflæ øi de sânge,
fierbinte, fremætând, întins spre plæcere, gata sæ°øi lase
sperma sæ flâøneascæ, este un contact foarte special, foarte
excitant.
Plæcerea este øi în ochi: vederea penisului întins la maxi-
mum, a glandului flâønind din prepufl, la fiecare miøcare
a mâinii, glandul umflat gata sæ izbucneascæ, roøu staco-
jiu, este de asemenea foarte excitantæ. Øi foarte narcisicæ.
Când masturbarea devine artæ
Un bærbat se mulflumeøte cu „una micæ“ de 2 minute.

Un altul îøi oferæ øedinfle lungi, mai mult sau mai puflin
în rafinate.
Acesta începe prin a°øi crea o atmosferæ cu penumbræ,
veioze colorate, muzicæ, arome øi parfumuri. O imagine —
fotografie sau reprezentæri de nuduri feminine — sau un
196 Gérard Leleu
film pornografic. Toate acestea pentru a°l ajuta sæ declan-

øeze øi sæ susflinæ excitarea øi sæ°l ajute sæ fantasmeze.
Pentru cæ, la drept vorbind, cele mai excitante sunt fan-
tasmele din mintea sa.
Înainte de a se masturba, se mângâie pe tot corpul,
umerii, pectoralii, pântecele, øoldurile, tot ceea ce este la
îndemâna lui. Îøi mângâie pielea cu vârful degetelor sau,
dimpotrivæ, cu toatæ palma, cu miøcæri uøoare sau ferme.
Când întâlneøte o rotunjime (umeri, øold) îi place sæ o
ghemuiascæ în cæuøul palmei. Când întâlneøte o plajæ
tandræ, îi place sæ o ciupeascæ între degetul mare øi index.
Îøi va ciupi uøor mameloanele, dacæ sunt sensibile. Apro-
piindu°se de epicentru, îøi lasæ degetele sæ alunece pe fafla
internæ a coapselor pânæ la testicule. Îi place sæ°øi flinæ
bijuteriile în palmæ cu mulflumire, chiar cu încântare.
Când ajunge la penis, va atinge punctele cele mai sen-
sibile: frenul prepuflului øi glandul. Ciupeøte uøor frenul
cu vârful unui deget umezit — degetul mijlociu sau aræ-
tætor — îl tachineazæ punctual cu atingeri furtive sau alu-
necæ pe deasupra lui uøor. Suprafafla este micæ, dar plæcerea
este extremæ øi rafinatæ. Este zona cea mai sensibilæ a
corpului bærbatului. Penisul are dreptate sæ se umfle mæ-
rindu°se în toatæ splendoarea lui, întinzându°se spre un
viitor radios.
Coroana glandului, aceastæ umflæturæ inelaræ de la
baza glandului este de asemenea o zonæ teluricæ care
declanøeazæ seisme aproape de aceeaøi magnitudine ca
øi frenul, adicæ 8 din 8 pe scara mângâierilor. Aici mân-
gâierea va fi cizelatæ cu vârful umed al degetului arætætor
sau mijlociu. Gestul potrivit este sæ se urmeze cu vârful
degetului linia de creastæ a coroanei, sæ i se facæ turul încet,
foarte încet, ca o aripæ øi apoi sæ se înceapæ. Acest deget
se mai poate amuza øi læsând de jur împrejur niøte mici

semne, ca gheruflele unei codobaturi særind pe malul unei
mlaøtini. Øi iatæ penisul græbindu°se sæ°øi manifeste entu-
ziasmul øi gratitudinea, mândru nevoie mare. Tensiunea
devine foarte mare, intensæ. În sine, tensiunea penianæ este
o plæcere uimitoare, pe care femeia nu øi°o poate închipui.
În ciuda acesteia, bærbatul hotæræøte sæ nu declanøeze
ultimul asalt øi orgasmul. Preferæ sæ presare alte plæceri
pe trunchiul penisului. Mâna coboaræ pe lângæ acesta.
Apoi îl strânge în palmæ câteva secunde, se bucuræ sæ°l
simtæ plin de sevæ øi atât de drept. Apoi îl preseazæ øi mai
mult, strângându°l øi relaxând strânsoarea. Apoi începe
sæ exploreze în detaliu zonele sensibile ale penisului pe
fafla posterioaræ, ceea ce°l conduce la corpul spongios pe
toatæ lungimea acestuia. Îøi plimbæ vârful degetelor —
arætætorul e bine — pe aceastæ faflæ, plecând de la gland
øi coborând. Se opreøte din centimetru în centimetru
vibrând ca øi cum ar fi cuprins de febræ øi apasæ profund:
o plæcere mai intensæ se dezvæluie. Înainte de a ajunge la
rædæcina penisului, un punct este mai sensibil decât cele-
lalte: este punctul A, un punct care, stimulat, trezeøte
plæceri nebænuite øi întæreøte erecflia, lucru confirmat
imediat de penis care, crezând cæ poate sæ respire, se
relaxeazæ puflin.
Dupæ ce afli ræsfæflat punctul A, vârful degetului îøi reia
explorarea øi trece curând pe fafla inferioaræ, de dedesubt
a penisului la rædæcinæ. Ne aflæm pe perineu, la începutul
acestuia unde se prinde scrotul cu prefliosul lor conflinut,
testiculele. Trecând peste scrot, degetul care exploreazæ
percepe o umflæturæ duræ: rædæcina penisului. Mergând
pe suprafafla acestuia spre înapoi, degetul ajunge la un
alt punct extrem de sensibil, punctul B care, dacæ este
198 Gérard Leleu
apæsat, declanøeazæ o plæcere însoflitæ de relaxare, pro-

vocând øi o tresærire a erecfliei. În sfârøit, mai în spate
ajunge la punctul H care corespunde proiecfliei verticale
a prostatei. Apæsând puternic øi fæcând miøcæri circulare
se realizeazæ un masaj extern, indirect al prostatei (vezi
capitolul 13). În acest loc se aflæ prima chakræ, denumitæ
chakra de bazæ.
O escapadæ facultativæ
A aluneca un centimetru mai în spate înseamnæ a ajun-

ge la marginea anusului. A o mângâia cu un deget în-
seamnæ a°fli oferi câteva senzaflii plæcute. Trebuie sæ meargæ
mai departe øi sæ introducæ degetul în astru? Este o
chestiune de gust øi de dorinflæ. Unii, pe cât de gurmanzi,
pe atât de originali, vor introduce chiar un obiect în ca-
nalul anal øi, în timp ce se masturbeazæ, miøcæ acest obiect,
pretinzând cæ acest lucru amplificæ plæcerea. Fiecare este
liber sæ juiseze cum crede de cuviinflæ.
Fantasmele øi masturbarea
Adeseori bærbatul nu are nevoie de un scenariu, o ima-

gine îi este de ajuns, cæci se excitæ øi are orgasm cu uøu-
rinflæ. În plus bærbatul fiind vizual, aøa cum se øtie, pentru
el este important sæ vadæ, færæ nicio altæ formæ de excitaflie.
De aceea el poate folosi fotografii cu femei goale sau
aproape dezbræcate din reviste care nu sunt neapærat porno
sau sexy; astfel, reclamele pentru lenjerie intimæ sunt un
chilipir.
Bærbatul poate sæ°øi aminteascæ o anumitæ imagine

recentæ; cea a unei femei zærite în timpul zilei, a cærei faflæ
øi siluetæ l°au impresionat. Sau o poate avea în minte pe
partenera lui. Dacæ o iubeøte sau o doreøte mult, fantasma
sa va fi øi mai vie.
Alteori, bærbatul va face adeværate scenarii plecând de
la imaginea pe care a reflinut°o. Cu ea va face dragoste,
va face un cunilingus, o felaflie. Tot ceea ce este posibil øi
imaginabil va fi pus în scenæ.
Altædatæ, bærbatul va face apel la amintiri, adicæ la
scenarii gata fæcute. Amintirile din copilærie revin cel mai
adesea. Astfel, faptele sexuale care i°au marcat copilæria
vor continua sæ°i anime toatæ viafla sexualæ.
Consecinflele reprimærii masturbærii
Timp de secole masturbarea a fost culpabilizatæ, repri-

matæ, mai ales de Pærinflii Bisericii. Consecinflele acestei
reprimæri fanatice se fac simflite pânæ spre mijlocul seco-
lului XX sau, poate, chiar pânæ astæzi. În fiecare dintre noi
persistæ mai mult sau mai puflin inconøtient ideea cæ mastur-
barea este un act blamabil, murdar, ruøinos øi dæunætor
pentru sænætate. Ceea ce°i face pe pærinfli sæ se arate repre-
sivi sau jenafli cel puflin. Ceea ce reînnoieøte atitudinile
negative ale copiilor faflæ de sexualitate.
A pedepsi un bæiat surprins masturbându°se poate
perturba afirmarea masculinitæflii sale: dacæ penisul are
ceva ruøinos, a fi bærbat nu este deloc interesant. Dacæ
pedeapsa este severæ, însoflitæ de maltratæri, acest lucru
riscæ sæ inducæ la copil o tendinflæ spre sadism.
20
Mângâieri, masturbare
øi særut penian
P
enisul are desigur un rol activ, rolul mecanic al unui
berbec destinat penetrærii vaginului øi executærii
miøcærii de du°te°vino pentru marea sa plæcere, dar
øi pentru cea a partenerei, dar are øi rol pasiv, pe care îmi
place sæ°l denumesc „receptiv“: sæ primeascæ øi sæ se
bucure de toate mângâierile ce i°ar putea fi dæruite. Este
un organ foarte sensibil øi nu vorbesc aici doar de sensi-
bilitatea sa eroticæ, ci øi de emotivitatea sa. Dar nu este
suficient ca el sæ fie mângâiat, trebuie sæ fie iubit øi chiar
mai mult, adorat.
Nu ezitafli sæ°l admirafli
Sæ adorafli penisul? Da, dar nu aøa cum o doreau bær-

baflii din patriarhat, ca falus simbol al superioritæflii øi al
dominafliei lor, în acele vremuri în care puseseræ mâna pe
putere øi supuseseræ femeia. Sæ îl adoræm aøa cum putem
sæ o facem astæzi când ieøim din patriarhat øi din ræzboiul
sexelor. Aøa cum bærbatul iubeøte vulva. În zilele noastre
adoraflia femeii se referæ la penis, væzut ca emblemæ a

celuilalt pol al umanitæflii care este complementul sæu, care
face împreunæ cu ea ca specia sæ fie eternæ øi cu care
doreøte sæ træiascæ în armonie; cu penisul, ca semn specific
al masculinitæflii, ea cunoaøte øi el împreunæ cu ea cea mai
mare fericire. Cu ajutorul penisului, ca atribut al mascu-
linitæflii, ea obfline cele mai ameflitoare plæceri; øi prin
aportul gameflilor, splendida sarcinæ de a perpetua spe-
cia umanæ. Adoraflie reciprocæ, într°o perfectæ egalitate,
respect reciproc øi recunoaøtere mutualæ. Cu tandrefle.
În acest nou context, a adora penisul nu înseamnæ o
umilire, ci o elevare øi elevarea sexualitæflii la nivelul unei
relaflii admirabile. Dacæ într°o zi, transpusæ de voluptate
øi iubire vefli declara: „O, frumosule øi mândrule penis,
simbol al bærbatului, expresie a masculinitæflii lumii, îfli
aduc omagiul meu“, ei bine, în ziua aceea vefli fi evoluat.
În plus, va trebui sæ°l liniøtifli pe bærbat cæci, aøa cum femeia
nu mai vrea sæ fie obiect sexual, nici bærbatul nu îøi doreøte
sæ devinæ aøa ceva, aøa cum îl fac sæ se teamæ unele
amazoane.
Øi apoi o øtifli prea bine, doamnelor, cæ penisul care væ
iubeøte øi væ respectæ este vulnerabil. Da, penisul este
fragil. Atunci nu ezitafli sæ îl complimentati, sæ îl admirafli,
aceastæ atitudine umanæ este øi foarte inteligentæ cæci,
încrezætor, penisul væ va ræsplæti însutit. În orice caz vor-
bindu°i „cocoøelului“ sæu, flatându°l, ræsfæflându°l, aceasta
va topi inima bærbatului arætându°i cæ nu este fæcut doar
pentru erecflie. Ceea ce°l va incita sæ facæ acelaøi lucru cu
voi øi cu „pæsærica“ voastræ, care nu suntefli fæcute doar
ca sæ°i primifli erecflia.
Vouæ nu væ ræmâne decât sæ învæflafli cele mai bune
gesturi erotice, cele mai bune mângâieri pe care sæ le oferifli
202 Gérard Leleu
bærbatului vostru øi penisului sæu, aøa cum væ place sæ

facæ øi el pentru voi.
Mai întâi, asigurafli°væ de penis: prindefli°l cu o mânæ
lacomæ øi neræbdætoare, flinându°l în poziflie verticalæ øi træ-
gând uøor pielea în jos, pentru a degaja glandul din prepufl.
Clitorisul bærbatului
La bærbat existæ o zonæ care are aceeaøi sensibilitate cu

a clitorisului, este vorba despre frenul glandului, acel mic
„fir“ întins sub penis; el este cæptuøit cu corpusculi de
voluptate Krause, aøa cum este pe clitorisul feminin øi,
ca øi acesta, nu suportæ sæ fie atins, mai ales dupæ o peri-
oadæ de excitare.
Mai întâi expune°l bine, trægând prepuflul în jos, apoi
desævârøirea capodoperei stæ în puterile tale. Începe cu ges-
turi subtile øi uøoare aøa cum ai dori sæ°fli fie atins clitorisul
de cætre bærbat. Umezeøte buricul degetului arætætor sau
al celui mijlociu øi atinge°l. Acest contact face sæ aparæ o
senzaflie extrem de finæ øi extrem de puternicæ în acelaøi
timp. Apoi deplaseazæ°fli încet degetul, oricum îngustimea
zonei nu va permite o amplitudine mare a miøcærilor. Fæ
miøcæri de du°te°vino apoi descrie arcuri de cerc. Atunci
îl vei auzi pe partener scoflând câteva øoapte de mulflumire
care vor continua în crescendo. Continuæ færæ a te græbeøti
sæ treci la altceva. Nu existæ alt scop decât acela de a face
ca plæcerea sæ dureze cât mai mult, acolo unde te afli.
Vei dori sæ creøti intensitatea plæcerii resimflite de par-
tener cu încæ puflin. Zona mângâiatæ fiind sensibilizatæ,
pofli pune limba pe ea urmând sæ o lingi încet, îndelung.
Apoi vârful limbii o mângâie, o tachineazæ într°un ritm
din ce în ce mai rapid. Apoi vei alterna mângâierile cu

atingerile scurte øi rapide. Apoi limba ta cuprinde tot glan-
dul øi îl linge cu læcomie, ca øi cum ar fi o cupæ de în-
gheflatæ. Nu uita sæ faci „Miam°miam!“ de plæcere în timp
ce degustafli. Atunci øoaptele partenerului vor fi øi mai
puternice, iar mâinile lui vor prinde øi vor strânge cu
putere tot ce va întâlni din tine: coapse, øolduri, talie, zgâ-
riind uøor pielea sau înfigând unghiile în piele.
Limba ta, lucrând neobositæ øi fericitæ, l°a pus pe par-
tener la încercare. Preafericitul nu mai øtie unde se aflæ.
Ceea ce simte este în acelaøi timp plæcere extremæ øi sufe-
rinflæ dulce. Bineînfleles, manevrele tale i°au întins penisul
ca un arc øi au fæcut sæ°i creascæ dorinfla la infinit, astfel
încât abia aøteaptæ sæ te penetreze øi te roagæ: „por favor!“
Iatæ cum l°ai adus într°o stare de exaltare consacrându°te
acestei zone care este frenul glandului. Este bine sæ faci o
pauzæ, lungindu°te lângæ el sau, mai bine, pe el. Vei simfli
cu delicii tija duræ øi fierbinte a penisului imprimându°se
în abdomenul tæu în timp ce acesta îl liniøteøte puflin, pre-
sându°l pe o suprafaflæ mare. Pentru cæ eøti agæflatæ pe el,
îi vei da bærbatului o særutare lungæ pe guræ, urmatæ de
alte særuturi scurte pe faflæ. Îi vei øopti cu voce languroasæ,
caldæ øi gravæ cuvinte de dragoste øi complimente. Toate
acestea doar din dragoste, din tandrefle, dar øi pentru a
difuza plæcerea øi tensiunea din penisul lui în tot corpul.
Øi te întorci la penis, care øi°a mai venit puflin în simfliri.
Coroana fericirii
Începe faza a doua a minunatului supliciu: de la prepufl

la coroana glandului nu este decât un pas, særi peste el.
204 Gérard Leleu
Dacæ erecflia a scæzut puflin, câteva mângâieri cu limba o

vor readuce la parametrii dinainte imediat. Glandul se
umflæ precum un mæcæleandru în rut. Cu degetul umezit
urmeazæ°i forma. Este un exercifliu subtil øi pasionant care
cere multæ dragoste øi atenflie. Prea subtilæ, presiunea nu
ar oferi decât o plæcere limitatæ, prea fermæ, ar provoca o
plæcere dureroasæ. Ræsuceøte°fli degetul urmærind øoaptele
iubitului tæu øi observându°i reacflia: mimicæ, miøcæri,
gesturi etc. Ræsuceøte încet, conøtiincios artistic. Fæ gestu-
rile aøa cum fli°ar plæcea ca partenerul sæ procedeze cu
sexul tæu.
Apoi pofli continua cu zona intermediaræ dintre co-
roana glandului øi penis acolo unde se afla prepuflul. Este
doar o idee mai puflin sensibil, dar este la fel de plæcut øi
cu o tonalitate interesantæ de carne goalæ; cu aceeaøi subti-
litate, dar exersând o presiune din ce în ce mai fermæ.
Poate face miøcæri continue care sæ alterneze cu miøcæri
întrerupte. Apoi revino la coroanæ. Apoi la la zona de ata-
øare a prepuflului. Øi tot aøa de mai multe ori. Mângâie,
mângâie plæcerea devine tot mai intensæ. Priveøte°i fafla
iubitului: este extrem de fericit. Dar încæ nu este nimic faflæ
de ceea ce va urma.
Apoi limba ta va prelua o misiune pe cât de delicatæ,
pe atât de teribilæ, o adeværatæ probæ: fæ cu vârful limbii
ceea ce ai fæcut cu degetul pe coroanæ, toate miøcærile de
du°te°vino, miøcæri întrerupte, særituri, miøcæri line... Bær-
batul tæu este înnebunit, dar îfli spun cæ încæ nu este nimic!
Acum vârful limbii tale va face o lucrare de bijutier:
ea se va insinua între spafliul foarte strâmt dintre contra-
forflii coroanei øi prinderea glandului de penis. Deasupra,
versantul cu pisc al burletei, dedesubt, legætura capiøonu-
lui, între ele, pielea finæ stræbætutæ de sânge øi nervi, o zonæ
lagunaræ unde zac miriade de plæceri gata sæ iasæ la supra-

faflæ. De altfel, asta se øi întâmplæ: abia dacæ vârful limbii
tale a apucat sæ o atingæ cu prudenfla unui ecologist
avansând într°o zonæ de umidificare, cæ voluptæflile îøi
øi iau zborul. Bærbatul îøi pierde minflile. Dar încæ nu e
nimic, o repet.
De data aceasta, la apogeul talentului tæu, vârful extern
al limbii va cizela o mângâiere demnæ de ghilda pre-
lucrætorilor de diamante din Amsterdam: limba ta, ca un
mic instrument de precizie, va urmæri marginea abruptæ
øi verticalæ a coroanei, dinspre penis, altfel spus, va urmæri
chiar versantul cu pisc. Pæsærile care îøi vor lua zborul
atunci sunt pæsæri de foc. Tot aøa iubitul tæu, cu capul plin
de bætæi de aripi øi de flæcæri, va pæræsi Terra. Nu færæ a
læsa în urmæ ecourile unei muzici despre care nu am øti
sæ spunem dacæ este melodie sau plâns.
Astfel s°a fæcut
Fafla inferioaræ a penisului este cea mai sensibilæ, în

special de°a lungul liniei care merge de la frena glandului
la baza de inserflie în perineu sau rædæcinæ, linie marcatæ
de altfel pe piele.
Tu, cea care îl iubeøti pe acest bærbat, începe prin a°l
ræsfæfla prin mângâieri cu degetele, alternând pentru în-
ceput mângâieri uøoare øi zgârieturi subtile. Dar vei trezi
plæceri øi mai profunde dacæ vei apæsa uøor, dar ferm, de°a
lungul liniei susmenflionate. Fiecare apæsare punctualæ emite
o notæ de plæcere. Ceea ce întâlneøte mâna ta este corpul
spongios, acest corp erectil care se aliniazæ la fafla inferi-
oaræ a penisului. Nu este nimic uimitor cæ aceste manevre
206 Gérard Leleu
produc plæcere. De reflinut cæ, printre punctele apæsate,

unul corespunde punctului A descris în capitolul 14.
Preluând øtafeta de la degete, gura care trece de°a lun-
gul feflei inferioare a penisului va crea øi mai bine imaginea
unei cântærefle la flaut: buzele tale umede trec dintr°un
capæt la altul al unui organ læsând urme de dulci senzaflii.
Limba la rândul sæu va øti sæ se ræsfefle cu „flautul“ øi sæ°l
ræsfefle... Pentru a aprofunda cunoøtinflele, consultafli capi-
tolul 19 despre masturbare.
Curs de masturbare
Bærbaflii se plâng cæ femeile nu se gândesc deloc sau

nu suficient de mult sæ le facæ cadou o masturbare. Øi când
o fac, o fac prost. Mâinile lor, de exemplu, nu sunt suficient
de ferme, ca øi cum le°ar fi fricæ sæ nu provoace suferinfla.
Sau dimpotrivæ sunt prea brutale pentru cæ, væzându°l pe
bærbat servindu°se de penis, au impresia cæ este din oflel.
În apærarea lor femeile pot invoca faptul cæ nu pot folosi
bine un organ pe care ele nu îl au, tot aøa cum bærbaflii nu
se pricep prea bine sæ simuleze clitorisul pe care nu°l au.
Înainte de a deprinde arta masturbærii, ele ar trebui sæ-i
cearæ bærbatului sæ le facæ o demonstraflie, masturbându°se
în fafla lor, aøa cum, într°o altæ lucrare de°a mea, le°am
sfætuit pe femei sæ°øi masturbeze clitorisul în fafla bærba-
tului pentru ca acesta sæ învefle sæ°l foloseascæ.
Orice gest erotic este o artæ. Trebuie ca partenerii sæ
învefle sæ dæruiascæ celuilalt ce este mai bun øi pentru
aceasta trebuie sæ fie atenfli øi perseverenfli. A nu°l face bine
înseamnæ lipsæ de respect øi de dragoste. A°l face bine este
un semn de dragoste.
Iatæ°væ deci la început. Dacæ penisul nu este drept pre-

cum coloana Vendôme, începefli prin a°l stimula mângâin-
du°l sau lingându°l pânæ se va ridica. Apoi primele miøcæri
de masturbare îi vor reda prestanfla. Putefli sæ creafli un
manøon între palmæ øi degete sau un inel între arætætor
øi degetul mare. Glisafli acest inel sau manøon de°a lungul
penisului de sus în jos øi de jos în sus. Sus, depæøifli un
pic coroana, jos, oprifli°væ la mijlocul penisului, putefli mæri
amplitudinea miøcærilor uneori øi putefli coborî pânæ la
baza penisului. De fiecare datæ când mâna coboaræ, trage
în jos prepuflul, ceea ce degajeazæ glandul care flâøneøte
superb, umflat, roøu stacojiu, un adeværat bulgære de foc.
La modul concret, aceastæ miøcare de culisare constæ
în a face sæ alunece pielea penisului pe gland de sus în
jos øi de jos în sus, pe corpii erectili, pe care îi vefli simfli
tot mai umflafli, fierbinfli øi tari. Avefli grijæ sæ nu rænifli.
Dacæ prepuflul este scurt (mai scurt decât glandul) sau
lipseøte (circumcizie), folosifli un lubrifiant pentru a uøura
culisarea. Ulei de migdale sau anumite uleiuri sau pomezi
speciale (Piment Rose: http://www.pimentrose. Biz
BP 27, 06650 Le Rouret). În lipsa lubrifiantului putefli folosi
saliva.
Masturbarea se poate face færæ intenflia de a provoca
ejacularea, ca o simplæ mângâiere. În acest caz, miøcærile
trebuie sæ fie mai lente øi mai blânde, iar femeia, vigilentæ
la semnele de iminenflæ ejaculatorie, pentru a se opri la
timp. Dacæ intenflia este ejacularea, adicæ provocarea or-
gasmului, miøcærile vor fi mai energice øi mai rapide, totuøi
femeia nu trebuie sæ conducæ bærbatul spre ejaculare încæ
de la prima miøcare. Se poate opri la prima fazæ a imi-
nenflei care este în sine o plæcere intensæ, sæ lase sæ treacæ
„pericolul“ øi sæ reia miøcarea de masturbare. Interesul
208 Gérard Leleu
este de a-i oferi bærbatului mai multe faze delicioase de

iminenflæ øi de a°i creøte excitaflia, pentru ca, atunci când
va veni momentul, plæcerea ejaculærii sæ fie øi mai mare.
Precizæri „tehnice“ sau secretul artei
În ce poziflie trebuie sæ stea buricele degetelor? Când

mâna formeazæ un manøon în jurul penisului putefli sæ
atingefli excitând cu buricele degetelor anumite puncte
sensibile: pe fren, pe coroana glandului, pe fafla interioaræ
a penisului, pe laterale, pe dedesubt... schimbafli punctele
alternativ.
Care ar fi presiunea optimæ? Nu trebuie sæ fie nici prea
puternicæ, nici prea redusæ. Ar trebuie sæ fie fermæ, chiar
viguroasæ, dar atent supravegheatæ. Întrebafli°l pe partener
dacæ îi convine øi rugafli°l sæ væ cælæuzeascæ cu vocea sau,
mai bine, sæ væ arate cu mâna lui aøezatæ pe a dumnea-
voastræ. Dacæ scopul miøcærii este ejacularea, presiunea
poate fi mai puternicæ, mai ales atunci când trecefli prin
dreptul coroanei, pentru a mæri øi mai mult atunci când
orgasmul se apropie, fiind totuøi atentæ sæ nu strângefli
prea tare penisul.
Ce amplitudine dafli miøcærilor dumneavoastræ? Totul
este posibil: miøcarea scurtæ, oprindu°se la jumætatea pe-
nisului sæu miøcarea lungæ mergând pânæ la rædæcinæ, pânæ
la pubis. Dacæ scopul este mângâierea, masajul, miøcarea
lungæ este de preferat, cu atât mai mult cu cât pe penis se
aflæ puncte sensibile la masturbare, care nu favorizeazæ
ejacularea. Dimpotrivæ, dacæ este urmæritæ ejacularea, este
indicatæ, fiind mult mai eficace, miøcarea scurtæ centratæ
pe punctele extrem de sensibile plasate pe coroanæ.
Cu ce vitezæ? Dacæ scopul este ejacularea, ritmul va fi

progresiv, mai întâi lent, apoi, când bærbatul træieøte o
plæcere mai intensæ — manifestatæ prin gemete, miøcæri,
respiraflie — trebuie sæ accelerafli miøcærile, iar atunci când
apar semne prevestind orgasmul, atunci când plæcerea
pare a atinge o intensitate maximæ, trebuie sæ accelerafli
încæ puflin, færæ a exagera totuøi. Pentru a°i provoca un
orgasm, masturbafli°l curajos, facefli°væ treaba bine, strân-
gefli atât cât trebuie. De aici înainte, bærbatul este cel care
ar trebui sæ væ dirijeze, cel puflin la început, apoi vefli ghici
totul din reacfliile lui.
Odatæ ajunøi aici, iatæ câteva sfaturi care vor contribui

la reuøita deplinæ a masturbærii:
• Când sperma flâøneøte, pentru nimic în lume sæ nu îfli
opreøti miøcærile mâinii, cæci totul s°ar putea præbuøi.
Cel mult micøoreazæ viteza øi redu presiunea. Oprirea
la începutul ejaculærii sau în timpul acesteia i°ar crea
bærbatului cel mai atroce sentiment de frustrare cæci
plæcerea ar înceta imediat, în timp ce nevoia lui, infinit
de intensæ, de orgasm ar ræmâne suspendatæ, fæcând
loc unui înspæimântætor, insuportabil sentiment de in-
satisfacflie care poate degenera în furie. Ar trebui ca
imediat sæ intervinæ o mânæ care sæ ducæ la bun sfârøit
masturbarea, fie mâna neexperimentatæ øi stângace a
femeii, fie mâna bietului bærbat. Dar trebuie acflionat
prompt, cæci orgasmul întrerupt mai mult de câteva
secunde nu va putea fi continuat, øi aici e naufragiul
cuplului.
• De îndatæ ce ejacularea înceteazæ, atunci când flâøneøte
øi ultima picæturæ de spermæ, atunci când prin orificiul
glandului nu mai flâøneøte nimic, opreøte°fli miøcærile
210 Gérard Leleu
cæci glandul a devenit hipersensibil, aproape de ne-

atins. Frecarea lui devine dureroasæ. Tot ceea ce se în-
tâmplæ este asemænætor cu ceea ce se întâmpla în cazul
clitorisului: øi aici miøcærile de stimulare nu trebuie sæ
se opreascæ decât dupæ ce orgasmul va fi trecut, dar
trebuie sæ se opreascæ dupæ ce orgasmul a încetat.
• Pæstreazæ penisul în mânæ ferm, dar nu prea strâns, este
important ca bærbatul sæ nu se simtæ abandonat în vid,
ci dimpotrivæ bine protejat în palma care i°a oferit o
voluptate atât de mare.
Dacæ scopul este o simplæ mângâiere°masaj, viteza
miøcærilor tale va fi lentæ øi nu va trebui acceleratæ. Cel
mai bine ar fi sæ te cælæuzeøti dupæ erecflie: atâta timp cât
se menfline, înseamnæ cæ ritmul, ca øi presiunea, sunt
corecte; dacæ erecflia dispare, trebuie sæ accelerezi mai tare
øi sæ exercifli o presiune mai mare. Dar mai ales trebuie
sæ fii atentæ sæ reperezi faza de iminenflæ a ejaculærii øi sæ
nu atingi punctul°prag dincolo de care evitarea ejaculærii
nu mai este posibilæ, ea declasandu°se irezistibil. Atenflie,
unii bærbafli „terminæ“ foarte, foarte repede.
Sæ ne amintim semnele iminenflei, denumite øi semne
ce anunflæ ejacularea: manifestæri de plæcere foarte intensæ,
færæ a fi orgasmicæ, respiraflie rapidæ ce atinge 30 de miø-
cæri pe minut, inima îøi accelereazæ bætæile pânæ la 120–140
pe minut, testiculele urcæ, penisul este stræbætut de vibraflii
pe care mâna ta le poate percepe. Pentru a învæfla sæ
reperezi aceste stadii prin care trece partenerul tæu, îi pofli
cere sæ se masturbeze de câteva ori în fafla ta sau sæ°l mastur-
bezi tu pânæ la ejaculare. Ia aminte la ceea ce se întâmplæ.
Pentru mai multæ siguranflæ ai putea conveni cu partenerul
sæ te avertizeze verbal sau sæ îfli strângæ coapsa în mo-
mentul iminenflei. În timp ce mâna ta realizeazæ aceastæ
capodoperæ, cealaltæ nu ræmâne inactivæ. Ea poate sæ creeze

un inel la baza penisului, astfel încât sæ îl menflinæ în po-
ziflie verticalæ. Sau poate sæ flinæ în palmæ cu fermitate
ansamblul scrot°testicule, dar færæ a le strânge (øtifli cât de
sensibile sunt testiculele), ceea ce-i va produce bærbatului
o stare de bine pe care o va aprecia. În sfârøit, aceastæ mânæ
poate ajunge pânæ la al doilea cerc: perineu, fafla interi-
oaræ a coapselor, anusul sau chiar orificiul anal. Un deget
plasat în orificiul anal, chiar færæ miøcæri, poate amplifica
plæcerile peniene.
Særutul falic sau felaflia
Denumit în argou „pipæ“ sau „flaut“, este una dintre

manifestærile puternice în schimbul erotic. Din pæcate, în
filmele porno este prezentatæ cu atâta trivialitate øi cu atâta
lipsæ de respect la adresa femeii, redusæ la funcflia de
bæutoare de spermæ, cât øi a bærbatului, fiind redus la o
maøinærie ce produce spermæ, cæ multe femei sunt dezgus-
tate de acest act (øi mulfli bærbafli). Spermæ, peste tot spermæ
øi nimic altceva. Sæ uitæm aceste imagini øi sæ vedem ce
ce poate fi frumos în acest act, câtæ iubire øi sens pot fi în
acest gest.
Bærbaflii spun cæ este cel mai mare cadou øi cea mai
mare plæcere pe care o femeie le poate dærui bærbatului
iubit. Aøa cum îmi spunea unul dintre corespondenflii mei:
„Pufline femei sug, încæ øi mai pufline iau inifliativa. Cele
care o fac nu o fac suficient de frecvent sau nu o fac în-
totdeauna bine“. De aceea nu este surprinzætor cæ printre
dorinflele bærbaflilor figureazæ pe primele locuri: „Mai multe
felaflii“. Ceea ce conduce la o altæ dorinflæ a bærbatului, ca
212 Gérard Leleu
femeia sæ fie mai activæ în schimburile sexuale. Cel puflin

în privinfla felafliei, femeia ia inifliativa øi°øi dæ osteneala.
„La urma urmei, nu este sarcina noastræ sæ facem tot øi
ea sæ ræmânæ pasivæ!“
Sæ auzim øi alte puncte de vedere edificatoare

din partea bærbaflilor
„A avea orgasm în gura ei este super. Este învæluitor,

cald, dulce, este într°adevær fenomenal!“
„Îmi place enorm de mult, uit de mine, mæ abandonez
ei, sunt în voia ei, mæ posedæ!“
În acest adandon în grija femeii, în nirvana care rezultæ
din aceasta, putem vedea mutatis mutandis, o regresiune
într°o beatitudine infantilæ. Dar pe lângæ aceste acfliuni pline
de har, sunt multe suspine øi regrete din partea bærbaflilor.
„Atunci când este bine fæcut, este super, este ca în para-
dis, dar cele care øtiu sæ o facæ într°adevær bine sunt rare!“
„În general fetele nu øtiu sæ o facæ bine, dar cu cele care
o fac cum trebuie este super!“
„De cele mai multe ori fetele nu øtiu sæ o facæ. O fac
greøit, prea repede, prea tare, strâng prea puternic, dar
cu expertele este nemaipomenit!“
„Trebuie ca femeii sæ°i placæ. Nu trebuie sæ o facæ doar
pentru a°mi face plæcere. Oricum eu simt despre ce este
vorba!“
„Femeia trebuie sæ vrea asta, sæ o facæ cu læcomie. Tre-
buie sæ°i placæ penisul!“
„Îmi place când femeii îi place, când este avidæ. Atunci
este extrem de atentæ. O simt când nu°i place. Atunci o
face prost øi este frustrant.“
„Nu°mi place când femeia sare pe mine. Trebuie sæ°mi

mângâie corpul, sæ°mi mângâie penisul, sæ°l lingæ înainte
de a°mi înghifli glandul!“
„Nu au niciun fel de nuanflare a miøcærii. Fac miøcæri
automate de sus în jos!“
„Le lipseøte creativitatea, inventivitatea, totul este un
stereotip!“
„Trebuie sæ o facæ pe îndelete, sæ fie subtile, sæ nu o
facæ ca o maøinæ de sus în jos øi de jos în sus monoton øi
continuu!“
„Le lipseøte tandreflea!“
Atenflie sæ nu rænifli:
„Strâng prea tare penisul!“

„Sug prea tare glandul. Este foarte neplæcut!“
„Mæ rænesc cu dinflii!“
„Mi°e fricæ de dinfli. Mæ tem sæ nu sfârøesc în sânge!“
Aceste remarci øi reproøuri au meritul de a le aræta

femeilor ce este bine sæ facæ øi ce nu. Ele nu au de ce sæ
se simtæ vexate. Cu atât mai mult cu cât într°o altæ lucrare
am scris despre reproøurile aduse de cætre femei bærbaflilor
care nu fæceau cunnilingus cum trebuie. Dar femeile, ele
ce cred despre felaflie? Iatæ câteva pæreri revelatoare.
Opinii pozitive
„Îmi place penisul, este mândru, drept, ca de foc, este

organul masculin, îmi plac bærbaflii!“
214 Gérard Leleu
„Sæ°i sug penisul prietenului meu? Sunt înnebunitæ

dupæ asta, este suav, rotund, tare, cald. Mæ apucæ amefleala
numai când mæ gândesc!“
„Un penis este ceva extraordinar! Se înalflæ! Reprezintæ
forfla bærbatului care se afirmæ, reprezintæ dorinfla pentru
femeia cu care este, o dorinflæ care întâlneøte dorinfla mea!“
„Îmi place sæ sug penisul, este tare, rotund, este fæcut
pentru asta!“
„A ræsfæfla penisul este un drept al lui, îmi dæ atâta
plæcere!“
„Este magnific sæ°l întæresc cu gura, sæ°i dau un organ
atât de puternic, încât sæ°øi piardæ capul.“
Rezerve
„Este nevoie de un anumit grad de intimitate. Trebuie

sæ°l iubeøti mult pe acel bærbat ca sæ faci asta“!
Opinii negative
„Un penis nu este ceva frumos, sæ pui gura pe aøa ceva...“

„Un penis este impresionant când este în erecflie. Este
mare, gros. Ca o armæ. Øi asta mæ face sæ°mi fie fricæ. Nu
o pot fline în guræ!“
„Din fericire am væzut despre ceea ce este vorba în
filmele porno, altfel mi s°ar fi fæcut ræu. E ca un øarpe. Im-
posibil sæ sugi aøa ceva.“
„Este prea gros. Îmi umple gura. Mæ sufocæ!“
„Este prea lung. Când îmi ajunge în gât, îmi vine sæ
vomit!“
„Când îl înfige pânæ la amigdale, mi se face greaflæ!“

„Este murdar øi miroase urât. Urina trece pe acolo, tre-
buie sæ fie plin de microbi!“
Aceastæ ultimæ pærere o aud øi de la bærbafli când vine
vorba de cunnilingus. Nimeni nu trebuie sæ se simtæ jignit,
dar trebuie ca fiecare sæ menflinæ o igienæ exemplaræ.
De ce practicæ femeile felaflia?
Trei sunt cauzele care le motiveazæ pe femei sæ o facæ.

Ele o fac:
• Din dragoste, pentru a°l face pe cel pe care îl iubesc
sæ simtæ plæcere, pentru a aduce un omagiu virilitæflii
lui.
• Din apetenflæ pentru sexul bærbatului, este o chestiune
de gust.
• Pentru a incorpora puterea falusului, pentru a inte-
rioriza emblema masculinæ.
De ce se dau în vânt bærbaflii dupæ felaflie?
Motivafliile bærbaflilor sunt complexe:

• Pentru a cunoaøte o plæcere care este printre cele mai
intense.
• Pentru a obfline o dovadæ de iubire: femeia care ia sexul
bærbatului în guræ se stræduieøte sæ°l aducæ la orgasm
øi, mai mult, care°i acceptæ sperma, trebuie sæ°l iubeascæ
cu adeværat. Totuøi reflinefli cæ o femeie poate fi foarte
îndrægostitæ øi, cu toate astea, sæ°i fie silæ de sperma
care°i ajunge în guræ (gust, vâscozitate etc.).
216 Gérard Leleu
• Pentru a°øi narcisiza penisul în scopul de a°øi pansa

rænile primite de la o altæ femeie în trecut, de la mama
sa bunæoaræ, care, pentru a°l educa, îi nega sau chiar
îi reprima erecfliile øi°l pedepsea dacæ îøi atingea zona
genitalæ. Øi iatæ cæ acum o femeie îi acceptæ penisul în
guræ, înseamnæ cæ nu este ceva atât de dezgustætor.
Gestul lui este o revanøæ împotriva prohibifliei materne.
• Pentru a°øi narcisiza sperma în care mama vedea ceva
murdar. Dacæ o femeie o primeøte în guræ øi chiar o
înghite, înseamnæ cæ nu este murdaræ. Gestul sæu este
o reparaflie a atitudinii materne.
• Pentru a°øi întæri stima de sine: sunt destul de demn
de stimæ pentru ca o femeie sæ°mi primeascæ sexul øi
sperma în acest loc nobil care este gura ei, loc al cu-
vântului, al zâmbetului, al læcomiei.
A da sens acestei atracflii a bærbatului pentru felaflie
poate îndepærta orice conotaflie trivialæ øi poate reconcilia
femeile cu acest gest.
Dimpotrivæ, a gæsi motivaflii care îl fac pe bærbat sæ
ejaculeze pe corpul femeii sau, mai ræu, pe fafla ei este
mai greu. În cel mai fericit caz am putea crede cæ este
vorba de un cadou, un unguent pe care el îl consideræ
sacru pe care îl dæruieøte femeii, dar ea este cea care hotæ-
ræøte dacæ este vorba de aøa ceva øi pentru ea. Cel puflin
asta este ceea ce cred unele femei care, spontan, din dra-
goste, îøi întind pe piept øi abdomen sperma iubitului. În
cel mai ræu caz, aceastæ spermæ expusæ pe corpul femeii
ar putea sæ°i demonstreze puterea marcându°øi teritoriul.
Sau, øi mai ræu, ar vrea sæ murdæreascæ, sæ umileascæ, sæ
înjoseascæ femeia.
Arta felafliei în atenflia femeilor
• Leagæ°fli pærul
• Aøazæ°te într°o poziflie confortabilæ, la alegere: în ge-
nunchi de o parte sau alta a bærbatului, în genunchi
între picioarele bærbatului, cælare pe toracele lui. Øi
orice altæ poziflie îfli place, dar cu condiflia sæ stai con-
fortabil.
• Nu te repezi asupra glandului, începe cu cercul al trei-
lea, pe care îl ræsfefli cu mângâieri øi særutæri. Apoi treci
la cercul al doilea, adicæ în vecinætatea penisului, abdo-
men, pubis, fafla internæ a coapselor, perineu, pe care
le însæmânflezi cu mângâieri catifelate, cu særuturi con-
vingætoare, uneori, lingând uøor cu limba.
• Dupæ ce te°ai apropiat progresiv, l°ai mângâiat pentru
a°l îmblânzi, ocupæ°te în sfârøit de penis. Apucæ°l de
la rædæcinæ, fæcând un inel sau un manøon între arætætor
øi degetul mare. Poate cæ s°a ridicat. Dacæ nu s°a în-
tâmplat încæ, se va întâmpla în curând. Este important
sæ°l flii de la bazæ pentru a avea permanent control
asupra miøcærilor penisului sau, mai precis, asupra miø-
cærilor pe care i le va imprima proprietarul lui, putând
sæ°l împiedici sæ intre prea adânc, sufocându°te sau
provocându°fli greaflæ. Este momentul sæ tragi în jos
prepuflul øi sæ expui glandul în toatæ splendoarea lui.
Cu un deget umezit fæ câteva miøcæri de virtuozitate
pe suprafafla frenului apoi pe coroanæ. Apoi distribuie
câteva mângâieri cu degetele pe toatæ suprafafla penisu-
lui, urmate de câteva miøcæri cu gura, særuturi, miø-
cæri cu limba aøa cum de acum øtii deja sæ faci. Fii
generoasæ øi nu ezita sæ ajungi pânæ la scrot, cu degetele
øi cu gura, ceea ce va evita sæ îl facæ gelos.
218 Gérard Leleu
• În sfârøit, momentul aøteptat a sosit, momentul întâl-

nirii limbii tale cu glandul. El, care începea sæ fie ne-
liniøtit aøteptând, se bucuræ brusc, are øi de ce: tocmai
ai trecut cu limba într°un mod irezistibil, o miøcare
lacomæ cu limba îi mângâie vârful, urmatæ de încæ una
øi de încæ una. Iatæ°l pe bærbatul tæu împietrit de plæcere,
exaltat la gândul cæ peste puflin timp glandul sæu va
fi înghiflit de gura ta. Øi glandul care care jubileazæ øtiind
cæ acest lucru se va întâmpla într°o clipæ. Dar, rafinatæ,
îfli continui exercifliile de virtuozitate: o suitæ de pizzi-
catti cu limba în jurul coroanei glandului øi orice alte
gesturi pe care fli le va inspira dorinfla øi iubirea ta.
• Ca o admirabilæ balerinæ, limba ta danseazæ în vârful
lui. Acum devine lacomæ øi toatæ începe sæ lingæ toatæ
sfera de carne de deasupra, de dedesubt, la stânga, la
dreapta, aøa cum ai linge un cornet de îngheflatæ. Bær-
batul se agitæ, ca øi cum ar fi piøcat de o furnicæ.
Glandul îi este în flæcæri. Tânjeøte sæ intre în gura ta
pânæ la rædæcinæ, pentru ca saliva sæ°i stingæ incan-
descenfla, precum maestrul fierar stinge spada înroøitæ
într°un recipient cu apæ. Chiar te roagæ sæ faci asta. Dar
tu nu îi asculfli rugile cæci mai ai încæ multe subtilitæfli
de oferit øi de dus la bun sfârøit.
• Renunflæ sæ te foloseøti de limbæ, pentru a°l læsa sæ°øi
vinæ puflin în fire, vei încredinfla buzelor tale mai târziu
o partituræ sublimæ. Mai întâi særutæ glandul îndelung,
continuând cu încæ câteva særuturi scurte, pentru a
pæstra contactul, apoi cu gura bine umezitæ plimbæ°te
de la dreapta la stânga øi invers pe vârful glandului
ca øi cum ai cânta la muzicuflæ sau la nai. Bærbatul va
reacfliona imediat prin niøte sunete curioase, amestec
de plæcere øi plâns, mângâierea este dulce°acriøoaræ,
iar reacflia la ea, cântecul dulce gata imediat sæ se trans-

forme în suferinflæ.
• Acum întredeschide buzele, dar fline dinflii strânøi øi
aøazæ capætul glandului în spafliul astfel format,
læsând sæ alunece interiorul umed al buzelor pe
suprafafla vârfului glandului. Pæstrând dinflii strânøi,
strecoaræ glandul între gingii øi dinfli dintr°o parte øi
un obraz la altul (ceea ce nu se poate face dacæ penisul
este imens). Sunt jocuri de apropiere care variazæ
plæcerea.
• În sfârøit, ora sublimæ a sosit, bærbatul a meritat°o pe
deplin, este la capætul puterilor. Deschidefli gura øi
introdu organul masculin înæuntru, aplecându°te puflin
øi îndreptându°fli toatæ atenflia asupra invitatului tæu.
De fapt, lasæ ca totul se se întâmple din instinct øi din
dragoste, gesturile vor veni de la sine: trebuie sæ alter-
nezi miøcærile de supt simple cu miøcærile de supt prin
culisare. Suptul este un gest spontan, înnæscut færæ
îndoialæ, amintire imemorialæ a suptului infantil la sân,
care mai târziu va reveni în suptul unei acadele sau al
îngheflatei pe bæfl. Nimic nu seamænæ mai mult cu o
felaflie decât aceste gesturi lacome (de aceea unii amanfli
îøi pun miere sau dulceaflæ pe gland). Buzele se ajus-
teazæ pe gland formând un O, limba ia forma gland-
lui, obrajii se adâncesc øi intræ în interior. Toate aceste
elemente se amestecæ subtil pentru a crea un masaj —
o malaxare — øi un vid aspirator în jurul glandului.
Acestei miøcæri îi pofli asocia øi o culisare. Aceastæ
asociere amplificæ senzaflia de plæcere resimflitæ de
partener, îi smulge sufletul øi i°l proiecteazæ în univers.
Pofli sæ°i ceri sæ îfli aducæ planeta Venus, va promite cæ
o va aduce.
220 Gérard Leleu
Un mic detaliu semnificativ: Evitæ sæ ajungi cu dinflii

pe gland, a cærui piele este foarte sensibilæ øi fragilæ. Øi
nu uita fantasmele de mutilare care sælæøluiesc în inconøti-
entul bærbatului øi care ar putea sæ°i provoce angoase.
Pentru a evita aceste întâlniri neplæcute, fii precautæ!
Ce amplitudine ar trebui sæ aibæ miøcarea de culisare?

Cât de profundæ poate fi aceastæ miøcare de alunecare?
Într°o primæ fazæ, doar inelul format de buze culiseazæ
pe gland, apoi manøonul format din limbæ øi vælul palatin.
Ceea ce înseamnæ cæ miøcarea de culisare nu priveøte la
început decât glandul øi apoi o parte din penis, dar doar
o parte, øi nu tot. Bærbatul nu trebuie sæ se stræduiascæ sæ
înfigæ penisul în gura femeii, trebuie sæ ræmânæ cvasi-
imobil, femeia este cea care acflioneazæ, miøcând capul de
sus în jos øi invers, repede în timp ce coboaræ, mai încet
atunci când urcæ. Dacæ bærbatul va începe sæ imprime
miøcæri de du°te°vino penisului, ar trebui sæ nu meargæ
prea adânc, adicæ pânæ în gâtul femeii, cæci aceasta s°ar
putea sufoca øi s°ar putea îngrefloøa. Pentru a evita aceste
neplæceri care i°ar tæia cheful pentru felaflie, femeia trebuie
sæ limiteze cursa penisului cu mâna aøezatæ la rædæcina
acestuia, dirijând glandul spre vælul palatin sau spre
obraji.
Ce ritm sæ aibæ miøcarea de du°te°vino? Începefli încet

øi accelerafli progresiv. Acelaøi lucru se recomandæ øi în
cazul presiunii exersate asupra glandului øi penisului de
cætre buze øi limba care se sprijinæ de vælul palatin. Acelaøi
lucru pentru aspiraflie, blândæ la început, mai puternicæ
apoi, dar controlatæ tot timpul. Prea multe aspiraflii pot
deveni neplæcute. Ai grijæ ca salivaflia sæ fie abundentæ,
ca glandul sæ se scalde în salivæ. În tot acest timp tu eøti

cea care modulezi øi nuanflezi amplitudinea, viteza, pre-
siunea, aspiraflia.
Pofli sæ mæreøti plæcerea bærbatului combinând særutul

falic cu alte excitæri.
• Pofli sæ faci miøcæri de masturbare cu mâna care fline
penisul. Astfel se combinæ cele mai puternice stimulæri.
Reunind buzele øi degetele pe cei mai sensibili centi-
metri pætrafli ai bærbatului, femeia defline o putere
fabuloasæ ce°l poate proiecta pe bærbat într°o stare
sublimæ de juisare.
• Îi pofli oferi un supliment de plæcere prinzând cu mâna
liberæ scrotul øi testiculele. Mulflumeøte°te sæ le flii pur
øi simplu în palmæ færæ a miøca, va fi extrem de plæcut.
Dar dacæ degetele tale sunt extrem de subtile, ar putea
totuøi sæ încerce un joc discret: mici semne de
complicitate, apæsæri milimetrice, rulæri microscopice.
Extrema lor sensibilitate cere sæ fie tratate cu prudenfla
unui cæutætor de mine. Dar dacæ bærbatul suportæ mai
mult, mergi mai departe.
• Mai hard: introdu un deget în anusul bærbatului, încet
øi profund øi ræmâi aøa færæ sæ°l miøti, gest care va
amplifica efectele felafliei tale. Pofli sæ mergi încæ ceva
mai departe: maseazæ°i delicat prostata. Nu este decât
o sugestie. Oricum, plæcerea felafliei este deja imensæ.
Bineînfleles, cum te joci cu focul, îl vei conduce pe bær-

bat la incendiu, adicæ la ejaculare. Dar cum eøti expertæ,
vei putea sæ decelezi semnele care anunflæ ejacularea øi te
vei opri la timp. Øi când acestea vor fi dispærut, reîncepe
øi mai intens. Acest joc „opreøte°te øi reîncepe“ îi oferæ
222 Gérard Leleu
bærbatului o plæcere prelungitæ, reluatæ færæ încetare, con-

dimentatæ de mai multe vârfuri de voluptate. Dar atunci
când vei hotærî sæ laøi sæ explodeze ejacularea pentru cæ
bærbatul va implora acest lucru, problema care se pune
este dacæ o va face în gura ta sau afaræ. Aici tu hotæræøti
singuræ, dar va trebui ca acest lucru sæ se fi hotærât înainte
de „exercifliu“. Tu trebuie sæ fii cea care spune: „Vreau
sæ termin!“ sau „ Nu°mi place, nu vreau!“; la care bærbatul
va ræspunde: „De acord, termin“ sau „Îfli promit cæ mæ
abflin, nu voi ejacula în gura ta!“
Femeile care acceptæ sunt cele cærora le place sperma,
gustul, mirosul, consistenfla — o savureazæ, sau cele care
îøi iubesc cu pasiune bærbatul øi trec peste dezgustul provo-
cat de spermæ pentru a°i da o dovadæ de iubire. Dar, o repet,
pofli iubi profund bærbatul færæ sæ°i iubeøti sperma. Printre
cele care acceptæ, sunt unele care o înghit, altele nu.
Majoritatea femeilor gæsesc cæ sperma este dezgustæ-
toare øi nu acceptæ ca bærbatul sæ ejaculeze în gura lor.
Dacæ eøti dintre acestea, trebuie sæ fii atentæ la semnele
ejaculatorii aøa cum le°am descris în capitolele anterioare.
Øi fii atentæ de asemenea la semnul pe care l°ai convenit
împreunæ cu partenerul pentru a te avertiza de iminenfla
ejaculærii: un cuvânt, un semn etc. În acel moment scoate
penisul din guræ, trægându°fli fafla înapoi øi îndepærtând
penisul cu mâna fæcutæ inel în jurul rædæcinii acestuia.
Foarte, foarte important: este absolut necesar sæ conti-
nui sæ masturbezi acest penis de când flâøneøte sperma
pânæ la sfârøitul ejaculærii. Într°adevær, nu existæ senzaflie
mai atroce øi mai rea decât un penis care începe sæ ejacu-
leze sau care ejaculeazæ øi se trezeøte în gol. Unde sæ
dirijeze jetul? Aici tot tu hotæræøti, nu bærbatul este cel care
hotæræøte sæ îfli stropeascæ sânii sau fafla. Dacæ tu øi bærbatul
tæu dafli un sens profund acestui act, pentru cæ este însæøi

esenfla masculinitæflii, pofli sæ o accepfli pe faflæ, pe sâni, pe
abdomen.
Nu uita atunci când te apropii de începuturile ejacu-
lærii sæ accelerezi miøcærile gurii øi sæ mæreøti presiunea
buzelor øi a limbii. Este un crescendo final care va declanøa
reflexul ejaculator. Nu uita de asemenea ca atunci când
ejacularea s°a produs sæ încetezi miøcærile mâinii sau ale
gurii, dacæ ai hotærât cæ accepfli ca el sæ ejaculeze în gura
ta. Într°adevær, glandul devine hipersensibil, a continua
sæ°l freci devine extrem de neplæcut, chiar dureros. Totuøi
pæstreazæ penisul în mâna strânsæ, dar nemiøcatæ.
Poate cæ împreunæ afli hotærât sæ practicafli felaflia færæ
ejaculare, doar ca un „simplu“ masaj-mângâiere. Atunci
când semnele ejaculærii se instaleazæ, renunflæ la miøcærile
degetelor sau gurii. Apoi când bærbatul se liniøteøte, reia°le.
A ræsfæfla penisul, a°øi pune tot sufletul pentru a°i oferi
mângâierile cele mai rafinate øi cele mai intense plæceri
venerându°l, aceasta ar fi misiunea unei femei demne de
locul de amantæ.
PS. Ca orice mucoasæ sexualæ, mucoasa care acoperæ
glandul poate fi purtætoare de infecflii transmisibile sexual,
precum herpesul sau sida. De pe altæ parte, sperma øi
sângele care pot apærea (sângele ca urmare a rænirii frenu-
lui) pot fi contaminate cu virus HIV. Atunci când o femeie
nu este siguræ de antecedentele partenerului sæu, trebuie
sæ impunæ ca penisul sæ fie acoperit de un prezervativ,
cu atât mai mult dacæ ea are o ranæ în guræ (arsuræ sau
ranæ dentaræ etc.)
Partea a cincea
A face mai bine dragoste
Dupæ secole de ræzboi între sexe, bærbatul øi femeia de°abia

încep sæ se împace. Dar despre arta de a face dragoste unul
cu altul, au multe de învæflat, aproape tot (cel puflin în Occi-
dent). Cu atât mai mult cu cât natura a condimentat sexuali-
tatea masculinæ øi femininæ cu asimetrii care°l obligæ pe bærbat
sæ învefle corpul femeii øi invers.
Aøadar, nu mai fifli øocafli de fantasmele masculine care
viseazæ la sex în grup, la pulsiuni sadice, la penetræri anale.
Nu sunt contra naturii... Sæ nu se supere Biserica, dar nu au
nimic „murdar“ sau „vicios“. Ele pot ascunde chiar dorinfla
bærbaflilor de a væ aduce o plæcere din ce în ce mai intensæ.
Cât despre frumuseflea sexualitæflii, a caracterului sæu sacru,
ea nu provine din ceea ce se întâmplæ între cei doi, ci din dra-
goste, din afecfliunea pe care ei o pun în act.
21
Bucuriile mângâierii
interioare
V
remurile în care bærbaflii practicau actul sexual
limitându°l la secvenfla scurtæ: penetrare – scurt
du°te°vino – ejaculare, obsedafli fiind de orgasm,
sunt depæøite. În prezent cei mai mulfli bærbafli îøi dau seama
cæ ejacularea nu poate fi singurul scop, cæci nu este decât
un foc de paie urmat de decepflii øi deziluzii; au investit
toatæ puterea în acest obiectv, dar în câteva clipe totul s°a
consumat: frumoasa stare de tensiune s°a risipit, ca øi
energia care o susflinea sau orgasmul fulgurant. Totul s°a
întâmplat foarte repede øi cumva în afara lor. De unde øi
insatisfacflia lor.
Bærbatul de azi nu se mulflumeøte doar cu acest sce-
nariu îngust orientat spre ejaculare, care îl priveazæ de
multitudinea de alte senzaflii øi accesul la o stare de
conøtiinflæ superioaræ.
Într°o primæ fazæ, aceøtia s°au preocupat mai mult de
plæcerea partenerei. Descoperiseræ cæ femeia în general
nu ajungea la orgasm decât dacæ legætura sexualæ era
precedatæ de preludiu øi se prelungea câtva timp. S°au
stræduit aøadar sæ ofere preludii prelungite. Au putut sæ
228 Gérard Leleu
constate mai întâi cæ femeia poate avea orgasm repetat,

apoi cæ miøcarea de du°te°vino prelungitæ aduce o stare
de bine, în ciuda orgasmului. În al treilea rând, cæ ei înøiøi
simfleau mai multæ voluptate în timpul acestor miøcæri
prelungite. În al patrulea rând, cæ tot ei, atunci când îøi
reflineau ejacularea pentru a prelungi actul, simfleau cæ
nivelul de excitare se intensifica, având de-a face cu un
„pre°orgasm“, în al cincilea rând, dacæ nu intrau în faza
refractaræ, dorinfla se menflinea, ca øi erecflia øi energia øi,
dupæ un timp de la pre°orgasm, puteau sæ reia miøcarea
de du°te°vino, spre marea lor fericire øi a partenerei.
Bucuriile coitului din perspectiva bærbatului
Când îøi introduce penisul în vagin, bærbatul simte subit

o stare de bine, care de fiecare datæ este o surprizæ. Trebuie
sæ spunem cæ este vizatæ partea cea mai sensibilæ a fiinflei
sale: glandul, rafinata sa coroanæ øi frenul. Este o senzaflie
de alunecare într°un læcaø cald øi umed. Impresia este
globalæ, dar fiecare senzaflie este de asemenea importantæ:
senzaflia de cælduræ (ea este cea care predominæ), senzaflia
de umiditate øi de bucurie. Bærbatul o poate compara cu
masturbarea în care glandul se aflæ în aer liber, mai mult
sau mai puflin rece, într°un mediu uscat, în gol.
În timpul miøcærii de du°te°vino în vagin, penisul per-
cepe frecærile calde, umede, alunecoase. Este o frecare
optimæ, care se produce de la sine. Abia dacæ percepe
pliurile mucoasei vaginale care totuøi s°a îngroøat în urma
tumescenflei create de excitare. Ceea ce face ca acest contact
sæ fie foarte plæcut, senzaflie care se percepe la nivelul
penisului øi în jurul acestuia; efectul este de teacæ.
În afaræ de frecæri, penisul percepe øi presiunea tecii

vaginale, care se manifestæ de jur împrejurul penisului,
pe toatæ lungimea lui. Într°adevær, acest interior, departe
de a fi moale, este extrem de tonic, mai ales în anumite
puncte: la intrarea în vagin, acolo unde se aflæ baza penisu-
lui intromis, presiunea fiind mai puternicæ datoritæ muø-
chiului constrictor al vulvei care înconjoaræ orificiul vaginal
(pe care femeia îl poate contracta ritmic), de tumescenfla
flesuturilor erectile ale tecii øi datoritæ anatomiei osului
pubian.
La patru centimetri de la intrarea în vagin, penisul
simte o altæ îngustare a spafliului datoratæ muøchiului
pubo°coccigian, parte integrantæ a perineului feminin, care
îngusteazæ canalul vaginal într°o oarecare mæsuræ. În
momentul orgasmului feminin, acest muøchi se contractæ
în mod ritmic øi automat, strângând penisul. Dar în afaræ
de orgasm, femeia poate contracta voluntar acest muøchi,
exersând presiune asupra penisului pe care îl înconjoaræ.
Alternanfla contracflie°relaxare, care seamænæ cu miøcarea
de muls, îi produce bærbatului bucurii originare, care°l fac
sæ nu regrete cæ ajuns pe pæmânt øi mai ales în braflele
acestei pæmântene cæreia îi datoreazæ o recunoøtinflæ pro-
fundæ. Orice femeie poate deveni expertæ în materie, cu
condiflia sæ°øi antreneze muøchiul pubo°coccigian aøa cum
am descris mai înainte.
În capætul vaginului se aflæ colul øi fundul de sac. Colul
uterin este resimflit ca fiind ferm øi totuøi moale în acelaøi
timp. Bærbaflii spun cæ le place acest contact øi unii se afundæ
mai adânc pentru a se simfli cu totul captivi în aceastæ
teacæ, dar øi pentru a simfli colul.
Bucuriilor fizice, senzuale ale coitului se adaugæ bucu-
riile psihice. Unirea sexelor concomitent cu unirea corpurilor
230 Gérard Leleu
recreeazæ fuziuni originare: cele din viafla intrauterinæ øi

din viafla postnatalæ. Este o fericitæ formæ de regresiune
aproape nirvanicæ, în sentimentul de iubire oceanicæ øi de
unitate care elibereazæ fiinfla din solitudine øi scurtcir-
cuiteazæ toate nefericirile anterioare: cele ale venirii pe
lume, ale sevrajului, ale rezolværii complexului Oedip, ale
rupturilor sentimentale.
Mângâierea interioaræ
Printre bærbaflii care se stræduiesc sæ°øi îmbunætæfleascæ

viafla sexualæ modificându°i fiziologia primaræ, de exem-
plu, prin controlul reflexului ejaculator, mulfli mi°au spus cæ
sunt dezamægifli de atitudinea unui anumit numær de femei.
Obiønuite cu practici mai expeditive sau mai puflin rafinate,
ele se simt dezorientate øi nu apreciazæ la justa valoare arta
acestor bærbafli. Pentru a le informa øi a le ademeni, le voi
încredinfla un fragment din jurnalul intim al unui bærbat:
„Fiecare dintre miøcærile mele îfli loveau bazinul, cutre-
murându°fli corpul øi sânii. Îmi muøcai buzele gemând, cæci
penisul meu îfli atinsese colul, stræfundurile tale, miøcarea
îfli zguduia abdomenul øi mædularele. Dar brusc am simflit
în rædæcina penisului, acolo unde se prinde de perineu,
o plæcere intensæ care se næøtea în acelaøi timp ce o altæ
plæcere, mai superficialæ, punea stæpânire pe glandul meu.
Øtiam cæ ejacularea era aproape. Îmi suspendam miøcærile
øi respiram profund pe nas umflându°mi abdomenul.
Plæcerea care apæruse dispæru sub forma unui orgasm, dar
nevoia de ejaculare s°a îndepærtat.
Atunci, cu privirea catifelatæ de plæcere, te contemplam.
Fafla ta se destinsese, îmi zâmbeai. Mâinile tale mi°au
cuprins øoldurile. Îfli mângâiam fruntea, obrajii. fii°am

desenat cu degetul linia nasului, buzele. O sutæ de parfu-
muri urcau din corpul tæu, unele mai ameflitoare ca altele.
Din sexele noastre unite, se ridicau niøte arome învælui-
toare în care se amestecau miresmele mele øi ale tale. Dar
îfli recunoøteam miresmele pætrunzætoare care se ridicau
din spatele vulvei — scorfliøoaræ øi micsandræ — cele
pæduroase ale vaginului tæu — santal øi vetiver — øi cele
dulcegi ale pubisului tæu, — câmpie de trestie de zahær
în flæcæri. Din subsorile tale urcau mirosuri mai înflepæ-
toare de pâine præjitæ, de iapæ tânæræ. Pluteai într°o aureolæ
catifelatæ. În mijlocul acestor volute am simflit din spatele
urechilor tale øi din decolteu parfumul tæu de Hesperide,
care se impunea precum portocaliul pe un fond ocru brun.
Adu°fli aminte, m°am îndrægostit nebuneøte de mirosul tæu
de brunetæ cu miros de mandarinæ. Mæ aplecam pentru
a°fli mirosi profund subsoara. Era de ajuns ca penisul, care
se relaxase puflin, sæ se ridice din nou.
Astfel mi°am reluat miøcærile de du°te°vino, în tine,
profund øi lent de data aceasta. Te învæluiam uøor, precum
valul plaja într°o searæ de varæ. Eram ochi în ochi, la fel
de profunzi ca sexele noastre unite. Încercam sæ°mi imagi-
nez sau sæ simt toate detaliile din vaginul tæu exasperat
de dorinflæ, în care coroana glandului meu tresærea la
înaintare øi la retragere, provocându°mi øi mie, øi flie ace-
leaøi delicii. Încercam sæ°fli ating cu coroana punctul G,
acest mic relief pe care îl simflisem cu degetul, ceea ce m°a
ajutat pentru a°l vizualiza acum când vroiam sæ°l ating
cu glandul.
Deøi miøcærile erau lente, îfli vedeam fafla cum fli se
lumineazæ de plæcere. Plæcerea mea era din ce în ce mai
mare privindu°te pe tine fericitæ, simflindu°mi penisul
232 Gérard Leleu
explorându°fli punctele erogene, simflindu°fli vaginul strân-

gându°mæ atât de bine, imaginându°mi interiorul tæu sân-
geriu, pulsând ca o anemonæ de mare. Penisul meu a avut
un început de erecflie, mi°am accelerat miøcærile. Atunci
tu ai izbucnit, flipai, îfli dædeai ochii peste cap, îfli miøcai
capul, îmi zgâriai coapsele — pentru a treia oaræ.
La sfârøitul orgasmului tæu am încetat sæ mæ mai miøc,
cæci simflisem în mine plæcerea intensæ din perineu ce
anunfla ejacularea. Îmi savuram pre°orgasmul, în timp ce
tu gustai orgasmul. Moment de conøtiinflæ extraordinar,
în care simfli cæ pæræseøti pæmântul pentru a intra într°un
spafliu unde nu mai eøti altceva decât dragoste, fericire øi
luminæ. Înlænfluifli, ochi în ochi, pluteam færæ greutate,
aerul cald ne mângâia pielea în timp ce nenumærate senti-
mente ne stæpâneau.
Vârtejul s°a decantat øi tu stæteai acolo, mai femeie ca
niciodatæ, cu ochii scânteind de reflexe de agatæ øi chihlim-
bar, cu fafla radiind, într°un nor de arome. Simfleam cæ°fli
aparflin în mod profund, eram prizonierul tæu, fiecare picæ-
turæ de sânge din vaginul tæu ajustându°se pe penisul
meu, luându°i forma. Mi°ai fæcut surpriza sæ începi sæ°fli
contracfli vaginul. Stranie øi minunatæ impresie cæ°mi pofli
vorbi din stræfundurile tale. Te læsam sæ°mi spui ce vrei
înainte de a începe sæ°fli ræspund frecându°mi penisul.
Apoi îfli spuneam cæ eøti mai frumoasæ ca niciodatæ,
cæ°mi plac ochii tæi, gura ta, nasul tæu urechile tale, bærbia
ta, umerii tæi, sfârcurile tale, buricul tæu etc. fii°am spus
cæ ochii tæi erau caramel în flæcæri, cæ din gura ta aø face
dulceaflæ de coacæze, cæ într°o zi o sæ aduc o turturicæ sæ
bea apæ din buricul tæu. Øi m°am aplecat sæ te særut pe
guræ, sæ°fli înghit limba pe care o scoteai. Apoi m°am jucat
cu sânii tæi delicat cu vârful degetelor mângâindu°le
rotunjimea, tachinându°le sfârcurile. Înfierbântat, i°am ciu-

pit øi tras uøor de mameloane, înainte de a°i cuprinde øi
de a°i strânge. Erai înnebunitæ, atunci penisul meu s°a
ridicat din nou øi ai schiflat o miøcare din bazin. Øi ne°am
reluat lunga plimbare, sex în sex.
Eu mergeam, tu veneai. Eu veneam, tu te îndepærtai.
Dumnezeule, ce fericire! Când leneveam, când acceleram.
La un moment dat, mi°am umezit degetul øi l°am strecurat
în fafla vulvei tale, pe clitorisul care începu sæ pulseze în
ritmul miøcærilor noastre. Øoaptele tale de plæcere urcau
din ce în ce mai mult øi cu fiecare presiune a degetului
meu gemeai, mæ implorai: Da, da! Cæci în acelaøi timp
catifeaua glandului meu îfli vizita fundul de sac al palatului
tæu. Brusc strigætul tæu a sfâøiat aerul øi tu ai avut orgasm.
Plângând, râzând, hohotind, spunând da, spunând nu.
fii°a trebuit un timp pentru a te liniøti øi a ræmâne imobilæ
alæturi de mine, cæci eu îmi încetasem miøcærile. Væzân-
du°te dezlænfluitæ, ejacularea era iminentæ, dar m°am oprit
la timp.
Øi ne°am regæsit unul pe altul suspendafli în liniøte, cu
sexele înlænfluite, cu privirile legate. Cuprinøi de o feri-
cire freneticæ, ameflitoare. Îfli plimbai mâinile pe braflele
mele, pe piept, pe abdomen. Îmi mângâiai obrajii, oh, acea
mângâiere. Îmi vorbeai despre mine, îmi spuneai cæ nici-
odatæ glicina nu a fost mai frumoasæ ca cea din anul acela,
despre privighetoarea care cântase toatæ noaptea. Apoi
am tæcut. Când øi când îmi spuneai ceva cu vaginul øi°fli
ræspundeam cu penisul.
Øi ne°am reluat drumul pentru încæ o bucatæ de vreme.
Îfli aøezaseøi mâinile în cruce øi priveai în tavan, abando-
natæ. Eram în tine, dar nu mai aveam impresia cæ alunec
într°un spafliu bine delimitat, aveam impresia cæ alunec
234 Gérard Leleu
în corpul tæu, în abdomenul tæu, pânæ în inima ta. Totul

era comunicare øi voluptate. Devenisem o singuræ fiinflæ.
O masæ criticæ de plæcere. M°am oprit când am simflit
ejacularea, bucurându°mæ de încæ un orgasm profund øi
dulce. Tu ai simflit penisul meu fremætând øi te°ai simflit
proiectatæ în cer. Strigætul tæu, oh, strigætul tæu! De unde
le vine femeilor strigætul acesta? Este neomenesc, le vine
dintr°un loc numai al lor. Ca bærbat te simfli atât de mic
când auzi strigætul acesta, simfli cæ ai ræmas pe pæmânt,
atât de departe... Te vei mai întoarce? Te întorci øi privirile
tale mæ inundæ în fericire øi tandrefle. Sexul tæu era fier-
binte, pielea incandescentæ øi aromele sublime. Am avut
impresia cæ ne topim, cæ ne vom amesteca, cæ fuziunea
noastræ afectivæ øi spiritualæ se va dubla cu fuziunea car-
nalæ, cæ vom fi un singur trup. Atunci mi°a urcat pe buze
imens, superflu: «te iubesc!» fii°am spus øi am coborât øi
mai adânc cu privirea în tine. «Te iubesc» mi°ai ræspuns.
Când fli°am spus «te iubesc» am spus°o øi iederei care
împodobeøte fereastra, caisului care umple cerul, pæsærii
care cântæ în el, tuturor femeilor din tine, celor care au
fost înaintea ta, celor care vor veni dupæ tine pe planetæ,
tuturor celor pe care le°am iubit, tuturor celor pe care n°am
øtiut sæ le iubesc. Sunt mai mare decât sunt, eøti mai mare
decât eøti. Øi simfli, ca øi mine, cæ eøti mai mare decât
plæcerea øi corpul tæu în flæcæri.“
Reflinerea ejaculærii
Este cheia de boltæ a mângâierii interioare, modalitatea

de a prelungi unirea trupurilor øi sexelor. Øi modalitatea
de a oferi øi bærbatului øi femeii cea mai mare plæcere.
Pentru bærbat, în special, este modalitatea de a se opune

rapiditæflii actului instinctiv øi fazei refractare. Genetic
bærbatul este programat, asemenea rudelor sale primate
superioare, sæ ejaculeze dupæ câteva zeci de secunde. Dacæ
s°ar læsa conduøi de instinct, 80% dintre bærbafli ar ejacula
dupæ 2 minute. Femeia are orgasm între 15 minute øi o
oræ; depinde de temperament, de exercifliu, de vârstæ. Dau
cifre doar pentru a compara excesiva rapiditate a bærbatu-
lui øi lentoarea femeii øi a trage concluzia unei necesitæfli
imperioase ca bærbatul sæ prelungeascæ durata coitului.
Dar vom adæuga imediat trei observaflii:

• O femeie bine antrenatæ poate ajunge sæ aibæ orgasm
în acelaøi timp cu bærbatul, antrenamentul constæ în
a°øi stimula ea însæøi clitorisul øi vaginul. Trezirea
mucoasei vaginale ar trebui sæ se practice încæ din
adolescenflæ
• Prelungirea coitului constituie un alt antrenament al
trezirii mucoaselor erotice øi releværii capacitæflii
multiorgasmice a femeii (dacæ intumiscenfla femeii se
produce mai lent, îøi revine mai încet, oferindu°i posi-
bilitatea unui alt orgasm)
• Prelungirea coitului în afaræ de finalitatea orgasmicæ
constituie în sine o mare plæcere øi o mare fericire, cea
de a fi unifli o perioadæ mai lungæ
Arta de a controla ejacularea a fost practicatæ în Orient,

cu 6 000 de ani înainte de Hristos, de adepflii tantrismului
øi taoismului, adicæ de toatæ populaflia Chinei, Japoniei
øi Indiei. Aceste civilizaflii au fost caracterizate de o per-
fectæ armonie între bærbat øi femeie øi de lipsa practicilor
sado°masochiste.
236 Gérard Leleu
Tehnica
Este vorba de a repera semnalele iminenflei ejaculatorii,

semne care preced pragul de non°retur, dincolo de care
reflexul ejaculator se va declanøa færæ a putea fi controlat.
Sæ ne amintim cæ acest reflex constæ în contracflia cæilor
spermatice (cæi seminale, canal ejaculator, prostatæ, uretræ
prostaticæ) în scopul de a expulza sperma (capitolul 18 øi
schema). Semnele iminenflei ejaculatorii corespund fazei
de tensionare a cæilor spermice, în special a uretrei prosta-
tice atunci când se umple de sperma înainte de a se con-
tracta. Dacæ semnele sunt percepute, avansarea spre faza
de contracflie, spre ejaculare, poate fi întreruptæ.
Øi bærbatul, øi femeia trebuie sæ fie atenfli sæ observe
toate semnele care preced ejacularea. Dar bærbatul în spe-
cial trebuie sæ se cunoascæ pe sine însuøi: existæ un semn
care nu poate trece neobservat, o senzaflie bruscæ de
plæcere intensæ pe care o simte la rædæcina penisului øi
la nivelul glandului; ceeea ce eu numesc „pre°orgasm“.
Pentru parteneræ, semnele care anunflæ ejacularea mas-
culinæ sunt: o accelerare øi intensificare a respirafliei care
devine zgomotoasæ, manifestæri vocale de plæcere care
ating un mare grad de intensitate (cuvinte, onomatopeee,
interjecflii, strigæte, deøi unii bærbaflii îøi træiesc mut plæ-
cerea), un curent „electric“ care stræbate corpul bærbatului,
o rigidizare a corpului care brusc devine imobil. Un alt
semn distinctiv care nu poate fi remarcat decât în timpul
masturbærii (de cætre bærbatul însuøi sau de cætre parte-
neræ) este ridicarea scrotului øi testiculelor, însoflitæ de
hipersensibilitatea celor din urmæ. Este important ca
femeia sæ poatæ repera aceste semne, cæci ea va avea un
rol important.
Aceste semne odatæ reperate trebuie sæ se reacflioneze

imediat:
• Oprifli°væ imediat miøcærile øi toate manifestærile de
plæcere (strigæte, mimicæ...)
• Dacæ væ aflafli deasupra (în poziflia Andromaca, de exem-
plu), ridicafli°væ puflin pentru a pæstra doar prima
treime din penis în vagin. Dar atenflie sæ nu îl scoatefli!
Bærbatul va reacfliona øi el la rândul sæu:
• Îøi va opri imediat miøcærile.
• Va retrage penisul læsând doar prima treime în vagin,
altfel spus nu va læsa decât glandul în interior.
• Va inspira profund pe nas øi va trimite aerul pânæ în
abdomenul inferior, îøi va fline respiraflia câteva secun-
de, închizându°øi glota câteva secunde.
• Scrâønind din dinfli, strângându°øi pleoapele, îøi va
sprijini limba de valul palatin.
Apoi îøi va strânge muøchii fesieri øi anusul ca øi cum
s°ar abfline sæ nu urineze, deturnându°øi atenflia de la ima-
ginile excitante, reale sau fantasmate.
Acestea sunt tot atâtea secrete pe care bærbatul modern
vi le împærtæøeøte pentru a gusta din plæceri nebænuite.
Pânæ în momentul în care vefli stæpâni bine arta de mai

sus, iatæ câteva detalii tehnice care væ vor ajuta, ele pot
fi realizate de bærbat sau de femeie:
• Prindefli øi apæsafli perineul puternic cu arætætorul øi cu
degetul mare pe sub care trece rædæcina penisului; între
timp bærbatul respiræ adânc. Miøcarea poate fi fæcutæ
de femeie sau de bærbat.
• Apæsafli glandul: bærbatul îøi retrage complet penisul
din vagin øi el sau ea strânge cu putere coroana glan-
dului în inelul format între degetul mare øi arætætor.
238 Gérard Leleu
Odatæ se pericolul a trecut, penisul este reintrodus în

vagin.
• Stoparea miøcærilor femeii øi bærbatului va dura câte-
va secunde, dupæ care cei doi le vor relua.
• Bærbaflilor cærora le este greu sæ pæstreze erecflia vor
folosi un inel care se aøazæ la baza penisului. Dar cu-
rând nu va mai fi nevoie de el, cæci, cu cât vefli prac-
tica mai mult mângâierea interioaræ, cu atât erecflia va
fi mai fermæ øi mai continuæ.
• Dacæ se va întâmpla ca bærbatul sæ nu°øi poatæ controla
reflexul ejaculator, femeia va trebui sæ ræmânæ lângæ
el când acesta ejaculeazæ, altfel, el va simfli o senzaflie
foarte dezagreabilæ, chiar dureroasæ. Desigur, dacæ
femeia nu foloseøte contracepflia, retragerea penisului
este indispensabilæ, dar în cazul acesta va trebui sæ ia
penisul prietenului sæu în mânæ øi sæ°i ofere o mastur-
bare de consolare dupæ toate regulile artei. Dar sæ fie
atentæ sæ se opreascæ la timp, fricfliunea glandului dupæ
ejaculare este de nesuportat, amintifli°væ, „la timp“
înseamnæ la sfârøitul ejaculærii.
• Se poate întâmpla ca la primele întâlniri, bærbatul fiind
încordat øi neliniøtit (o sæ reuøesc sæ o satisfac?) sæ fie
în panæ de erecflie sau sæ aibæ o ejaculare precoce. În
acest caz, partenera va trebui sæ creeze un climat cald
øi relaxat, fericit, în complicitate, sæ°i vorbeascæ despre
orice altceva pentru a°l scoate din obsesia lui pentru
reuøitæ, sæ°i ofere un aperitiv sau o cupæ de øampanie,
sæ°l mângâie øi sæ°l maseze.
Bærbaflilor tineri, cu libido mai intens, le va fi mai greu
sæ se controleze, dar în cele din urmæ vor reuøi. Mii de
orientali au învæflat øi aplicat aceastæ artæ cu uøurinflæ, de
ce nu ar putea face°o øi ei? Sæ nu se dea bætufli, sæ nu se
declare învinøi prea devreme. Prea mulfli bærbafli spun, færæ

mæcar sæ fi încercat, „este imposibil“. Dimpotrivæ, trebuie
sæ abordeze aceastæ tehnicæ destinøi øi relaxafli, cu seni-
nætate: „sunt destins, voi reuøi, dacæ nu de data asta, data
viitoare va fi o reuøitæ“.
Avatajele mângâierii interioare
Øi bærbatul, øi femeia vor avea avantaje considerabile

practicând mângâierea interioaræ. Este o transformare
completæ a modului de a face dragoste, care aduce multæ
plæcere celor doi øi multæ armonie.
Avantaje pentru femeie
• Pentru femeie constituie desigur un progres major: pre-

lungirea coitului îi permite sæ acceadæ la orgasm øi sæ°l
repete, realizându°øi astfel acea capacitate multiorgas-
micæ. Este exact scopul vizat de bærbatul de azi din
echitate, din generozitate, într°un cuvânt, din dragoste
pentru femeie.
• Mângâierea interioaræ corecteazæ asimetriile care
existau între erotismul feminin øi cel masculin.
Prima asimetrie se referæ la timpul de apariflie al or-
gasmului în timpul coitului: în câteva zeci de secunde
pentru bærbat, în câteva zeci de minute pentru femeie.
Prelungirea coitului îi permite femeii sæ atingæ orgas-
mul. De altfel, o anchetæ a confirmat cæ, pe mæsuræ ce
coitul se prelungeøte, cresc øansele femeii de a atinge
orgasmul.
240 Gérard Leleu
A doua asimetrie se referæ la potenflialitatea poliorgas-

micæ: limitatæ la bærbat în faza refractaræ, nelimitatæ la
femeie, dar rareori atinsæ din cauza raportului scurt. Se
poate vedea cum reflinerea ejaculærii øi prelungirea coitu-
lui øterg aceastæ asimetrie. Bærbatul, ca øi femeia, se poate
bucura de mai multe orgasme.
Pentru femeia care încæ nu a avut orgasm vaginal,

mângâierea interioaræ este cea mai bunæ modalitate de a
trezi într°o bunæ zi aceastæ „frumoasæ din pædurea ador-
mitæ“. Mucoasa vaginalæ øi numeroasele puncte erogene
îndelung mângâiate øi stimulate de „obiectul“ cel mai
îndreptæflit, tandru, dar ferm, cald°senzual, iradiind de
magnetism, sunt stimulate øi sensibilizate. fiesutul erectil
îndelung solicitat, lucrat, dilatat, reacflioneazæ din ce în
ce mai bine. Intumescenfla lui este din ce în ce mai rapidæ
øi mai intensæ. Orice organ are nevoie de antrenament
pentru a atinge o funcflionare optimæ øi nu doar celulele
(mucoaselor, vaselor) trebuie solicitate pentru a se desæ-
vârøi, ci mai ales circuitele neurologice, care conduc sen-
zafliile øi reacfliile de ræspuns, trebuie rodate pentru a
reacfliona din ce în ce mai bine. În orice activitate este
nevoie de un timp de învæflare øi de practicæ pentru per-
fecflionare. Or, vaginul celor mai multe femei a dormit
primii 17 ani (în timp ce penisul bærbatului a fost utilizat
tot timpul).
Dar orgasmul nu este singurul câøtig al mângâierii

interioare, mai existæ øi plæcerea de a avea în tine penisul,
când nemiøcat, când în miøcare, plæcerea de a fi vizitatæ
sau frecatæ de el, care°fli mângâie atât de bine mucoasele,
care îfli dilatæ atât de bine punctele erectile, care°fli transmite
atât de bine cældura øi magnetismul sæu. Toatæ plimbarea

sa în mæruntaiele femeii este o plæcere infinitæ, fierbinte
øi tandræ, într°un cuvânt, fericire.
Femeia îi este recunoscætoare pentru fericirea pe care
o træieøte. Se ataøeazæ de el. Femeia nu trebuie sæ ezite sæ
spunæ bærbatului: „Mulflumesc, iubitule, m°ai fæcut atât
de fericitæ!“, lucru ce va face ca relaflia lor sæ devinæ øi mai
profundæ, încurajându°l pe bærbat în noua lor viaflæ.
Avantaje pentru bærbat
Øi bærbatul va avea enorm de câøtigat din mângâierea

interioaræ: plæcerea lui este amplificatæ cantitativ øi calita-
tiv, nu mai are nimic de a face cu scurta øi animalica explo-
zie dinainte. Plæcerea bærbatului este comparabilæ cu
plæcerea femeii. A°øi da timp este secretul acestei reuøite.
În aceastæ plæcere se aflæ:
• Plæcerea glandului care se duce øi vine, frecând pereflii
vaginului sau fiind presat de ei, nu va fi doar mai
lungæ, ci øi mai intensæ: cu cât contactele sunt mai pre-
lungite, cu atât mai excitafli øi sensibilizafli vor fi recep-
torii glandului, altfel spus, cu cât dureazæ mai mult,
cu atât penisul este mai fericit øi mai sensibil.
• Plæcerea pre°orgasmelor, aceastæ voluptate dintre cele
mai intense, care precede pragul de non-retur, este din
ce în ce mai puternicæ. Øi în plus se poate înnoi la infinit.
Orgasmul, care se va produce în momentul dorit de
bærbat, va atinge o intensitate de necrezut, mult mai
puternicæ în comparaflie cu un organ obiønuit care va
pærea de acum înainte fad. Øi difuzarea lui în tot corpul
va fi mult mai mare, ca øi cum miøcærile de du°te°vino
242 Gérard Leleu
ar fi deschis cæi noi, prin care plæcerea sæ poatæ invada

tot corpul.
• Apare în penis o nouæ plæcere: plæcerea complicitæflii
cu celælalt în timpul interludiilor dintre secvenflele miø-
cærii, bærbatul nemiøcat, foarte prezent în senzafliile sale,
devine pe deplin conøtient de ceea ce simte sexul sæu:
cældura vaginului, învæluirea acestuia, magnetismul
dintre penis øi vagin. Simte de asemenea, — o, ce
minunatæ surprizæ — semnele discrete pe care femeia
i le face contractând muøchiul constrictor al vulvei øi
pubo°coccigianul. Øi bærbatul îi ræspunde folosind
acelaøi limbaj, miøcându°øi penisul cu ajutorul muø-
chilor bulbo°spongioøi øi ischio°cavernoøi, ceea ce o
transportæ pe partenera lui în paradis.
• O altæ plæcere intensæ: cea a tensiunii penisului. Cu cât
o secvenflæ de mângâiere interioaræ se prelungeøte mai
mult, cu atât erecflia va fi mai puternicæ. Senzafliile care
provin din acest penis întins la maximum, tare, verti-
cal, sunt extrem de agreabile pentru bærbat, dându°i
o senzaflie reconfortantæ de putere virilæ. De altfel, de°a
lungul practicærii mângâierii interioare, el îøi va întæri
puterea penisului: dimensiunile, intensitatea turges-
cenflei øi durata acesteia.
• Plæcerile legate de suprimarea fazei refractare, care, aøa
cum am væzut, se caracterizeazæ prin scæderea dorinflei,
scæderea erecfliei, stare de obosealæ øi dezinteres. În
mângâierea interioaræ nu existæ fazæ refractaræ, dorinfla
øi erecflia persistentæ permiflând prelungirea coitului. În
plus, aceastæ prelungire a plæcerii este træitæ ca o plæcere
care se concretizeazæ øi se simte în tensiunea penisului,
aøa cum tocmai am væzut. Aceastæ dorinflæ continuæ este
cea care°i inspiræ bærbatului toate bunele intenflii øi atenflii
faflæ de partenera sa øi toatæ inventivitatea. Dupæ unirea

în modul mângâierii interioare, tot absenfla fazei refrac-
tare permite un postludiu minunat.
Minunat øi pentru bærbat, cæci dorinfla în sine este o
plæcere, aceastæ tensiune din penis øi din corp este jubila-
torie, semn de vivacitate, expresie a masculinitæflii, în mân-
gâierea interioaræ aceastæ dorinflæ care persistæ face parte
din joc, ar putea fi imediat satisfæcutæ prin complicitatea
øi participarea partenerei.
Minunat pentru femeie, cæci lângæ ea se aflæ, imediat
dupæ unire øi ore bune dupæ aceea, un bærbat care o do-
reøte, îndrægostit, tandru, atent. O adeværatæ fericire! Da,
supraviefluirea dorinflei este marea achiziflie a mângâierii
interioare øi a reflinerii ejaculærii.
Pentru ambii parteneri
Mângâierea interioaræ face posibilæ multiplicarea

mângâierilor øi senzafliilor, inclusiv în timpul pauzelor.
Deøi sunt nemiøcate, sexele continuæ sæ°øi transmitæ sem-
nale, sæ se excite reciproc. Nu vorbesc doar de micro°con-
tracfliile vaginului exercitate asupra penisului sau de
micro°miøcærile penisului spre pereflii vaginali, ci de o serie
întreagæ de micro°manifestæri perceptibile discret, ca øi
cum ar fi øoptite, care fac sæ aparæ reacflii discrete foarte
interiorizate: incandescenflæ, schimb de electricitate, vibra-
flii, sânge care zvâcneøte.
În plus, în timpul interludiilor, mâinile sunt libere øi
pot sæ semene sau sæ culeagæ voluptæfli sau gesturi tandre
pe toatæ suprafafla corpului în unul sau altul dintre cele
trei cercuri. A mângâia fafla femeii iubite sau a bærbatului
244 Gérard Leleu
iubit plonjând cu privirea înlæuntrul lui în timp ce sexele

sunt strâns unite este unul dintre cele mai mari gesturi
de tandrefle. Mângâierea sânilor, umerilor, øoldurilor este
cu atât mai voluptuoasæ, cu cât, sub efectul plæcerii iradiate
de sexe, pielea lor a devenit atât de sensibilæ, hiperesteti-
zatæ, ca øi pielea de pe mâini. Pielea ambilor parteneri este
ca magneticæ, astfel încât cei doi parteneri se atrag reci-
proc, lipindu°se unul de altul.
Parcurgerea primului cerc va declanøa plæceri foarte
puternice, cæci ne aflæm în vecinætatea sexului, deci zona
este puternic vascularizatæ øi foarte sensibilæ. A mângâia,
a te juca cu marginea anusului îl va încânta pe partener.
Apoi atingerea insidioasæ a clitorisului lacom va produce
plæceri înaripate.
Toate simflurile sunt în stare de alertæ, trezite, cu re-
ceptorii larg deschiøi øi percep ceea ce nu percepeau de
obicei. Pielea are o sensibilitate exacerbatæ, dupæ cum am
væzut. Auzul percepe øi cea mai stinsæ respiraflie, cel mai
mic suspin de fericire, de fericire, de dragoste, înainte de
a se transforma în cuvinte, urechea aude limbajul interior.
Vederea este mai claræ, aproape de clarviziune, parcurge
tot corpul øi fafla partenerului, le pætrunde, le ghiceøte, le
mulflumeøte, le admiræ. Trebuie sæ spunem cæ tot corpul
øi în special fafla iradiazæ fericire øi dragoste. Fafla este
diafanæ, iar ochii sunt de o frumusefle infinitæ, de o profun-
zime øi de o transparenflæ ce te lasæ sæ zæreøti sufletul.
Pentru sænætate
Mângâierea interioaræ este o activitate extrem de bene-

ficæ pentru sænætate. Bærbatul, reflinându°øi ejacularea, scapæ
de faza refractaræ, am mai spus°o: dispar deci oboseala,

epuizarea, depresia, melancolia. Chiar øi dupæ o secvenflæ
lungæ (o oræ øi chiar trei) bærbatul ræmâne tonic øi fericit,
euforic. Asta înseamnæ cæ nu a pierdut energie, dimpotrivæ,
a înmagazinat. Ejacularea este o încærcæturæ explozivæ care
furæ energia, pre-orgasmul din mângâierea interioaræ este
o acumulare interiorizatæ de energie.
Femeia care nu oboseøte — în general —, orgasmul ei
este revigorat prin focul de artificii orgasmice, provocate
de mângâierea interioaræ. În plus, este fericitæ cæ are un
sofl care nu oboseøte, nu este dezinteresat, dimpotrivæ, este
activ øi tandru.
Aceste avantaje permit cuplului sæ facæ dragoste în fie-
care zi øi chiar în fiecare dimineaflæ øi searæ (caz în care
vom avea secvenfle mai scurte). Aceastæ practicæ produce
energie øi practicanflii ei sunt fiinfle dinamice, active, foarte
sænætoase. Vor îmbætrâni frumos øi vor continua sæ facæ
dragoste øi dupæ 80 de ani.
Vechii chinezi spuneau cæ practica legæturii sexuale
færæ emisie de spermæ este un factor de sænætate øi un ga-
rant de longevitate. Lucrærile moderne au evidenfliat legæ-
tura strânsæ între sexualitatea fericitæ øi durata de viaflæ.
Întrebæri de actualitate
Bærbatul øi ejacularea
Øi atunci bærbatul nu poate ejacula niciodatæ? Practi-

canflii mângâierii interioare îøi ræresc ejaculærile o datæ la
20–30 de raporturi sexuale, având un raport sexual pe zi.
Începætorii øi persoanele cu puternicæ nevoie orgasmicæ
246 Gérard Leleu
pot sæ°øi acorde o ejaculare la 4–5 raporturi. În orice caz,

trebuie evitatæ ejacularea de fiecare datæ, chiar dacæ, în
cursul aceluiaøi raport, v°afli abflinut de 6–7 ori sau de mai
multe ori, cæci aøa se întrefline un oarecare automatism:
un coit = o ejaculare.
Femeile øi ejacularea
Multor femei le place ejacularea øi sunt surprinse øi

frustrate atunci când nu se întâmplæ. Pentru cæ femeile
sunt obiønuite cu schema obiønuitæ penetrare–ejaculare.
Dar dupæ ce vor fi înfleles cæ reflinerea ejaculærii le permite
sæ ajungæ mai uøor la orgasm øi sæ°l repete, færæ a uita de
miile de senzaflii pe care le simt, vor aprecia acest lucru.
Dupæ ce, în felul acesta, vaginul se va trezi øi vor avea
primul orgasm, væ vor binecuvânta. Totuøi, dacæ partenera
doreøte ca din când în când sæ primeascæ un jet de spermæ,
nu ezitafli øi facefli°i acest cadou.
Existæ diferite tipuri de mângâiere

interioaræ?
În mângâierea interioaræ este timp pentru toate va-

riafliile posibile, preludiu, mângâieri asociate (din al treilea,
al doilea sau primul cerc), poziflii, profunzime, direcflie øi
ritmul intromisiunii. În schimb, putefli alterna penetrarea
la suprafaflæ cu penetrarea profundæ, cel mai bine fiind
sæ alternafli ritmul rapid øi lent, sæ alternafli traiectoriile
cætre sus øi cætre jos, cætre lateral (este suficient sæ miøcafli
bazinul), sæ alternafli forfla cu tandreflea.
În tantrism poziflia folositæ este lotusul, cei doi amanfli

sunt faflæ în faflæ, penisul sau lingam°ul aflându°se în vagin
sau yomi. Miøcærile sunt de micæ amplitudine, aproape
nule, contactul celor douæ sexe este suficient pentru a da
naøtere euforiei.
22
Poziflii øi miøcæri
V
æ voi vorbi despre ceea ce le place bærbaflilor.
Scopul variafliei actului sexual este de a evita rutina
øi a preveni astfel dispariflia dorinflei øi destræmarea
cuplului. A schimba pozifliile în care se poate practica
legætura face parte din variafliile imaginate.
Trebuie sæ mai øtifli cæ este important sæ schimbafli
pozifliile nu numai pentru a avea o gimnasticæ corporalæ
variatæ, ci pentru a schimba øi punctul de impact al pe-
nisului pe mucoasa vaginalæ. În funcflie de punctul atins
de organul masculin, plæcerile femeii sunt diferite.
Femeia dedesubt
Poziflia misionarului
Este poziflia de bazæ, cea occidentalæ specificæ bær-

batului vechi.
Femeia este culcatæ pe spate, cu picioarele întinse øi
depærtate, bærbatul este culcat pe abdomenul femeii, cu
picioarele întinse între picioarele femeii. Se mai numeøte

øi poziflia misionarului cæci, în special în flærile de peste
ocean, preoflii læsau sæ se creadæ cæ singura poziflie demnæ
de un creøtin (la drept vorbind a unui mascul „fiinflæ su-
perioaræ“) era cea cu bærbatul deasupra.
Aceastæ poziflie este interesantæ totuøi pentru cei doi:
• Amanflii se pot privi, deøi cu greutate.
• Amanflii se pot særuta, în special pe guræ, øi°øi pot vorbi
la ureche.
• Amanflii se pot îmbræfliøa, îøi pot cuprinde umerii,
spatele, fesele; bærbatul poate cuprinde sânii femeii,
deøi destul de inconfortabil. Cum pieptul øi abdomenul
sunt aproape unul de altul, se creeazæ o adeværatæ
fuziune carnalæ.
Totuøi sunt øi numeroase inconveniente ale pozifliei:

• Introducerea penisului nu este tocmai uøoaræ, cæci
picioarele femeii fiind depærtate puflin, vulva øi vagi-
nul sunt puflin deschise; în plus, mâinile celor doi se
strecoaræ cu dificultate între cele douæ corpuri, cu atât
mai mult cu cât bærbatul este în echilibru pe mâini øi
pe coate. În acest caz, femeia trebuie sæ colaboreze,
trebuie sæ îndepærteze pærul pubian øi labiile (mari øi
mici), sæ°øi umezeascæ cu salivæ mucoasele dacæ lubri-
fierea nu e suficientæ, sæ ia penisul în mânæ øi sæ°l
introducæ în vagin. Sau poate sæ°øi introducæ mâinile
sub fese øi sæ°øi deschidæ vulva.
• Postura partenerilor nu este confortabilæ, în special
cea a bærbatului: acesta, sprijinit øi în echilibru pe coate
sau pe mâini pe de o parte øi pe genunchi pe de alta,
trebuie sæ se cambreze, ceea ce poate genera dureri
de øale.
250 Gérard Leleu
• Postura lasæ prea puflinæ libertate øi este prea staticæ:

femeia este strivitæ, respiraflia îi devine greoaie, bærba-
tul este aproape blocat. Strânøi unul în altul, cei doi
parteneri nu°øi pot miøca bazinele.
• Sânii øi clitorisul nu sunt la îndemâna nici a bærbatului,
nici a femeii. Este greu pentru femeie sæ se masturbeze.
• Punctul G nu este atins de penis, unghiul de intro-
ducere îl plaseazæ dedesubt.
Poziflia cu picioarele în sus
În loc sæ flinæ picioarele alungite, femeia îøi aduce coapse-

le peste bazin øi ridicæ mai mult sau mai puflin picioarele.
Aceastæ poziflie este interesantæ pentru cæ:

• Deschide larg vulva øi permite o penetrare profundæ
a penisului pânæ în fundul de sac vaginal.
• Basculeazæ bazinul spre înainte øi favorizeazæ contactul
penisului cu punctul G. Femeia trebuie sæ semnaleze
bærbatului dacæ l°a nimerit sau trebuie sæ°l mai caute.
• Pune în contact clitorisul cu pubisul bærbatului.
• Elibereazæ miøcærile celor doi parteneri
Tot cu picioarele ridicate, femeia îndoaie coapsele pe

jumætate deasupra bazinului øi le aøazæ pe talia bærbatului.
Avantajele sunt tot cele de mai sus.
În aceeaøi poziflie, femeia îøi aøazæ de data aceasta

picioarele pe umerii bærbatului. Faflæ de cele enumerate
mai sus apar øi alte avantaje:
• Deschiderea vulvei este øi mai mare, iar profunzimea
penetrærii devine øi ea øi mai mare.
• Bazinul este øi mai basculat, iar posibilitatea de a atinge

punctul G este øi mai mare.
De data aceasta femeia îøi strânge øi mai mult coapsele

pe bazin øi°øi aduce gambele pe coapse, cu genunchii
atingându°i sânii.
Avantajele sunt mari, în special profunzimea penetrærii.

Sunt interesante douæ variante.
• Punefli o pernæ sub fesele femeii, pentru a bascula øi mai
sus bazinul øi pentru a expune mai bine punctul G.
• Aøezafli bærbatul în genunchi între coapsele femeii
pentru cæ, atunci când se va apleca înainte, pubisul sæu
va avea un contact mai bun cu clitorisul: aici este obli-
gatoriu ca femeia sæ aibæ o pernæ sub fese.
Femeia deasupra
Poziflia Andromaca
Este cea pe care o preferæ bærbatul de azi, cæci femeia

are multæ libertate. În acest caz, bærbatul este întins pe
spate øi femeia îl încalecæ în dreptul pubisului. Femeia îøi
poate ridica øi miøca bazinul, astfel încât sæ°øi alunece
vaginul pe penisul ridicat. Poate sæ°øi miøte bazinul în
jurul axei penisului. Îøi poate miøca bustul înainte sau
înapoi. Se poate pune o pernæ sub fesele bærbatului pentru
a facilita contactul.
Avantajele sunt numeroase:

• Introducerea mai uøoaræ a penisului în vagin.
252 Gérard Leleu
• Partenerii se pot privi, pot observa frumuseflea celui-

lalt: fafla, corpul, ochii, în special zâmbetul, mimica,
sânii care danseazæ, ceea ce este bine pentru excitaflie
øi dragoste. Pot sæ îøi vorbeascæ în voie.
• Partenerii au mâinile libere, bærbatul are acces uøor la
corpul femeii, în special la sâni, poate sæ°i cuprindæ,
sæ°i strângæ, sæ°i mângâie. Øi la fesele ei, pe care le poate
zgâria, strânge etc. Dar accesul bærbatului la clitoris
este mai greu. Însæ mâinile libere ale bærbatului nu
servesc decât la a mângâia, ele pot sæ o conducæ pe
femeie, în special aøezându°se pe øolduri, amplificân-
du°i sau reducându°i miøcærile de sus în jos, schiflând
miøcæri de rotaflie sau îndoind°o înainte øi înapoi. La
rândul sæu, femeia are øi ea acces la corpul bærbatului
pentru a mângâia în toate direcfliile, fie din tandrefle,
fie pentru a°l excita. Îl poate særuta pe faflæ, pe guræ
aplecându°se înainte.
• Avantajul major este cæ femeia se poate miøca cum îi
place, este stæpânæ pe miøcare øi poate face ceea ce
trebuie pentru a°øi produce plæcere. Poate sæ hotærascæ
profunzimea penetrærii øi unghiul sub care intræ pe-
nisul în ea, ritmul, pauzele øi, provocându°øi plæcere,
îi provoacæ plæcere øi bærbatului. Acesta este degrevat
de dirijarea operafliunilor øi de inifliativele pe care
trebuie sæ le aibæ.
• Femeia poate foarte uøor sæ°øi mângâie clitorisul, ceea
ce°i poate permite sæ aibæ orgasm clitoridian antrenân-
du°øi mucoasa vaginalæ pânæ va avea orgasm.
• Læsându°se pe spate, femeia favorizeazæ impactul pe-
nisului cu punctul G.
• Aceastæ poziflie permite unui penis care nu se aflæ în
erecflie totalæ sæ fie introdus, spre bucuria lui øi a
partenerei, cæci punctul G nu se aflæ decât la 4 cm de

la intrare. În orice caz, nu sunt rare situafliile în care
un astfel penis intræ în erecflie.
Variante ale pozifliei Andromaca
• Femeia este ghemuitæ, în loc sæ încalece corpul bær-

batului.
• Femeia stæ cu spatele la bærbat în loc sæ stea cu fafla.
Femeia în genunchi
Poziflia leoaicei
Este poziflia cea mai excitantæ pentru bærbat. Femeia

stæ în patru labe, pe genunchi øi coate, cu capul odihnin-
du°se sau nu pe pat, picioarele uøor depærtate. Bærbatul
este în genunchi între coapsele femeii.
Vederea femeii care îøi prezintæ fesele, vulva, anusul
atât de ostentativ, chiar impudic, este irezistibilæ pentru
mascul. Aceasta poziflie care evocæ unirea sexualæ a patru-
pedelor trebuie sæ stimuleze în noi resturile de animalitate:
acum 7 milioane de ani stræbunii noøtri, care încæ nu
dobândiseræ mersul biped, mergeau în patru labe; copu-
lau deci pe la spate. Nu am uitat nimic din asta øi ne
regæsim atavismele în mod cât se poate de natural.
Poziflia prezintæ multe avantaje:
• Intromisiunea este uøoaræ, axa penisului se aflæ exact
pe axa vaginului, nicio surprizæ cæci este poziflia nor-
malæ, cea a stræmoøilor noøtri.
254 Gérard Leleu
• Penetrarea este profundæ øi atinge colul uterin øi fundul

de sac.
• Punctul G este cu uøurinflæ atins de penis.
• Accesul la clitoris este uøor øi pentru femeie, øi pentru
bærbat.
• Bærbatul poate sæ mângâie uøor corpul femeii, sânii øi
fesele, bærbatul poate muøca uøor gâtul sau spatele
femeii.
• Bærbatul poate vedea øi admira partea posterioaræ a
corpului femeii, spatele, ceafa, umerii, pærul. Poate
adulmeca mirosul sexului ei, care se ridicæ pânæ la nas.
• Contactul între burta bærbatului øi fesele femeii este
foarte plæcut.
În concluzie, este poziflia în care accesul la orgasm este

cel mai uøor pentru ambele sexe. Miøcærile înainte øi înapoi
sunt efectuate de bærbat.
Femeia se poate sincroniza cu bærbatul, dar efectuând
miøcærile în sens invers decât el. Sau se poate ca bærbatul
sæ fie pasiv øi ea sæ facæ miøcærile, dar aceasta este o ver-
siune mai puflin confortabilæ.
Dacæ femeilor le place aceastæ poziflie, nu este numai
pentru cæ produce plæceri foarte puternice, ci øi pentru
cæ le pot face astfel un cadou plæcut bærbaflilor. Ca în mân-
gâierea interioaræ, amanflii alterneazæ secvenflele de miø-
care cu pauzele. Mâinile amantului cuprind cu putere
øoldurile iubitei øi°i mângâie corpul în pauze. Romantice,
trec cu vârful degetelor mângâind fesele, øoldurile, spa-
tele, gâtul, ceafa, locuri care, atinse, produc frisoane. Ca
niøte adeværate feline, zgârie uøor ceafa, ceea ce face ca
pærul sæ se ridice. Gurmande, ele fræmântæ cu palmele
pline lutul femeii.
Poziflia în lotus
Este poziflia erotismului tantric, Mathunea. Femeia øi

bærbatul sunt aøezafli faflæ în faflæ, cu picioarele strânse, cele
ale femeii aøezate peste ale bærbatului. Este postura de
meditaflie. Sexul bærbatului este introdus în cel al femeii.
Corpurile nu se miøcæ. Orgasmul, sau mai degrabæ
extazul, nu se naøte din miøcarea de du°te°vino mecanic,
ci din contactul prelungit între cele douæ sexe. Bineînfleles,
trebuie ca bærbatul sæ aibæ erecflie prelungitæ (dar nu
neapærat foarte puternicæ), lucru ce se obfline prin reflinerea
ejaculærii.
Poziflia pe masæ
Bærbaflii sunt înnebunifli, femeile gæsesc în ea de ase-

menea o mare plæcere. Trebuie sæ avefli o masæ solidæ din
stajar sau nuc.
Femeia este întinsæ pe masæ în sensul axei longitudi-
nale, cu fesele la limita extremitæflii, cu coapsele îndoite
aøezate pe abdomen øi puflin depærtate, deci cu vulva
bine expusæ øi deschisæ. Bærbatul este în picioare, între
coapsele femeii.
Avantajele sunt evidente:

• Introducerea este uøoaræ, penisul aflându°se la nivelul
vulvei, care este bine expusæ.
• Miøcærile bærbatului sunt uøor de fæcut.
• Clitorisul este uøor accesibil øi femeii, øi bærbatului.
• Fafla anterioaræ a vaginului øi deci punctul G sunt acce-
sibile unui bærbat de talie medie øi în cazul unei mese
256 Gérard Leleu
de înælflime normalæ. Dacæ talia bærbatului øi înælflimea

mesei fac ca penisul sæ fie la o înælflime superioaræ vagi-
nului va fi atins peretele posterior, punctul P. Dacæ
penisul este mai jos, va fi atinsæ din nou fafla anterioaræ.
• O variaflie: femeia este în picioare cu fafla la masæ, se
apleacæ øi se sprijinæ de ea, bærbatul este în picioare în
spatele ei, unirea realizându°se pe la spate.
Pozifliile pot fi numeroase øi numeroase sunt øi cærflile

care le descriu. În loc sæ fac o descriere exhaustivæ, am
ales sæ væ prezint pozifliile de bazæ, avantajul acestora øi
punctele de impact, ceea ce-i va permite bærbatului sæ
flinteascæ anumite zone sensibile din vagin cu miøcærile
penisului.
fiintele vaginului
Mucoasa vaginalæ este prevæzutæ cu numeroase punc-

te erogene — sau „flinte“ erogene — care, atunci când sunt
atinse sau chiar izbite de gland, declanøeazæ plæcere.
Acumularea de lovituri, deci de plæcere, poate sæ se ter-
mine cu orgasm. În funcflie de poziflia partenerilor, direc-
flia — axa — de penetrare a penisului se schimbæ, iar
glandul va atinge un punct sau altul. Putefli aøadar adopta
intenflionat o anumitæ poziflie, în scopul de a flinti un anu-
mit punct. În orice caz, este bine sæ øtii ce faci punctual
cu penisul tæu.
Poziflii pentru a atinge fafla anterioaræ

a vaginului
Adicæ faflæ în faflæ cu vezica unde este øi punctul G øi

care oricum este foarte sensibilæ la anumite femei.
• Femeia dedesubt, poziflia cu picioarele în aer: femeia
este întinsæ pe spate, coapsele sunt strânse deasupra
bazinului, picioarele sunt în aer. În varianta A, pi-
cioarele sunt pe talia bærbatului, în varianta B, picioa-
rele sunt pe umeri, în varianta C, picioarele sunt pe
abdomenul lui. Dacæ se aøazæ o pernæ sub fesele femeii
øi bærbatul se aøazæ în genunchi între coapsele parte-
nerei, este øi mai bine. Nota bene: sæ ne amintim cæ po-
ziflia misionarului nu permite impactul cu punctul G.
• Femeia deasupra în poziflia Andromaca: trebuie ca fe-
meia sæ se aplece spre spate.
• Femeia în poziflia leoaicei: trebuie ca penisul sæ fie
deasupra orificiului vaginului, ceea ce se întâmplæ dacæ
bærbatul este înalt sau dacæ stæ cu genunchii pe o pernæ.
• Toate pozifliile în care femeia întorce spatele bærbatului.
• Femeia întinsæ pe burtæ.
• Femeia în Andromaca, întorcând spatele bærbatului.
În toate cazurile, fafla anterioaræ a vaginului este mai

sensibilæ când vezica este plinæ.
Poziflii pentru a atinge fafla posterioaræ

a vaginului
Adicæ partea dinspre rect, unde se aflæ punctul P, øi el

foarte sensibil la unele femei.
258 Gérard Leleu
• Femeia dedesubt, poziflia misionarului, femeia întinsæ

pe spate, cu picioarele întinse.
• Femeia deasupra: poziflia Andromaca, femeia aøezatæ
pe vine.
Dacæ se vrea întærirea contactului acestui perete posteri-
or cu penisul, trebuie sæ se introducæ un deget în rect øi
sæ se apese spre înainte.
Poziflii pentru a atinge peretele lateral al

vaginului (care are multe puncte voluptuoase)
Acestea sunt pozifliile laterale, în care femeia este cul-

catæ pe o parte, mai trebuie doar ca bærbatul sæ îøi dea
silinfla sæ atingæ peretele lateral.
Poziflii pentru a atinge fundul de sac vaginal

posterior (foarte sensibil, unde se aflæ punctul A)
Sunt pozifliile care expun øi deschid cât mai mult vulva

øi permit o penetrare profundæ, cæci în acest caz penisul
se îndreaptæ automat spre fundul de sac posterior.
• Femeia dedesubt, poziflia cu picioarele în aer: picioarele
pe talia bærbatului, pe umerii lui sau cu picioarele pe
abdomen, atingând sânii. Aceastæ ultimæ variaflie per-
mite penetrarea cea mai profundæ.
• Femeia deasupra, poziflia Andromaca, aplecatæ înainte.
Bærbatul trebuie sæ intre progresiv, centimetru cu centi-
metru, prin mici miøcæri înainte øi înapoi. Dacæ va intro-
duce penisul cu putere, dintr°odatæ, va produce dureri
partenerei. Cel mai bine ar fi ca înainte sæ mângâie cu
degetele vaginul, înaintând pânæ la col øi masându°l uøor

de jur°împrejur, mângâind astfel øi fundul de sac vaginal.
Poziflii pentru a atinge colul uterin (care este

pentru unele femei locul cel mai sensibil din vagin)
Sunt de asemenea poziflii care expun øi deschid la maxi-

mum vulva øi permit o penetrare profundæ. În special:
• Femeia deasupra, cu coapsele øi picioarele strânse pe
abdomen, cu genunchii atingându°i sânii.
• Femeia în poziflia leoaicei.
Poziflii pentru o mai bunæ stimulare a clitorisului
Se cautæ ca fafla posterioaræ a penisului øi osul pubian

sæ frece clitorisul.
• Femeia dedesubt, cu coapsele øi picioarele strânse pe
abdomen, cu genunchii atingându°i sânii. Bærbatul
trebuie sæ fie în genunchi între coapsele femeii øi
aplecat înainte.
• Pentru a atinge cele mai erogene puncte vaginale, bær-
batul va trebui sæ aplice câteva reguli de geometrie
simplæ, aøa cum am prezentat mai sus, dar sæ fie atent
øi la dorinflele partenerei, la reacfliile ei. Cât despre
femeie, va fi atentæ la senzafliile simflite øi va acfliona
în douæ feluri: îl va cælæuzi pe bærbat, vorbindu°i sau
dirijându°l cu mâinile. Apoi îøi va schimba ea însæøi
poziflia bazinului cu miøcæri discrete, încredinflându°se
atât instinctului, cât øi plæcerii. Deci cei doi îndrægostifli
vor tatona în scopul comun de a aduce glandul într°un
260 Gérard Leleu
punct erogen vaginal øi astfel de a obfline senzaflia

vizatæ; uneori este de ajuns sæ miøte puflin bazinul într°o
parte sau alta; uneori este suficient sæ punæ o pernæ mai
mult sau mai puflin înaltæ sub fesele femeii. Toate
acestea se fac cu mare blândefle, o mare suplefle, o mare
tandrefle; departe de a fi bruscæ, miøcarea „alunecæ“
uøor, fiecare urmând subtil modificærile celuilalt.
Miøcæri libere
Printre miøcærile care-i fac plæcere bærbatului, dar øi

femeii, se numæræ: sæ ducæ bazinul în întâmpinarea bær-
batului pentru a mæri impactul glandului asupra mucoasei
vaginale øi a intensifica unirea sexelor.
Bærbatului îi place foarte mult atunci când femeia îøi
miøcæ bazinul. A simfli sub el sau a vedea o femeie undu-
indu°øi bazinul, asemenea orientalelor care practicau dan-
sul din buric, este o senzaflie sau o viziune mai mult decât
excitantæ, bulversantæ. Din pæcate, majoritatea femeilor
occidentale au bazinul blocat. Ar fi bine sæ facæ exerciflii
pentru a învæfla sæ°øi deblocheze vertebrele lombo°sacrale
øi øoldurile. Aceasta ar trebui sæ fie o prioritate pentru
miile de asociaflii de gimnasticæ øi yoga unde ele se duc
mæcar o datæ pe sæptæmânæ. Ar putea sæ°øi completeze
exercifliile cu miøcæri cu cercul, exercifliu care face atât de
bine øoldurilor. De altfel, øi bærbaflii de asemenea.
Bineînfleles, va trebui ca amanflii sæ°øi coordoneze øi
sincronizeze miøcærile, sæ le armonizeze. Sæ nu uitæm cæ
iubirea este un dans. Va trebui sæ fifli atenfli sæ nu væ læsafli
toatæ greutatea pe celælalt. Când bærbatul este deasupra
femeii, sæ nu se lase pe piepul ei, ar putea sæ o sufoce, sæ
nu°i striveascæ bazinul, pentru cæ nu mai poate dansa.

Pentru a elibera miøcærile femeii, el trebuie sæ se sprijine
în mâini, sæ°øi ridice bustul øi sæ°øi cambreze øoldurile.
Când femeia este deasupra bærbatului trebuie sæ aibæ grijæ
sæ nu°i paralizeze bazinul partenerului, pentru ca el sæ°l
poatæ miøca, sæ°l ridice.
O altæ miøcare care le place bærbaflilor: când femeia îøi
contractæ anumifli muøchi ai vaginului (muøchiul constric-
tor al vulvei de la intrarea vaginului øi muøchiul pubo°cocci-
gian, situat patru centimetri mai sus). Am væzut în
capitolele precedente cum acflioneazæ aceøti muøchi øi cum
pot realiza ei adeværate bijuterii de erotism pe care chinezii
øi hinduøii vechi, adeværafli maeøtri, le apreciau. În Ananga
Ranga citim: „ Pentru ca plæcerea soflului sæ fie completæ,
femeia se va strædui mereu sæ°øi strângæ sexul (yoni)
pentru a se mula pe sexul partenerului (lingam), dilatân-
du°se øi comprimându°se asemenea mâinii læptæresei
Gopala când mulge vacæ. Aceasta se poate învafla... Arta
odatæ învæflatæ nu se uitæ. Atunci soflul o va aprecia mai
mult decât pe orice femei din lume øi nu o va schimba
nici cu cea mai frumoasæ reginæ din lume, atât de preflios
este pentru bærbat yoni care strânge“!
Introducerea
Secvenfla penetrærii este mai bunæ, atât pentru femeie,

cât øi pentru bærbat, atunci când femeia este bine pregæ-
titæ de mângâieri pe tot corpul; rezultatul fiind atunci când
femeia, extrem de exitatæ, cere ea însæøi intromisiunea.
„Ia°mæ! Vino! Oh, vino repede“ este una dintre cele mai
frumoase rugæciuni pe care un bærbat o poate auzi. Vulva
262 Gérard Leleu
øi vaginul sunt deschise ca niøte flori, mucoasa este lubri-

fiatæ øi carnea palpitæ de sângele dorinflei. Bærbatul poate
introduce cu uøurinflæ penisul. Totuøi, este bine ca femeia
sæ°l ajute.
Într°adevær, este bine ca femeia sæ verifice ea însæøi cæ
vaginul este suficient de lubrifiat, dacæ nu (absenfla dorin-
flei, pregætire insuficientæ, toaleta prealabilæ, ajunul men-
struafliei), ea va introduce un deget umed în vagin øi va
aduce la suprafafla vulvei lubrifiantul. Sau poate sæ punæ
puflinæ salivæ. Apoi femeia îøi va deschide vulva dând la
o parte pærul pubian øi labiile mari. Apoi, apucând penisul
cu o mânæ îl va dirija spre orificiul vaginal, fæcând miøcæri
uøoare cu bazinul în întâmpinarea bærbatului. În sfârøit,
læsând penisul, va cuprinde cu amblele mâini øoldul bærba-
tului øi°l va trage spre ea. Este momentul delicios în care
fiecare va tresæri de plæcere simflind cum penisul se afundæ.
Doar în poziflia misionarului penetrarea este mai difi-
cilæ, mai ales dacæ femeia nu ajutæ în niciun fel. Dar în
toate cele trei variaflii: picioarele în aer, picioarele pe talia
sau umerii bærbatului, sau cu coapsele aduse pe abdomen
atingând sânii, vulva este mai bine expusæ øi introducerea
mai uøoaræ. Pentru a uøura introducerea, bærbatul se poate
aøeza în genunchi, iar femeia cu o pernæ sub fese.
În poziflia Andromaca, cu femeia în genunchi încæle-
când bærbatul întins pe spate, vulva este deschisæ la maxi-
mum, introducerea fiind uøoaræ. Aceasta îi va conferi
femeii toatæ libertatea de manevræ pentru a iniflia øi opera
intromisiunea, mâinile sunt libere, bazinul este liber.
În poziflia leoaicei, expunerea øi deschiderea vulvei sunt
ideale, este postura visatæ de bærbat. Totuøi, este bine ca
femeia însæøi sæ ghideze cu douæ degete penisul, pentru
a°l strecura în vulvæ ca scrisoarea în cutia poøtalæ. Øi apoi
unirea trebuie sæ fie întotdeauna un duo. Trebuie ca cei

doi sæ vegheze la perfecfliunea pozifliei: femeia trebuie sæ
stea cu genunchii în fafla bazinului, adicæ sub abdomen.
Bærbatul trebuie sæ°øi aøeze coapsele øi genunchii între
picioarele puflin depærtate ale femeii; astfel, fiecare dintre
ei fiind bine poziflionat, vulva øi penisul se vor trezi faflæ
în faflæ øi dansul plæcerilor fierbinfli poate începe. Atenflie
ca bærbatul sæ nu se repeadæ dintr°odatæ în fundul de sac
vaginal, cæci ar putea provoca durere partenerei. Va trebui
sæ schifleze câfliva paøi de dans, împingând încet penisul
în vagin.
Durata coitului
„Scurt“, coitul se deruleazæ în câteva minute. Bærbatul

aflat în erecflie poate ejacula dupæ 2–4 minute. Femeia
excitatæ øi cu vaginul suficient de „trezit“ øi antrenat, adicæ
dupæ ce øi°a atins „majoratul sexual“, poate sæ juiseze øi
ea în patru minute. Aceastæ scurtime a actului poate fi
explicatæ prin faptul cæ partenerii, foarte excitafli øi dornici
unul de altul, se reflin deja de câteva ore, iar atunci când
se aflæ cu adeværat singuri, unul în fafla celuilalt, „se
aruncæ“ unul asupra celuilalt færæ preambul, cu o foame
nebunæ. Este iubirea în care cei doi nu au timp nici mæcar
sæ se dezbrace, îøi smulg pur øi simplu hainele de pe ei.
Dar din pæcate cel mai des coitul scurt este modul obiønuit
de a face dragoste al unor bærbafli subdezvoltafli sexual,
spre marea nefericire a partenerei.
„Durata medie“ este de 15 minute. Este durata „obiø-
nuitæ“ atinsæ de cei mai mulfli bærbafli; totuøi, în aceastæ
perioadæ se pot întâmpla lucruri foarte plæcute.
264 Gérard Leleu
„Lungi“, coiturile ating 40 de minute. Este o mare

særbætoare. De fæcut în zilele libere, în vacanflæ.
„Foarte, foarte lung“, dureazæ 4, 5, 6 ore. Este o mare
særbætoare, aproape un festival. Este o acfliune pe care ar
trebui sæ o facefli din când în când. Minunatæ experienflæ
pentru un cuplu. Acest lucru væ va apropia øi væ va uni
øi mai mult.
Bineînfleles, în toate raporturile sexuale care dureazæ
mult, reflinerea ejaculærii øi arta mângâierii interioare sunt
indispensabile. În cursul acestor raporturi lungi, femeia
træieøte mai multe orgasme, uneori orgasmele se înlænflu-
iesc unele dupæ altele, transportând femeia într°o adevæ-
ratæ transæ. Cât despre bærbat, are øi el beneficiul sæu,
durata face sæ creascæ færæ încetare voluptatea, îi fortificæ
erecflia øi îi oferæ numeroase pre-orgasme.
Majoritatea oamenilor spun cæ nu au timp sæ facæ dra-
goste, mai ales acte lungi. Într°adevær, fiecare poate sæ°øi
gæseascæ timpul necesar, este de ajuns sæ renunflafli la o
searæ în fafla televizorului sau la un spectacol. Viafla sexualæ
într°un cuplu trebuie sæ aibæ prioritate.
Bærbatul øi orgasmul femeii
Dupæ ce multæ vreme a neglijat plæcerea femeii øi în

special plæcerea supremæ, orgasmul, bærbatul îøi face o
onoare din a i°l provoca. Unii o fac din altruism, alflii din
narcisism, ca sæ fie væzufli ca masculi extraordinari: a o
aduce pe femeie la orgasm înseamnæ a°øi cuceri brevetul
de amanfli perfecfli.
Reversul atitudinii înseamnæ presiunea exercitatæ asu-
pra femeii: trebuie ca ea sæ aibæ orgasm pentru ca bærbatul
sæ fie mulflumit de el. Presiune la care se adaugæ o alta:

trebuie sæ aibæ acest orgasm pentru ca prietenul ei sæ fie
mulflumit de ea øi, prin aceasta, sæ fie mulflumitæ de ea
însæøi: trebuie sæ fie o bunæ amantæ, o adeværatæ femeie.
Orgasmul feminin ar fi în cele din urmæ martorul ade-
væratei virilitæfli øi autenticitæfli feminine. Ceea ce ajunge
la un fel de terorism care riscæ sæ falsifice relaflia sexualæ
øi relaflia interpersonalæ. Astfel, femeia este pusæ în situaflia
de a simula orgasmul pentru a°øi securiza prietenul în ceea
ce priveøte capacitæflile sale erotice øi pentru a pærea ea
însæøi un partener la înælflime.
Dar majoritatea bærbaflilor nu pot fi pæcælifli de simu-
lare: „Îmi dædeam seama de asta“, spune Eric, care adaugæ:
„Aø fi preferat ca prietena mea sæ°mi spunæ adeværul, cæ
nu era în formæ în ziua aceea.“ Dacæ încrederea dintre cei
doi parteneri nu existæ, relaflia este pusæ în pericol. Într°ade-
vær, pericolul simulærii este acela cæ interzice orice posi-
bilitate de progres. Dacæ totul merge bine, nu avem ce sæ
amelioræm! Dar dacæ absenfla orgasmului este dezvæluitæ,
atunci cei doi pot cæuta cauzele øi le pot remedia: rezol-
varea blocajelor psihice, perfecflionarea artei erotice...
Bærbaflii trebuie sæ fie ræbdætori øi sæ øtie — ca øi fe-
meile — cæ orgasmul vaginal prin coit este fructul unui
lung proces de învæflare, pe care femeia nu a putut sæ îl
parcurgæ înainte de adolescenflæ. Vaginul le°a fost total
inaccesibil øi deci neexploatat, ba chiar neexplorat (de væzut
La caresse de Vénus). Este normal ca mucoasa vaginalæ sæ
nu se sensibilizeze decât dupæ ani de antrenament øi ca
orgasmul vaginal prin coit sæ nu aparæ decât între 20 øi
32 de ani. Adesea, prima naøtere va declanøa revelaflia.
Am vorbit despre dificultatea „orgasmului prin coit“,
cæci femeia are experienfla orgasmului din copilærie, graflie
266 Gérard Leleu
clitorisului. Aøteptând orgasmul vaginal declanøat de penis,

bærbatul poate sæ-i ofere partenerei orgasm clitoridian prin
simularea clitorisului cu degetul. Øi orgasm vaginal, prin
stimularea punctului G cu degetul.
Bærbaflii trebuie sæ øtie în sfârøit cæ, pe lângæ orgasm,
femeia (ca øi ei) cunoaøte diferite stæri de bine øi de fericire
atunci când unirea se face într°o baie de senzualitate care
cuprinde tot corpul øi într°o baie de tandrefle care mân-
gâie inima. Aici, calitatea schimburilor, fineflea, delicateflea,
cældura gesturilor îi dau valoare, øi nu performanflele
orgasmice. În imensul evantai al plæcerilor, orgasmul nu
este decât un moment.
Orgasmul simultan
Bærbatul viseazæ la orgasmul simultan. El este cel care

îl poate provoca. În mod progresiv poate sæ creascæ gradul
de excitare al partenerei prin preludiu øi penetrare pre-
lungitæ. Acum excitarea femeii este la apogeu øi el o simte
gata sæ decoleze. Atunci îøi declanøeazæ miøcærile, orgas-
mul izbucneøte øi ejacularea odatæ cu el. Femeia percepe
dintr°odatæ teribila plæcere a bærbatului, miøcærile acce-
lerate, respiraflia precipitatæ, simte cæ penisul a devenit
hiperfierbinte øi hipermagnetic øi cæ freamætæ, se zbate øi
expulzeazæ un lichid cald care°i inundæ pântecele, în timp
ce bærbatul o strânge cu putere. Atunci, în culmea exci-
tærii, îøi dezlænfluie corpul øi orgasmul flâøneøte.
Este un alt mod de a atinge comuniunea orgasmicæ:
bærbatul face dragoste într°un fel în care aduce partenera
la un nivel înalt de excitaflie. Atâta timp cât femeia nu ajun-
ge aici, îøi controleazæ ejacularea. Dar atunci când simte
cæ femeia începe sæ participe, îøi accelereazæ miøcærile

pentru a recupera øi a izbucni împreunæ.
A avea orgasm simultan este una dintre experienflele

cele mai marcante, aceea de a se dezlænflui împreunæ, de
a dansa frenetic împreunæ, de a striga, a respira împreunæ,
a împærfli o plæcere extremæ øi o stare de conøtiinflæ subli-
mæ, formatæ din unire øi din fericire. Este fuziunea træitæ
absolut.
Totuøi, acesta nu trebuie sæ fie scopul unirii: nu este
întotdeauna uøor de atins; øi apoi trebuie sæ spunem cæ
atunci când te afli în propriul orgasm nu pofli fi cu totul
atent la orgasmul celuilalt, or, a°øi vedea partenerul træin-
du°øi conøtient plæcerea supremæ este un eveniment
extrem de important. Deci este mai bine, de cele mai multe
ori, ca fiecare sæ aibæ orgasm, rând pe rând.
Sæ se înceapæ prin orgasmul femeii (unul sau mai multe),
cæci bærbatul, dupæ orgasm, intræ în faza refractaræ în care
dorinfla øi erecflia scad, øi când totul se terminæ pentru
bærbat se terminæ øi pentru femeie. Bærbatul trebuie sæ
gestioneze timpul, astfel încât femeia sæ se excite øi sæ aibæ
câteva orgasme. La sfârøit îøi va acorda øi el, dacæ hotæ-
ræøte acest lucru, un orgasm personal cu ejaculare. Este
o opfliune. Mângâierea interioaræ færæ ejaculare este o alta.
23
Erotismul anal
E
rotismul anal... Ideea poate pærea øocantæ. Funcflia
naturalæ a anusului øi a rectului constæ în evacuarea
materiilor reziduale provenite din digestie. A se
servi de acest organ în alt scop, ca de exemplu pentru a
obfline plæcere, singur sau cu un partener, poate pærea un
act contra naturii; se întâmplæ ca mucoasa ano°rectalæ sæ
fie prevæzutæ cu o sensibilitate aptæ sæ le dea anumitor
persoane senzaflii orgasmice.
Totuøi, acest erotism ne atrage atenflia asupra even-
tualelor limite ale plæcerii øi asupra scopului lui. Într°ade-
vær, plæcerea are un rol „metafizic“ sau „existenflial“, ne
face în stare sæ suportæm condiflia umanæ, fæcutæ dintr°o
reflea de spaime, dureri, angoase (færæ a uita de teama
de moarte). Færæ plæcerea prezentæ sau din perspectivæ,
viafla noastræ ar fi un lung calvar. Aceastæ funcflie a plæcerii
este confirmatæ øi de biologie, endorfinele secretate de
hipotalamus în cursul unei secvenfle de plæcere sunt
anti°durere, anti°angoasæ, anti°stres, euforizanfli øi psiho-
stimulanfli. Totuøi, dacæ plæcerea este mijlocul prin care
existenfla devine suportabilæ, ea nu este totuøi scopul
acesteia. Nu ne putem petrece viafla masturbându°ne

hipotalamusul. Dacæ plæcerile sexuale øi senzuale, pe care
douæ fiinfle apropiate øi le oferæ, au acest scop existenfli-
al, mai au øi un altul în acelaøi timp: acela de a lega cele
douæ fiinfle øi a crea între ele o legæturæ øi o relaflie de
comunicare.
A face din plæcere un scop în sine (øi singurul) duce
la a da prioritate cantitæflii plæcerii în fafla calitæflii acesteia,
ceea ce are anumite consecinfle: obsesia performanflei,
modificarea corpurilor øi fiinflelor, escaladarea senzafliilor
puternice (pentru a produce plæcere este nevoie de senzaflii
din ce în ce mai puternice, cæutæri care pot conduce la
pedofilie øi chiar la zoofilie), dependenflæ øi, în final,
insatisfacflia, dezgustul, disperarea, dezumanizarea rela-
fliilor. Toate civilizafliile care s°au supus cultului plæcerii
cantitative øi°au amorsat astfel decadenfla.
În realitate, tot ceea ce amplificæ plæcerea øi°i dæ sare
øi piper este colorarea afectivæ, oferirea locului pe care°l
meritæ într°o relaflie. Într°un cuvânt, înseamnæ a da sens
erotismului. Reumanizarea activitæflii sexuale øi resacrali-
zarea erotismului reprezintæ un imperativ pentru oamenii
timpului prezent. Aø face trimitere la volumul Sexualité,
la voie sacrée.
Dacæ erotismul anal este o modalitate de a fi mai aproa-
pe de partener, va avea mai mult sens decât ca simplu
mijloc de a avea o plæcere mai intensæ.
Erotismul zonei recto°anale
Aøadar, mucoasa canalului anal øi primii centimetri din

rect se dovedesc a fi foarte sensibile, cæci sunt prevæzute
270 Gérard Leleu
cu numeroase terminaflii nervoase. Totuøi nu au corpus-

culi ai voluptæflii aøa cum au vaginul, clitorisul sau penisul.
La bærbat, prezenfla prostatei în fafla peretelui anterior
al rectului poate sæ creeze o tonalite sexualæ senzafliilor.
În cazul femeii, unele sunt cu totul refractare ero-
tismului anal, altele sunt înnebunite dupæ el. În orice caz,
niciodatæ nu sunt neutre. Dupæ unele statistici, 28–48%
dintre femei practicæ sodomia.
Dacæ sunt întrebafli bærbaflii, aceøtia spun cæ nu existæ
nicio femeie care, dupæ o fazæ de reticenflæ, sæ nu prindæ
gustul acestui erotism, gæsind în el plæceri extreme øi
sfârøind prin a°l solicita. Le intereseazæ orice fel de ræsfæfl
subtil pe care un deget delicat øi îndræznefl îl poate oferi,
nu doar sodomia.
Reticenfle comune femeii øi bærbatului
Vom vedea cæ øi bærbatul, øi femeia au, fiecare, motivele

lor sæ fie rezervafli faflæ de erotismul anal. Deja putem vorbi
despre motive comune.
Influenfla represiunii religioase
Biserica a reprimat sever încæ din Evul Mediu plæce-

rile carnale, în special pe cele anale, luptând în special
împotriva sodomiei, aceasta din urmæ fiind folositæ ca
metodæ contraceptivæ de cea mai mare parte a populafliei,
mai ales de cea særacæ, metodæ care trebuia sæ limiteze
numærul de guri de hrænit. Biserica blama de asemenea
homosexualitatea, o practicæ în care se foloseau tocmai
plæcerile anale øi sodomia. Pedepsele erau teribile atât

pentru sodomia heterosexualæ, cât øi pentru cea homo-
sexualæ, adicæ arderea pe rug øi nimic mai puflin. Nu
trebuie sæ ne mire cæ în inconøtientul occidentalilor tot
ceea ce se apropie de plæcerile anale miroase a rug. În
Statele Unite, existæ state în care raporturile sexuale anale
constituie un delict.
Educaflia curæfleniei
Încæ din copilærie, zona analæ a fost decretatæ de mama

ca fiind murdaræ. „Caca“ a devenit sinonim cu mizeria.
Regiunea este tabu.
Dezgustul pentru materii
Jocul sexual în zona ano°rectalæ riscæ sæ°i punæ pe

protagoniøti în prezenfla mirosurilor øi materiilor fecale,
în special dacæ unul dintre subiecfli suferæ de constipaflie.
Atunci erotismul primeøte o lovituræ. De cele mai multe
ori, aceste întâlniri neplæcute înseamnæ sfârøitul serbærii.
Remediul este simplu: o igienæ impecabilæ, cu ajutorul
unei clisme.
Vom face distincflie acum între folosirea eroticæ a pro-

priului anus øi folosirea eroticæ a anusului partenerei.
272 Gérard Leleu
Bærbatul øi anusul sæu
Reticenflele bærbatului
A priori, niciunui bærbat nu°i place sæ°i fie atins anusul.

Cauzele sunt multiple:
• O supraviefluire a mentalitæflii de ræzboinic: un ræz-
boinic este întotdeauna atent la ceea ce se întâmplæ în
spatele lui, tot timpul atent sæ vegheze asupra punc-
telor vulnerabile, a spatelui sæu, unde anusul este o
fantæ secretæ.
• Refuzul feminitæflii. Anusul constituie singurul orificiu
din corpul masculului pe unde acesta poate fi penetrat
ca o femeie, spre deosebire de ele, care posedæ un
orificiu fæcut pentru a le penetra. Or, a fi penetrat în-
seamnæ a fi pasiv, înseamnæ a accepta øi chiar a se su-
pune. Chiar øi unii homosexuali refuzæ acest lucru.
• Refuzul homosexualitæflii. Anusul este orificiul pe care
îl folosesc homosexualii: „Nu sunt homosexual øi nu
vreau ca soflia mea sæ mæ ia drept homo.“ „Poponar“
nu este cea mai rea înjuræturæ pentru un bærbat?
Predispoziflii
Unii bærbafli pot avea predispoziflie pentru erotismul

anal. Acest lucru poate veni din copilærie, este cazul acelor
bæiefli ale cæror mame au arætat po solicitudine exageratæ
pentru anusul copilului, toaletæ øi îngrijiri, aceastæ zonæ
devenind hipererotizatæ. Poate veni din abuzul unui adult
(de la simple mângâieri la sodomie) care a inoculat nevoia
de plæcere analæ, în ciuda durerii øi a ruøinii.
Descoperirile bærbatului
Descoperirea plæcerii anale se poate face adesea în

braflele unei femei. Femeile øtiu, graflie mijloacelor de in-
formare sexualæ sau din plæcerile din care ele însele au
gustat, cæ anusul poate fi o sursæ de plæcere. Într°o zi,
bærbatul îmbætat de mângâieri, încrezætor, lasæ garda jos.
Femeia îi mângâie fesele, se amuzæ chiar sæ le îndepærteze,
sæ°øi strecoare degetul în øanflul interfesier, atingându°i
anusul cu degetul. În loc sæ devinæ rigid øi sæ strângæ
fesele, bærbatul se relaxeazæ øi o lasæ sæ continue. Atunci
femeia îøi umezeøte degetul øi°l insinueazæ încet în orificiul
anal. Bærbatul se abandoneazæ, îøi relaxeazæ sfincterul.
Femeia mai face un pas. Bærbatul simte o senzaflie specialæ,
este ceva nou desigur, plæcutæ øi neplæcutæ în acelaøi timp.
Degetul femeii atinge rectul øi nu se miøcæ. Plæcerea pe
care o simte bærbatul urcæ prin mædulare, chiar pânæ în
gât. Iubita lui nu are decât un capæt de deget în el, dar se
simte cu totul confiscat de ea, predându°se în mâinile ei.
Øi penisul se întinde øi se întæreøte. Atunci femeia îl prinde
cu o mânæ fermæ øi începe sæ°l masturbeze. A avut un
orgasm cum n°a avut niciodatæ.
Altædatæ, în timp ce fæceau dragoste, femeia i°a stre-
curat cu øiretenie degetul în anus øi orgasmul a fost atât
de intens, cæ a urlat de plæcere. Acest bærbat a învæflat cæ,
oricare ar fi celalalte activitæfli sexuale, degetul în anus este
o necesitate, un „must“, chiar færæ a°l deplasa, færæ a
efectua miøcæri de du°te°vino. Este coaja de citrice din
bæuturæ. Ceea ce nu doar condimenteazæ plæcerea, ci o
amplificæ imens. Se consideræ cæ 42% dintre bærbafli apre-
ciazæ erotismul anal.
274 Gérard Leleu
Tipuri de activitæfli anale
Existæ mai multe opfliuni:

• Mângâierea cu degetul, în exteriorul øi interiorul
anusului.
• Analingus, pentru cæ trebuie sæ°i spunem pe nume:
erotismul încredinflat gurii øi limbii, særuturi, miøcæri
de lingere øi introducerea vârfului limbii în anus.
• Introducerea diverselor obiecte (creion, lumânare,
coada lingurii), obiecte specializate (vibratoare). Sau
introducerea pumnului... Introducerea obiectelor se
poate sfârøi adesea cu orgasm.
Cu introducerea obiectelor se atinge un nivel hard.
Fiecare simte cât poate accepta sæ i se facæ sau sæ pri-
meascæ. Dacæ vi se pare cæ stima de sine scade sau res-
pectul pe care-l purtafli partenerului se risipeøte, dacæ
simflifli cæ suntefli departe de ideea pe care v°o facefli despre
o relaflie sentimentalæ, dacæ avefli impresia cæ v°afli îndepær-
tat de raportul uman øi umanist, dacæ vi se pare cæ intrafli
într°o formæ de sado°masichism, oprifli°væ! Dacæ trebuie
sæ acflionafli færæ niciun fel de complexe, nu trebuie nici-
decum sæ acflionafli din snobism, pentru a fi la modæ. Unele
practici nu demonstreazæ nici modernitate, nici libertate,
nici progres. Dimpotrivæ, sunt vechi de când lumea.
• Masajul prostatei pe care îl vom descrie în paragraful
urmætor.
Bineînfleles, dacæ væ îndoifli de trecutul sau prezentul
partenerului, trebuie sæ fifli precaufli pentru a evita pro-
pagarea infecfliilor transmisibile sexual sau a SIDA: un film
plastic pentru analingus va fi de ajuns.
Masajul prostatei
Acest gest erotic nu aparfline cu adeværat erotismului

anal, cæci nu canalul ano°rectal este vizat, ci prostata, cana-
lul nefiind decât locul de trecere.
Aceastæ mângâiere îi oferæ bærbatului o plæcere eroticæ
intensæ. Femeia care o oferæ este convinsæ cæ aude laude
øi imnuri la adresa ei. Cu vârful degetului, îl poate proiecta
pe bærbat la zenit.
Prostata, mai mult decât o glandæ
Este o glandæ situatæ sub vezicæ øi înconjoaræ ca un

manøon uretra pânæ la ieøirea din vezicæ. Secretæ un lichid
care constituie o treime din spermæ. Øi, mai ales, posedæ
o mare capacitate orgasmicæ, lucru de aøteptat, pentru cæ
este constituitæ în mare parte din flesut erectil. În timpul
orgasmelor obøinuite, cu punct de plecare penian, se con-
tractæ øi se strânge, este modul ei specific de a participa
la orgasm. Dar mai este ceva: prostata øi este o zonæ ero-
genæ foarte sensibilæ, ceea ce înseamnæ cæ, dacæ este stimu-
latæ, produce plæcere øi chiar orgasm: orgasmul prostatic.
Existæ douæ modalitæfli de a stimula prostata:

• Excitarea externæ sau perinealæ a fost descrisæ în mân-
gâierea primului cerc, mai precis în mângâierea peri-
nealæ øi a punctului H (capitolul 14).
• Excitarea internæ sau analæ: femeia introduce un deget
în anus, încet, cu grijæ, pentru a nu produce durere ci,
dimpotrivæ, pentru a°l îmblânzi pe bærbat. Degetul este
introdus cu buricul degetului în faflæ, orientat spre
276 Gérard Leleu
vezicæ. Odatæ introdus în canalul anal, femeia va îndoi

degetul spre înainte, va întâlni o micæ suprafaflæ rotun-
jitæ, de forma øi mærimea unei castane. Øi pentru ea
descoperirea este cu totul nouæ øi neaøteptatæ.
În ceea ce°l priveøte pe bærbat, el trebuie sæ se relaxeze

øi sæ destindæ sfincterul anal pentru a facilita introducerea
degetului øi a nu°øi produce suferinflæ. Când femeia atinge
prostata, bærbatul simte o senzaflie cu totul nouæ, surprin-
zætoare, unicæ; prima datæ poate pærea bizaræ, un fel de
senzaflie urinaræ øi ejaculatorie, putând fi dezagreabilæ sau
chiar dureroasæ.
Femeia va trebui sæ°øi continue explorarea într°un mod
foarte delicat, fiind atentæ la reacfliile bærbatului. Sæ°i ofere
diverse modulæri ale stimulærii: mângâieri abia simflite,
alternând cu presiuni mai puternice sau mai puflin puter-
nice. În fond, stimularea prostatei se aseamænæ cu stimu-
larea punctului G din vagin, acelaøi tip de masaj cu o
presiune destul de susflinutæ, ceea ce nu este deloc o sur-
prizæ, cæci punctul G este vestigiul embrionului de prosta-
tæ la femeie.
Când femeia începe sæ maseze prostata, bærbatul simte
cælduræ, furnicæturi, dar voluptatea imensæ øi orgasmul
vor veni mai târziu, bærbatul trebuie sæ°øi exprime sen-
zafliile pentru a o ajuta pe femeie.
Pentru a sensibiliza prostata, este bine ca femeia sæ aso-
cieze masajul prostatei cu alte solicitæri erotice asupra pe-
nisului. Masturbare sau felaflie, dar va trebui sæ se opreascæ
înaintea ejaculærii. Este vorba de asocierea masajului prosta-
tei cu un înalt nivel de excitare sexualæ, un nivel pre-orgas-
mic øi deci de a stabili o condiflionare: masaj = voluptate
imensæ. Aøa se scurteazæ timpul de trezire a prostatei.
Dar în ziua în care senzafliile speciale orgasmice vor

apærea în prostatæ, trebuie sæ înceteze solicitærile peniene
øi sæ se centreze exclusiv pe prostatæ.
Femeia ar putea sæ asocieze øi solicitarea punctului H
aøa cum s°a væzut în mângâierea perineului (capitolul 15),
ceea ce ar însemna un masaj extern al prostatei. Stimulatæ
în acelaøi timp din interior øi din exterior, prostata nu va
putea decât sæ jubileze.
Orgasmul prostatic va izbucni într°o bunæ zi. Este un
orgasm sec, færæ ejaculare, deøi uneori pot apærea câteva
picæturi de spermæ. Este un orgasm puternic, profund,
iradiind în tot bazinul øi ræspândindu°se în tot corpul. Se
poate repeta de mai multe ori, constituind un platou
continuu de voluptate.
Chiar dacæ nu vizeazæ decât masajul prostatei, degetul
femeii atinge øi stimuleazæ færæ sæ vrea øi canalul anal, øi
rectul, ceea ce poate declanøa plæceri sau chiar orgasm
anal. Dar bærbatul îl va diferenflia de orgasmul prostatic,
cæci cel anal este mai superficial øi precoce. Nu trebuie
sæ se opreascæ doar la acesta, senzafliile anale, oricât de
plæcute ar fi, nu sunt scopul, va trebui sæ i se cearæ femeii
sæ continue masajul prostatei.
Femeia va simfli plæcere sæ dæruiascæ voluptate øi sæ
învefle o nouæ artæ care, ca orice artæ, nu se învæfla øi nu
se practicæ decât cu multæ râvnæ øi dorinfla de a face un
lucru bine. Foarte adesea, în materie de sexualitate, ne
aflæm în domeniul performanflei, adicæ în cantitativ, ceea
ce creeazæ decepflii øi eøecuri. Cu aceastæ artæ manualæ øi
subtilæ, ne plasæm în calitativ øi în grija pentru perfecfliune.
278 Gérard Leleu
O artæ milenaræ în Orient
Orientalii practicæ fericifli aceastæ artæ de 6 000 de ani.

Masajul prostatic era curent în Orient, în special în Japonia.
O exersau nu doar ca artæ a voluptæflii, dar øi ca practicæ
igienicæ destinatæ prevenirii bolilor prostatei øi întreflinerii
vitalitæflii organelor sexuale. De fapt, în culturile în care
se practica masajul prostatei — øi la modul general, care
fæceau din sexualitate o artæ — patologia prostatei era mai
raræ, iar bærbaflii se bucurau de o mare vigoare sexualæ øi
de o mai mare bogæflie eroticæ. Erau capabili de orgasme
foarte intense øi repetate, færæ obosealæ.
Spaimele occidentalilor
Aici prejudecæflile øi spaimele femeii øi ale bærbatului

se conjugæ. Am væzut cum bærbatul le poate depæøi, vom
vedea cæ øi femeia poate sæ o facæ.
Sæ precizæm anumite lucruri:
• Nu trebuie sæ confundæm sodomia cu masajul prostatic.
Ceea ce intereseazæ aici nu este plæcerea analæ, ci plæce-
rea prostaticæ, iar elementul activ nu mai este penisul
bærbatului, ci degetul femeii.
• Mai înainte trebuie sæ se realizeze o igienæ localæ ire-
proøabilæ, cu evacuarea rectului.
• Acest tip de mângâiere trebuie abordatæ cu o stare de
spirit bunæ: sæ fifli simpli, binedispuøi, blânzi, ræbdætori,
foarte atenfli la reacfliile partenerului, pentru a°i percepe
senzafliile øi poate chiar gândurile.
De ce le place bærbaflilor sodomia
Ce avantaje au din aceasta? Mai întâi avantaje erotice.

Plæcerea pe care o simt este mai intensæ decât cea vaginalæ,
pentru cæ orificiul anal este mai strâmt øi orgasmul mai
puternic. „Mæ strânge mai bine, mæ fline mai bine.“ Sen-
zaflia de strânsoare øi de frecare mai intensæ se plaseazæ
în fruntea avantajelor. Mai sunt invocate øi alte conside-
raflii erotice: „Este foarte cald înæuntru øi pofli sæ mergi mai
profund“. „Îmi place pentru cæ pot sæ°i væd corpul øi sæ°l
mângâi.“ „Pot sæ°i mângâi fesele în voie.“ „Pot sæ°i mângâi
tot spatele, sæ°l zgârii, sæ°l muøc. Pot sæ°i trec mâna prin
pær“, „Pot sæ°i flin în mânæ sânii“. Sæ notæm cæ toate aceste
avantaje citate sunt prezente øi în poziflia leoaicei.
Apoi vin anumite consideraflii psihologice. Dacæ le pla-
ce, aceasta se întâmplæ øi în mintea lor. Ideea cæ femeia
li se oferæ færæ lipsæ de pudoare îi emoflioneazæ: „Plæcerea
mea cea mai mare vine din faptul cæ femeia mi se oferæ
cu spatele“. „La gândul cæ mæ aflu în mædularele ei calde...
din punct de vedere cerebral este foarte puternic“. „A
ajunge în profunzimile cele mai intime ale femeii mæ
tulburæ enorm“. Ceea ce°l bulverseazæ atât de mult pe
bærbat este cæ femeia, fæcându°i acest cadou, îi aratæ cât
de multæ încredere are în el øi cât de mult îl iubeøte.
Acceptarea sodomiei din partea femeii are valoarea unui
act de dragoste, pe drept øi pe nedrept.
Dar pot apærea øi motivaflii mai puflin nobile: nevoia
de a poseda, chiar de a domina sunt de tipul: „Mi se pare
cæ o posed întru totul“. „Îmi dæ impresia de putere.“ „Mi
se pare cæ sunt un bærbat adeværat, un bærbat foarte viril.“
„Este o modaliate de a domina femeia.“
280 Gérard Leleu
Posesiune, dominaflie, dar øi transgresiune. „Îmi place

pentru cæ este interzis. Când ea refuzæ, o doresc øi mai mult
aøa“. A înfrânge rezistenflele sau tabuurile este excitant.
Ce tabuuri? Cele pe care le pusese religia de pe vremuri
øi care supraviefluiesc în inconøtientul fiecæruia. Øi cele pe
care ni le°a inoculat mama în copilærie; esenflialul educafliei
materne a constat în a°l învæfla pe copil cæ zona analæ este
murdaræ, cæ trebuie sæ controleze ceea ce iese pe acolo, cæ
trebuie sæ o menflinæ curatæ øi sæ nu o atingæ niciodatæ. Or,
iatæ un act care sfideazæ educaflia maternæ, øi, culmea,
pentru care avem premoniflia unei femei, o fiinflæ pe care
mamele au vrut sæ o creascæ atât de bine, atât de curatæ
øi atât de puræ. Transgresiunea este totalæ, tentativa de
eliberare de sub legea mamei este dublæ: eliberarea de ceea
ce ne°a inculcat, nouæ, bærbaflilor, de ceea ce le°a inculcat
femeilor, lucru pe care ele îl respectæ atât de strict, este
exaltant. Atunci când femeia spune da acolo unde mama
a spus nu, actul atinge o forflæ incomparabilæ.
Sodomia ar implica dorinfla de a o umili pe femeie?
Nimeni nu se poate gândi cu adeværat la acest lucru, nici
în realitate, nici în fantasmele masculine, în ciuda cuvin-
telor triviale, chiar injurioase care însoflesc actul: „Este o
curvæ, un fund fierbinte“, „Îi cer sæ°mi spunæ: sunt curva
ta, trage°mi°o.“, „Îmi place sæ fie lubricæ, uøuraticæ“. Aceastæ
nevoie de a umili nu este specificæ sodomiei, fline de dia-
lectica Madonei øi Prostituatei. Pentru a dori, pentru a se
excita, pentru a trece dincolo de respectul pentru tandre-
flea øi frumuseflea femeii, pentru a atenua frica funda-
mentalæ pe care o simte faflæ de ea, bærbatul trebuie sæ o
transforme într°o fiinflæ vulgaræ. În civilizaflia noastræ, în
care sexul este un pæcat, în care niciodatæ nu a fost consi-
derat sacru, sexualitatea nu poate sæ se plaseze decât de
partea mizeriei øi a urâtului. Dar, într°o zi, sexualitatea

øi spiritualitatea vor merge împreunæ chiar øi în Occident.
Sodomia presupune un element sadic? În fapt, per-
sonajele lui Sade folosesc mai degrabæ anusul decât vagi-
nul pentru a°øi umili victima øi a o domina. Într°un cuplu
obiønuit, nu am putea vorbi despre sadism decât dacæ
bærbatul ar forfla°o pe parteneræ, disprefluindu°i durerea
sau trecând peste voinfla ei.
Femeia ispititæ
Într°o zi sau alta, femeia va fi tentatæ sæ simtæ sensi-

bilitatea mucoasei sale ano°rectale. Într°o secvenflæ eroticæ
extrem de excitantæ øi voluptuoasæ — mângâierea clito-
risului sau a punctului G, sau coit delirant — partenerul
ei i°a strecurat discret un deget, mai întâi uøor, apoi mai
ferm, introducându°l øiret în anus. Øi de data aceasta ea
nu a mai înlæturat cu mâna degetul indiscret. Îl lasæ sæ
acflioneze sæ vadæ cum este. Øi degetul nu face altceva
decât sæ se afle înæuntru. Iar amanta simte o senzaflie nouæ,
deloc dezagreabilæ, din care vrea sæ guste.
Altædatæ amantul pune degetul în femeia cæreia îi
mângâie clitorisul sau vaginul, sau în timp ce face dra-
goste, øi ea constatæ cæ plæcerea ei devine øi mai mare øi
cæ senzafliile anale au o tonalitate plæcutæ. Curând ea este
cea care va cere degetul în anus, apoi el va începe sæ miøte
puflin acest deget. Øi, într°o bunæ zi, iatæ cæ apare primul
orgasm.
Acum amanta a descoperit sensibilitatea ano°rectalæ øi
îi place. Lucrurile pot sæ ræmânæ aici øi ar fi excelent. Sau
poate fi foarte bine primul pas spre sodomie. Al doilea
282 Gérard Leleu
pas nu va fi fæcut decât dacæ este vorba de multæ iubire.

Pentru a trece dincolo de aceste tabuuri, pentru a face acest
dar total, trebuie ca femeia sæ iubeascæ. Bærbatul ar trebui
sæ fie conøtient de importanfla acestui cadou. Dar femeia
va fi recompensatæ pentru darul ei, va gæsi în noul act
impresia unei legæturi profunde cu partenerul ei. Øi o plæ-
cere cu totul øi cu totul deosebitæ.
Încæ un joc
Sodomia este veche de când lumea. A fost practicatæ

dintotdeauna øi peste tot, mæcar ca mijloc de contracepflie.
În momentul de faflæ, în flærile dezvoltate, contracepflia
este asiguratæ øtiinflific, iar sodomia nu este decât o alegere
suplimentaræ ca practicæ eroticæ. A adopta sodomia în-
seamnæ a lærgi aria plæcerilor øi a varia voluptæflile. Ceea
ce picæ bine într°o epocæ în care uzura dorinflei pândeøte
cuplurile, a cæror duratæ potenflialæ s°a prelungit de la 15
la 60 de ani, datoritæ creøterii longevitæflii.
Despre aceastæ practicæ se vorbeøte din ce în ce mai
mult, poate øi pentru cæ discursul despre sexualitate s°a
liberalizat. Sau poate pentru cæ este efectul modei, unii
încep sæ o practice pentru a fi la modæ.
Bærbaflii aproape cæ au banalizat°o, ea face parte din
jocurile erotice. Cei mai mulfli o consideræ o plæcere supli-
mentaræ, de practicat din când în când. Alflii o practicæ
sistematic. În entuziasmul lor, bærbaflii nu°i gæsesc sodomiei
decât un inconvenient: impresia cæ se aflæ într°un pufl færæ
fund. În fapt, penisul aflat în rect nu gæseøte un obstacol,
aøa cum era colul uterin în vagin. Sau, dacæ apare totuøi un
obstacol, se datoreazæ contactului cu o adunæturæ de fecale.
Artæ øi manieræ
Buna cunoaøtere a tehnicilor øi a regulilor de bazæ ale

sodomiei va evita durerile øi complicafliile.
• O clismæ prealabilæ — cu un lichid laxativ introdus cu
ajutorul unei canule legate la un recipient — este de
dorit pentru a curæfla rectul de materii fecale. Este foarte
indicatæ femeilor care au predispoziflii spre constipaflie.
Aøa se evitæ ca gura, degetele sau penisul sæ întâlneascæ
excremente. Cæci aceste întâlniri nefericite le descura-
jeazæ pe fiinflele rafinate, færæ îndoialæ, pentru tot-
deauna.
• Folosirea unui lubrifiant hidrosolubil este indispen-
sabilæ.
• Amanta trebuie sæ fie foarte destinsæ mental, ca øi
musculatura, în special muøchiul sfincter anal. Tan-
dreflea multæ, mângâierile pe tot corpul, vocea blândæ,
muzica liniøtitoare vor contribui la destindere. Dar, în
acelaøi timp, trebuie ca excitaflia øi dorinfla sæ°i fie
crescute prin orice mijloace, ca pentru un coit obiønuit.
Trebuie sæ fie fæcutæ sæ°øi piardæ capul, sæ înnebuneascæ
de plæcere.
• Amanta s°a aøezat în patru labe, amantul începe sæ
îmblânzeascæ posteriorul, mângâindu°l. Mângâieri cu
degetele, zgârieturi uøoare cu degetele, urmate de o
ploaie de særuturi, apoi de o muøcæturæ de dinfli uøoaræ.
Apoi limba începe sæ°i lingæ fesele.
• Acum amantul începe sæ°i mângâie uøor marginea
anusului cu buricele degetelor. Câteva frisoane vor
apærea pe coloana vertebralæ. Apoi va începe sæ lingæ
lacom adorabilul orificiu. Sæ îl tachineze uøor cu vârful
limbii, pentru a reveni apoi la buricele degetelor. Apoi
284 Gérard Leleu
linge din nou marginea anusului. În acest moment

simte cæ poate face o micæ efracflie, îi va introduce
vârful limbii în anus, este strâns, nu poate ajunge prea
departe. Ce conteazæ! Pentru început se va mulflumi
sæ atingæ uøor cu limba øi sæ lingæ uøor, mucoasa nu
va ræmâne indiferentæ øi nici femeia.
• A venit momentul sæ introducæ degetul, poate pe cel
mai øiret, indexul. Unghiile trebuie sæ fie scurte øi pilite.
Lubrifiant din beløug. Degetul trebuie sæ fie introdus
încet, foarte încet, progresiv, ca øi cum ar trebui sæ
scoatefli un gunoi din ochii unei pantere. La cel mai mic
semn de disconfort din partea partenerei væ oprifli øi
væ retragefli parflial. Cuvinte dulci, cuvinte de admiraflie,
cuvinte liniøtitoare o vor ajuta pe femeie sæ°øi relaxeze
contracflia sfincterului. Când degetul este acceptat
pentru prima datæ øi cu uøurinflæ, bærbatul sæ introducæ
øi cel de°al doilea deget, mijlociul, cu aceeaøi subtilitate.
Când cele douæ degete sunt bine primite øi nu produc
disconfort, înseamnæ cæ sfincterul anal este suficient
de dilatat. Bærbatul poate sæ se pregæteascæ sæ intro-
ducæ penisul.
• Bine lubrifiat, penisul este introdus încet, progresiv,
prudent, ca øi cum ar fi vorba despre un cuib de viespi,
gata în fiecare moment sæ se retragæ pentru a evita orice
disconfort. Glandul pætrunde discret, depæøeøte sfinc-
terul øi ajunge în rect, rædæcina penisului ajunge în
canalul sfincterului destins, dar tonic, unde se simte
învæluit øi bine strâns.
• Miøcærile par a începe. Graflioase, tandre, curgætoare.
Procedafli ca în cazul mângâierii interioare, alternafli
secvenflele miøcærilor øi pauzele în timpul cærora con-
versafli, væ mângâiafli.
• Dupæ ce vefli fi terminat mângâierea sodomicæ, evitafli

sæ introducefli penisul în vagin. A introduce penisul în
vagin înseamnæ a risca introducerea în vulva øi în ca-
vitatea vaginalæ a unor germeni care se aflæ în mod
normal în intestin (colibacili, enterococi etc.) producând
infecflii ale vaginului sau ale vezicii (cistita). Bineînfleles,
la cea mai micæ îndoialæ privind starea de sænætate a
partenerului folosirea prezervativului se impune.
24
Bærbatul øi særutul vulvar
I
se mai spune øi cunnilingus (din cunnus: colfl øi linctus:
lins) prefer sæ°i spun særut vulvar. Este situaflia în care
bærbatul este cel mai aproape de sexul femeii, pentru
cæ fafla øi gura sa sunt în contact direct cu acesta. Unora
le place foarte mult, altora mai puflin. Aøa cum în istoria
umanitæflii au existat cei care au adorat sexul femeii øi cei
care l°au denigrat.
Neliniøtitoarea fantæ
În patriarhat, bærbaflii îøi lasæ frica de sexul femeii sæ

punæ stæpânire pe ei, în loc sæ fie fascinafli de el. Frica fiind
o sfætuitoare proastæ, urmeazæ repulsia øi represiunile.
Dovadæ sunt legendele øi tabuurile al cæror obiect sunt
vulva øi vaginul, producflii ale fantasmelor bærbaflilor
cuprinøi de teamæ. Toate civilizafliile patriarhale le°au
perpetuat.
Aceastæ fantæ pe unde iese copilul comunicæ obligato-
riu cu burta în care a fost creat, pântecul, loc misterios øi
extraordinaræ anticameræ a unei lumi supranaturale øi

intangibile, mustind de viaflæ. Nu ne îndoim, sexul femeii
se deschide în fafla unor puteri care ne depæøesc.
Aceastæ cræpæturæ care leagæ deschiderile vaginului øi
ale uterului, deschideri cu efluvii marine, nu poate fi decât
intrarea unei înlænfluiri de caverne submarine, profunde,
insondabile, obscure, misterioase, ducând nu se øtie unde,
poate în infernul populat de spirite rele. Atraøi în aceste
locuri de dorinfla femininæ, bærbaflii riscæ sæ se piardæ aici,
primul fiind penisul, sæ sufere o oarecare alchimie trans-
formatoare sau chiar sæ disparæ. Aceastæ guræ nu este oare
botul vreunui peøte lacom sau intrarea într°o grotæ unde
se ascunde vreun animal feroce? Orice ar fi, existæ dinfli
în stræfundurile acestei vulve pentru cæ aceasta sânge-
reazæ. Aceastæ elucubraflie constituie mitul „vaginului cu
dinfli“ ræspândit în multe culturi.
Aceastæ fisuræ camuflatæ de ierburi ar putea sæ ascun-
dæ øerpi. Vai de penisul care s°ar aventura sæ intre aici,
ar putea sæ fie muøcat sau, mai ræu, mutilat. Øi veninul
inoculat ar putea sæ°l ucidæ pe bærbat øi sæ°l lase impotent.
Dar nu numai deschiderea vulvei îl neliniøteøte pe
mascul øi°l face sæ°øi punæ întrebæri, ci øi muntele lui Venus,
fermecætoarea ridicæturæ cu adorabila ei pilozitate care i°a
impresionat pe bærbaflii de altædatæ. Øi°au pus în cap cæ ar
avea o putere maleficæ: simpla lor vedere ar aduce ghinion.
De aceea bærbaflii trebuie sæ se fereascæ sæ le priveascæ, în
timp ce femeile ar trebui sæ le ascundæ. Aceastæ putere ar
fi atât de mare, cæ ele s°ar servi de ea pentru a se apæra
de cei care ar vrea sæ le ia cu asalt sau de demoni øi alte
fantome. Este de ajuns sæ°øi ridice fustele. Øi, dacæ o femeie
s°ar întâlni cu un leu ameninflætor, ar fi de ajuns sæ°øi arate
sexul pentru a°l pune pe animal pe fugæ.
288 Gérard Leleu
Pilozitatea pubisului indispunea anumifli bærbafli, grecii

de exemplu vedeau în aceastæ lânæ un semn de barbarie,
chiar de animalitate. Øi asta demonstra inferioritatea femeii
care se plaseazæ de partea naturii øi a instinctului. Dacæ o
femeie ar vrea sæ acceadæ la civilizaflia spiritului pe care a
creat°o bærbatul, ar trebui sæ înceapæ prin a se epila.
Cât despre mirosurile feminine — pe care poeflii totuøi
le cântæ în versuri — acestea i°au incomodat pe cei mai
mulfli dintre misogini. Tot grecii vedeau în ele expresia
øi confirmarea animalitæflii femeii. Mai târziu, clericii Biseri-
cii catolice, la fel de ostili femeii, vor simfli miros de pæcat.
Dar sângele menstrual i°a înfricoøat dintotdeauna pe
bærbafli. Pe vremea matriarhatului, bærbaflii, mai curând
fascinafli decât înspæimântafli, fæceau din aceste pierderi
periodice fenomene supranaturale øi magice. O demonstra
faptul cæ femeile puteau sæ le opreascæ pentru a face din
ele bebeluøi øi apoi lapte.
În vremea patriarhatului, bærbatul a gæsit în aceste
scurgeri de sânge proba cæ femeia este supusæ cærnii, în
plus, faptul cæ aceste scurgeri reveneau în mod regulat
øi ineluctabil, precum râurile øi mareele oceanelor, aratæ
de asemenea cæ femeia este supusæ forflelor primare ale
naturii. Astfel, prizonieræ a trupului sæu, înghiflitæ de mate-
rie, femeia nu poate urca, asemenea bærbatului, înaltele
culmi ale cunoaøterii.
Sæ adæugæm încæ un motiv de teamæ în fafla acestui
sânge menstrual — care încæ este actualæ — bærbatul intro-
iecteazæ aceastæ hemoragie, care ar putea fi a lui øi este
tragic cæci sângele care curge este viafla care se scurge,
moartea care ameninflæ.
Pentru toate aceste cauze, sângele menstrual a devenit,
prin interpretarea pe care i°a dat°o bærbatul, ceva periculos
øi impur, ceva care poate murdæri øi contamina, de unde

tabuurile øi interdicfliile care se abat asupra femeilor care
sunt la menstruaflie: este interzis sæ atingæ bærbafli, sæ atingæ
armele bærbaflilor, interzis sæ atingæ alimentele bærbaflilor
sau recipientele care le conflin, interzis chiar sæ mænânce
în fafla bærbaflilor. Câteodatæ femeile „indispuse“ trebuie
sæ se îndepærteze din sat în timpul menstruafliei.
Sæ nu credefli cæ toate aceste fantasme, toate aceste frici,
toate aceste tabuuri sunt de domeniul trecutului. Ele încæ
existæ în inconøtientul colectiv øi în incoøtientul fiecæruia,
aøa cum o dovedesc visele bærbaflilor øi confidenflele pe
care aceøtia le fac psihanaliøtilor. Frica de sexul femeii
persistæ, este o componetæ a fricii masculului.
În sfârøit, putem afirma cæ trivialitatea bærbaflilor, care
a caracterizat întotdeauna limbajul bærbaflilor din Occident
atunci când vorbesc despre sexul femeii øi când îl numesc,
nu trædeazæ decât disconfortul øi neliniøtea faflæ de sex.
Acest limbaj este mai mult decât urât: degradant. Øi când
el vrea sæ fie amabil, devine mieros.
Bærbaflii øi særutul vulvar
Majoritatea bærbaflilor declaræ cæ le place særutul vulvar

sau cunnilingus. În ancheta lui Pietropinto (1977), 54,50%
dintre bærbafli o fac din plæcere, 22,50% pentru a face plæ-
cere femeii, 23% nu o fac.
Evoluflia favorabilæ a fost rapidæ. Anchetele care s°au
succedat aratæ un procent în creøtere de amatori: de la 15%
în 1948 (ancheta Kinsey) la 56% în 1972 (ancheta Hunt),
74% în 1977 (Pietropinto); aceste cifre se referæ la bærbafli
cu studii superioare, færæ îndoialæ mai scorfloøi. În ceea ce°i
290 Gérard Leleu
priveøte pe bærbaflii cu studii medii, evoluflia este øi mai

puternicæ: 45% în 1948 (Kinsey), 66% în 1972 (Hunt), 84%
în 1977 (Pietropinto). Nu am væzut anchete recente, dar
probabil cæ trebuie sæ fie øi mai puflini bærbafli refractari.
Dar, chiar aøa, sæ auzim ce spun bærbaflii refractari la
særutul vulvar.
Reticenfli la særutul vulvar
Acum sunt o minoritate. Rezervele lor îøi au argu-

mentele aduse de misoginii din toate timpurile. Vulva,
spun ei, este ceva monstruos, murdar øi urât mirositor.
„Nu este deloc frumos, spune cineva, nu°mi place
mirosul, mæ dezgustæ øi în plus, mæ sufoc. O fac numai
pentru a°i face plæcere sofliei mele.“ Dar femeia simte
repulsia bærbatului øi cæ se forfleazæ. Atunci greafla bærba-
tului îi confirmæ dezgustul pe care femeia îl are faflæ de
sexul ei, dezgust care°i vine din tot ceea ce se spune de
milenii întregi de patriarhat: este urât, urât mirositor, vul-
gar, sursa pæcatului etc. Atunci când bærbatul se apleacæ
asupra lui, se întreabæ cu angoasæ dacæ nu cumva o sæ îl
gæseascæ urât øi murdar. Îi este teamæ de reacfliile lui; dacæ
ræmâne, ea îøi spune cæ o face pentru a°i face ei plæcere.
Schifleazæ un gest de a°i îndepærta capul pentru a°i da øansa
sæ se opreascæ. Gândind ræu despre ele însele, femeile nu°i
încurajeazæ pe bærbafli sæ practice særutul vulvar. În orice
caz, pentru a preveni reflinerea fiecæruia nu existæ decât
o singuræ soluflie: igiena femeii trebuie sæ fie perfectæ øi
curæflenia ireproøabilæ.
Reticenflele bærbatului pot avea øi o altæ origine: com-
plexitatea sexului feminin. „Nu mæ regæsesc în el, mæ simt
confuz, nu øtiu cum sæ fac, nu øtiu dacæ femeii îi place sau

nu, dacæ trebuie sæ fac gesturile respective mai blând sau
mai ferm, mai repede sau mai încet, sæ continui sau sæ mæ
opresc. De altfel, nu pare a fi niciodatæ suficient de lung.
Uneori mæ doare limba sau am crampe la gât“ se plângea
un bærbat. Un altul adaugæ: „Sæ excifli clitorisul cu limba
nu este uøor. Aøa nu, aøa nu. Øi ar trebui sæ dureze întot-
deauna mai mult.“
Sæ nu mai vorbim despre særutul vulvar în perioada
menstruafliei, este dezgustætor. Chiar atunci când spun pur
øi simplu cæ „nu sunt prea înfierbântafli“, trebuie sæ înflele-
gem cæ nu o vor face niciodatæ.
Entuziaøtii
Înainte de a începe analiza cauzelor pentru care bær-

baflilor le place særutul vulvar, sæ ascultæm câfliva adora-
tori: „Îmi place sæ°i privesc sexul sofliei mele, sæ°i descopær
cele mai secrete locuri. Îmi place sæ°i dau mai întâi la o
parte blænifla, apoi sæ°i desfac labiile mari. Sunt o mulfli-
me de lucruri de descoperit.“ „Îmi place sæ°i spun sofliei
mele cât de frumos este sexul ei. Nu°l pot compara decât
cu o anumitæ specie de orhidee. Sexul femeii este invizi-
bil øi necunoscut. Trebuie sæ°l priveøti de aproape, sæ dai
la o parte ceea ce se ascunde acolo, apoi sæ°l mângîi øi sæ°l
deguøti. Niciun miros nu este atât de delicios ca sexul pri-
etenei mele. Un gust suav, dulce amar, un adeværat elixir!“
292 Gérard Leleu
Un delir senzual
Særutul vulvar îi provoacæ bærbatului un delir senzual

øi o bulversare psihicæ. Sæ ne oprim mai întâi asupra aces-
tor plæceri.
Mucoasele bærbatului în acfliune sunt foarte sensibile,
mucoasele orale urmându°le ca sensibilitate mucoaselor
sexuale. Buze, limbæ, cerul gurii sunt pline de senzori gata
sæ detecteze contactul, gustul, senzaflia de cald, plæcerea.
La acestea se adaugæ nærile, care se deschid, cu fosele
nazale hipersensibile la mirosuri. Buzele, limba øi chiar
pielea feflei, bærbia, nasul, obrajii, fruntea — simt umidi-
tatea, cældura, onctuozitatea, frægezimea cærnii, pliurile
ei, ridicæturile øi adânciturile ei.
Limba apreciazæ øi gusturile pe care le va detecta în
toate direcfliile, lingând labiile mari, plonjând în orificiul
vulvar, ridicând cu vârful ei labiile mici. Limba øi buze
încep sæ sugæ cu încæpæflânare aceastæ carne gustoasæ,
plinæ de sucuri øi elixiruri ce te fac sæ°fli pierzi minflile.
Nærile se lasæ invadate, færæ a fi nevoite sæ respire, de
festivalul mirosurilor care se ridicæ øi învæluie. Parfu-
murile vulvei joacæ un rol major în beflia særutului vulvar.
Se øtie cæ aceste molecule odoriferante, feromonii, sunt
mesagerii dorinflei. Captate de mucoasa olfactivæ, sunt
transformate de acestea în influx nervos care ajunge ime-
diat în acea parte a creierului responsabilæ de miros,
rinoencefalul. Acolo ele fac sæ se nascæ plæcerea øi alte
emoflii, atingând în acelaøi timp øi o parte a hipotala-
musului, cea mai veche parte a creierului, unde trezesc
dorinfla sau mai precis spus pulsiunea sexualæ. Oamenii
de øtiinflæ au putut izola o parte din aceste molecule odo-
riferante øi au putut sæ experimenteze rolul lor afrodiziac:
de fapt, ele au puterea de a atrage masculul øi de a°i excita

ardoarea sexualæ; una dintre ele se numeøte „copulinæ“...
øi cu aceasta am spus totul...
Totuøi, în funcflie de vechimea lor, mirosurile vor fi mai
mult sau mai puflin plæcute øi excitante. Vechi, adicæ mai
vechi de 48 de ore, mirosurile sunt dezagreabile pentru
cei mai mulfli dintre bærbafli. Pe jumætate proaspete, cum
sunt mirosurile din zori constituite din secreflii emise seara
dupæ o partidæ de sex, pe care noaptea le°a alambicat, sunt
cele mai bune. Adeværate concentrate de arome, ele sunt
ameflitoare øi provoacæ în mod irezistibil euforie øi dorinflæ.
Tot pe jumætate proaspete, dar mai puflin tari, sunt miro-
surile de searæ care au fost distilate toatæ ziua, primind
poate øi întærirea unui dorinfle diurne, ele sunt delicioase,
mai subtile, mai diabolice totuøi trezind dorinflæ øi plæcere.
Proaspete sunt mirosurilor ce apar la douæ°trei ore dupæ
toaleta intimæ, care sunt pentru erotism ceea ce este vinul
nou Beaujolais pentru celelalte vinuri, plæcut, dar færæ corp.
Prea proaspete sunt mirosurile care persistæ dupæ duø,
puflin perceptibile øi puflin eficace. Evitafli sæ facefli duø
chiar înainte de face dragoste, vefli înlætura orice aromæ
øi savoare a sexului dumneavoastræ. A fi curat ca un bænufl
nou face ca sexul sæ paræ lipsit de sare øi piper.
Evitafli de asemenea sæ væ dafli cu un deodorant sau
chiar cu parfum în zona genitalæ înainte de o întâlnire.
Aceste produse færæ efect afrodiziac vor acoperi parfu-
murile naturale. Bærbatul dumneavoastræ va fi lipsit de
magia, de plæcerea lor øi de puterea lor excitantæ. Øi poate
de mai mult, cæci mirosurile joacæ øi un rol inconøtient,
atât de important în relafliile sentimentale.
294 Gérard Leleu
O situaflie toridæ
Særutul vulvar este mijlocul cel mai fabulos de a excita

o femeie. Sæ o faci sæ°i creascæ progresiv dorinfla, excitaflia
sub privirea ta este fabulos. Sæ o auzi strigând: „Mai tare,
mai adânc, nu te opri!“ Sæ ai impresia cæ eøti stæpânul
plæcerii acestei femei este fantastic. Sæ°i simfli brusc corpul
dezlænfluindu°se, gemetele transformându°se în urlete este
ameflitor. Sæ o simfli lansându°se în plæcerea supremæ øi
sæ o auzi deasupra ta psalmondiind cântæri nebune în
timp ce gura ta se stræduieøte sæ°i acopere fanta este fas-
cinant. Sæ o însofleøti cu gura în cursa spre stele, poate fi
ceva mai fascinant?
„Îi sug pereflii netezi ai vulvei, îi aspir vælurile care
plutesc, le sug, le degust, le înghit. Apoi pætrund øi mai
adânc în fantæ, apoi parcæ fanta este cea care mæ înghite.
Øi ea, femeia mea, mæ împinge øi mai adânc înlæuntrul ei.
Strigæ: «Suge, suge tot!» În cele din urmæ are un orgasm
stupefiant.“
„Îmi place tot la sexul ei, pærul, micul boboc, labiile,
mirosul lor, gustul lor. Dar cel mai puternic, cel mai bul-
versant este atunci când ea are orgasm datoritæ gurii mele.
Sunt întotdeauna uluit.“
Orgasmele apærute în urma særutului vulvar sunt extrem
de intense, înnebunitoare øi se repetæ cu uøurinflæ, cæci
excitaflia este punctualæ, flintitæ, ascuflitæ øi în acelaøi timp
multiplæ, fiind provocatæ de o mulflime de puncte erogene
care se aflæ pe clitoris øi la intrarea în vagin. Abandonul
total al femeii øi plæcerea al cærui autor este bærbatul îl
fac pe acesta sæ aibæ impresia cæ defline o putere magicæ.
Este ceva supranatural sæ o faci pe o femeie sæ°øi piardæ
capul astfel.
Oricare ar fi abilitatea bærbatului, femeia nu trebuie sæ

ezite sæ°l ajute, dându°i câteva indicaflii. Bærbaflilor nu le
place ca femeile sæ nu exprime destul ceea ce simt øi ceea
ce vor. Dacæ, de exemplu, partenera væ sugereazæ sæ aso-
ciafli magnificului cunnilingus prezenfla unui deget în
anus, græbifli°væ sæ°i realizafli dorinfla, blamându°væ cæ nu
afli ghicit chiar voi ceea ce îøi dorea: plæcerea ei va creøte
de douæ sau de trei ori.
Øi un delir mental
În acelaøi timp særutul vulvar zdruncinæ multe lucruri

în capul bærbatului. Pentru asta îi øi place atât de mult.
Særutul vulvar îi oferæ bærbatului ceea ce nu se vede,
ceea ce este ascuns nu numai de haine, de poziflie, ci øi
de configuraflia anatomicæ; un loc care ar ræmâne ascuns,
secret, invizibil, inaccesibil færæ særutul vulvar.
Særutul vulvar îi dæ bærbatului ceea ce el nu are; inima
intimæ a femeii, ceva ce aparfline celeilalte jumætæfli a ome-
nirii, ce se aflæ pe un alt continent, chiar pe altæ planetæ.
Toatæ feminitatea lumii i se oferæ, putând sæ o adulmece,
sæ o priveascæ, sæ o miroasæ, sæ o atingæ, sæ o exploreze.
Særutul vulvar este proba cæ femeia îl iubeøte. Trebuie
ca ea sæ°l iubeascæ, pentru a°i dærui aceastæ parte pe care
doar el sau puflini bærbafli i°o vor fi væzut°o. Aceastæ
parte care este ascunsæ chiar øi de ea însæøi. Bærbatul care
o priveøte o vede chiar mai bine decât ea însæøi. Este
într°adevær un cadou. Un act suprem de încredere, de
complicitate, de intimitate. Ceea ce ar putea sæ o coste,
cæci s°ar putea ca bærbatul sæ o gæseascæ urâtæ, dezgustæ-
toare, urât mirositoare.
296 Gérard Leleu
Særutul vulvar este øi o modalitate pentru bærbat de

a°i aræta cæ o iubeøte. A°øi pune fafla acolo, a°øi înfunda
nasul în ea, a°øi pune gura øi a suge, a înghifli, a linge, da,
pentru a face toate acestea trebuie sæ iubeøti.
Dar este ceva mai mult
În capul bærbatului se întâmplæ mai multe lucruri. În

timpul særutului vulvar, o mulflime de emoflii ies la supra-
faflæ, emoflii legate de toate senzafliile percepute simultan:
umiditate, cælduræ, gust. Într°adevær, memoria înregistrea-
zæ nu numai întâmplæri, evenimente, ci øi emofliile øi
senzafliile care le însoflesc. Centrul cerebral al emofliilor øi
senzafliilor, sistemul limbic, are un subcentru destinat me-
morærii emofliilor øi senzafliilor, amigdala limbicæ. Miro-
surile sunt senzafliile cel mai bine memorate øi cele mai
succeptibile de a face sæ flâøneascæ evenimente øi emoflii
care le însofleau. Tofli dispunem de nenumærate echiva-
lente ale „madeleinei“ lui Proust.
Særutul vulvar, atât de puternic în senzaflii øi în special
în mirosuri, are puterea de a face sæ iasæ la suprafaflæ o
mulflime de scene din trecut øi chiar dintr°un trecut înde-
pærtat, scene din copilærie, dar øi din viafla intrauterinæ.
Mai mult decât atât, ne putem gândi øi la apariflia unor
urme mnezice aparflinând nu experienflei individuale, ci
vieflii îndepærtate a speciei, plasate poate chiar la începu-
turile vieflii.
Memoria marinæ
Sæ începem cu amintirile cele mai vechi. Ne putem

imagina cæ la bærbat se poate trezi memoria marinæ. Dupæ
Sandor Ferenczi, omul ar purta în inconøtientul sæu colec-
tiv øi în celule o urmæ mnezicæ a vieflii oceanice, din acele
timpuri în care primele fiinfle træiau în oceanul primar,
acolo unde a apærut viafla. Særutul vulvar ar constitui un
fel de scufundare; acelaøi miros al mærii, aceeaøi floræ
acvaticæ, aceleaøi cochilaje (aceste imagini inspirându°se
din imaginea vulvei). Beatitudinea bærbatului în timpul
særutului vulvar realizeazæ o adeværatæ „regresie marinæ“,
adicæ un fel de topire într°un ocean de fericire øi o moda-
litate de a fuziona cu viafla.
Memoria mamiferæ
Eveniment mai apropiat pe care memoria noastræ

senzorialæ øi în special olfactivæ ar putea sæ ni°l amin-
teascæ: originile noastre mamifere. Sub impactul miro-
sului sælbatic al pærului pubian al femeii, instinctul nostru
de mascul se trezeøte brusc. Simflim prea bine când eflu-
viul atinge øi ne scaldæ nærile, suntem purtafli, nu numai
traversafli de fericire, dar øi transportafli în imemorial, în
ceva ce nu ne mai aparfline øi care reapare pentru a pune
stæpânire pe noi. Animalul se trezeøte, adulmecæ, o
dorinflæ de carne pune stæpânire pe el, îi cuprinde gura,
dinflii. Bineînfleles, vulva nu poate constitui masa unui
carnasier, dar, cu prudenfla unui vulpoi purtând în guræ
un ou, masculul poate sæ prindæ cu dinflii partea cærnoasæ
al unei labii, sæ o muøte subtil sau sæ o aspire, fæcând°o
298 Gérard Leleu
sæ alunece între dinflii sæi imobili. Pentru a°øi sublima

dorinfla de carne trezitæ de efluvii, bærbatul va trebui sæ
transforme enervarea dinflilor în jocuri de buze øi de
limbæ, jocuri gurmande, lacome, fæcute din supt, aspiraflii,
muøcæturi.
Memoria uterinæ
Eveniment øi mai apropiat: în timpul særutului vulvar

bærbatul crede cæ retræieøte paradisul vieflii sale intra-
uterine. Toate elementele sunt reunite: fericirea pe care
o resimte, umiditatea în care îøi scaldæ fafla, cældura care°i
învæluie fafla, liniøtea în care se scaldæ (are urechile prinse
între coapsele iubitei, nu aude nimic), întunericul în care
se aflæ (închide ochii în contactul cu vulva) øi mai ales
mirosurile care îi îmbibæ nærile, care sunt atât de ase-
mænætoare cu cele care îmbibau nærile foetusului, ca øi
gustul care i°a impresionat papilele gustative, lichidul
femeii aducând aminte de lichidul amniotic.
Memoria infantilæ
În sfârøit, evenimentul øi mai recent: særutul vulvar îi

aminteøte bærbatului un alt paradis, cel din copilærie. Am
putea spune cæ gustul bærbatului pentru særutul vulvar
vine în principal din proximitatea bæiatului cu corpul øi
sexul mamei. Când este în braflele mamei, bæieflelul simte
tot felul de senzaflii care se aseamænæ cu intimitatea særu-
tului vulvar: cældura, învæluirea, umezeala care face o
ambianflæ fluidæ, efluvii corporale.
Când va mai creøte un pic, bæiatul se aflæ între fustele

mamei, îøi va cuibæri adesea capul în poalele mamei, iar
mirosurile locale se vor impregna în creierul sæu. Vedem
în ce mæsuræ aura olfactivæ a mamei a fost determinantæ
pentru bæiat. Ar trebui sæ mai adæugæm o senzaflie la fel
de puternicæ în cazul copilului alæptat la sân: sugerea, de-
gustarea, devorarea cærnii materne. Or, særutul vulvar
oferæ aceleaøi posibilitæfli de a gusta øi absorbi carnea fe-
mininæ: aici totul este de supt, în special labiile mici øi
clitorisul.
Toate aceste senzaflii infantile sunt legate de o mare
fericire: contactul cu mama este sfârøitul fricii, al frigului,
al durerii, al foamei, al singurætæflii. Øi începutul unor mul-
flimi de plæceri: særuturi, mângâieri, cuvinte dulci, bom-
boane. Nu este de mirare cæ, ghemuit între coapsele iubitei,
bærbatul træieøte momente paradisiace. Cu atât mai mult
cu cât iubita îi mângîie capul øi°i trece degetele prin pær
aøa cum fæcea mama. Prezentul øi trecutul se conjugæ
pentru a crea nirvana særutului vulvar.
25
Erotismul în grup
E
rotismul în grup sau sexul în grup se practicæ în trei,
în patru sau în mai mulfli. Este vorba de un „me-
lanjism“, dacæ partenerii cuplului obiønuit nu se
separæ øi fac dragoste între ei exclusiv. Este vorba despre
„eøanjism“, dacæ partenerii obiønuifli se despart øi fac dra-
goste cu alfli parteneri prezenfli. Aceste activitæfli de grup
se fæceau altædatæ în locuri private, dar propagarea infec-
fliilor transmisibile sexual a intimidat aceastæ formæ de
libertinaj. În prezent, ele au loc în cluburi specializate.
Sexul în grup se referæ øi la întâlniri în numær restrâns,
douæ cupluri sau douæ femei øi un bærbat sau o femeie øi
doi bærbafli. Acestea au loc la domiciliul celor interesafli.
Bærbatul amator de sex în grup
Bærbaflii sunt mai amatori de sex în grup. Pe de o parte,

ei au o tendinflæ poligamæ mai marcatæ, pe de altæ parte,
ei øtiu sæ separe nevoile sexuale de afectivitate, aøa cum
am væzut deja. Dar sæ ne ferim de generalizæri, existæ øi
bærbafli sentimentali, øi femei care se comportæ ca niøte

bærbafli.
Totuøi, cel mai adesea, bærbaflii sunt cei care inifliazæ o
întâlnire în grup øi trebuie sæ insiste mult pentru a°øi
convinge partenera reticentæ sæ îi urmeze într°o astfel de
experienflæ. Pentru aceasta ei folosesc argumente care flin
de øantaj.
Dacæ mæ iubeøti, trebuie sæ accepfli sæ mergi cu mine.
Dacæ eøti o femeie modernæ, trebuie sæ°fli placæ asta.
Dacæ refuzi, mæ duc singur (cu atât mai ræu pentru tine)
sau... îmi iau o amantæ sau te pæræsesc.
De sexul în grup este interesatæ tranøa de vârstæ de

40 de ani aparflinând clasei mijlocii øi superioare. Ea cu-
prinde 4% dintre bærbafli øi 1% dintre femei.
Avantajele
Sexul în grup poate prezenta avantaje pentru anumite

persoane sau în anumite perioade ale vieflii.
• Legætura conjugalæ ar fi mai puflin ameninflatæ decât
într°o legæturæ extraconjugalæ.
• Complicafliile unei relaflii extraconjugale sunt evitate:
ura, conflictele, represaliile.
• Legætura conjugalæ este chiar întæritæ; aceste activitæfli
comune apropie, creeazæ complicitate. Se stabileøte un
fel de recunoaøtere reciprocæ pentru libertatea acordatæ
øi plæcerile træite.
• Poate salva cuplurile ameninflate de monotonie øi su-
focare. Acest lucru poate regenera o relaflie.
• Nevoia de varietate øi de picanterie este îndeplinitæ
302 Gérard Leleu
• Nevoia de infidelitate fæcutæ compatibilæ cu fidelitatea.

Este vorba de un adulter consensual.
• Nevoia de aventuri a bærbatului øi nevoia de protecflie
a femeii sunt reconciliate. El poate avea øi alte expe-
rienfle sexuale færæ a°øi pierde femeia de referinflæ. Ca
bæieflelul care pleacæ sæ exploreze lumea, øtiind cæ
mama va fi tot acolo când se va întoarce.
• Avantajele erotice sunt numeroase: sæ°øi vadæ soflia
fæcând dragoste cu alfli bærbafli poate fi excitant, sæ cu-
noascæ alte corpuri, felurile în care acestea sunt sau fac
dragoste putând sæ°l facæ sæ juiseze. Sæ descopere øi
alte mângâieri, alte poziflii, alte experienfle noi, toate
acestea deschizând câmpul erotismului.
Inconvenientele
Acestea sunt frecvente øi adesea dramatice, mergând

pânæ la distrugerea cuplului. Trebuie sæ fii prevenit în
legæturæ cu acestea, înainte a te lansa în activitæfli despre
care crezi cæ sunt doar partide de plæcere.
Unul sau altul dintre membrii cuplului se poate îndræ-
gosti de o persoanæ cu care a cunoscut culmile extazului
erotic. Suferinflele øi conflictele vor mina cuplul, care s°ar
putea despærfli. Unul sau altul din cuplu poate cunoaøte
într°o astfel de reuniune plæceri necunoscute pânæ atunci,
o femeie sau un bærbat, øi se poate întâmpla sæ nu mai
gæseascæ niciun interes în relafliile sexuale cu partenerul
obiønuit. Situaflie cu consecinfle dezastruoase.
Partenera care a venit împotriva voinflei, la vederea
scenelor carnale de sex, poate simfli un profund dezgust
pentru sex. Øi va avea resentimente øi furie împotriva
celui care a adus°o aici. Ceea ce va înræutæfli relaflia con-

jugalæ.
Bærbatul care a venit cu entuziasm devine deprimat.
Vede bærbafli mai bine dotafli decât el, care le satisfac pe
femei mai bine ca el, inclusiv pe a lui. Se alege cu un sen-
timent puternic de devalorizare øi o mare gelozie, care va
creøte øi mai mult aflând cæ soflia care fusese reticentæ a
prins gustul acestor întâlniri de grup øi este fericitæ. Aces-
tui joc de tipul „cine sapæ groapa altuia cade singur în ea“
i°au cæzut victimæ mulfli bærbafli.
Mai modest: 3 sau 4
Sexul în grup restrâns poate aduce aceleaøi avantaje ca

cel în grup mare. Grupul de 3 poate aduce împreunæ o
femeie øi doi bærbafli sau douæ femei øi un bærbat. Bærbatul
care aduce douæ femei în pat îøi realizeazæ la minumum
visul de a avea un harem, ca øi pe cel de a fi în centrul in-
teresului feminin. Dacæ este un sportiv, îøi va asuma obli-
gaflia de a le satisface pe ambele femei øi de a avea el însuøi
orgasm cu amândouæ. Dacæ este zen, îi va face plæcere sæ
le vadæ pe cele douæ femei excitându°se între ele. Visul
oricærui bærbat este sæ vadæ douæ femei fæcând dragoste.
Bærbatul care aduce o femeie øi un alt bærbat în pat
poate îndeplini un act homosexual færæ a conøtientiza, færæ
a°øi mærturisi acest lucru, neînfruntându°øi în faflæ tendinfla
homo. Femeia serveøte de alibi øi de obiect tranziflional —
desigur, bærbatul se va freca øi se va atinge de celælat, dar
îøi va putea spune cæ este un accident.
Cât despre sexul cu douæ cupluri în acelaøi pat este
sfârøitul unei lungi prietenii între douæ perechi la care
304 Gérard Leleu
dorinflele reciproce au apærut în timp. O searæ, o petrecere

øi dorinflele au apærut. Ca øi în situafliile de sex în grup,
pericolul este aproape: el ameninflæ prietenia celor patru
øi coeziunea cuplurilor.
În toate aceste cazuri, sarea øi piperul întâlnirii intime,
ceea ce excitæ cu adeværat bærbatul, este sæ°øi vadæ iubita
având orgasm cu un alt bærbat sau cu o altæ femeie.
26
Bærbatul øi sadismul
S
adismul constæ în amplificarea plæcerii sau dorinflei
resimflite prin provocarea durerii partenerei sau par-
tenerului. Sadismul nu este specific omului, dar el
se abandoneazæ lui adeseori, devenind cælæu.
Trebuie sæ diferenfliem douæ tipuri de sadism: sadismul
virtual, provocat de fantasme sadice produse de creierul
masculin, øi sadismul practic aplicat, care constæ în trecerea
la act. Fantasma sadicæ este un rezervor færæ limite care
vizeazæ tofli bærbaflii, trecerea la act nu reprezintæ decât o
parte nesemnificativæ din aceste fantasme, iar bærbaflii care
îl practicæ reprezintæ un procentaj modest.
Sadismul practic confline:
• Marele sadism care provoacæ dureri importante øi
aduce atingeri integritæflii fizice. Nu poate fi acceptat
de cætre victimæ. Cade sub incidenfla legii.
• Micul sadism care provoacæ dureri de intensitate medie
færæ a aduce prejudicii fizice corporale. Este acceptat de
subiectul puflin pervers. Øi acesta cade sub incidenfla legii.
• Simpla condimentare a îmbræfliøærilor care constau în
a întæri puflin componenta virilæ: îmbræfliøæri puternice,
306 Gérard Leleu
mângâieri mai apæsate (ciupirea pielii, ciupirea sau tra-

gerea mamelonului), muøcæturi uøoare, ciupituri fine,
penetrare vaginalæ sau analæ mai rapidæ. Rezultæ o
sumæ de dureri pe care partenerul le apreciazæ, færæ a
se numi pervers.
Originea sadismului masculin
Sadismul masculin este un aspect al violenflei bærba-

tului, care se traduce, faflæ de femeie, prin lovituri, mutilæri,
sechestrare, moarte. De notat cæ fiecare dintre aceste
manifestæri poate avea ca factor declanøator sexualitatea.
Loviturile se pot datora geloziei sau refuzului de a face
dragoste, mutilærile privesc cel mai adesea clitorisul (exci-
zie), sechestrarea relevæ dominarea sexualæ (harem), exe-
cuflia capitalæ este legatæ de o pretinsæ infidelitate (lapidare,
rug...). Færæ a uita de viol. Sæ amintim ultimele statistici
din „Observatorul violenflelor asupra femeilor“: în Franfla,
în fiecare lunæ, 2 000 de femei sunt rænite fiind nevoie de
spitalizare, øase sunt ucise.
Bærbatul, ca toate animalele, are la nivelul etajului arhaic
al creierului (hipotalamusul) un centru care confline
pulsiunea agresivæ, una dintre cele trei pulsiuni funda-
mentale, alæturi de pulsiunea sexualæ øi pulsiunea oralæ.
Aceastæ agresivitate instinctivæ este exacerbatæ de hor-
monul masculin, testosteronul. Dovada constæ în faptul
cæ, atunci când un bærbat sau un animal mascul este
castrat, pierde orice agresivitate, devine calm øi liniøtit.
Tot aøa se întâmplæ atunci când i se administreazæ sub-
stanfle antiandrogene.
Aceastæ agresivitate este agravatæ de funcflia de ræz-

boinic pe care bærbatul øi°o asumæ de milenii øi care îi este
înscrisæ în gene. Agresivitatea bærbatului nu este tempe-
ratæ, aøa cum se întâmplæ la femeie, prin respectul pentru
viaflæ øi prin tandrefle, calitæfli pe care femeia le°a dezvoltat
graflie funcfliei materne. Femeia, care poartæ viafla în pân-
tece apoi în brafle, îi cunoaøte preflul øi fragilitatea. În plus,
relaflia interpersonalæ pe care o întrefline cu bebeluøul ei
îi dezvoltæ capacitatea de a iubi, lucru de care bærbatul
nu beneficiazæ.
Cât despre sadismul sexual, trebuie sæ amintim cæ în
regnul animal agresivitatea øi sexualitatea sunt legate.
Masculul trebuie sæ se batæ pentru a°øi elimina rivalii,
femela trebuie sæ se apere pentru a°øi intimida pretenden-
flii care nu°i plac. Selecflia celor mai buni indivizi øi deci
supraviefluirea speciei trec prin violenflæ.
Te iubesc, nici eu. Iubirea°mânie
În afaræ de aceste cauze generale care flin de violenfla

masculinæ, sadismul masculin îøi are originea în relafliile
ambivalente øi ambigue pe care bærbatul le°a avut cu mama
øi pe care le transferæ asupra femeilor. Aceastæ situaflie stæ
la baza unor acte de sadism øi este în mod sigur sursa
oricærei fantasmagorii sadice a bærbatului.
Bæiatul, devenit un tânær bærbat, va trebui sæ înfrunte
celelalte femei, în afara mamei.
Va descoperi atunci:
• Cæ femeile sunt adesea reticente în privinfla sexualitæflii,
ca øi fetiflele din copilæria sa nu°l lasæ sæ le atingæ aøa
cum viseazæ el.
308 Gérard Leleu
• Cæ øi aici femeile deflin autoritatea. Îi place o anumitæ

femeie care nu°l place pe el øi nu poate face nimic
pentru a o convinge sæ°l iubeascæ. Este complet nepu-
tincios, ca atunci când era copil. O doreøte pe acea
femeie, dar îøi dæ seama cæ dorinfla lui depinde de
voinfla ei, ea este cea care se lasæ sau nu îmbræfliøatæ,
care se întinde sau nu, care desface sau nu picioarele.
Øi tot ea este cea care îi oferæ sau nu orgasm, care ar
trebui sæ°i arate lui cæ°l iubeøte øi sæ°l confirme ca
super°mascul. Femeile sunt întotdeauna cele care ræ-
mân stæpâne pe situaflie. Øi asta alimenteazæ furia surdæ
a bærbatului.
• Øi asta începe sæ însemne mult: 15 ani de supunere faflæ
de femeie, de frustræri, de pedepse, de umilinfle, 15 ani
de dorinflæ de a°øi lua revanøa, de a°øi face planuri de
ræzbunare. Øtifli ce înseamnæ pentru un bæiat ruøinea unei
bætæi la fund, a unei masturbæri stigmatizate? Øtifli ce
înseamnæ ca el sæ plece capul mereu? Øtifli ce înseamnæ
pentru el ca întotdeauna sau aproape întotdeauna sæ
fie nevoit sæ renunfle la dorinflele lui? Øtifli ce înseamnæ
pentru el sæ fie nevoit sæ cearæ întotdeauna?
Pentru a uøura povara acestui litigiu, ieøirea din acest
teribil disconfort al iubirii°mânie, al ambivalenflei do-
rinflæ°furie existæ o singuræ cale: fantasma. Sæ recupereze,
sæ se satisfacæ, sæ se ræzbune, sæ se liniøteascæ, sæ se
reconcilieze fantasmând. Fantasme de tonalitate aparent
sadicæ. Asta sau alcoolismul, sau drogul, sau munca în
exces, compensaflii care apar pentru a evita deprimarea.
Cu cât bæiatul a fost mai umilit, castrat, frustrat, cu atât
mai multe fantasme hard cu femei va avea bærbatul. La
bæieflii care au fost supuøi la mai pufline rigori øi care au
primit mai multæ tandrefle, fantasmele vor fi mai soft øi
mai puflin frecvente. Dar trebuie sæ øtim cæ nu femeia

iubitæ apare în aceste scenarii, ci toate femeile recalcitrante
sau dominatoare întâlnite. Regizorul nu este atât bærbatul
matur care se ræzbunæ pe toate eøecurile sexuale provocate
de femei de când a devenit matur, ci eul infantil care se
exprimæ transferând asupra figurantelor din prezent
vechea sa mânie împotriva mamei: „Femeie, voiai sæ mæ
supui, iatæ cæ te domin, iatæ cæ sunt stæpânul tæu; femeie,
tu mæ refuzai, acum te constrâng. Erai inaccesibilæ, te umi-
lesc. Te proclamai puræ øi de neatins, o sæ te transform
într°un animal sexual. Spuneai cæ dorinfla este murdaræ,
ei bine, te oblig sæ simfli aceastæ plæcere øi sæ°fli placæ.“
În realitate, nu din sadism le forfleazæ, pentru cæ øtie
cæ acum øi ele apreciazæ plæcerea la fel de mult ca øi el;
dimpotrivæ, înseamnæ cæ le face un serviciu obligându°le
sæ renunfle la inhibiflii pentru a avea acces la plæcere øi a
le pune în sirtuaflia de a simfli plæcere færæ a se simfli
vinovate. „Am fost obligatæ, nu este vina mea.“ De fapt,
ceea ce el vizeazæ nu este sæ°øi provoace un orgasm, ci sæ°i
provoace ei un orgasm. Scopul fantasmei nu este nici
suferinfla, nici umilinfla, ci sæ o oblige pe femeie sæ cu-
noascæ extazul abandonului sexual la care nu a ajuns încæ.
Bærbatul îøi impune dorinfla nu din cruzime, ci pentru a°i
procura fericire, ca atunci când mama îl forfla sæ mænânce
sau îi dædea o bætaie la fund „pentru binele lui“. Atunci,
femeie, mæ vei iubi pentru cæ te°am fæcut sæ descoperi asta.
Fantasmele sadice ale iubirii°mânie
Scenariile sunt numeroase, dar dinamica este întot-

deauna aceeaøi. Este vorba sæ forflezi femeia sæ primeascæ
310 Gérard Leleu
sau sæ execute gesturi sexuale, nu în scopul de a o face

sæ sufere sau de a o umili, ci de a o face sæ juiseze, de a
o obliga sæ simtæ plæceri intense, despre care ea spune cæ
sunt respingætoare, pânæ atinge orgasmul. Sæ o facæ sæ°i
placæ, sæ o punæ în situaflia de a°l implora sæ continue, sæ
o facæ sæ strige nu de durere, ci de voluptate.
Mai întâi sæ fie goalæ, sæ se dezbrace, sæ o dezbrace,
chit cæ îi smulge hainele. Ca sæ o facæ sæ se expunæ goalæ.
Apoi sæ o lege de un scaun, de o masæ sau de un pat
cu frânghii, cu lanfluri sau cætuøe, pentru a°i fi stæpân, iar
ea sclavæ. Apoi sæ o neutralizeze legând°o la ochi.
Sæ°i desfacæ picioarele larg, pentru ca vulva ei sæ se
deschidæ øi sexul sæ se caøte, sæ°i lege braflele în cruce.
Sæ facæ toate gesturile erotice pe care le faci cu o femeie
care consimte: sæ îi stimuleze cu degetul, cu gura, cu
acesorii toate zonele erotice (sâni, clitoris, anus) altfel spus
sæ o masturbeze, sæ°i facæ cunnilingus, sæ o penetreze, sæ
o sodomizeze. Sæ o oblige sæ facæ felaflie. Sæ°i impunæ øi
apoi sæ°øi imagineze cæ°i place øi cæ mai vrea. Øi la sfârøit
sæ ejaculeze peste corpul ei, pe faflæ, sæ îøi etaleze sperma
pe ea. Excepflional, în anumite fantasme, sæ urineze peste
ea, ca o ræzbunare a umilinflelor træite pentru cæ, odatæ,
copil fiind, a fæcut pipi în pat sau cæ s°a masturbat. O re-
vanøæ asupra legii feminine niciodatæ acceptate.
Øi încæ ceva, sæ°i loveascæ fesele, dar nu încet, sæ o biciu-
iascæ. Scopul nu este durerea, ci ræzbunarea suferinflelor
pricinuite de femei, refuzurilor sexuale sau afective.
Nu sadismului aplicat
Aøa se deruleazæ øi se explicæ fantasmele cu conotaflie

sadicæ. Nu trebuie sæ le cenzurafli, ele îøi au utilitatea lor.
Dimpotrivæ, actele de sadism, în afaræ de cele soft, dar øi

acelea doar în mæsura în care partenera este de acord cu
ele, sunt de condamnat, oricare le°ar fi explicaflia. Ele îi
fac ræu partenerei øi merg împotriva dorinflei de umani-
zare a speciei cæreia îi aparflinem, al cærei scop este de a°øi
depæøi condiflia animalæ geneticæ, biologicæ, pentru a oferi
respect øi iubire semenilor.
Sadismul aplicat este o deviaflie øi o perversiune gravæ,
aceste manifestæri nu pot fi banalizate, standardizate, ca
øi cum ar fi vorba de o formæ de rafinament sexual.
27
Bærbatul
øi fantasmele lui
A
ctivitatea eroticæ este însoflitæ de un cortegiu de
imagini, dintre care unele se organizeazæ în fan-
tasme. O fantasmæ este un scenariu fæcut din ima-
gini, produs de imaginarul nostru, punând în scenæ
personaje, printre care øi pe noi înøine, în scopul de a ne
realiza în mod virtual dorinflele. Inconøtientul este sursa
de inspiraflie øi autorul.
Existæ douæ categorii de fantasme: cele „soft“, care pun
în scenæ personaje animate de sentimente tandre, chiar
romantice, care au activitæfli susflinute de afectivitate øi mai
puflin de pulsiunea sexualæ: a face curte, a spune vorbe
dulci, a°øi declara iubirea. Dacæ existæ øi sexualitate, sce-
nele sunt blânde, în spiritul respectului faflæ de celælalt,
færæ a exista constrângeri. Fantasmele „hard“ pun în joc
personaje animate de o puternicæ pulsiune, care încearcæ
sæ realizeze færæ restricflii øi rezerve tot felul de activitæfli
sexuale, inclusiv cele considerate perverse, fiind gata chiar
øi la forflarea partenerului. Primele ar fi mai feminine, cele
din urmæ mai masculine.
Rolul fantasmelor
Fantasmele au un rol important în viafla sexualæ

• Aduc o cantitate considerabilæ de energie libidinalæ
(libidoul este forfla vieflii), care amplificæ dorinfla, øi deci
erecflia, øi cresc intensitatea plæcerii øi a orgasmului.
Altfel spus, fantasmele sunt amplificatori ai excitafliei
sexuale, o hrænesc øi o susflin. Sunt combustibilul
activitæflii sexuale.
• Ne ajutæ sæ ne descætuøæm, sæ ne depæøim inhibifliile
nevrotice sau morale. Excitaflia pe care o produc,
estompându°ne pudoarea øi sentimentele bune (res-
pectul, tandreflea...) ne face mai instinctivi, mai sælbatici,
mai apfli sæ transgresæm.
• Joacæ rol de supape pentru „pulsiunile noastre par-
fliale“, agresivitatea noastræ, dorinflele de exhibiflionism,
de voyeurism, de sadism, de masochism, de viol. Înde-
plinindu°se în imaginar, nu prezintæ niciun fel de peri-
col pentru sine øi pentru ceilalfli. Fantasmele ne ajutæ
sæ facem economie de realitate. Ele sunt un compromis
între eticæ øi instinct.
Nu existæ ruøine
Cel mai adesea ne este ruøine de fantasmele noastre,

în orice caz de fantasmele „hard“, care prezintæ scene
îndræznefle, imorale, libertine, sado°maso, perverse... mai
ales atunci când noi øi cei apropiafli nouæ suntem actorii
lor. Ne este greu sæ admitem cæ tocmai creierul nostru ar
putea sæ secrete astfel de scenarii din moment ce noi facem
orice pentru a pærea buni, animafli de sentimente nobile.
314 Gérard Leleu
Cum sæ acceptæm cæ în noi existæ cineva violent, un

violator, un pervers, un torflionar? De asemenea, pentru
partenerul nostru ar fi greu sæ admitæ cæ træieøte cu un
individ care are astfel de gânduri, mai ales cele în care îl
implicæ în scenarii degradante. Øi ce ar spune cei care ne
iubesc øi care ne admiræ: pærinflii noøtri, copiii, prietenii...
Nu putem sæ ne simflim decât stranii, perverøi, vino-
vafli, necinstifli... „Cum aø putea sæ am asemenea gânduri
«vicioase» faflæ de propria soflie pe care o iubesc øi care
este o soflie øi o mamæ admirabilæ? Este de neiertat!“
Totuøi, a avea astfel de fantasme este normal, toatæ
lumea are. Fantasmele vin færæ sæ vrem, færæ a fi totuøi
perverøi. Sunt legitime, scapæ judecæflilor morale. Astfel,
fiecare este liber sæ aibæ øi nu poate fi învinovæflit. Øi apoi
toate acestea flin de imaginaflie: a fantasma cæ îfli înøeli soflia
nu înseamnæ cæ o înøeli în realitate. A fantasma cæ omori
pe cineva care fli°a fæcut o nedreptate, nu înseamnæ cæ îl
omori într°adevær.
În plus, fantasmele pot fi benefice. Am væzut mai sus

care este rolul lor. Am putea adæuga urmætoarele bine-
faceri:
• Aduc profit partenerului: fantasmele care excitæ par-
tenerul îl fac mai întreprinzætor, mai imaginativ øi mai
activ faflæ de femeia iubitæ.
• Reactiveazæ libidoul adormit al amanflilor vechi, victi-
mæ a rutinei.
• Compenseazæ insatisfacfliile bærbaflilor legate de amante
nesatisfæcætoare: lucrurile pe care bærbaflii nu le obflin
în realitate le fac în fantasme.
• Realizeazæ economie de aventuri extraconjugale; bær-
batul care viseazæ la aøa ceva pune în scenæ fantasme,
în loc sæ se adreseze femeii din exterior. Astfel, cuplul

sæu este salvat. „Viafla sexualæ cu soflia mea este ternæ,
din fericire imaginarul meu îmi oferæ tot ce nu pot avea.
Pentru soflia mea a face dragoste este o corvoadæ, atunci
fantasmez cu alte femei øi sunt satisfæcut.“
Caracteristicile fantasmelor masculine
În fantasmele masculine femeia care este eroina sce-

nariului existæ în viafla realæ este amanta mereu prezentæ
în pat, este colega de la serviciu, este o trecætoare întâlnitæ
pe stradæ, este o femeie cunoscutæ în trecut. În fantasmele
feminine, dimpotrivæ, bærbatul care apare este partenerul
actual øi aceasta poate pentru a uøura sentimentul de
culpabilitate.
În fantasmele bærbaflilor, femeile sunt opusul mamei,
le place sexul, sunt niøte libertine eliberate de inhibifliile
pe care mama øi femeia iubitæ le proclamæ. Pe scurt, ele
sunt aøa cum le doreøte bærbatul.
Cele mai multe scenarii masculine sunt fæcute din
activitæfli sexuale incandescente øi chiar hard, uneori chiar
deviante. Sadismul apare în ele frecvent, în mæsura în care
trebuie sæ posezi femeia cu forfla, sæ o supui, sæ o legi. Scopul
fantasmei este sæ creascæ excitaflia, astfel încât sæ poatæ
ajunge la un nivel care sæ declanøeze orgasmul. La femeie,
în scenariile mai sentimentale, scopul este sæ afle plæcerea
în derularea poveøtii, dar oricâte podoabe, îmbræfliøæri øi
særuturi ar apærea, tot dorinfla este cea care acflioneazæ.
Scenariile bærbaflilor sunt scurte, ca øi evoluflia excitafliei
care conduce la orgasm. La femeie, derularea este mai
lentæ, ca øi ascensiunea spre orgasm.
316 Gérard Leleu
Fantasmele apar în timpul adolescenflei, ele sunt su-

portul masturbafliei. Diferenflele dintre fantasmele bæieflilor
øi ale fetelor existæ din start: bæieflii îøi trezesc sexualitatea
prin imagini pur erotice, fetele, prin imagini romantice.
Totuøi, fetele din ziua de astæzi au tendinfla de a°øi strecura
în imaginar mai multe imagini erotice.
Ar trebui sæ væ mærturisifli fantasmele?
Bærbaflii ar avea tendinfla de le împærtæøi partenerelor,

pretinzând, în numele principiului, cæ „atunci când iu-
beøti, spui totul øi nu ascunzi nimic“. A°øi povesti fantas-
mele ar fi o dovadæ de încredere øi de iubire. În afaræ de
faptul cæ acest principiu este fals øi nefast, se aratæ a fi
catastrofic, în orice caz, în ceea ce priveøte fantasma hard.
Bærbatul care moare de dorinfla de a°øi împærtæøi fan-
tasmele nu se supune neapærat unui ideal de cinste øi
încredere. Motivafliile lui sunt altele: sæ se uøureze de
secrete, sæ se bucure povestindu°le, sæ testeze posibilitatea
de a le realiza.
A acfliona færæ a fline cont de consecinflele posibile în
privinfla reacfliei partenerului înseamnæ a se expune unor
complicaflii. A°øi povesti fantasmele înseamnæ a deschide
cutia Pandorei, adicæ a pune în libertate secretele care vor
scæpa øi nu vor mai putea niciodatæ sæ fie uitate sau iertate,
înseamnæ a deschide o cutie diabolicæ de unde vor ieøi
forfle ale cæror efecte sunt imprevizibile. Partenera îøi poate
schimba pærerea despre tine.
„I°am povestit sofliei fantasma mea, o ofeream unor
necunoscufli pentru ca ei sæ o facæ sæ juiseze în toate felurile
posibile. Mi°a spus cæ sunt bolnav øi cæ trebuie sæ mæ duc
la psihiatru.“
„I°am spus prietenei cæ, atunci când fæceam dragoste,

îmi imaginam cæ o ling pe prietena ei øi fæceam dragoste
cu ea. Începând de atunci a devenit neîncrezætoare faflæ
de acea prietenæ øi de femeile din anturajul nostru. Într°o
zi mi°a spus: «Dacæ te°ai gândit aøa, înseamnæ cæ nu mæ
mai iubeøti øi cæ vei sfârøi prin a mæ pæræsi.»“ „Am fæcut
prostia sæ°i spun prietenei cæ ceea ce m°ar excita cel mai
mult ar fi sæ urinez pe ea. De atunci, s°a schimbat.“
A povesti fantasmele poate provoca la parteneræ un øoc
mare, angoase, suferinfle, deziluzii øi o mulflime de bæ-
nuieli. La drept vorbind, cuplul poate fi distrus. Trebuie
sæ renunflæm la argumentul conform cæruia aceste con-
fesiuni consolideazæ complicitatea amanflilor. Nu væd
cum, povestind despre dorinfla de a°øi înlocui partenera
cu vecina sau visul de a°l sodomiza pe fiul brutarului ar
putea creøte comuniunea dintre amanfli. Partenerul nu ne
este nici pubelæ, nici terapeut. Înflelepciunea spune cæ ar
trebui sæ ne pæstræm fantasmele pentru noi, în secretul
conøtiinflei. Dacæ ne deranjeazæ, sæ le încredinflæm unui
psihoterapeut. În cel mai ræu caz pot fi dezvæluite fantas-
mele blânde. „Partenera mea øi cu mine ne spunem fantas-
mele. Asta ne face sæ facem dragoste ca niøte zei.“ Dar
acest pacient avea fantasme destul de violente, dar consi-
derate acceptabile de iubita lui øi, în plus, aceasta era întot-
deauna protagonista, ea avea întotdeauna rolul cel mai
frumos.
Fantasmele pot fi concretizate?
În ceea ce priveøte concretizarea fantasmelor, adicæ

punerea lor în practicæ, trebuie sæ fifli prudenfli. Nu væ
318 Gérard Leleu
læsafli conduøi de precepte înøelætoare: „Când iubeøti, faci

orice pentru a°fli satisface partenerul.“ Øi, mai ales, nu
cedafli în urma unui øantaj. „Dacæ mæ iubeøti, trebuie sæ
accepfli sæ°mi realizezi fantasma“, i°a spus un sofl sofliei
care i°a ræspuns foarte înflelept: „Tocmai pentru cæ te
iubesc nu voi accepta acest dezmæfl“. De fapt, acceptarea
nu are nimic de-a face cu dragostea, în timp ce refuzul
va evita ca respectul de sine øi iubirea sæ fie rænite. Câte-
odatæ øantajul este mai cinic: „Dacæ nu vrei, o fac cu o altæ
femeie“. Sau øi mai ræu „Dacæ nu vrei, te pæræsesc“.
În realitate, øi aici bærbatul se aflæ în reacflie de ræzbu-
nare faflæ de frustrærile din copilærie. În acea perioadæ nu
putea sæ aibæ satisfacflie sexualæ færæ a risca sæ o contra-
rieze pe mamæ. Ceea ce doreøte acum este sæ°øi realizeze
experienflele sexuale excepflionale, cu binecuvântarea femeii.
Consecinflele concretizærii fantasmelor sunt mult mai
grave decât simpla lor împærtæøire. Partenerul ar putea
fi traumatizat øi sæ acuze suferinfle profunde øi angoase
teribile. Ar putea izbucni conflicte ce s°ar putea multiplica,
punând cuplul în pericol.
Cât despre inifliator, îøi va da seama cæ, actualizând o
fantasmæ, aceasta îøi pierde din substanflæ, din puterea ei
excitantæ. Senzafliile øi emofliile la care se aøtepta nu se
produc sau nu au intensitatea visatæ. Totul se petrece ca
øi cum bula imaginarului fisuratæ de realitate øi°ar fi pier-
dut elementul miraculos. Este dezamægit. Va reacfliona
amplificând duritatea fantasmelor, vizând obflinerea unor
senzaflii øi plæceri øi mai puternice.
Astfel devine dependent, cæci are nevoie de excitaflii
puternice. Nu mai poate træi færæ ele. În cele din urmæ,
resimte dezgust øi este deprimat, dezabuzat. Nimic nu°l
mai emoflioneazæ profund. În niciun caz relafliile sexuale
simple, naturale. Pentru a ajunge în al øaptelea cer trebuie

sæ recurgæ la droguri.
O altæ dificultate la care nu se gândeøte este faptul cæ
imaginarul femeii este diferit de cel al bærbatului. Astfel,
a°i impune unei femei fantasmele masculine înseamnæ a
o supune violenflei. De aceea bærbatul nu trebuie sæ se mire
de rezistenfla arætatæ de femeie sau chiar de împotrivire.
Fantasmele s°au næscut în cap øi trebuie sæ ræmânæ
acolo. Nu sunt fæcute pentru a se realiza. Funcflia fan-
tasmei este de a face economie de realitate. Reactualizarea
lor ar putea fi periculoasæ. E ca øi cum ai trece peste linia
continuæ...
Totuøi, fantasmele soft pot sæ dea naøtere unor jocuri
care nu riscæ sæ altereze relaflia în cuplu, ar putea sæ°i apropie
chiar pe cei doi parteneri øi sæ dea varietate jocurilor lor.
Nu am fantasme
Sunt normal(æ)? În materie de sexualitate domneøte un

adeværat terorism care obligæ oamenii sæ facæ una sau alta
de teamæ de a nu fi catalogafli „învechifli“ sau „depæøifli“.
De aceea, trebuie sæ ai fantasme, øi încæ fantasme hard.
Totuøi, sunt foarte mulfli oameni care nu au fantasme hard
øi care au o viaflæ sexualæ înfloritoare. Probabil cæ au sce-
narii mai blânde, care°i conduc spre relaflii sexuale împli-
nite. Mai mult, existæ oameni care nu au fantasme, se
mulflumesc (øi acest termen nu are nimic restrictiv, dim-
potrivæ) sæ aibæ în fafla ochilor øi sæ poatæ pune mâna pe
fiinfla pe care o iubesc øi pe care o doresc. Câmpul conøtiin-
flei lor este plin de ea, nu o væd decât pe ea, nu se gândesc
decât la ea øi aceastæ realitate îi conduce la fericire øi
320 Gérard Leleu
orgasm. „Când fac dragoste mæ concentrez asupra parte-

nerei mele, orice fantasmæ ar fi un intrus.“ „Când fac
dragoste nu prea am nevoie de fantasme. Îmi este de ajuns
sæ mæ uit la iubita mea.“ Da, fafla, privirea, pielea unei fe-
mei pot sæ fie covârøitoare. Aceastæ femeie reprezintæ toatæ
feminitatea lumii. A se uni cu ea înseamnæ a simfli viafla
care însuflefleøte universul palpitând. Este mai exaltant
decât orice altæ fantasmæ. Cu condiflia ca asta sæ fie fantasma.
Tipuri de fantasme
Fantasmele bærbatului sunt numeroase, dar cele mai

multe aparflin urmætoarelor cinci categorii: fantasme de
sexualitate multiplæ, fantasme sadice, fantasme maso-
chiste, fantasme de pasivitate øi fantasme homosexuale.
În ceea ce priveøte fantasmele sadice, trebuie sæ spu-
nem cæ ele sunt cele mai periculoase de actualizat øi cæ e
mai bine sæ se evite acest lucru. Sunt puse în libertate forfle
neprevæzute, putând duce mai departe decât s°a dorit.
În ceea ce priveøte masochismul fantasmat, sæ sem-
nalæm cæ pentru un sadic existæ patru fantasme masochiste.
Sæ amintim definiflia masochismului sexual, care constæ
în obflinerea excitafliei øi orgasmului prin propria suferinflæ,
supunându°se ordinelor øi serviciilor unei alte persooane,
în fapt ale unei femei. Acestea au originea în relaflia bæia-
tului cu mama. Mama educatoare îl constrânge pe bæiat
sæ facæ anumite lucruri care nu°i plac, care îi sunt dezagrea-
bile øi care constituie o pedeapsæ. Copilul simte acest lucru
ca pe o ræutate øi o vede pe mamæ ca pe un cæpcæun.
Dar simflindu°se vinovat pentru aceste sentimente, el va
orienta furia cætre propria persoanæ, preferând sæ se
deteste øi sæ creadæ cæ aceste pedepse sunt meritate. În

orice caz, dacæ va persista în a°øi sfida mama, mânia aces-
teia øi pedepsele se vor multiplica.
Dimpotrivæ, dacæ acceptæ sæ fie certat de mamæ øi
primeøte pedepsele ei, mama îi dæ dragostea ei. Mamele
se topesc atunci când îøi væd bæieflii nefericifli. Mamele iartæ
repede øi le oferæ imediat plæcere øi consolare. Meritæ sæ
suferi, cæci dupæ aceea vor veni plæcerile.
Bærbatul va descoperi cæ femeile nu suportæ sæ°øi vadæ
amantul nefericit øi cæ iartæ repede. Masochistul, mai mult
ca altcineva, øtie cæ exhibându°fli durerea va transforma
mânia unei femei în dragoste øi, supunându°i°se, va fi
recompensat prin afecfliune øi sex. La aceste consideraflii
trebuie sæ adæugæm încæ douæ:
• A se supune dominafliei sexuale a unei femei, chiar
unui viol, este o revanøæ asupra mamei cæreia nu°i
plæcea sexul øi care°l reprima la bæiat. Imaginându°øi
o femeie care se joacæ cu penisul unui bærbat, îl obligæ
sæ aibæ erecflie øi sæ ejaculeze, îl constrânge sæ i°o tragæ,
compenseazæ represiunea mamei øi eventual a altor
femei care gæseau sexul dezgustætor øi°l respingeau.
• A se abandona dominafliei sexuale a unei femei în-
seamnæ a scæpa de culpabilizare, adicæ de acuzaflia
adusæ de cætre mamæ de a fi murdar, vicios. Maso-
chismul este preflul de plætit pentru a avea dreptul de
a fi fericit.
Nu trebuie sæ confundæm acest masochism cu fantas-

mele de pasivitate care seamænæ cu el, dar care au o altæ
motivaflie. Aici bærbatul îøi imagineazæ o femeie autoritaræ
întreprinzætoare sau chiar uøor violentæ, adesea o femeie
mai în vârstæ, obiønuitæ sæ comande øi care are autoritatea
322 Gérard Leleu
unei mame. Bærbatul se lasæ condus de ea, o ascultæ pasiv.

Pe scurt, rolurile se inverseazæ. În aceste fantasme de
pasivitate se pot decela:
• Oboseala bærbatului de a fi întotdeauna activ, de a iniflia
tot, pe scurt de a fi responsabil de activitatea sexualæ.
El vrea sæ renunfle la acest rol de antrenor øi sæ guste
pasivitatea.
• Frica de a trebui sæ cucereascæ o femeie øi refuzul
acesteia sæ intre în competiflie øi sæ o piardæ.
• Frica de a nu fi la înælflime.
• Frica de a fi vinovat de act. În acest caz, poate spune
cæ femeia este cea care a avut ideea øi l°a forflat. Ei fac
precum femeile care, pentru a se deculpabiliza de
plæcerea lor, inventeazæ fantasma violului: dacæ au
fæcut acest lucru minunat, interzis, este pentru cæ au
fost constrânse.
• O revanøæ asupra mamei øi femeilor care refuzau plæ-
cerea. Aceastæ femeie autoritaræ øi activæ este o palmæ
datæ femeilor represive.
• Realizarea færæ niciun fel de pericol, pentru cæ el este
regizorul, a lucrului de care se teme în viafla realæ:
întâlnirea cu femeia „obraznicæ“, care are inifliativæ,
„femeie în cælduri, cu vaginul devorator“, încercând
sæ se ræzbune pe mascul øi „gata sæ°i muøte penisul“.
Bætrânæ fricæ, cum ne manipulezi!
Poziflia femeilor în fantasme
• Fie ele sunt cele dornice øi câteodatæ chiar fierbinfli, în-

setate de spermæ. I°am væzut semnificaflia, în special
ca revanøæ împotriva unei mame represive øi anti-
masturbare.
• Fie sunt reticente øi bærbatul trebuie sæ le forfleze, dar

nu face acest lucru pentru a le produce suferinflæ, vrea
sæ le ajute sæ°øi depæøeascæ inhibifliile øi se le facæ sæ
acceadæ la plæcere. Øi aceasta înseamnæ ræzbunarea îm-
potriva represiunii materne.
Originile fantasmelor
Marea majoritate a fantasmelor îøi are originea într°o

scenæ din copilærie sau pubertate în cursul cæreia cineva
a resimflit o emoflie foarte puternicæ, însoflitæ de o plæcere
intensæ øi nouæ. Toatæ viafla el va repeta aceastæ scenæ,
miezul unei fantasme, pentru a se excita.
De exemplu, femeia de serviciu sau amanta tatælui,
care°l mângâie pe bæiat øi°l face fericit, în viafla adultului
va da naøtere unui fantasme în care o femeie mai în vârstæ,
cu autoritate asupra lui, îl va face fericit. Un alt exemplu,
descoperirea unei ilustraflii ce reprezintæ o femeie legatæ
øi ameninflatæ de pieile roøii, pe care bæiatul o va asocia
cu masturbærile infantile, va da naøtere unei fantasme în
care femeia este legatæ øi forflatæ.
Partea a øasea
Pene øi depanaje
Centrarea actului iubirii doar asupra penetrærii înseamnæ

o særæcire øi... o angoasæ în plus pentru bærbat, care trebuie
sæ presteze mult øi bine. Desigur, tofli bærbaflii au accidente
care°i fac sæ ejaculeze precoce. În aceastæ situaflie ce ar putea
sæ facæ femeia? „Sæ se amelioreze“, ræspund bærbaflii care,
îndræznesc sæ o spun, væ consideræ stângace... Dupæ accidente,
iatæ gesturile øi cuvintele de depanaj pe care le aøteaptæ iubitul
dumneavoastræ øi pentru care væ va fi reconoscætor sæ le facefli
cu tact øi încredere.
Dar câteodatæ „maøinæria“ nu vrea sæ porneascæ din nou.
Problemæ fizicæ, psihicæ, problemæ de cuplu, de sænætate?
Ræmâne de væzut care dintre ele...
28
Panæ de erecflie
A
ccidentul de erecflie înseamnæ imposibilitatea pe-
nisului de a intra în erecflie øi neputinfla bærbatului
de a controla gestul. Cuvântul „impotenflæ“ este
obosit: se referæ la faptul cæ regele cel mai prestigios,
savantul cel mai strælucit nu mai poate face nimic, voinfla
este incapabilæ sæ declanøeze fenomenul de erecflie.
În fafla unei femei pe care doreøte sæ o penetreze sau
care doreøte sæ fie penetratæ, bærbatul se aflæ atunci într°o
situaflie extrem de dificilæ øi umilitoare, cæci virilitatea îi
este pusæ în discuflie.
În prezent, se evitæ termenul, „impotenflæ“ care a do-
bândit o conotaflie atât de negativæ. Se preferæ „panæ“,
„astenie sexualæ“, „tulburare“ sau „disfuncflie erectilæ“ care
este termenul oficial øi care este definit astfel: „incapacita-
tea de a obfline øi menfline o erecflie suficient de rigidæ øi
durabilæ pentru a permite o relaflie sexualæ satisfæcætoare“.
Într°adevær, erecflia este condiflia unei acuplæri sexuale.
328 Gérard Leleu
Asta nu li se poate întâmpla decât celorlalfli
Ceea ce noi numim „panæ“, Stendhal numea fiasco. Da,

tofli bærbaflii au cunoscut o astfel de panæ, o cunosc sau o
vor cunoaøte.
Decepflia plæcerii ratate nu înseamnæ nimic în com-
paraflie cu ruøinea pe care o simte bærbatul faflæ de femeie
øi de sentimentul de devalorizare care°l chinuie. Statutul
lui de bærbat este pus la îndoialæ. „Nu mai sunt bærbat“,
crede el.
Iatæ pedeapsa pe care o suportæm datoritæ faptului cæ
am agitat falusul în erecflie ca pe un stindard al virilitæflii
øi simbol al unei superioritæfli care ne°ar permite sæ
dominæm femeia. Ræu care ne°a cuprins cæci erecflia este
funcflia cea mai vulnerabilæ, cu excepflia poate a barbarilor.
Dacæ accidentul de erecflie se repetæ sau, mai ræu, se
instaleazæ permanent, consecinflele acestui fapt sunt
dintre cele mai grave. Mai întâi pentru viafla sexualæ: într°o
primæ fazæ, bærbatul pæstreazæ speranfla; dacæ pleacæ pe
front cu aplomb i se pare cæ ar putea sæ funcflioneze din
nou. Dar eøecurile se acumuleazæ, renunflæ sæ mai facæ
dragoste øi chiar evitæ femeia. Pentru cuplu, urmærile sunt
funeste: pentru a°øi testa capacitatea erectilæ, bærbatul
comite câteva infidelitæfli; pentru a°øi testa capacitatea de
a fi doritæ øi pentru a træi plæceri compensatorii, femeia
are øi ea câteva aventuri extraconjugale, starea de spirit
este din ce în ce mai proastæ, conflictele izbucnesc din
orice, apare ura, cuplul este în pericol. În sfârøit, pentru
impotent consecinflele psihice sunt dramatice: pierderea
stimei de sine, pierderea încrederii în sine, pierderea
calitæflii vieflii, stæri depresive, distrugere. Unii sfârøesc prin
a se sinucide.
La bærbaflii de rang superior øi la cei mai bine fæcufli,

zdraveni, astenia erectilæ este cel mai dificil de suportat.
Cauze psihice
Pentru ca erecflia sæ aibæ loc în condiflii bune trebuie

ca vasele øi nervii care participæ sæ fie în stare bunæ de
funcflionare la fiecare etaj al sistemului. Orice alterare
antreneazæ o disfuncflie erectilæ. Aøadar, acestei disfuncflii
îi putem gæsi cauze psihice, cauze organice øi cauze toxice.
Acestea fiind spuse, nouæ din zece cazuri de accidente de
erecflie au cauze psihice. Totuøi, înainte de a spune „este
psihologic“ trebuie sæ existe certitudinea cæ nu existæ alte-
rare organicæ, printr°un examen fizic øi o analizæ de sânge.
Printre cauzele psihice, emofliile øi în special emofliile
de fricæ øi anxietate sunt cele mai importante. Acest lucru
se explicæ prin interferenflele dintre centrul cerebral al
emofliilor — sistemul limbic — øi centrul cerebral al erec-
fliei. Øi de asemenea, prin descærcarea de adrenalinæ care
însofleøte aceste emoflii, descærcare care se produce în glan-
dele suprarenale (adrenalina este hormonul stresului) øi
la nivelul nervilor simpatici (adenalina este mediatorul
chimic al sistemului simpatic). Or, amintifli°væ ce am spus
atunci când am studiat erecflia: adenalina provocæ starea
flascæ a penisului, fæcând sæ se contracte arteriolele care
aduc sângele în corpii cavernoøi. Constricflia vaselor
aferente = diminuarea debitului = caverne plate. Emofliile
cele mai contrare erecfliei sunt: frica, anxietatea, angoasa,
neliniøtea, stresul, mânia, agresivitatea. Orice situaflie care
declanøeazæ astfel de emoflii este fatalæ erecfliei. Iatæ câteva
exemple:
330 Gérard Leleu
• Starea depresivæ: profunda anxietate care caracteri-

zeazæ depresia reduce capacitatea erectilæ øi, mai mult,
diminueazæ dorinfla. Anafrodizia face parte din tabloul
clinic al depresiei.
• „Prima datæ“: bærbatul care vrea sæ facæ dragoste pen-
tru prima oaræ cu o parteneræ nouæ, cæ este vorba
despre un tânær neexperimentat sau de un adult cu
experienflæ, este suficient de emoflionat pentru a pune
în pericol erecflia. Chiar bærbaflii care în alte circum-
stanfle ale vieflii nu se aratæ a fi neliniøtifli sunt anxioøi
de data aceasta. Asta pentru cæ existæ obligaflia de reuøi-
tæ — sæ aibæ erecflie, sæ o satisfacæ pe doamnæ — iatæ,
doar voinfla nu este de niciun folos. În plus, eøecul ar
avea consecinfle neplæcute: „onoarea bærbatului“ øi rela-
flia ulterioaræ sunt în joc.
• „Partenera impresionantæ“: cæ este pentru prima oaræ
sau nu, întâlnirea cu o parteneræ care impresioneazæ
perturbæ erecflia: femeie foarte iubitæ, foarte frumoasæ,
foarte elegantæ, femeie consideratæ superioaræ pentru
cæ are diplomæ sau provine dintr°un mediu bogat, fe-
meia independentæ care are siguranflæ de sine, femeia
dominatoare, gurmandæ øi exigentæ etc. Bærbatul nu
este în largul sæu øi se teme cæ nu va putea fi la înælflime
øi astfel va fi judecat. Frica bærbatului devine exacerbatæ.
• Antecedente de panæ erectilæ: au creat o teamæ de eøec
care va induce o nouæ ratare ce va agrava øi mai mult
sentimentul de încredere în sine. Este un cerc vicios.
Dacæ partenera are o atitudine devalorizantæ, coborârea
în infern va fi øi mai rapidæ.
• Perioadele de fragilitate psihicæ: øomaj, boalæ, pensio-
nare, îmbætrânire, cæci atunci neîncrederea øi anxietatea
pun stæpânire pe fiinflæ.
• Perioadele de surmenaj, cæci atunci stresul produce o

cantitate mare de adrenalinæ.
• Situafliile conjugale, familiale sau profesionale dificile
în care anxietatea, incertitudinea, conflictele se în-
mulflesc.
Mai existæ o cauzæ a tulburærii de erecflie: lipsa dorin-

flei. Nu existæ dorinflæ, nu existæ erecflie, este logic. Aceastæ
absenflæ poate veni de la bærbat: diverse preocupæri,
obosealæ, depresie, boalæ sunt tot atâtea cauze care taie
orice dorinflæ de a face dragoste. Absenfla dorinflei poate
veni de la parteneræ, care nu mai este atât de apetisantæ
sau nu mai are chef pentru aceleaøi lucruri ca øi bærbatul
(preocupæri etc.). Sau din motive sexuale: dispareunie (du-
reri la actul sexual), anorgasmie (absenfla orgasmului),
afecfliuni din sfera sexualæ (chisturi, tumori, infecflii etc.).
În aceste situaflii øi bærbatul îøi pierde apetenfla sexualæ,
se demotiveazæ øi nu mai are erecflie; asta doar dacæ nu
cautæ în afara cæminului conjugal. În sfârøit, absenfla
dorinflei = uzura cuplului din cauza rutinei, pentru cæ fac
aceleaøi lucruri, nu mai au niciun fel de dorinflæ.
Aceste pene de origine psihicæ afecteazæ în special
bærbaflii sensibili øi emoflionali, bærbaflii cultivafli øi bærbaflii
de azi. Ea nu are în vedere barbarii øi bærbaflii vechi.
Cauze organice
Unul sau mai multe organe ale funcfliei sexuale sunt

bolnave. Pentru a°l depista, va trebui ca bærbatul sæ consulte
un medic, sæ facæ analize de sânge (dozafli zahærul, adicæ
332 Gérard Leleu
glicemia, græsimile, adicæ colesterolul, øi trigliceridele øi

hormonul masculin, altfel zis testosteronul), explorærile
specializate privind penisul øi erecflia vor veni apoi.
Printre bolile care pot provoca disfuncflii erectile se
numæræ:
• Bolile arterelor, adicæ arterioscleroza øi arterita. Aceste
boli ale arterelor sunt adeseori genetice, dar cel mai
adesea ele sunt cauzate de o alimentaflie greøitæ; (hiper-
lipidemie în special hipercolesteromie) sau de excesul
de zahær (hiperglicemie sau diabet) în sânge; excese
care vor provoca depozite pe pereflii arterelor, în-
gustându°le, excese care fac sângele mai vâscos. Toate
aceste lucruri nu fac bine erecfliei. Sæ semnalæm cæ dis-
funcfliile erectile însoflesc adesea anevrismele sau arte-
ritele aortei abdominale øi arterita membrelor
inferioare.
• Hipertensiunea arterialæ. Este nefastæ pentru erecflie,
cæci ea atrage o deteriorare a arterelor.
• Bolile de nervi. Ele perturbæ erecflia, atingând fie nervii
senzitivi care transmit mesajele plecând de la receptorii
periferici spre centrul mæduvei spinærii sau creierului,
fie nervii motori, care transportæ impulsul transmis de
la aceøti centri spre fibrele musculare netede ale arte-
relor øi corpii cavernoøi ai penisului sau cu destinaflia
muøchii perineului. Dacæ mesajul senzorial øi impul-
surile motorii sunt transmise deficiar sau nu sunt trans-
mise, reflexul erectil nu este transmis.
• Afecfliunile mæduvei spinærii sunt deseori la originea
accidentelor erectile: leziuni cauzate de traumatisme
ale coloanei vertebrale, leziuni cauzate de hernii de disc
sau de scleroze în plæci. Nervii care se aflæ în legæturæ
cu penisul pot fi alterafli øi ei în operafliile efectuate

asupra organelor vecine: prostatæ, rect, vezicæ.
Cauzele toxice: alcoolul, tutunul, drogurile,

medicamentele
Tutunul
Contrar ideii susflinute de reclamele înøelætoare ale

cæror erou este un cowboy, a fuma este dæunætor pentru
virilitate. Într°adevær, tutunul altereazæ vasele, favorizând
depunerea de plæci de aterom, ceea ce le reduce diametrul
øi le diminueazæ elasticitatea. Experimentele au demonstrat
cæ nicotina are o acfliune directæ asupra flesuturilor erectile.
Douæ fligæri cu procent ridicat de gudron, fumate una
dupæ alta, reduc cu o treime debitul sanguin în penis. O
statisticæ a stabilit cæ într°un lot de bærbafli suferind de
impotenflæ, fumætorii constituie proporflia cea mai ridicatæ.
Alcoolul
Pe moment, o dozæ de alcool are efect afrodiziac øi

dezinhibator, dar în doze mai ridicate, alcoolul abruti-
zeazæ øi°l adoarme pe consumator. Pe termen lung,
alcoolul face sæ se instaleze impotenfla alterând simultan
vasele, nervii, secreflia de testosteron din testicule. Færæ
a uita de distrugerile la nivel cerebral, hepatic øi cardiac.
334 Gérard Leleu
Drogurile: canabis, cocainæ, heroinæ
Foarte multe studii aratæ cæ, în cazul în care se consumæ

aceste substanfle, existæ pericolul instalærii impotenflei.
Medicamentele. Impotenfla iatrogenæ
Efectele antierecflie ale anumitor medicamente (în spe-

cial ale anumitor tranchilizante, anumite antidepresive,
antihipertensive øi anticolesterol) nu sunt întotdeauna
luate în considerare de medic, care consideræ cæ trata-
mentul unei boli primeazæ asupra erecfliei. Dar uneori este
posibilæ înlocuirea unui medicament care inhibæ erecflia
cu un altul care sæ nu aibæ aceste efecte secundare.
Pentru a termina enumerarea cauzelor disfuncfliei erec-
tile, sæ semnalæm o activitate care priveøte mulfli bærbafli:
ciclismul øi în general practicarea intensæ a ciclismului:
øaua îngustæ øi rigidæ reduce cu 30%–60% circulaflia în penis.
Rolul major al femeii
În fafla unui accident erectil, ea poate salva sau termina

un bærbat, îi poate fi cea mai bunæ aliatæ sau duømanul
cel mai înverøunat.
Dar sæ vedem mai întâi cum primeøte femeia acest øoc.
Ceea ce credeam cæ este o dramæ pentru noi se dovedeøte
a fi øi pentru ea: „Dacæ nu are erecflie înseamnæ cæ nu mai
sunt seducætoare“. Atunci când noi suntemn disperafli cæ
nu mai suntem suficient de bærbafli, iat°o pe ea disperatæ
cæ nu mai este suficient de femeie. Øi noi, care ne dorim
sæ fim consolafli øi liniøtifli. Trebuie s°o mângâiem øi s°o

securizæm: „Dar draga mea, eøti mai seducætoare ca nicio-
datæ. Eøti o femeie perfectæ. Øi eøti o amantæ magnificæ.
Eu sunt cel obosit“.
Atunci fafla femeii se lumineazæ øi hotæræøte sæ se ocupe
de noi. „Nicio problemæ, dragul meu, munceøti prea mult.
Dacæ în seara asta nu se poate, o sæ fie bine mâine searæ!“
Drama este cæ nu avem chef sæ aøteptæm pânæ mâine searæ
pentru a vedea dacæ mai suntem bærbafli. Atitudinea øi
mina noastræ aratæ în mod evident cæ ceea ce este pentru
ea un incident, pentru noi este o catastrofæ. Cât despre
discursul nostru, nu traduce altceva decât o adeværatæ
angoasæ existenflialæ. Ea înflelege cæ, dacæ nu reîncercæm
mai târziu, vom avea o noapte de insomnie în cea mai
neagræ disperare. Este momentul sæ væ amintifli de acele
articole din presa femininæ relativ la accidentul de erecflie:
„Luafli°l în serios, bærbatul se identificæ în întregime cu
penisul lui. O panæ de erecflie este teribilæ pentru el.
Atunci fibra maternæ a amantei vibreazæ: „Ai spus
mami buba, sosesc!“ Numai cæ ea trebuie sæ se comporte
invers decât o mamæ care are o atitudine represivæ faflæ
de activitæflile peniene ale bæiatului, ignorându°le. Ce con-
teazæ, iat°o aplecatæ asupra penisului, încercând o reani-
mare cu compasiune, tandrefle øi, cine øtie, un pic de dorinflæ.
Despre frecarea penisului, ea crede cæ øtie totul. Dar
nici unul, nici celælalt nu a fost în pielea partenerului. Nici
unul, nici celælalt, nu a arætat celuilalt cum se face: subtili-
tatea øi intensitatea miøcærii, ritmul. Într°un cuvânt, femeia
care crede cæ øtie ce face confundæ penisul bærbatului cu
ugerul unei vaci. Miøcærile ei de tracfliune se dovedesc a
fi inadecvate. Apoi este uimitæ cæ penisul nu se ridicæ ma-
iestuos. Apoi oboseøte, se plictiseøte. Øi el nu îndræzneøte
336 Gérard Leleu
sæ°i explice ce nu este în regulæ øi cum ar trebui sæ proce-

deze. Dar dacæ manevrele femeii nu l°au fæcut sæ aibæ
erecflie, nici mæcar nu l°au excitat. Nici prin gând nu°i trece
sæ se opreascæ øi sæ amâne asta pentru mâine, aøa cum
simte cæ femeia ar dori.
Are un aer atât de dezamægit øi se aflæ într°o astfel de
aøteptare, cæ ea se hotæræøte sæ schimbe tactica. Neascul-
tând decât de inima ei bunæ, se apleacæ øi°øi lipeøte buzele
de penis. Acestuia îi place, freamætæ, trepideazæ øi se în-
tinde în sfârøit spre cerul gurii fermecætoarei îmblânzitoare
de øerpi. „Da, draga mea, continuæ, continuæ!“ Este ade-
værat cæ nu este ræu, dar lipseøte ceva pentru ca totul sæ
fie perfect øi radical. Penisul îøi pierde respiraflia. Øi doam-
na. O doare gâtul. Ridicæ puflin capul øi penisul cade în
nas. „Dragæ, hai sæ ne culcæm...“
El ar vrea sæ°i spunæ cum sæ°øi amelioreze tehnica, dar
tot nu îndræzneøte. Ea este obositæ, crede cæ a fæcut tot ce°a
putut. El crede cæ el este cel vinovat, incapabil. Ea se opreøte.
El este atât de excitat, cæ ar vrea sæ se masturbeze pentru
a nu ræmâne aøa, în suspans, pentru a se uøura. Nici asta
nu îndræzneøte. Dar în sinea lui îøi spune: „Dacæ øi eu aø
fi depus tot atât de puflin efort, dacæ aø fi consacrat tot atât
de puflin timp sæ°fli mângâi clitorisul sau punctul G, n°ai fi
avut niciodatæ orgasm“. Cam amar? Da. Øi are de ce.
Atunci hotæræøte sæ redacteze el însuøi minimanualul
reanimatoarei perfecte a penisului.
• Mai întâi femeia nu trebuie sæ creadæ cæ nu mai este
seducætoare, ceea ce rareori se întâmplæ. Øi dacæ ea
crede asta, sæ facæ o schimbare, sæ devinæ mai sexy øi
sæ devinæ expertæ în materie de erotism.
• Dimpotrivæ, trebuie ca ea sæ øtie cæ bærbatul ei se aflæ
într°o situaflie øi mai dureroasæ decât crede ea. Dacæ
femeile pot sæ simuleze triøând, bærbaflii nu pot triøa,

ghinionul lor este expus în fafla lumii.
• Femeia trebuie sæ°l liniøteascæ pe bærbat, sæ°i spunæ cæ
existæ færæ îndoialæ o soluflie la problema lui, cæ virili-
tatea nu constæ în rigiditatea penisului øi cæ ea îl iubeøte
pentru ceea ce este el, øi nu pentru erecflie.
• Apoi sæ înceapæ marile manevre. Mai întâi sæ mângâie
øi sæ°l særute pe tot corpul — cercul trei — pentru a°l
destinde øi relaxa, pentru a scædea procentul de adrena-
linæ. Un masaj al capului, al spatelui sau al picioarelor
este radical când vine vorba de adrenalinæ (capitolul 13).
• Amanta se va strædui sæ stimuleze cu degetele øi cu
gura punctele erogene ale cercului doi, în special ale
perineului, cum este faimosul punct H (capitolul 14)
• Apoi va trece spre punctele cel mai intens erogene ale
penisului: punctele A øi B ale penisului, pentru a ajunge
la punctele cele mai copleøitoare ale glandului, frenul
øi coroana (capitolul 20).
• Toate acestea, femeia trebuie sæ le facæ în joacæ, spu-
nându°i iubitului: „Ascultæ, ne distræm bine, profitæ de
fiecare clipæ de plæcere, dar nu încerca sæ ai erecflie, o
sæ vinæ totul de la sine.“ Sæ o facæ atât cât poate de bine,
centratæ pe gesturi øi pe senzaflii, atentæ la reacfliile
bærbatului, cu multæ subtilitate. Sæ petreacæ timpul care
trebuie. Øi mai ales sæ nu caøte!
Când corpul iubitului este scældat în plæcere, ea poate
„ataca“ masturbarea lui. Sæ o practice cu artæ (capitolul
20), færæ niciun automatism, cu fervoare, simflind bine ce
are între degete, læsând sæ alunece prepuflul pe gland
modulând presiunea (mai puternicæ pe penis, mai uøoaræ
asupra coroanei glandului) alternând amplitudinea miø-
cærii de culisare (mai mult sau mai puflin jos pe penis, mai
338 Gérard Leleu
mult sau mai puflin înalt pe gland). Nu foarte repede, dar

într°un ritm susflinut, în cazul în care se anunflæ orgasmul.
Øi în orice caz, færæ întrerupere. Femeia trebuie sæ°øi asculte
instinctul, sæ redevinæ femeia sælbaticæ.
Dupæ un oarecare timp de masturbare, partenera va
trece la særutul penian. Bineînfleles, dacæ în timpul vre-
uneia dintre aceste etape penisul este suficient de rigid,
amanflii vor încerca sæ°l introducæ în vagin; în general
atunci când ajunge acolo totul este bine, se bucuræ øi afa-
cerea este ca încheiatæ. Dacæ erecflia nu dureazæ sau nu
se produce, trebuie ca femeia sæ treacæ la etapa urmætoare,
særutul penian sau felaflia, pe care femeia o va executa
perfect, din toatæ inima, din tot sufletul, în orice caz færæ
automatism, cu læcomie øi încântare. Totul sæ fie un regal
(capitolul 20).
În realitate, perfecfliunea constæ în asocierea miøcærilor
de frecare a penisului cu degetele cu miøcærile de culisare
øi sugere a glandului cu gura. Aceastæ asociere este cea mai
puternicæ metodæ pentru a trezi un penis, mai ales atunci
când a fost pregætit de tot ceea ce s°a desfæøurat înainte.
Facefli toate acestea færæ grabæ, færæ a fi obsedat de erecflie.
Femeia trebuie sæ øtie cæ un penis în stare de semi-
erecflie, aproape flasc, se poate introduce în vagin în anu-
mite poziflii, în special în poziflia Andromaca: femeia în
genunchi cælare pe coapsele bærbatului, cu orificiul vagi-
nal care se deschide. Ea poate sæ ia penisul cu mâna, sæ°l
plaseze øi sæ°l împingæ în deschiderea vaginalæ, apoi sæ
facæ mici miøcæri din bazin în sus în jos, pentru a schifla
mici miøcæri de culisare a glandului. Este o poziflie bunæ
pentru amândoi, pentru femeie a cærei intrare în vagin este
extrem de sensibilæ øi pentru punctul G care e la aproxi-
mativ 4 cm. Øi pentru bærbat al cærui gland este mângâiat
blând de mucoasa vaginalæ. Foarte adesea penisul, încân-

tat sæ regæseascæ lucul în care se simte cel mai bine din
lume øi care este fæcut pentru el, se ridicæ de fericire.
Câteva miøcæri de du°te°vino vor realiza reanimarea ei.
Øi lucrurile se relanseazæ. În interior, cele douæ sexe nu
înceteazæ sæ se congratuleze. La exterior, zâmbetele care
înfloresc pe feflele celor doi valoreazæ mai mult decât
orice frazæ. Bineînfleles, atitudinea femeii îi va aduce grati-
tudinea infinitæ a bærbatului, dintre care o cinæ cu lumâ-
næri øi øampanie nu va fi decât un episod. Cât despre
femeie, ea va fi stæpânitæ de mândria inegalabilæ de a fi
salvat un bærbat.
Dacæ miracolul Andromaca nu s°a produs, este sarcina
femeii — cæreia îi reamintesc cæ un penis pe jumætate în
erecflie poate totuøi merge pânæ la ejaculare sæ continue
prin masaj penian, combinat cu særutul penian. Redând
prin aceasta bunadispoziflie a bærbatului.
În sfârøit, când nimic din toate acestea nu funcflioneazæ,
femeia avertizatæ poate scoate din mânecæ douæ atuuri:
unul este erotismul anal, un deget în anus poate oferi
plæceri echivalente, chiar orgasm. Øi poate chiar declanøa
erecflia. Doi, masajul prostatei: arma secretæ de distrugere
masivæ a melancoliei masculine poate provoca plæceri
nostime øi chiar orgasme (capitolul 23). Este de la sine
înfleles cæ, în timp ce femeia se ocupæ de el, bærbatul se
preocupæ øi el de femeie, promiflându°i o mie de mângâieri
dupæ. Øi în cazul în care erecflia nu va încorona admirabilul
ei efort, bærbatul va fi atent sæ°i producæ unul sau mai
multe orgasme prin alte mijloace: prin stimularea clito-
risului sau prin masarea punctului G, de exemplu. Îi poate
propune sæ se autostimuleze øi sæ se autopropulseze pe
culmile plæcerii. Ceea ce de altfel ar putea sæ trezeascæ
340 Gérard Leleu
ardoarea penisului. Femeia care se excitæ este foarte exci-

tantæ pentru mascul.
Sfârøitul asasinelor?
Din fericire nu mai existæ aceste femei asasine, mai

mult proaste decât rele, ale cæror cuvinte disprefluitoare
øi înjositoare umilesc øi castreazæ bærbatul aflat în dificul-
tate. Dar bærbaflii øi°ar putea spune cæ nu pierd absolut
nimic pierzându°le. Dimpotrivæ, au apærut „amazoanele“,
aceste femei care nu au ieøit din (justa) lor revoltæ øi care
abordeazæ bærbatul cu rezervæ, chiar cu resentiment øi
fermæ hotærâre de a nu le fi nici mamæ, nici gheiøe. Nu
trebuie sæ contafli pe empatia lor, nici pe talentele lor ero-
tice pentru a dresa un falus în erecflie cæruia ele nu i°au
iertat patru mii de ani de dominaflie.
Tratamentele pentru impotenflæ
Înainte de orice, bærbatul trebuie sæ dedramatizeze

situaflia — cu atât mai mult cu cât dramatizând amplificæ
tulburarea — øi poate face acest lucru pentru douæ motive:
femeile, øi cu atât mai mult femeile „moderne“, acordæ o
mai mare importanflæ iubirii decât penetrærii. Atunci sæ
încerce sæ se arate mai tandru øi mai mângâietor ca
niciodatæ, în loc sæ fie deprimat øi dezagreabil.
În toate aceste cazuri existæ soluflii. Sæ nu ezite în a
consulta un sexolog, cu cât o va face mai repede, cu atât
se va vindeca mai repede: este o iluzie sæ creadæ cæ va trece
de la sine. Cât despre a se resemna sæ nu mai cunoascæ
niciodatæ bucuriile erotismului, este o greøealæ, cæci aceste

bucurii ne întreflin vitalitatea psihicæ øi fizicæ.
Trebuie sæ distingem între tratamentele etiologice, care
trateazæ cauzele, øi tratamentele simptomatice, care tra-
teazæ simptomele.
Tratamentele etiologice
Tratamentele cauzelor psihice: nouæ din zece accidente

de erecflie au o origine psihologicæ, psihoterapia situân-
du°se în fruntea tratamentelor. Acum existæ peste o sutæ
de tipuri de psihoterapii, fiecare se va læsa consiliat de
sexologul sæu. Psihoterapiile analitice (freudiene øi jungi-
ene) sunt rezervate unor cazuri mai grave: nevroze fobice
sau obsesionale, efectele agresiunilor sexuale sau ale in-
cestului, stæri depresive.
Tratamentul cauzelor organice, adicæ bolile care ating
sistemul nervos sau arterele. Fiecare afecfliune cu terapia
specificæ.
Tratamentul cauzelor toxice: se va începe prin suprimarea
drogului (alcool, drog, medicamente) øi se va continua
prin tratarea sistemului nervos øi a arterelor afectate.
Tratamentele simptomatice
Aceste tratamente acflioneazæ asupra simptomului,

adicæ asupra absenflei erecfliei øi mai precis asupra non-
dilatærii arteriolelor øi a corpilor cavernoøi. Chiar atunci
când disfuncflia erectilæ are o cauzæ specificæ — psihicæ,
de exemplu — trebuie sæ se prescrie un tratament
342 Gérard Leleu
simptomatic, în afara tratamentului etiologic, pentru a

repune în miøcare mecanismul. Faptul cæ îøi simte penisul
ridicându°se, cæ viafla se reîntoarce în aceastæ zonæ a corpu-
lui, va da speranfle pacientului, care va regæsi gustul iubirii
carnale.
Inhibitorii fosfodiesterazei
Se prezintæ sub formæ de comprimate øi se numesc

Viagra, Cialis sau Levitra. Inventarea Viagrei este o desco-
perire majoræ, comparabilæ în planul vieflii sexuale cu
descoperirea pilulei contraceptive de cætre dr. Gregory
Pincus în 1951. Amândouæ pun capæt limitærii posibilitæflii
de satisfacflie sexualæ øi permite fiecæruia sæ îøi înfloreascæ
sexualitatea. Desigur, remediile de acest tip nu salveazæ
viefli aøa cum o fac antibioticele sau cortizonul — deøi ele
împiedicæ moartea unor bærbafli care altædatæ erau tentafli
sæ se sinucidæ din aceste cauze —, dar redau într°un anume
fel viafla milioanelor de bærbafli øi partenerelor lor. Sexuali-
tatea este un reflex al vieflii øi face fiinflele umane vii.
Restituirea sexului bærbatului, suprimarea fricii de eøec,
øtergerea limitærilor de vârstæ, iatæ ceea ce înnobileazæ
aceste substanfle antiaccident erectil.
Modul de acfliune al inhibitorilor fosfodiesterazei
Aøa cum o indicæ øi numele lor, ei inhibæ o enzimæ,

fosfodiesteraza de tip 5 (PDE5) al cærei rol este de a distru-
ge monoxidul de azot sau oxidul nitric (NO) produs de
celulele endoteliale ale corpilor cavernoøi. Dintr°odatæ
acest NO se acumuleazæ — øi aceasta constituie miraco-

lul — or, el este un puternic vasodilatator: corpii cavernoøi
se umplu de sânge. Efectul este turgescenfla øi erecflia.
Totuøi, pentru ca aceastæ congestionare sæ se producæ,
trebuie ca bærbatul sæ doreascæ acest lucru. Aceste mole-
cule nu provoacæ erecflie din nimic øi nu creeazæ dorinfla.
Ele nu declanøeazæ erecflia decât dacæ excitaflia dæ naøtere
dorinflei. Aøadar, este necesar, odatæ ce molecula a fost
absorbitæ, ca subiectul sæ fie stimulat sau sæ se stimuleze.
Comprimatele se folosesc fie punctual, pentru a acflio-
na asupra unui accident øi a relansa maøinæria, fie pe
termen lung, pentru a trata o disfuncflie deja instalatæ, de
orice cauzæ ar fi ea — psihicæ, organicæ sau medica-
mentoasæ. Este de dorit a alterna cele trei tipuri de mole-
cule (Viagra & comp.). În cazul afecfliunilor severe ale
arterelor sau nervilor, injecfliile intracavernoase sunt de
preferat.
Contraindicaflii
Inhibitorii de PDE5 au ca efect o vasodilaflie nu numai

la nivelul penisului, ci øi la nivelul tuturor vaselor din
corp. Aceasta se aflæ la baza contraindicafliiilor. Folosirea
inhibitorilor nu este indicatæ în urmætoarele situaflii:
• Pacientul ia deja medicamente vasodilatatoare, în
aceastæ situaflie existând riscul de dezamorsare a pom-
pei cardiace øi de scædere a tensiunii. Printre aceste
medicamente se numæræ derivaflii nitrafli prescriøi în
afecfliunile coronariene (anginæ pectoralæ, infarct).
• Pacientul are afecfliuni vasculare sau cardiace, deoarece
probabil din acest motiv ia medicamente vasodilatatoare.
344 Gérard Leleu
Tabel comparativ
Numele medicamentului
Viagra Cialis Levitra
Laborator Pfizer Lilly Icos Bayer GSK
Numele Sildenafil Tadalafil Vardefil
chimic
Formæ Comprimate Comprimate Comprimate
Durata pânæ 35 minute– 15 minute 20 de minute
la acfliune o oræ
Durata 6–10 ore 24–36 de ore, 6–12 ore
acfliunii chiar 48
Efecte Dureri de cap Dureri de Idem Viagra
secundare benigne spate benigne
Înroøirea øi Dureri
înfierbântarea musculare
feflei benigne
Arsuri øi
dureri de
stomac
• Pacientul prezintæ o insuficienflæ cardiacæ gravæ, de-

oarece, regæsindu°øi erecflia, riscæ sæ facæ excese sexuale.
Efecte speciale
Rolul sentimentului de teamæ este aøa de mare în

accidentul erectil, cæ uneori este suficient sæ avefli o cutie
de Viagra sau un alt IDPE5 pe noptieræ sau în portofel
pentru a merge færæ teamæ la întâlnirea amoroasæ øi pentru

a evita fiascoul færæ sæ mai fie nevoie sæ înghiflifli com-
primatul.
Apomorfinæ
Se prezintæ sub formæ de comprimate. Numele de

specialitate este Uprima sau Ixense (laboratoarele Takeda
øi Abbot). Acflioneazæ asupra creierului la nivelul hipo-
talamusului, de unde se declanøeazæ erecflia. Dacæ avem
de-a face cu un subiect foarte anxios sau care nu are niciun
fel de dorinflæ, trebuie sæ se asocieze øi o psihoterapie.
Aceastæ substanflæ acflioneazæ în 20 de minute, durata
fiind de 2 sau 3 ore. Efectele secundare nedorite, din feri-
cire foarte rare øi uøoare, sunt dureri de cap, ameflealæ,
greaflæ øi hipotensiune.
Injecfliile intracavernoase
Este vorba de injectarea în flesutul erectil — în corpii

cavernoøi — a unei substanfle vasodilatatoare, fie papa-
verinæ, fie prostaglandina. Imediat vanele arteriolelor se
deschid øi corpii cavernoøi sunt inundafli cu sânge. Prima
injecflie este fæcutæ de sexolog cu titlu demonstrativ apoi
pacientul se autoinjectezæ, cu atât mai simplu, cu cât existæ
produse în stilouri autoinjectabile, care fac ca înflepætura
sæ nu fie dureroasæ. Aceste produse se numesc Edex,
Caverject, Icavex.
Erecflia apare într°un ræstimp de 15 minute, iar doza
este calculatæ pentru o duratæ care nu depæøeøte 4 ore. La
346 Gérard Leleu
primele administræri de papaverinæ s°au observat rare

cazuri de priapism, adicæ excitaflie dureroasæ persistând
mai multe ore.
Injecflia intracavernoasæ este eficientæ în toate cazurile
de impotenflæ (vascularæ, nervoasæ). Este extrem de indi-
catæ în cazurile grave: diabet, accident vascular, cerebral,
paraplegie cauzatæ de traumatismul mæduvei.
Injecfliile pot fi prescrise în mod tranzitoriu în afecfliuni
curabile, pentru a relansa maøinæria øi a reda încrederea
bærbatului. Dar pot fi folosite øi pe o perioadæ mai lungæ,
chiar ani, færæ niciun inconvenient, când cauza disfuncfliei
este cronicæ.
Testosteronul
Prescrierea hormonului masculin nu va declanøa direct

erecflia, dar va creøte la modul global „virilitatea“: va creøte
forfla øi dinamismul, va amplifica dorinfla øi va face sæ
revinæ erecfliile triumfale de dimineaflæ, preludiu la întoar-
cerea primæverii sexuale.
Totuøi folosirea hormonului masculin nu este legitimæ
decât atunci când analizele au arætat cæ testosterolul liber
este scæzut.
În prealabil trebuie sæ se verifice dacæ prostata este în
stare bunæ de funcflionare, adicæ nu prezintæ adenom sau
cancer, cæci administrarea hormonului masculin ar putea
sæ accelereze evoluflia patologiilor. Vor trebui fæcute un
tuøeu rectal øi o analizæ PSA.
Pompa cu vid sau vacuum
Penisul este introdus într°un tub în care se creeazæ o

presiune negativæ, ceea ce produce un efect de aflux de
sânge în penis, sânge care este reflinut printr°un inel plasat
la rædæcina penianæ. Erecflia dureazæ 30 de minute. Apara-
tul se vinde în farmacii pe bazæ de refletæ.
Chirurgia
Operafliile propuse constau în intervenflia asupra vase-

lor sau în implantul unor proteze. Acestea sunt recoman-
date în cazuri excepflionale, acolo unde alte terapii nu au
fost eficente.
Afrodiziace: ginseng, ghimbir, yohimbine etc.
Au reputaflia tradiflionalæ de a stimula erecflia. Nu costæ
nimic sæ încercafli.
Filmele pornografice
Dacæ astenia sexualæ este de origine psihicæ, aceste

imagini excitante pot, pe moment, sæ provoace o erecflie.
În alte cazuri, nu pot face nimic.
29
Ejacularea precoce
A
saliva la vederea unui fel bun de mâncare, a simfli
papilele gustative excitate øi a vedea cum væ trece
mâncarea pe sub nas de zece ori, de o sutæ de ori,
adio fericire! Aceasta este totuøi soarta nefericitului atins
de ejaculare precoce øi a partenerei sale.
În sine ejacularea rapidæ nu este o boalæ, înseamnæ
urmarea destinului biologic. Amintifli°væ de stræmoøii
noøtri maimuflele. În orice caz, ceea ce vrea natura este
ca bærbatul sæ°øi depunæ sæmânfla în corpul femeii. Cu
cât mai repede, cu atât mai bine. Ce conteazæ plæcerea
unuia sau altuia? Plæcerea masculului va incita la însæ-
mânflare, în timp ce plæcerea femeii nu are nicio utilitate
în reproducere. Dar omul este uman tocmai prin faptul
cæ a depæøit fiziologia de bazæ: vrea sæ îmbine plæcutul
(era sæ spun inutilul) cu utilul. A mânca pentru a træi nu°i
este de ajuns, a inventat gastronomia, actul sexual cu sco-
pul de a reproduce specia nu i°a fost de ajuns, a inventat
erotismul.
Or, erotismul sau arta de a amplifica plæcerile sexuale
pretinde prelungirea voluptæflilor sexuale. Pentru bærbat
cu cât actul este mai lung, cu atât este mai plæcut, cu atât
orgasmul este mai puternic. Pentru femeie, lungimea actu-
lui este condiflia sine qua non a plæcerii øi a extazului. Faflæ
de bærbat, care poate juisa în câteva minute, femeia are
nevoie de un contact mai lung între mucoasa vaginalæ øi
penis. Ejacularea prematuræ, într°un ræstimp scurt, nu°i
permite sæ°øi dezvolte sexualitatea.
Definiflie
Ejaculare precoce, dar precoce în raport cu ce? În raport

cu plæcerea bærbatului? Desigur, rapiditatea actului nu°i
permite sæ simtæ voluptatea optimæ, dar el are maximum,
deci nu el este referinfla. În raport cu plæcerea femeii?
Desigur, scurtimea actului nu o autorizeazæ sæ aøtepte
suma tuturor plæcerilor, adicæ orgasmul. Dar a califica
drept „precoce“ ejacularea care se întâmplæ înainte de
orgasmul femeii ar fi imprecis, dat fiind cæ pentru a se
lansa, ei îi trebuie 15–45 de minute. Deci nici ea nu este
referinfla. Atunci sexologii, în mod arbitrar, au convenit
a denumi „precoce“ orice ejaculare care se întâmplæ în
mai puflin de 5 minute dupæ penetrare.
Ejacularea precoce este disfuncflia cea mai ræspânditæ
la bærbat, 25% dintre bærbafli ejaculeazæ înaintea celor 5
minute de referinflæ.
Mai sunt øi cei care ejaculeazæ înainte de penetrare,
„ante portam“. Le°a fost de ajuns, dupæ ce au væzut°o dez-
bræcându°se, ca femeia sæ se atingæ de ei pentru ca sperma
sæ flâøneascæ. Este cazul unui procent de 1% dintre bærbafli.
Øi mai sunt cei care ejaculeazæ în vagin dupæ 30 de se-
cunde, 1 minut, 4 minute de penetrare.
350 Gérard Leleu
Consecinflele
Sunt de temut. Bærbatul rateazæ lunga, delicioasa, feri-

cita unire cu femeia. Femeia vede præjitura trecându°i pe
sub nas, este øi mai frustratæ decât bærbatul, el avându°øi
totuøi orgasmul. Cu timpul, øi unul, øi altul, mai ales
femeia, îøi vor pierde dorinfla de a face dragoste. El se va
simfli umilit. Ea va cultiva resentimente pentru partenerul
care o dezamægeøte. Øtiu foarte bine amândoi cæ un amant
bun trebuie sæ fie capabil sæ°øi reflinæ reflexul ejaculator
pentru a face ca erecflia sæ dureze.
Cauzele
Ejacularea precoce se poate întâmpla când bærbatul face

dragoste pentru prima datæ cu femeia doritæ sau iubitæ.
Bæiatul sau tânærul bærbat este foarte emoflionat, foarte
excitat øi lipsit de experienflæ. Este stæpânit de emoflie, de
dorinflæ øi de excitaflie. În plus, obiønuieøte sæ o facæ repede:
când se masturbeazæ o face cu miøcæri rapide, cæci este
græbit sæ se bucure de orgasm øi se teme ca pærinflii sæ nu°l
prindæ. Când face dragoste nu are un spafliu al lui, de
obicei o face într°o maøinæ, la cinema sau repede pentru
a nu fi surprins. Øi dacæ frecventeazæ o prostituatæ, ea îl
va executa în øi mai puflin timp, astfel încât nici nu va
trebui sæ se mai dezbrace.
Apoi, în decursul vieflii, bærbatul va cunoaøte alte „prima
oaræ“, de fiecare datæ când va fi cu o altæ femeie va apærea
aceeaøi teamæ: trebuie sæ fie la înælflime, sæ aibæ erecflie, sæ
dureze mult, sæ o mângâie cum trebuie, sæ o satisfacæ. În
orice caz, trebuie sæ fie bun chiar mai bun decât rivalii sæi.
Bærbatul poate fi de asemenea impresionat de natura

femeii, dacæ este foarte frumoasæ, prea sexy, superioaræ,
ostilæ sau dominatoare îl face sæ°fli piardæ controlul reflexu-
lui ejaculator.
Se vede prea bine, anxietatea trædeazæ bærbatul. Pe ea
va trebui sæ o liniøteascæ.
O altæ cauzæ de ejaculare precoce: a nu face prea des
dragoste. Totul se petrece ca øi cum dorinfla ar fi întinsæ
la extrem øi canalul seminal umplut pânæ dæ pe de læturi.
Ziua în care acest bærbat face dragoste, dorinfla izbucneøte
øi sperma flâøneøte cu presiune.
Tratamentul ejaculærii precoce
Este bine sæ se cunoascæ mici øiretlicuri care pot întârzia

ejacularea.
• Masturbarea înainte de penetrare: dupæ ejaculare, bær-
batul intræ în faza refractaræ în care o altæ ejaculare vine
mai greu. Aceastæ masturbare, bærbatul o poate face
singur sau cu ajutorul partenerei.
• Sæ maseze glandul cu o cremæ anestezicæ (pe bazæ de
benzocainæ) sau sæ punæ un prezervativ tratat cu un
astfel de produs. Glandul pe jumætate adormit øi nemai-
percepând foarte bine senzafliile voluptuoase nu se va
mai precipita cu capul plecat în reflexul ejaculator.
Dar mai ales anxietatea bærbatului trebuie diminuatæ,

cæci ea contribuie mult la pierderea controlului asupra
reflexului ejaculator. Existæ o modalitate simplæ de con-
trol, este vorba despre respiraflia în patru timpi: inspirafli
profund pe nas umflând abdomenul, împingefli aerul în
352 Gérard Leleu
partea inferioaræ a abdomenului, expirafli pe guræ, facefli

o pauzæ. Mai multe miøcæri de respiraflie de acest tip aduc
un început de liniøtire. Apoi se poate recurge la diferite
tehnici de relaxare, dintre care sofrologia este cea mai
importantæ. Dacæ anxietatea atinge grade mai ridicate, nu
ezitafli sæ începefli o psihoterapie în speranfla de a ajunge
la rædæcinile ræului sau de a°l fline la distanflæ. Unii medici
prescriu antidepresive, acestea nu vizeazæ atât destinderea
subiectului, cât reducerea libidoului øi a puterii erectile,
ceea ce eu gæsesc excesiv øi dæunætor.
Existæ exerciflii special destinate controlului ejaculærii.

• Exercifliile Kegel consistæ în întærirea musculaturii
pubo°coccigiene despre care øtim cæ se intersecteazæ
cu uretra la ieøirea din prostatæ.
• Exercifliile „stop°and°go“. Scopul este învæflarea anali-
zærii senzafliilor, aprecierea gradului de excitaflie øi
reperarea punctului de non°retur. Înainte de orgasm,
sfincterul extern, striat, al uretrei este închis, senzaflia
resimflitæ este minunatæ (pre-orgasm), dar situaflia este
controlabilæ doar cu condiflia de a înceta miøcærile
(schema 1 anexæ). Când se produce ejacularea, sfincte-
rul se deschide, senzaflia este orgasmicæ, iar situaflia nu
mai este controlabilæ, indiferent ce s°ar face.
Existæ douæ variante de stop°and°go.
Stop°and°go cu masturbare
Exercifliul constæ în întreruperi efectuate de subiect.

Derularea este urmætoarea: masturbare, atingerea punctu-
lui de iminenflæ, oprire înainte de orgasm; se lasæ sæ treacæ
câteva secunde, se reia masturbarea pânæ la urmætorul

punct de iminenflæ. Se repetæ acest ciclu de câteva ori. Dacæ
se depæøeøte acest punct øi se produce ejacularea, se va
putea realiza totuøi cum se întâmplæ øi cum sæ nu mergi
mai departe data viitoare.
Existæ o variantæ: masturbarea bærbatului de cætre fe-
meie. Împreunæ convin cæ bærbatul va semnala apropierea
de punctul de iminenflæ printr°un semn. De exemplu, strân-
gerea mâinii sau coapsei femeii — atunci femeia va înceta
dintr°o datæ miøcærile.
Stop°and°go cu penetrare
Amanflii se aøazæ în poziflia Andromaca, femeia cælare

pe bazinul bærbatului culcat. Femeia îøi introduce penisul
în vagin. Într°o primæ fazæ, ræmân aøa færæ sæ se miøte nici
unul, nici altul, privindu°se fix în ochi, cu calm. Apoi ea
scoate penisul øi continuæ sæ stea de vorbæ. Apoi, reintro-
duce penisul, tot færæ sæ se miøte. Aceastæ secvenflæ staticæ
cuprinde trei°patru figuri de genul celor pe care le°am decris.
Apoi femeia începe sæ facæ câteva miøcæri de du°te°vino din
bazin, dar îndatæ ce bærbatul va simfli senzafliile din ce în
ce mai intense în penis — semnul iminenflei — le va semnala
femeii printr°un gest convenit. Atunci aceasta scoate penisul
din vagin. Secvenfla dinamicæ va cuprinde trei°patru figuri.
Pot alterna secvenflele statice øi secvenflele dinamice atât timp
cât le va face plæcere. Acest exercifliu are douæ varinate.
Prima variantæ: „cu squeezing“

Exercifliul este acelaøi, completat cu un „squeezing“ sau
compresie: dupæ scoaterea penisului, glandul este presat
354 Gérard Leleu
de femeie între arætætor øi degetul mare (plasate de o parte

øi de alta a glandului) pânæ sub coroanæ, pânæ ce dorinfla
de ejaculare trece. Presiunea trebuie sæ fie destul de puter-
nicæ pentru a ciupi uretra. Dupæ câteva clipe de odihnæ,
femeia reintroduce penisul în vagin øi tot aøa.
A doua variantæ: cu tracfliunea testiculelor

Acelaøi exercifliu este completat cu tracfliunea testi-
culelor. Când plæcerea bærbatului pare aproape de punc-
tul culminant, ansamblul testicule°scrot urcæ spre perineu,
aøa cum am væzut (prin contracflia reflexæ a muøchilor).
Dacæ în acel moment bærbatul sau partenera lui împiedicæ
testiculele sæ urce cu mâna, ejacularea nu se mai produce.
Exercifliile trebuie practicate timp de 5–6 sæptæmâni.

Dupæ exerciflii, femeia øi bærbatul se pot simfli excitafli øi
în acelaøi timp frustrafli. Este foarte important atunci ca
bærbatul sæ-i ofere femeii satisfacflii, tandrefle, særuturi,
mângâieri de orice fel, inclusiv cele din primul cerc: clito-
ris, punctul G, pânæ la orgasm.
Færæ îndoialæ, în cazul impotenflei sau ejaculærii pre-
coce, exercifliile øi mângâierile care trebuie fæcute îl pot
speria pe bærbat øi pe femeie. În realitate, ceea ce trebuie
fæcut este sæ nu se complice lucrurile øi sæ se facæ totul
într°un mod ludic.
Øi apoi armonia øi fericirea se instaleazæ în cuplu. Peri-
colul de a nu face nimic nu constæ doar în persistarea
insatisfacfliilor care condamnæ partenerii la o viaflæ grea,
ci øi în certitudinea cæ acestea se vor transforma în eve-
nimente dureroase, conflicte repetate, depresie, infidelitæfli
de compensaflie a cæror evoluflie nu poate fi prevæzutæ øi,
la extremæ, despærflirea. Tot atâtea nefericiri pe care puflin
curaj øi iubire le°ar putea evita.
30
Dorinflæ,
când ne pæræseøti
Î
n prealabil trebuie sæ cædem de acord asupra con-
ceptelor: pulsiunea sexualæ este dorinfla primaræ, in-
stinctivæ de a face dragoste færæ obiect precis.
Libidoul, în prima topicæ a lui Freud, era starea de energie
a instinctului sexual, în a doua, era sensul mai larg de
energie vitalæ, instinct de viaflæ, în care instinctul sexual
era unul dintre curenfli. Cât despre dorinflæ, ea este instinc-
tul sexual umanizat, este dorinfla de a face dragoste cu o
anumitæ persoanæ.
Dacæ se întâmplæ sæ auzim femei plângându°se cæ bær-
batul lor nu se gândeøte decât la asta, auzim din ce în ce
mai multe partenere plângându°se cæ soflul lor e din ce
în ce mai adormit.
O statisticæ aratæ cæ în primul an de viaflæ comunæ,
partenerii fac dragoste de 3 ori pe sæptæmânæ, îl al doilea
an, de douæ ori. Dupæ zece ani, o datæ pe sæptæmânæ. Dupæ
30 de ani, o datæ pe lunæ. Astfel, la începutul relafliei
bærbaflii sunt înfierbântafli, apoi odatæ cæsætorifli, se încælflæ
în papucii de amant vechi. Se pare cæ femeile sunt mai
356 Gérard Leleu
puflin leneøe, dar sunt obligate sæ se adapteze ritmului

partenerului lor.
Dar de ce într°o zi dorinfla adoarme? Ce ar trebui fæcut
ca ea sæ nu se stingæ, sæ fie flinutæ treazæ? Færæ îndoialæ,
e nevoie de acfliune, cæci færæ dorinflæ relaflia îøi pierde
suflul, sarea øi piperul. Tandreflea este frumoasæ, dar îi
lipsesc palpitafliile øi suflul vieflii.
Marile legi ale dorinflei

Dorinfla apare din absenflæ
Balzac a scris°o într°un mod concis: „A vrea ne ero-

deazæ, a putea ne distruge“. Pe femeia noastræ (øi vorbesc
aici în numele tuturor bærbaflilor), atunci când încæ nu
locuiam împreunæ øi eram logodifli, aveam întotdeauna
chef sæ o strângem în brafle, sæ o mângâiem øi, supremæ
fericire la care am visat atât de mult, sæ facem dragoste cu
ea. Ne gândeam des la asta toatæ ziua, doream sæ ne ter-
minæm treaba øi sæ o întâlnim. Tot aøa simflea øi ea; în prima
perioadæ a vieflii comune, împærtæøeam aceeaøi fervoare.
Gândul cæ odatæ cu venirea serii ne regæseam øi ne puteam
dezmierda în pat ne umplea de energie toatæ ziua.
Încetul cu încetul entuziasmul începe sæ scadæ. Este tot
fericire, dar nu mai este dublatæ de nebunie. Înaintæm încæ
puflin în timp øi au sosit serile în care am simflit oboseala
øi nevoia de a dormi care era mai puternicæ decât dorinfla
de a face dragoste. A avea la dispoziflie aceastæ femeie,
totdeauna la îndemânæ, zi øi nopate, a°fli putea oferi bucu-
riile iubirii atunci când ai chef, a face din plæcere o obiø-
nuinflæ pare cæ înlæturæ magia dintre relafliile sexuale.
Dorinfla s°a estompat øi relafliile sexuale s°au rærit.
Dar într°o zi femeia pleacæ la Montreal pentru un con-

gres. Cât de lung fli s°a pærut timpul, casa e atât de mare
øi patul fli se pare gol. Øi dorinfla ta care creøtea te ener-
veazæ apoi te obsedeazæ. Cum am putut sæ stau alæturi
de aceastæ femeie atâtea seri færæ a face dragoste cu ea?
De°ar veni cât mai repede! Øi s°a întors. Ai aøteptat°o la
aeroport, ai strâns°o în brafle, ai îmbræfliøat°o sælbatic. În
maøinæ, mâinile neræbdætoare au pipæit carnea fremætând,
comoaræ de neprefluit pe care o pierduseøi. De-abia ajunøi
acasæ, ai ræsturnat°o în pat unde, dezbræcatæ doar pe jumæ-
tate, afli fæcut dragoste færæ a aøtepta prea mult.
Tocmai ai experimentat aceastæ lege a psihologiei. Nu
dorim nimic mai mult pe lume decât ceea ce nu avem,
iar cea ce avem deja ne oboseøte. Dacæ fiinfla pe care o
dorim este aproape øi accesul la ea este posibil øi autorizat,
dorinfla nu este atât de puternicæ, pentru cæ lipsa resimflitæ
nu existæ. În schimb, dacæ obiectul dorinflei este îndepærtat
sau accesul la el este imposibil, interzis, lipsa lui este
profundæ øi vie, øi dorinfla este vie. Dar dacæ persoanæ se
apropie sau devine accesibilæ, dorinfla se reduce. Absenfla
este constitutivæ dorinflei. Cine are urechi de auzit sæ audæ!
Dupæ cum se vede, într°un cuplu este bine sæ se cultive
absenfla obiectului iubit. Acest lucru se va face în mod
natural, dacæ se acceptæ ieøirea din fuziune øi se acordæ
autonomie fiecæruia dintre parteneri. În viafla comunæ
trebuie sæ se facæ diferenfla între ceea ce fac cei doi împre-
unæ (sexualitate, copii, casæ, anumite ieøiri, unele vacanfle,
proiecte) øi viafla personalæ: avem dreptul de a ne continua
cæutærile øi activitæflile noastre spirituale, artistice, øcolare,
sociale, sportive. De altfel, este benefic pentru celælalt, cæci
bogæflia acumulatæ în exterior va hræni øi îmbogæfli relaflia
øi conversaflia. Autonomiei îi trebuie adæugatæ øi o parte
358 Gérard Leleu
de mister: sæ evitæm sæ fim total transparenfli „pe din-

afaræ“, sæ fim previzibili, sæ devenim formali øi banali.
Pentru aceasta, nu spunefli tot: ceea ce facefli, unde urmea-
zæ sæ mergefli, sæ°i explicafli tot øi sæ justificafli tot.
Autonomie øi mister, iatæ douæ secrete ale cuplului
fericit care nu se plictiseøte niciodatæ, care nu se uzeazæ
niciodatæ. Or, aceste atitudini creeazæ lipsæ: a nu face totul
împreunæ, a nu°øi spune totul creeazæ absenfle, aøteptæri,
întrebæri, curiozitate, interes. Øi când se despart pentru o
zi, un weekend, o sæptæmânæ, ce fericire la întoarcere.
Lipsa poate fi provocatæ øi renunflând la a dormi împre-
unæ pentru merge într°o cameræ separatæ în anumite nopfli.
Cæci autonomia presupune sæ avem nu numai un timp
al nostru personal, ci øi un spafliu personal, o cameræ pentru
odihnæ. Patul cu douæ locuri implicæ coexistenflæ, unde
avem tot timpul partenerul la îndemânæ, unde lipsa nu
excitæ. Mergând în locul nostru personal, a face ceea ce
avem chef, dormind acolo, creæm o lipsæ. Ce bucurie atunci
când, împinøi de dorinflæ, de tandrefle, ne strecuræm în
patul comun øi redescoperim pielea ca øi nouæ a amantului.
Dorinfla devine mai puternicæ prin rivalitate
Aceastæ lege este în realitate o aplicaflie a primei: dacæ

existæ o situaflie în care lipsa sæ devinæ ameninflætoare este
aceea în care apare un rival øi încearcæ sæ ne cucereascæ
iubita. Atunci dorinfla noastræ devine øi mai puternicæ. Am
cunoscut cu toflii cupluri care træiau într°o agitaflie senti-
mentalæ øi sexualæ când dintr°odatæ infidelitatea unuia l-a
transformat pe celælalt. Dacæ femeia este cea infidelæ, îl
putem vedea pe soflul ei îndrægostit nebuneøte de ea øi,
în timp ce nu o mai priveøte cu ochii dorinflei, acum pof-

teøte la ea cu læcomie. Am putea sæ spunem acelaøi lucru
øi despre femeie, dacæ bærbatul este cel care a fost infidel.
De unde aceastæ lege de psihologie sentimentalæ: „Nu ne
dorim niciodatæ suficient obiectul dorinflei decât dacæ nu
ne încearcæ teama de a°l vedea în posesia altuia.“ Lege
care°øi are corolarul logic cæ, de îndatæ ce fli°ai eliminat
rivalul øi posezi din nou obiectul, dorinfla se retrage, în
timp ce valoarea obiectului se præbuøeøte. Pe scurt, certitu-
dinea de a poseda ucide dorinfla, incertitudinea o întrefline.
Lecflia este simplæ øi imperativæ: sæ læsæm întotdeauna
o urmæ de incertitudine în sufletul partenerului. Dacæ sun-
tem bærbafli, sæ ne pæstræm prietenele femei, sæ ne întâlnim
cu ele pentru a sta de vorbæ, sæ mergem într°un restaurant
liniøtit, sæ nu dæm înapoi din a lega o conversaflie cu o
femeie la un congres, pe o plajæ, sæ invitæm o femeie ne-
cunoscutæ la dans la o petrecere. Sæ fim fermecætori, sedu-
cætori. Nu este vorba deloc de a juca pe seducætorul sau
pe cuceritorul de femei, ci de a ne pæstra libertatea de a
întrefline øi a avea relaflii interpersonale. Dacæ suntem
femeie, este bine sæ facem acelaøi lucru.
Dorinfla se hræneøte în plæcere
Iatæ cæ væ picæ în brafle un fruct necunoscut, væ întrebafli

ce gust are øi væ hotærâfli sæ°l gustafli. Ce mai deliciu! Data
viitoare când întâlnifli acest fruct, vefli avea imediat chef
sæ muøcafli din el, cæci amintirea pe care o pæstrafli despre
el væ îndeamnæ sæ facefli acest lucru. Astfel, dorinfla se
naøte din perspectiva plæcerii. Invers, dacæ acest fruct ar
fi fost lipsit de gust, nu afli fi avut chef sæ muøcafli din nou.
360 Gérard Leleu
Nu existæ plæcere, nu existæ dorinflæ. Legea este: „Dorinfla

se hræneøte din plæcere“.
Astfel, dacæ relafliile sexuale cu partenerul sunt nesatis-
fæcætoare, dacæ ele væ procuræ plæceri voluptuoase la care
visafli øi dacæ aceastæ situaflie se prelungeøte luni øi ani este
sigur cæ dorinfla pentru perechea voastræ se va stinge.
Într°adevær, unei femei care nu are decât un interes jalnic
pentru sex, îi lipsesc fervoarea, abilitatea øi imaginaflia,
va sfârøi prin a°øi vedea murind dorinfla pentru bærbatul
ei. Probabil cæ el „va cæuta în altæ parte“ pentru a°øi com-
pensa frustrærile sau poate cæ pur øi simplu va pæræsi
aceastæ femeie. Acelaøi lucru se va întâmpla øi cu o femeie.
Lecflia este cæ trebuie sæ°fli faci partenerul sæ træiascæ o
plæcere intensæ. Dacæ instinctul nostru funcflioneazæ øi ne
face sæ inventæm øi sæ dæruim plæceri øi mângâieri ne-
aøteptate, ar fi fals sæ credem cæ noi nu avem nimic de
învæflat. Erotismul se învaflæ øi el, dovadæ stau toate marile
civilizaflii care au avut tratate de arta iubirii, în special
civilizafliile orientale: taoismul, tantrismul, hiduismul.
Femeia nu poate øti tot ceea ce°i face plæcere bærbatului,
nici el nu poate ghici tot ce°i face plæcere femeii.
Dar este de ajuns sæ afli care sunt gesturile potrivite,
mângâierile pertinente, pozifliile bune, miøcærile potrivite,
în sfârøit, tehnica pentru a le aplica conøtiincios, cu dra-
goste, cu fervoare, cu perfecfliune. Færæ a cæsca. Trebuie
sæ fii în permanenflæ atent la celælalt, la nevoile lui, la aøtep-
tærile lui, la reacflii, la cuvinte øi øoapte sau la insatisfacflii.
Expresiile tale de mulflumire îfli cælæuzesc øi încurajeazæ
partenerul. Øtii foarte bine cæ existæ tot atâta fericire în a
mângâia, cât în a fi mângâiat, mai ales atunci când percepi
starea de bine a celuilalt.
Rutina ucide dorinfla
De ani de zile, domna øi domnul Y fac dragoste în fie-

care sâmbætæ searæ, dupæ programul de varietæfli de la
televizor. O fac cu capul spre capul patului, în poziflia
misionarului, færæ a°øi spune vreun cuvânt, dupæ acelaøi
scenariu, de aceeaøi lungime. Domnul a mai încercat øi
alte poziflii, dar în fafla lipsei de entuziasm a doamnei nu
a insistat, a mai încercat øi alte mângâieri, dar reacflia doam-
nei nefiind delirantæ, nu a perseverat. Doamna, la rândul
ei, i°a sugerat domnului sæ meargæ mai încet, sæ prelun-
geascæ actul, dar se øtie nu existæ surd mai mare decât cel
care nu vrea sæ audæ, de aceea a renunflat. Ea a încercat
chiar, într°o searæ, revenind de la petrecerea de comuniune
a unei fine, un pic ameflitæ, sæ°i ducæ mâna la clitoris. Poate
pentru cæ, aruncându°se amândoi pe canapea la întoar-
cere, el nu gæsise acest loc prea „catolic“, cert este cæ nu
a dat curs invitafliei. În sfârøit, au continuat rutina de
sâmbætæ seara. În acest fel dorinfla li s°a înnæmolit. Au særit
o sâmbætæ, apoi douæ, pentru a ajunge sæ facæ dragoste
o datæ pe lunæ. În acest stadiu, dorinfla lor nu a întârziat
sæ intre în comæ profundæ.
Dacæ nu dorifli sæ asistafli la înmormântarea libidoului,
variafli cât se poate activitæflile erotice, facefli dragoste cu
imaginaflie, inventafli mângâieri noi, noi særuturi, noi po-
ziflii. Variafli de asemenea zilele, orele: dimineafla este bine,
în timpul siestei super, la întoarcerea de la lucru sublim,
în mijlocul nopflii magic. Schimbafli mai ales locurile: facefli
dragoste la lumina øemineului, pe masa din sufragerie,
în pod, pe peluza din grædinæ, sub lumina stelelor, în
poianæ în arøifla soarelui, în pædure sfidând animalele
sælbatice, pe furtunæ, aproape de torente. Forflele naturii
362 Gérard Leleu
vor vor amplifica pulsiunea de viaflæ, væ vefli uni cu o fer-

voare nouæ.
Dorinflei nu°i place banalitatea
Erau atât de uimifli unul de altul, erau atraøi nebuneøte

unul de altul. Din pæcate, puflin câte puflin minunea s°a
stins øi furia s°a risipit.
Træiau foarte banal, færæ niciun fel de strælucire, lipsifli
de scânteia dorinflei. Ea stætea pânæ la ora 11 seara într°un
halat vechi de casæ færæ mæcar sæ se pieptene. Nu mai era
atentæ la mirosul transpirafliei sale. Nu mai mergea la
esteticianæ. Într°un cuvânt, nu mai avea grijæ de ea, ea care
fusese atât de seducætoare. Lui îi trecea ziua îmbræcat în
trening, nepieptænat øi neras. Nu mai avea grijæ de el, cel
care fusese atât de elegant.
În dormitor, se îmbræcau øi se dezbræcau unul în fafla
celuilalt, færæ nicio urmæ de discreflie. La baie, îøi spælau
sexul øi fesele unul în fafla celuilalt færæ nicio reflinere, se
spælau pe dinfli øi scuipau în lavabou unul în fafla celuilalt.
Nici mæcar nu mai închideau uøa la toaletæ.
Dormeau într°un pat dublu. La început era un vis sæ
fie unul lângæ altul pe jumætate dezbræcafli. De îndatæ ce
atingeau pielea celuilat luau foc, delirau. Cu timpul, con-
tactul dintre trupuri devenit cotidian øi obligatoriu øi°a
pierdut din ardoare, erau mai puflin sensibili, ca øi cum
simflul tactil se anesteziase, ca øi cum epiderma lor se
desenibilizase. Apoi interveniræ neplæcerile coabitærii noc-
turne, picioarele aruncate prin aøternut ale doamnei, sfo-
ræitul domnului, ticurile nervoase, visele agitate øi alte
coømaruri, scrâønetul dinflilor, tusea, sforæitul, pârflurile.
Mai mult decât la banalizarea visului, asistæm aici la „visce-

ralizarea“ lui, un fel de descindere, dacæ nu în infern, cel
puflin la subsolul dorinflei.
Aøadar, nu facefli ca ei, nu væ læsafli pæcælifli, nu væ ne-
glijafli. Îngrijifli°væ corpul, aparenfla, flinuta. Chiar în zilele
în care stafli acasæ, væ putefli îmbæca relaxat færæ a væ ne-
glija. Când væ îndoifli de asta, întrebafli°væ dacæ la prima
întâlnire v°afli fi dus aøa.
Nu væ arætafli nuditatea øi intimitatea færæ niciun fel de
precauflie, ca øi cum afli fi la gimnaziu sau la cazarmæ, cæci
cæ vefli pierde puterea eroticæ. Nu væ expunefli corpul gol,
cæci vefli sfârøi prin a nu întâlni decât priviri indiferente
sau chiar blazate. Dacæ dorifli sæ salvafli cheful øi admiraflia
partenerului, izolafli°væ atunci când trebuie sæ væ dezbræ-
cafli sau sæ væ îmbræcafli. Øi atunci când va veni seara sær-
bætorii corpurilor, væ vefli dezbræca cu strælucire øi væ vefli
oferi nuditatea cu panglicæ roøie unui amant ai cæror ochi
vor stræluci ca în prima zi.
În ceea ce priveøte patul dublu, limitafli cât mai mult
partea dezagreabilæ: alegefli unul lat (1,80 m cel puflin) pen-
tru a putea sæ væ îndepærtafli de partener când avefli nevoie
de aer. Avefli grijæ la picioarele nervoase, îngrijifli°væ de
sforæit, cerefli viscerelor sæ se exprime în altæ parte. Facefli
cure de resensibilizare a pielii: pentru a întrerupe contac-
tul permanent øi a regæsi dorinfla primæ de a atinge, se-
parafli°væ un timp unul de altul mergând sæ dormifli în
camera voastræ. Atunci când væ vefli regæsi în acelaøi pat
vefli simfli epiderma celuilalt cu aceeaøi încântare cæ la
începutul relafliei.
364 Gérard Leleu
Dorinflei nu°i place familia
Dupæ cæsætorie, dupæ ce apar copiii, totul se schimbæ.

Din cuplu devenim o familie øi lucrurile încep sæ fie seri-
oase. Înainte de orice, suntem pærinfli aøa cum au fost øi
pærinflii noøtri atât de rezervafli øi respectabili. Copiii sunt
omniprezenfli, zi øi noapte ne ræpesc tot timpul, toatæ
energia. Atunci jocurile deocheate øi serile erotice trec în
planul doi. Nu mai este timp, nu ne mai stæ mintea la asta.
Dorinfla este îngropatæ. În orice caz, mai ales în fafla co-
piilor nu trebuie sæ ne læsæm conduøi de nici cel mai timid
elan, sæ arætæm cea mai micæ urmæ de dorinflæ, de sen-
zualitate, nici mæcar de tandrefle. Privirile sunt neutre,
atingerile impersonale øi furate, særuturile superficiale øi
aseptizate.
Aceastæ atitudine devine o a doua naturæ la care cei
doi nu renunflæ instantaneu, imediat ce se aflæ în pat. Existæ
chiar femei care devin mai mult mame decât soflii øi care
sfârøesc prin a nu°øi mai excita soflul øi a nu°i mai suscita
dorinfla: existæ unele cupluri în care cei doi se numesc
reciproc „tatæ“ øi „mamæ“. „Ei, tati?“, „Da, mami!“, ræs-
punde soflul. Or, în virtutea unui tabu bætrân ca lumea,
cel al incestului, un bærbat nu°øi poate dori mama øi o
femeie nu°øi poate dori tatæl.
În sfârøit existæ faimoasa „dialecticæ a Madonei øi Prosti-
tuatei“. Dupæ ce ai devenit mamæ, aøa cum era øi respec-
tabila øi inaccesibila lui mamæ, ai început sæ atingi acest
statut cvasisacru, ai început sæ inspiri mult mai multæ
tandrefle øi mai puflinæ dorinflæ, pentru ca soflul tæu sæ se
comporte cum se comporta cu o femeie libertinæ sau sæl-
baticæ. Dorinfla lui are tendinfla de a fi înflelepfli. Færæ a mai
pune la socotealæ cæ nici tu nu mai eøti aøa de fierbinte:
traumatismul naøterii, oboseala, lipsa de timp, afecfliunea

centratæ pe micufli fli-au temperat elanul amoros.
Fii mai puflin mamæ, fii mai mult femeie!
Din fericire, toate aceste obstacole în calea dorinflei nu

sunt ineluctabile. Putefli fi pærinfli, dar putefli fi øi amanfli.
Sæ nu intrafli în jocul maternajului partenerului în acelaøi
timp cu copiii. De altfel, putefli fi tandri unul cu altul în
fafla copiilor: putefli sæ væ privifli, sæ væ atingefli, sæ væ særu-
tafli cu poftæ, în limitele decenflei. Este foarte benefic pentru
echilibrul copiilor a avea pærinfli care se iubesc øi se doresc,
le conferæ un sentiment de securitate øi le creeazæ refe-
rinfle pentru mai târziu, a simfli iubirea øi dorinfla circu-
lând între ei încælzeøte atmosfera øi elibereazæ relafliile în
familie.
De asemenea, nu trebuie neapærat sæ væ numifli „tati“
øi „mami“, væ putefli chema pe nume, cu diminutiv, porecle
împrumutate din bestiarul romantic: iepuraøule, puiøor,
lupuøor. Øi în loc sæ spunæ copiilor „Întreabæ°l pe tati“,
„Întreabæ°l pe tatæl tæu“ sau pe „Jacques“. Øi læsafli°i pe
copii cu bunica sau cu bunicul, cu bona, dar nu pentru a
merge la cinema sau la restaurant cu prietenii, ci pentru
a face dragoste, a organiza o searæ eroticæ cu lumini øi
muzicæ tandræ. Totul depinde de voi sæ luafli periodic astfel
de inifliative, pentru ca imaginea amantei sæ o øteargæ pe
cea prea pregnantæ a mamei.
366 Gérard Leleu
Cauzele unei scæderi a dorinflei
Cu unele dintre ele ne°am întâlnit deja. Iatæ altele:
Cauzele care flin de bærbat
Cauze psihice
• Investiflia excesivæ în muncæ væ poate deturna de la
sexualitate. „Soflului meu nu°i stæ mintea decât la asta“,
spune soflia despre soflul care se dæruieøte total muncii
sale. Pe de o parte munca pe care o face îi poate pro-
voca o plæcere copleøitoare, pe de altæ parte îi cauzeazæ
tensiuni permanente, chiar stres, tensiuni care ucid
libidoul; ea are ca efecte surmenajul øi epuizarea, care
reduc energia libidinalæ.
• Investirea excesivæ în sport: poate aduce o asemenea
euforie prin secretarea de endorfine, încât bærbatul nu
mai are nevoie sæ facæ dragoste pentru a°øi gæsi doza
de euforie. Aøa putem întâlni dependenfli de jogging
preferând duminicæ de dimineaflæ drumurile cu vege-
taflie din zonele verzi în locul braflelor fierbinfli ale sofliei.
Øi dependenflii de surf preferæ valurile unduinde rotun-
jimilor fetelor care°i admiræ de pe plajæ. Foarte multe
observaflii aratæ cæ aceøti masculi sportivi nu sunt la-
comi de întâlniri corp la corp, având un alt mod de a°øi
administra doza de endomorfine.
• Preocupærile øi alte griji, familiale sau profesionale,
între altele insecuritatea financiaræ, øomajul.
• Depresia, oricare i°ar fi cauzele. Anafrodizia este unul
dintre semnele depresiei.
Cauze medicale
Numeroase experimente au arætat cât de important este
rolul hormonului masculin în dorinfla øi activitatea sexualæ.
O anchetæ mai recentæ aratæ cæ existæ o relaflie strânsæ între
procentul de testosteron øi frecvenfla sau nevoia orgas-
melor: când procentul este ridicat, bærbaflii au 11 orgasme
pe sæptæmânæ, când este normal, au trei. Deficitul de testo-
steron atinge unul din 10 bærbafli. Tratamentul unui astfel
de deficit constæ în administrarea de gelule conflinând
acest hormon, el nu este recomandat decât atunci când
existæ deficit de testosteron în sânge. A lua capsule cu testo-
steron atunci când nu este necesar nu înseamnæ cæ vefli
deveni superbærbafli, dimpotrivæ, este inutil øi periculos:
înseamnæ favorizarea aparifliei unui cancer sau a unui
adenom de prostatæ.
• Insuficienflæ tiroidianæ: øi aceastæ afecfliune are ca efect
o scædere a dorinflei øi a activitæflii sexuale. Este cazul
oricærei afecfliuni care, provocând obosealæ sau depre-
sie, reduce libidoul: hipertensiunea arterialæ, bolile de
inimæ, afecfliunile dureroase (artritæ, artrozæ, sciaticæ).
• Anumite medicamente afecteazæ øi libidoul. O fac acflio-
nând asupra creierului sæu reducând erecflia, cæci
astenia erectilæ stinge dorinfla. Cauzele sunt: anumite
medicamente hipotensive, anticolesterol øi mai ales un
numær de psihotrope precum antidepresivele (Prozacul,
de exemplu) øi neurolepticele. Ajutând erecflia prin
substanfle sexoactive (Viagra etc.) se schifleazæ un cerc
vicios: o dorinflæ modestæ + o Viagra = o erecflie bunæ =
relansarea dorinflei.
• Alcoolul are, în doze mici øi pe moment, un efect afro-
diziac (în realitate prin dezinhibare). Dar pe termen
lung diminueazæ secreflia de testosteron øi distruge tot
sistemul erotic.
368 Gérard Leleu
• Alimentele conflinând estrogeni (hormoni feminini),

precum puiul øi viflelul, ar putea sæ scadæ flacæra iubirii
la bærbafli (øi le reduce numærul de spermatozoizi). Soia,
care are de asemenea efect estrogen, ar putea avea în
exces o putere feminizantæ.
Cauzele care flin de femeie
Scæderea dorinflei la bærbat poate proveni øi din atitu-

dinea sau calitatea partenerei.
Sunt nefaste:
• O parteneræ puflin interesatæ de sexualitate din cauza
temperamentului sau a nevrozei. Deloc talentatæ, ne-
interesatæ, nereactivæ sfârøeøte prin a inhiba dorinfla
bærbatului.
• O parteneræ care prezintæ o patologie sexualæ (anafro-
dizie, lipsa dorinflei), dispareunie (dureri în timpul
actului sexual), vaginism sau anorgasmie, frigiditate.
Dacæ nu acceptæ sæ se trateze, în cele din urmæ îl va
descuraja øi pe cel mai dornic dintre bærbafli.
• O parteneræ ostilæ, conflictualæ, devalorizantæ, domi-
natoare, castratoare sau, mai ræu, atinsæ de tulburæri
psihice grave: depresii, paranoia, schizofrenie.
• O femeie care se neglijeazæ, care nu face niciun efort
pentru a seduce sau, mai ræu, care este murdaræ.
• O femeie suferind de o maladie gravæ care nu poate
avea raporturi sexuale (dureri, boli cardiace, paralizie)
sau care prezintæ schimbæri fizice grave.
Tratamentul scæderii dorinflei
Pe mæsuræ ce am analizat cauzele scæderii dorinflei, am

putut vedea øi solufliile pe care le putem gæsi; sigur cæ
ræspunsurile bune sunt cele adecvate fiecærei cauze.
Totuøi, existæ substanfle sau mijloace care pretind cæ ar
creøte dorinfla în toate cazurile. Numai sæ le cunoaøtefli.
Înainte de orice, trebuie ca masculul sæ fie în formæ, sæ
se gândeascæ sæ°øi reîncarce bateriile: sæ se odihneascæ, sæ
meargæ în vacanflæ, sæ se relaxeze, sæ urmeze o dietæ bunæ,
sæ renunfle la substanflele toxice (drog, alcool, tutun, în afaræ
de vin în cantitæfli rezonabile), iatæ programul de bazæ.
Substanflele
Substanflele medicale
• Testosteronul
Folosirea lui nu este legitimæ decât dacæ analizele aratæ
o scædere a procentului de testosteron din sânge, altfel
excesul de hormon poate crea sau agrava patologiile prosta-
tei. Administrarea de zinc oligosol este beneficæ. Acest
oligoelement participæ la sinteza testosteronului de cætre
testicule øi intræ în compoziflia spermei. Masajul testi-
culelor poate favoriza secreflia de testosteron. De ce sæ nu
îl practicafli în mod regulat cu blândefle?
Substanflele sexo°active: Viagra & comp.
Ele nu creeazæ dorinflæ, o øtim prea bine, dar pot sæ ajute

la renaøterea sa: bærbaflilor atinøi de impotenflæ le restituie
370 Gérard Leleu
erecflia, le redau încrederea în sine øi dorinfla de a face sex.

La ceilalfli bærbafli, pot reamorsa cercul vicios aøa cum am
spus deja: puflinæ dorinflæ + Viagra = o erecflie bunæ = o
dorinflæ øi mai mare.
Substanflele tradiflionale afrodiziace
Plante: ginseng, ghimbir, mentæ, piper, nucæ vomicæ,

nucæ de cola. Alimente: flelinæ, trufe, ardei, condimente,
fructe de mare, ouæ.
Øampanie în doze mici.
În Tratat despre mângâieri am oferit meniurile afro-
diziace pentru mesele îndrægostiflilor.
Drogurile
Alcoolul, canabisul, ecstasy pot avea efecte euforizan-

te, în doze mici. Dar, în afaræ de pericolul pe care îl
prezintæ chiar øi pentru consumatorii ocazionali, dozele
mai puternice provoacæ efectul invers øi diminueazæ
apetitul sexual.
Filmele porno
Se gæsesc pe video, pe DVD, pe site-urile internet sau

la televizor.
Vizionarea unui film porno îi excitæ pe bærbafli (øi
arareori le umezeøte pe femei), dæ chef de a face sex øi
oricine se poate supune chefului. Asta nu înseamnæ chiar
a relansa dorinfla: a dori înseamnæ a avea în mod spontan

dorinfla de a face dragoste cu cineva ales. Ceea ce reali-
zeazæ filmele porno este trezirea instantanee a pulsiunii
sexuale, nu mai mult.
Poezia
Poezia este cel mai puternic afrodiziac, cæci ea creeazæ

dorinflæ în suflet, acolo unde s°au instalat uzura øi rutina.
Corpurile neînsoflite de suflet se pot alætura, uitând de
dorinflæ. Sufletele însoflite de corpurile lor se conjugæ
øi dorinfla lor este eternitate. Dorinfla dublatæ de suflet
nu dispare. Numele ei este dragoste. Væ recomand în
special un text minunat al Orchydiei apærut în revista
„Recto°verseau“: „Tu, cel pe care îl doresc atât de intens...
Dansez goalæ în poiana corpului tæu, atentæ la fiecare
boboc de sevæ... Mæ simt încrezætor în meandrele plæcerii
intense.... Las sæ fluture seva primæværaticæ a corpului meu
øi mângâi viafla cu pielea... În evantaiul policrom al întâl-
nirii incarnez misterul dintre cer øi pæmânt“...
Poezia vine din simfluri øi conduce la simfluri. Øi simflu-
rile conduc la sacru. La acest nivel, dorinfla nu mai are
vârstæ.
Mângâierea interioaræ
În mângâierea interioaræ, dorinfla se regenereazæ chiar

dacæ partenerii se unesc în fiecare zi øi chiar de douæ-trei
ori pe zi. Acelaøi fenomen se observæ øi în erotismul tantric,
care este aproape de mângâierea interioaræ.
31
Seniorul øi sexul
L
ongevitatea creøte (82 de ani pentru femei, 76 de ani
pentru bærbafli), numærul persoanelor de vârsta a
treia øi de a patra creøte de asemenea: ele reprezintæ
acum o proporflie considerabilæ a populafliei. Ce devine
sexualitatea pentru oamenii care au trecut de 60 de ani?
Din pæcate, prejudecæflile sunt numeroase øi tot atât de
false, prejudiciindu-i pe cei vizafli.
Sæ terminæm cu prejudecæflile
„Andropauza este cântecul de lebædæ

al activitæflii sexuale a bærbatului“
Conceptul de andropauzæ, care a fost stabilit prin para-

lelism cu menopauza, este lipsit de fundament. Termenul
de menopauzæ vine din grecescul „men“ care înseamnæ
„lunæ“ øi prin extensie „menstrues“ øi „pausis“ care în-
seamnæ „încetare“. Menopauza înseamnæ sfârøitul men-
strelor, adicæ a ciclului. Termenul de andropauzæ vine din
grecescul „andros“ care înseamnæ „bærbat“ øi „pausis“

care înseamnæ „încetare“, andropauza ar însemna sfârøitul
bærbatului. Nu numai cæ acest termen nu are sens, dar nu
are nicio realitate.
Menopauza în schimb are o realitate, aceasta se înscrie
într°o perioadæ limitatæ (de la câteva sæptæmâni la câfliva
ani, în medie doi ani) øi constæ în oprirea menstrelor, în
oprirea ovulafliei øi a posibilitæflii de a procrea, în dimi-
nuarea rapidæ øi cvasitotalæ a producerii hormonilor femi-
nini (progesteron øi foliculinæ). Nimic din toate acestea
nu se întâmplæ în cazul bærbaflilor: posibilitatea de a pro-
crea se pæstreazæ pânæ la moarte, hormonul masculin, a
cærui producere se diminueazæ puflin, nu dispare nicio-
datæ. Diminuarea se întinde de la vârsta de 25 de ani (da,
acest proces începe foarte devreme) pânæ la moarte.
„Capacitæflile sexuale se reduc extrem de mult“
Unii bærbafli, devenind impotenfli, s°au simflit atât de

mult devalorizafli, încât s°au sinucis, printre cei mai cu-
noscufli numærându°se Ernest Hemingway øi Romain
Gary (una dintre ultimele lui cærfli se referæ exact la aceastæ
temæ, „Dincolo de aceastæ limitæ biletul dumneavoastræ
nu mai este valabil“.) Dar...
Un bærbat care nu a folosit în exces substanfle toxice
(tutun, alcool, droguri), care nu a suferit de o afecfliune gravæ,
îøi pæstreazæ posibilitæflile sexuale întru totul satisfæcætoare.
Mai sunt øi alte posibilitæfli de a face dragoste decât ca
un pikamer. Penetrarea nu este decât o etapæ a schim-
burilor erotice. Aceastæ carte a demonstrat°o. Øi apoi,
pentru orice accident existæ o soluflie.
374 Gérard Leleu
„Interesul pentru sex dispare,

ceea ce este foarte trist“
Desigur, se poate diminua, dar nu este obligatoriu sæ

disparæ. Dacæ acest lucru se întâmplæ, øtafeta poate fi
predatæ altor activitæfli (nepofli, arte, istoria, militantismul
pentru marile cauze).
„Sexul — ca øi sentimentul, de altfel —

nu mai este pentru vârsta lor“
A avea încæ dorinflæ øi interes pentru sex la o anu-

mitæ vârstæ este ruøinos. Este adeværat cæ societatea, sub
amprenta moralei Bisericii catolice, îi vede cu ochi ræi pe
bunicii care pretind cæ se mai bucuræ de viafla sexualæ øi
de o viaflæ sentimentalæ. Sunt imediat tratafli drept „boøo-
rogi libidinoøi“, „bætrâni vicioøi“, „bætrâni don juani“. Dar
în prezent durata de viafla prelungindu°se considerabil,
cum sæ renunfli de ruøine la erotism timp de mai bine de
treizeci de ani? Øi mai mult, în cazul unei stæri excelente
de sænætate a domnilor de o anumitæ vârstæ care le°ar da
o anumitæ vioiciune sexualæ, de ce s°ar priva de aceste
bucurii, cu atât mai mult cu cât, fizic vorbind, sunt destul
de verzi? La fel se întâmplæ øi cu „inima“ care nu face
riduri, pofli fi îndrægostit la 80 de ani, este legitim, este
admirabil, este respectabil.
Odatæ aceste prejudecæfli eliminate, nu trebuie sæ ascun-

dem faptul cæ odatæ cu avansarea în vârstæ apar câteva
handicapuri:
• Arterele øi nervii îmbætrânesc, posibilitæflile øi perfor-

manflele sexuale se reduc. Dar acest lucru poate fi îmbu-
nætæflit dupæ cum vom vedea.
• Afecfliunile sunt mai frecvente, activitatea sexualæ este
subminatæ. Dar aceste afecfliuni øi consecinflele lor pot
fi ameliorate.
• Cuplurile care au îmbætrânit prezintæ o oarecare uzuræ
afectivæ øi sexualæ øi o mentalitate de renunflare. Ieøirea
la pensie instaurând o coabitare permanentæ între
membrii cuplului øi un fel de izolare în doi, agraveazæ
situaflia. Dar acestui cuplu nu i°ar fi greu sæ°øi schimbe
mentalitatea øi sæ reconsidere modul de viaflæ în doi,
fiind, de exemplu, fiecare mai autonom.
Sæ vedem împreunæ ce se întâmplæ cu activitatea sexualæ
dupæ 60 de ani.
Testiculele
Ca toate organele, øi ele îmbætrânesc, funcflionarea lor

reducându°se, dar ræmânând la un nivel valabil. Funcflia
exocrinæ, adicæ producerea spermatozoizilor, este încæ
suficient de abundentæ pentru ca mulfli bærbafli de 80 chiar
90 de ani sæ devinæ tafli. Cât despre funcflia endocrinæ,
adicæ secreflia de hormon masculin sau testosteron, aceasta
se diminueazæ færæ a se anula vreodatæ.
Sæ ne amintim care este funcflia testosteronului: este
hormonul dorinflei øi al libidoului, este hormonul virili-
tæflii, care determinæ anumite caracteristici fizice øi psihice
ale bærbatului: energia, forfla muscularæ, vocea gravæ,
combativitatea, chiar agresivitatea; dimpotrivæ, hormonul
nu are niciun fel de efect asupra erecfliei. Nu existæ niciun
376 Gérard Leleu
fel de paralelism între diminuarea lui øi dificultæflile de

erecflie. Aceastæ scædere a testosteronului va avea ca efect
o scædere a dorinflei sexuale øi a libidoului øi o scædere a
energiei vitale øi agresivitæflii. De unde apare øi blândeflea.
Proporflia normalæ de testosteron liber se situeazæ între
2 øi 16 nanograme pe mililitru. Atâta timp cât procentul
se situeazæ sub limita inferioaræ — sau pragul inferior —
nu existæ niciun fel de consecinflæ neplæcutæ. Altfel spus,
un procent scæzut afecteazæ puflin libidoul øi virilitatea.
Procentul de testosteron este maxim la 25 de ani, dupæ
aceastæ vârstæ scade, scæderea semnificativæ se înre-
gistreazæ dupæ 55 de ani. Dar la 60 de ani doar 25% dintre
bærbafli prezintæ o diminuare sensibilæ. La 80 de ani doar
26% dintre bærbafli sunt dincolo de pragul în care hormo-
nul este eficace (adicæ 2 nanograme).
Tratamentul substitutiv constæ în administrarea de
testosteron pe cale oralæ, în capsule. Efectul este vizibil:
apetitul sexual se mæreøte, libidoul de asemenea, forfla
muscularæ, dinamismul fizic øi psihic îøi regæsesc un nivel
mai bun. Dar nu existæ niciun fel de efect asupra erecfliei,
în afaræ de erecflia nocturnæ care reapare, aceasta fiind o
probæ a apariflei virilitæflii. Aøa cum am mai spus°o, admi-
nistrarea de testosteron este legitimæ dacæ analizele aratæ
un procent scæzut al testosteronului. În alte condiflii, excesul
de hormon poate duce la apariflia sau agravarea unei pato-
logii a prostatei. În orice caz, înainte de a prescrie hormo-
nul, medicul se va asigura cæ prostata este în stare normalæ.
Dorinfla
Ar avea tendinfla de a scædea, dar aceastæ scædere nu

este fatalæ øi se øtie cæ mulfli bærbafli pæstreazæ o privire
în care li se citeøte dorinfla pentru femei øi asta pânæ la 85

de ani sau poate mai mult. O statisticæ aratæ cæ 3/4 dintre
bærbaflii de 75 de ani îøi pæstreazæ interesul pentru sex.
În general, diminuarea dorinflei urmeazæ scæderii pro-
centului de testosteron.
Acestei cauze biologice i se adaugæ, pentru a explica
refluxul dorinflei, cauze psihologice.
Vechimea cuplului care, prin rutina øi coabitarea deve-
nitæ morocænoasæ, a dus la uzuræ activitatea sexualæ. Dar
un cuplu cu imaginaflie poate scæpa de aceastæ uzuræ.
Vechimea care a produs o banalizare a relafliei. Se øtiu
unul pe altul pe dinafaræ, nu mai au niciun fel de mistere
unul pentru altul, nu mai au nimic sæ°øi spunæ, aproape
cæ nici nu°øi mai vorbesc, nu se mai îmbogæflesc reciproc,
nu mai au interes unul pentru altul, curiozitate. Lipsa
dorinflei psihice pentru celælalt participæ la absenfla dorin-
flei fizice. Din fericire cuplul care a pæstrat autonomia
fiecæruia a putut sæ salveze curiozitatea reciprocæ.
Præfuirea aparenflei care nu mai excitæ apetitul parte-
nerului. A te culca cu un bunic sau cu o bunicæ... Dar aici
nimic nu este fatal: multe persoane în vârstæ continuæ sæ
facæ dragoste cu plæcere cu partenerul de aceeaøi vârstæ
cu el. Numai sæ fi øtiut sæ°øi conserve eleganfla.
În sfârøit, bolile de care suferæ seniorii le taie aripile
dorinflei = durere, sufocare, obosealæ, anxietatea care îi în-
soflesc nu°i incitæ la diverse dansuri erotice, dar medicina
a gæsit modalitæfli de a atenua øi uøura aceste tulburæri.
Erecflia
Erecflia are aceeaøi soartæ cu cea a vaselor sanguine,

pentru cæ acestea sunt legate de flesuturile vasculare. Nu
378 Gérard Leleu
se spune cæ avem vârsta arterelor noastre? Este valabil,

din pæcate, øi pentru mândrul falus care dintr°o datæ îøi
va pierde semeflia. Deci erecflia este în scædere, ca sæ nu°i
spunem în bernæ, dar nici în acest caz nimic nu este fatal,
nu este vorba de manifestæri generale, aøa cum o aratæ
statisticile: 30% dintre bærbaflii de 65 de ani afirmæ cæ au
o erecflie normalæ, 55% o erecflie satisfæcætoare, doar 15%
nu au erecflie. Ceea ce este mai degrabæ un bilanfl liniøtitor,
efect al progreselor medicinii øi dieteticii, care le permit
bærbaflilor sæ°øi pæstreze forma multæ vreme.
Iatæ ce se observæ în general:

• O erecflie care apare mai greu, necesitând stimulæri mai
prelungite. Femeia va trebui deci sæ punæ mâna øi sæ
se stræduiascæ mai mult timp. Ceea ce înseamnæ cæ
dacæ penisul nu intræ în erecflie singur, amanta va trebui
sæ°l ajute cu câteva miøcæri de masaj sau særut penian,
sau amândouæ. Færæ a uita câteva dintre punctele ero-
gene peniene sau de pe perineu (capitolul 28, despre
accidente erectile). Pe scurt, partenera va trebui sæ aibæ
inifliativæ øi creativitate. Meritæ, pentru ea, dar øi pentru
cuplu. O modalitate bunæ de a pæstra o erecflie potri-
vitæ, tonicæ, este de a face dragoste des, acest antrena-
ment menfline flesuturile erectile în stare activæ, în
special dacæ se adoptæ øi arta mângâierii interioare.
• O erecflie mai puflin fermæ øi mai puflin durabilæ, mai
instabilæ care obligæ femeia sæ o relanseze.
• O ejaculare care se instaleazæ mai greu, miøcærile de
du°te°vino ale særutului penian sau ale miøcærilor
mâinii trebuie sæ fie menflinute mai mult timp. Acesta
poate fi considerat øi un avantaj pentru femeie, care are
astfel timp sæ aibæ orgasmul sau orgasmele ei. Øi de
asemenea pentru bærbat (în principal pentru bærbatul

care suferæ de ejaculare precoce), cæci profitæ de senza-
fliile voluptuoase pe care i le oferæ frecarea mucoasei
glandului de mucoasa vaginalæ. Cantitatea de spermæ
este redusæ øi orgasmul are o intesitate mai micæ.
• O fazæ refractaræ mai lungæ, de la câteva minute, chiar
o oræ, pânæ la câteva zile, chiar o sæptæmânæ.
Cauza acestei scæderi a performanflei, aøa cum bænuifli,

este alterarea vaselor, umflarea fiind legatæ de afluxul de
sânge din flesuturile erectile care sunt constituite din vase.
Îmbætrânirea naturalæ a arterelor sau patologia lor (arteritæ,
arteriosclerozæ) are ca efect reducerea diametrului lor, a
elasticitæflii, deci a debitului de sânge. Aici vorbesc despre
arterele care aduc sângele în penis øi de cele care aduc
sângele în flesuturile erectile. Væ reamintesc cæ excesul de
colesterol øi excesul de zahær (diabet) provocæ depozite
în artere, iar hipertensiunea arterialæ provocæ o rigidizare
a acestor artere. Afecfliunile cardiace pot altera erecflia,
reducând debitul de sânge pe care pompa cardiacæ o tri-
mite în organism.
Sistemul nervos jucând øi el un rol atât de important
în erecflie, tot ceea ce îl va altera, un punct sau altul va
avea efecte asupra erecfliei. Îmbætrânirea naturalæ a structu-
rilor nervoase (nervi, mæduvæ, creier) øi a fortiori afecfliu-
nile sistemului nervos vor încetini øi diminua transmiterea
senzafliilor (glandul ar putea pærea mai puflin sensibil),
reacfliile centrilor øi transmiterea în schimb a impulsurilor
venite în aceøti centri.
Tratamentul tulburærilor de erecflie a fost expus ante-
rior (capitolul 29). Armele majore sunt inhibitorii fosfo-
diesterazei (Viagra & comp.) øi injecfliile intracavernoase.
380 Gérard Leleu
În 95% dintre cazuri (în afaræ de afecfliunile grave), per-

soanele tratate îøi reiau activitatea sexualæ cu nimic mai
prejos decât bærbaflilor de 40 de ani. Astfel încât un bær-
bat de 60 de ani væduv, de exemplu, care ezitæ sæ se
cæsætoreascæ cu o femeie mai tânæræ decât el nu va avea
niciun motiv sæ nu o facæ.
Bolile øi vârsta
Odatæ cu avansarea în vârstæ, bærbaflii sunt mai expuøi

diverselor afecfliuni ale unui organ sau altul sau în mod
explicit ale sferei sexuale. M°aø opri asupra a douæ dintre
afecfliunile de care sunt atinøi cei mai mulfli bærbafli.
Afecfliunile cardiace sau cardiopatiile
Activitatea sexualæ este renumitæ ca fiind nocivæ pentru

inimæ, fiind obositoare. Este adeværat cæ ea ridicæ ten-
siunea, accelereazæ ritmul inimii øi face sæ se secrete adre-
nalinæ. Sæ subliniem cæ mai degrabæ partenerele sunt
angoasate de efectele nocive, cæci au auzit tot felul se
poveøti despre morfli subite în timpul coitului. La drept
vorbind, o relaflie sexualæ „medie“ corespunde urcatului
a douæ etaje, ceea ce nu este un efort excesiv. Chiar cardio-
logii recomandæ cardiacilor øi în special celor cu boli coro-
nariene sæ aibæ o activitate fizicæ (marø, jogging, sporturi
uøoare) în scopul de a menfline inima într°o stare bunæ de
funcflionare. Îøi consilieazæ pacienflii sæ°øi continue viafla
sexualæ cu moderaflie, desigur, færæ a cæuta performanfle.
Fac excepflie insuficienfla cardiacæ severæ (edeme ale
membrelor inferioare, edeme ale plæmânilor, tahicardie,

sufocare) care trebuie sæ se abflinæ de la orice efort, dar
nu sunt interzise mângâierile, særuturile øi alte manifestæri
de senzualitate øi tandrefle.
În domeniul afecfliunilor coronariene, atât de ræspândite,
temerile pacienflilor sunt cele mai mari: în acest caz, teama
cea mare este moartea subitæ. În realitate statisticile aratæ
cæ activitatea sexualæ nu este responsabilæ decât de un
infarct din o sutæ. Riscul este mai mic la bærbaflii care
practicæ o activitate fizicæ regulatæ sau care fac dragoste
mai des, cæci inima este antrenatæ. Cardiologii le vor reco-
manda cardiacilor coronarieni sæ°øi urmeze viafla sexualæ,
cu condiflia sæ nu facæ excese.
Adeseori pacienflii coronarieni sunt atinøi de disfuncflii
erectile, cæci nu doar arterele coronariene suferæ, ci toate
vasele din corp øi implicit cele ale penisului. Dar, acum
o øtifli, nu se recomandæ sæ se administreze un IPD (Viagra)
unui coronarian deoarece un astfel de bolnav este tratat
cu derivafli nitrafli, care nu sunt compatibili cu inhibitorii
(risc de accident grav). Tratamentul în cazul unui coro-
narian este injecflia intracavernoasæ.
Bænuifli cæ cel mai bun mijloc de relaflie sexualæ este în
acest caz mângâierea interioaræ, care se poate practica cu
puflinæ obosealæ øi multæ voluptate.
Afecfliunile prostatei
Dupæ 55 de ani, un bærbat din doi suferæ de hipertrofia

prostatei (creøtere în volum), unul din trei are un adenom
de prostatæ (adicæ o tumoare benignæ) øi unul din zece
are un cancer. Cancerul prostatei este ca frecvenflæ al doilea
la bærbat.
382 Gérard Leleu
Toate afecfliunile prostatei se manifestæ prin urmæ-

toarele semne:
• Urinare: poliurie (dorinflæ de a urina frecvent øi emisie
de mici cantitæfli de urinæ) øi disurie (dificultæfli de uri-
nare, jet slab, necesitând efort de împingere)
• Sexuale: ejaculare dificilæ, chiar dureroasæ, orgasm de
micæ intensitate øi rar tulburæri de erecflie.
Adenomul de prostatæ øi cancerul ar trebui sæ fie de-

pistate înainte de a se manifesta cæci, cu cât sunt mai
repede reperate, cu atât vor fi mai simplu de tratat. Pentru
aceasta se recomandæ ca în fiecare an sæ se procedeze la
analize a dozajului PSA, un examen tuøeu rectal øi o
ecografie.
PSA: valorile de referinflæ în micrograme pe litru sunt:
Bærbat mai tânær de 50 de ani, mai mic de 2.
Bærbat între 50 øi 59 de ani, mai mic de 3,5.
Dacæ la aceste examene se descoperæ o tumoare, o

biopsie va preciza dacæ este vorba de adenom sau de un
cancer. Dacæ este adenom, operaflia va înlætura o parte din
prostatæ care confline tumoarea, dacæ este vorba de un
cancer, intervenflia va înlætura toatæ prostata øi canalele
seminale. Atunci când cancerul a cuprins vezica, rectul sau
ganglionii satelifli, intervenflia va avea un spectru mai larg
necesitând øi tratamente complemenare (radioterapie etc.).
Ce consecinfle au aceste intervenflii asupra vieflii sexuale?
Dacæ nervul care comandæ acfliunea erectilæ a fost înlæ-
turat odatæ cu tumoarea sau dacæ a fost alterat accidental
în cursul intervenfliei, erecflia nu va mai fi posibilæ. Acest
risc este mai mare în cazul cancerului decât în al adeno-

mului. În cazul în care canalele seminale au fost înlæturate,
nu va mai avea loc ejacularea (în cazul cancerului); chiar
dacæ nu au fost scoase, ejacularea nu va mai apærea cæci
ea va avea loc în miøcare retrogradæ în vezicæ (în cazul
adenomului). Dar în toate cazurile, orgasmul ræmâne
posibil færæ ejaculare. N.B. Câteodatæ nervul erector nu
a fost decât atins øi erecflia va reveni dupæ un timp, câteva
sæptæmâni.
Absenfla erecfliei spontane se trateazæ prin injecflii intra-
cavernoase care se aratæ a fi foarte eficiente øi care ar trebui
efectuate în cel mai scurt timp. În 95% din cazuri se resta-
bileøte o sexualitate valabilæ.
Dimpotrivæ, dacæ se impune radioterapia, ea comportæ
riscul deteriorærii organelor interne øi agravarea tul-
burærilor de erecflie.
Orice intervenflie în apropierea nervului erector, adicæ
la vezicæ sau la rect, poate antrena ablaflia definitivæ sau
lezarea lui øi deci poate provoca aceleaøi tulburæri
erectile.
Ce sæ credem despre medicamentele

antiîmbætrânire?
Orice mæsuræ care îøi propune prevenirea sau reduce-

rea îmbætrânirii este favorabilæ unei bune sænætæfli sexuale.
Înainte de orice, trebuie sæ avefli o dietæ sænætoasæ (ali-
mente care conflin omega 3 naturali), o bunæ igienæ de
viaflæ (nu tutunului, alcoolului, drogurilor) øi practicarea
unei activitæfli fizice regulate. Antioxidantele sunt de ase-
menea recomandate, este bine sæ se facæ cure de: Seleniu,
384 Gérard Leleu
Provitamina A, Vitamina E. Zincul este recunoscut a fi

favorabil funcflionærii testiculelor.
Ce sæ credem despre hormonul DHEA inventat de fran-
cezul Emile Beaulieu care ar fi substanfla antiîmbætrânire
øi regeneratoare a funcfliilor intelectuale øi sexuale? În
Statele Unite este læudat, autorizat øi folosit. În Franfla se
aøteaptæ sæ existe mai puflin recul faflæ de efectele adverse
pentru a°l autoriza.
Douæ imperative
Aøa cum am væzut, pentru majoritatea bærbaflilor prac-

tica sexualæ ræmâne valabilæ øi satisfæcætoare pânæ la o
vârstæ înaintatæ. Douæ imperative vor fi reflinute în
concluzie:
• Practicafli jocurile sexuale, sexualitatea uzându°se nu-
mai dacæ nu o folosifli. Cu cât facefli mai rar dragoste,
cu atât vefli avea chef sæ o facefli mai rar, erecflia aflân-
du°se în pericol. Sexul frecvent menfline „forma sexualæ“
ca øi forma fizicæ øi psihicæ.
• Schimbafli°væ ideea de erotism. Sexualitatea voastræ va
trebui sæ træiascæ altfel decât în obsesia de a penetra,
este nevoie de mai multæ senzualitate, creativitate, mai
multæ tandrefle øi va trebui sæ se extindæ la tot corpul.
Rafinafli°væ mai ales mângâierile øi særuturile.
32
Cuvântul este de aur
Î
n faza de început a relafliei sentimentale, cei doi sunt
atât de plini de dragoste øi de dorinflæ, cæ nu au nimic
a°øi spune, sunt fericifli, ce spun eu, îmbætafli de tot
ce li se întâmplæ. Øi apoi sunt una (fuziunea) øi se simt
atât de asemænætori (mitul sufletelor-pereche). Apoi, dacæ
se spun cuvinte, sunt expresii spontane inspirate de aceeaøi
beflie.
Dar evident, dupæ o perioadæ de timp, fiecare membru
al cuplului îøi va redescoperi personalitatea øi va redeveni
o persoanæ diferitæ: diferitæ în privinfla sexualitæflii sale (am
væzut asimetriile care existau între sexualitatea femininæ
øi cea masculinæ), diferitæ în privinfla libidoului (unul având
multæ dorinflæ, celælalt mai puflinæ), diferitæ în privinfla
structurii psihice, rezultantæ a educafliei, a sensibilitæflii,
a senzualitæflii, a nevrozelor, a obiceiurilor sexauale etc.
Aceste douæ lumi care se întâlnesc trebuie sæ°øi vorbeascæ
pentru a se înflelege, pentru a coopera, pentru a se ajusta,
a se armoniza pe toate planurile inclusiv pe cel sexual.
Bineînfleles, iubirea øi dorinfla au aruncat un pod peste
marea care separa cele douæ insule, fæcând sæ se creadæ
386 Gérard Leleu
cæ nu existau neînflelegeri. Dar, din cauza diferenflelor care

încep sæ aparæ încetul cu încetul, problemele vor izbucni.
Atunci va fi necesar sæ se stabileascæ un alt pod care este
comunicarea: sæ°øi vorbeascæ unul altuia øi fiecare sæ°l
asculte pe celælalt pentru a face înflelese diferenflele øi a
aplana diferendele.
A vorbi despre dragoste øi sex
În materie de sexualitate, cuvântul se spune cæ este de

aur øi tæcerea mortalæ. Or, este un domeniu în care se
vorbeøte puflin sau nu destul de precis sau de profund.
De ce? Din pudoare, din ruøinea care învæluie activitatea
sexualæ de secole, impunând tæcerea asupra acestui subiect.
Øi mai ales din teamæ: bærbatul se teme a se pune într°o
poziflie inferioaræ faflæ de femeie, care va fi liberæ sæ°i sa-
tisfacæ sau nu dorinfla sexualæ. Øi în poziflie de slæbiciune,
cæci dezvæluindu°øi nevoia înseamnæ a°øi dezvælui sensi-
bilitatea øi fragilitatea. Cât despre femeie, dacæ ea nu în-
dræzneøte sæ cearæ, este pentru a nu trece drept o femeie
uøoaræ cu un trecut încærcat sau din frica de a nu°øi vexa
partenerul care ar putea sæ°i interpreteze cererea femininæ
ca pe un semn al incompetenflei sale.
Øi apoi existæ credinfle care se opun dialogului.

„Când te iubeøti nu ai nevoie sæ°fli vorbeøti, ghiceøti ce
vrea sæ°fli spunæ celælalt, te înflelegi færæ cuvinte...“ Cu acest
joc de ghicitori ai mai mult de pierdut decât de câøtigat.
„Fericirea sexualæ vine de la sine, ne este datæ, este
dintr°odatæ øi perfectæ.“ Acest lucru înseamnæ sæ ignori
diferenflele dintre fiinfle øi sæ ignori lenta revelaflie a
sexualitæflii femeii, care nu începe sæ°øi câøtige maturitatea

eroticæ decât dupæ 5 sau 10 ani de practicæ, cel mai adesea.
Din pæcate, aceastæ absenflæ a dialogului va avea con-
secinfle grave: ea face imposibil orice progres în domeniul
sexual. Or, aceasta nu este întotdeauna optimæ încæ din
prima zi. În lipsæ de cuvinte, relaflia se pierde øi se uzeazæ,
cu efectele bine øtiute: infidelitate, rupturæ...
Din fericire, emanciparea sexualæ a început sæ dezlege
limbile. Doamnelor, vorbifli despre insatisfacfliile voastre
sexuale: „Mi°ar plæcea sæ mæ mângâi aøa“, pentru a nu
se transforma în frustræri grele. Vorbifli°i de insatisfacfliile
voastre: „Gæsesc cæ eøti prea rapid“, altfel ele se vor trans-
forma în resentimente. În liniøte, nu doar cæ cei doi parte-
neri nu progreseazæ, ci se øi îndepærteazæ unul de celælalt,
se înstræineazæ imperceptibil unul de altul øi cuplul se
distruge. Neîmpærtæøind°øi aspirafliile, dorinflele, unele
fantasme, complicitatea dispare. A nu°øi vedea recunos-
cute nevoile face sæ aparæ un sentiment de solitudine în
fiecare. Vorbifli, doamnelor...
... pentru a informa: spunefli°væ gusturile, facefli cu-
noscute dorinflele, cerefli anumite mângâieri. „Îmi place,
spune un bærbat, când o femeie îmi spune care°i sunt
dorinflele.“ Invers, din ce în ce mai mulfli bærbafli spun ceea
ce le°ar plæcea sæ le facæ partenera lor øi femeile se bucuræ
pentru acesta.
... pentru a cælæuzi mâna sau miøcærile celuilalt, astfel
încât sæ obflinefli cea mai bunæ plæcere posibilæ. Fiecare
dintre noi øtie ce°i place cel mai mult, øtie unde°i sunt
plasate zonele erogene preferate.
... pentru a væ exprima plæcerea, ceea ce are efectul de
a væ încuraja partenerul øi de a°l excita. „Mæ excitæ la maxi-
mum când partenera îøi manifestæ færæ rezerve plæcerea.
388 Gérard Leleu
Øi lipsa de plæcere, disconfortul vostru sau durerile, bine-

înfleles.
... pentru a mulflumi øi felicita. Vefli obfline mai multe
progrese de la iubitul vostru, læudându°l. Nevoia de mul-
flumiri a bærbatului nu se naøte dintr°un banal narcisism,
este o nevoie de recunoaøtere legitimæ øi apoi øtim care
sunt neliniøtile bærbatului de azi în privinfla capacitæflilor
sale de a o satisface pe femeia nouæ.
În concluzie, verbalizarea aøteptærilor øi plæcerii creeazæ
øi întæreøte complicitatea între amanfli.
Sæ ne alegem cuvintele pentru a spune
Modul în care comunicafli este foarte important. Putem

spune tot, dar nu oricum, mai ales în domeniul sensibil
al sexualitæflii. Reflinefli aceste sfaturi care væ vor fi de folos.
Folosifli cuvinte simple: „Da, este bine.“ „Îmi place când

îmi faci asta.“ „Mai încet, mai tare, mai repede, mai încet,
mai sus, mai jos, la dreapta, la stânga mai vreau, conti-
nuæ, opreøte°te.“ Câte plæceri ratate pentru un cuvânt care
nu a fost spus. „Dacæ femeile ar vorbi, am fi mai puflin
pæræsifli de ele, spune un bærbat, sau am fi mai puflin res-
pinøi“. „Dacæ bærbaflii ne°ar spune ce le place, nu ne°am
simfli aøa confuze în fafla lor“. Pentru multe femei bærba-
tul este un necunoscut.
Folosifli cuvinte pozitive, arætafli°i calitæflile, øi nu ceea
ce nu este bine. Spunefli°i „când mi°ai fæcut asta era mai
bine“ spunefli°i ce sæ facæ øi cum sæ facæ. Abflinefli°væ sæ
folosifli cuvinte grele øi nu punefli pe tapet un trecut
tensionat.
Folosifli cuvinte blânde, tandre, murmurate la ureche,

cuvinte respectuoase. Nu folosifli cuvinte vulgare, mur-
dare. Am spus de ce bærbatul vrea sæ vadæ în femeie o
prostituatæ øi nu o madonæ, pentru a nu fi inhibat de
emoflie, adoraflie, fascinaflie. Am væzut cæ, odatæ cu bærba-
tul de azi, aceasta nu mai este o atitudine cultivatæ. Fifli
clare øi precise în formularea dorinflelor voastre. Respec-
tafli°i ræspunsul, chiar dacæ este negativ: un refuz nu este
un afront, este expresia unei dorinfle neîmpærtæøite încæ.
Într°adevær, dialogului sexual trebuie sæ°i aplicafli regulile
generale ale unei bune comunicæri.
Sæ øtifli sæ spunefli „eu“ interzicându°væ „tu“. Eu expri-
mæ dorinfla dumneavoastræ, informeazæ partenerul; tu
judecæ, acuzæ, devalorizeazæ, ceea ce nu îl incitæ a face mai
bine, dimpotrivæ, îl blocheazæ.
A øti sæ asculfli: este la fel de important sæ asculfli ca øi
sæ vorbeøti, mai mult, trebuie sæ auzi øi sæ flii cont de ceea
ce a spus celælalt.
Concluzii
În marø spre
a treia civilizaflie
B
ærbatul vechi era rezervat. „Un bærbat cinstit nu°øi
aratæ plæcerea“ era aplicaflia legii generale care voia
ca un bærbat viril sæ nu°øi dezvæluie emofliile, mai
ales dacæ acestea îl aruncæ în braflele unei femei. Bærbatul
de azi nu ezitæ sæ°øi exprime plæcerea øi sæ°øi facæ auzite
cererile. Totuøi, el pæstreazæ gustul pentru verbul raflional
øi tehnic care caracterizeazæ conversaflia masculinæ.
Întrebærile sale pot indispune femeile: „Îfli place asta
sau asta? Aøa este bine?“ Intenflie læudabilæ, dar ar putea
sæ se mulflumeascæ cu intuiflia øi sensibilitatea sa øi sæ în-
cerce sæ interpreteze semnele multiple øi evidente pe care
femeia le afiøeazæ, în loc sæ o enerveze cu tonele de între-
bæri. Dar ceea ce indispune cel mai tare femeia este
debrifing°ul de la sfârøitul partidei. Femeia trebuie sæ
înfleleagæ cæ el crede cæ este bine sæ facæ asta øi trebuie sæ°i
explice ceea ce i°ar plæcea ei, profitând de euforia acestor
momente de extremæ apropiere, chiar de unitate.
Dacæ partenerii — bærbatul øi femeia — ar spune exact
ceea ce le°ar plæcea øi ar exprima færæ niciun fel de reflinere
ceea ce simt, fiecare ar obfline satisfacflii mai mari. Pentru
cæ nu øtie ceea ce aøteaptæ femeia, bærbatul îi oferæ tehnicæ.

Øi din lipsæ de informaflii venind de la bærbat, femeia, dacæ
mi se permite sæ o spun, nu øtie cum sæ°l ia.
Din fericire, progresæm. Ne aflæm în marø spre a treia
civilizaflie, care va deveni o alianflæ fericitæ øi armonioasæ
între femeie øi bærbat. Momentul este propice, dupæ o
perioadæ de revoltæ legitimæ. Femeile încep sæ°øi spunæ
cæ „bærbaflii ar însemna fericirea, pânæ la urmæ, dacæ ar
putea sæ se schimbe“. Øi bærbaflii chiar se schimbæ cæci
recunosc øi ei cæ patriarhatul este un sistem crud øi pentru
ei, øi pentru femeie. Este domeniul violenflei, al ræzboiului,
al banilor a cæror primæ victimæ sunt chiar ei, este o socie-
tate care°i priveazæ de ce este mai bun din ei înøiøi (sensi-
bilitate, senzualitate, tandrefle). Femeia, ca øi bærbatul,
doreøte sæ punæ punct ræzboiului sexelor, sæ se reconci-
lieze øi sæ creeze o relaflie nouæ, care de acum înainte ne
este la îndemânæ.
Bibliografie
Cærfli
Géraldine, Adam, Anne Dufour, Sea, Sex and Fun, Editura Leduc.s
Robert Bly, L’homme sauvage et l’enfant, Editura Seuil.
Guy Corneau, Père manquant, fils manqué, Editions de l’Homme.
Didier Dumas, La sexualité masculine, Editura Hachette, Colecflia
Pluriel.
Nancy Friday et Théo Carlier, Les fantasmes masculins, Editura
Robert Laffont.
René Nelli, L’erotique des troubadours, Editura Privat.
Anthony Pietropinto, Rapport sur la sexualité de l’homme,
Editura Belfond.
Stendhal, De l’amour, Editura Gallimard, Colecflia Folio.
Gilbert Tordjman, La femme et son plaisir, Editura Londreys.
Gérard Zwang, La fonction érotique, Editura Robert Laffont,
Pierre Belfond.
Reviste øi sondaje
Revista Recto°Verseau nr. 160, CP 12–1680 Romont.
Psychologies Magazine, octombrie 2005, articolul lui Xavier
Poudat.
Ancheta IPSOS 2005 pentru l’Observatoire Vania despre „Inti-
mitatea femininæ væzutæ de bærbafli“.
Ancheta ACSF citatæ de Ronald Virag în Le sexe et l’homme,
paginile 129 øi 142, Editura de livre de poche.
Anexe
394 Gérard Leleu
Canal deferent
Vezicæ
Veziculæ seminalæ
Canal ejaculator Sfincter neted
Uretræ prostaticæ
Prostatæ
Sfincter striat
Uretræ
Uretræ penianæ
Epididim
Scrot Meatul urinar
Testicul
CÆILE SPERMATICE
Corp alb Corpi cavernoøi
Caverne
Corpi spongioøi
Uretræ
SECfiIUNE PRIN PENIS
Pubis
Muøchi bulbo-spongios Penis
Muøchi ischio-cavernoøi Muøchi pubo°coccigian

Muøchi transversal Nodulul central
al perineului
Muøchiul anusului Anus
Sfincter anal
Coccis
SECfiIUNE PRIN PERINEU
Punct de
non-retur
PLÆCERE
Ejaculare Ejaculare
precoce normalæ
ORGASM OBIØNUIT
Puncte de
non-retur
PLÆCERE
Orgasme færæ ejaculare Orgasme cu

sau pre-orgasme ejaculare (facultativ)
ORGASME MULTIPLE PRIN REfiINEREA EJACULÆRII
Meat urinar
Gland
Punctele de primæ amplitudine
1. Frenul sau clitorisul bærbatului
2. Coroana
Trunchiul 3. Inserflia prepuflului
penisului
Punctul A
Scrot
Punctul B
Perineu
Punctul H
Anus
PUNCTELE EROGENE ALE PENISULUI

PP - Barbatul de Azi Explicat Femeilor - Gerard Leleu PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PP - Barbatul de Azi Explicat Femeilor - Gerard Leleu PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Coordonarea colecﬂiei:

Vasile Dem. Zamfirescu

Traducere din limba francezæ de

Descrierea CIP a Bibliotecii Naﬂionale a României

I. Mihæilescu, Corina (trad.)

© 2006 LEDUC.S Éditions

Copyright © Editura Trei, 2009,

Concluzii: În marø spre a treia civilizaﬂie.............................390

Cum sunt extrem de sensibil (øi sentimental), femeile

pærere, o femeie modernæ nu mângâie“. Odatæ convor-

lungul timpului, au reprimat sexualitatea femeii øi i°au

Nicio femeie nu va øti vreodatæ ceea ce simte un bærbat

Foarte multe credinﬂe deformeazæ viziunea pe care

Bærbatul este centrat pe penis. Este foarte adeværat cæ

Bærbatul are o sexualitate superficialæ. Sexul bærba-

aforismul lui Paul Valéry: „Lucrul cel mai profund în om

Sexualitatea bærbatului este simplæ, chiar simplistæ.

Sexualitatea bærbatului este ceva solid. Færæ îndoialæ,

Gary øi Ernest Hemingway sunt exemple ilustre. Niciun

Bærbaﬂii nu se gândesc decât la asta. Totuøi, dupæ Ra-

Bærbatul este depozitarul trecutului sæu. Øi al trecutului

ei mai mulﬂi dintre bærbaﬂi au o sexualitate de

Aﬂi spus „primatæ“

Mai întâi, masculul a moøtenit de la stræmoøii sæi pre-

comportament sexual expeditiv: când coborau din copaci

Øi bærbatul a preluat puterea

Multæ vreme — zeci de mii de ani înainte de Iisus

umane. De atunci a început — cu 20 000 de ani înainte de

Simpla vedere a sexului femeii face sæ aparæ o mulﬂi-

puﬂin terifiante, dintre care amintim faimosul vagin cu

1 Stæpânæ, învæﬂætoare øi amantæ (n. trad.).

ilustratæ de toate femeile fatale inventate øi puse în scenæ

În faﬂa acestor spaime, civilizaﬂiile orientale au gæsit cæi

În faﬂa acestor spaime, masculii din Occident au ales

legendei pæcatului originar, — ceea ce a permis øi detur-

În drum spre eliberarea bærbatului

În prezent, træim o etapæ capitalæ din istoria omenirii,

Viaﬂa intrauterinæ a bæiatului reprezintæ experienﬂa

Pæræsind burta mamei, copilul se aflæ în faﬂa altei fu-

Învæﬂarea plæcerii øi a fericirii

În braﬂele mamei, copilul va descoperi toate plæcerile

Sunt plæceri ce se nasc la nivelul penisului. Se obﬂin

Copilæria este perioada în care copilul, cu ajutorul

Bæiatul o iubeøte pe mama?

Într°o primæ etapæ, bebeluøul nu°øi poate iubi mama

Bæiatul o doreøte pe mamæ?

Încæ de la naøtere, bæiatul are o sexualitate vie, simte

idealæ, fuzionalæ, necondiﬂionatæ, pretinzând de la celælalt

copilul va deveni bærbat: le va iubi pe femei cu furie cæci,

Mama este omnipotentæ, poate sæ dea sau sæ refuze

O mamæ curæﬂæ øi øterge penisul fiului sæu. Copilul

Pânæ aici! Nu sunt mama ta!

Relaﬂia cu mama lasæ la bæiat multe amprente im-

se ræzbuna din cauza frustrærilor suferite. Tot ceea ce i se

Ieøirea din ataøamentul afectiv øi senzual faﬂæ de mamæ

A încælca morala mamei fæcând contrariul a ceea ce ea

Autoerotismul, altfel spus masturbarea, în special când

Ajunge sæ creadæ cæ, hotærât lucru, mama nu pricepe nimic

Pânæ atunci bæiatul o considera pe mamæ ca fiind un

femeie, tatæl se va introduce în diada mamæ°bæiat øi°l va

Detaøarea de universul feminin

Pentru a°øi dobândi virilitatea, bæiatul trebuie sæ pæræ-

Refuzul feminitæﬂii este un element constitutiv pentru