Leonardo Fibonacci

Nascut in anul 1170 in Pisa, Leonardo Fibonacci a fost un matematician italian

considerat de opinia generala drept “cel mai inzestrat matematician din Occidentul Evului
Mediu”.Acesta a tratat teoria ecuațiilor de gradul al doilea, progresii, sume de serii,a
interpretat numerele negative și le-a introdus în algebra, a stabilit valoarea lui π ca fiind
864/275.
El a fost fiul lui Guglielmo Fibonacci, un negustor italian instarit. Acesta detinea un post
de conducere in domeniul comercial in Bugia, un port la est de Alger, in sultanatul dinastiei
Almohad din Africa de Nord. Calatorind si lucrand impreuna cu tatal sau, Leonardo a avut ocazia
sa invete limba araba si despre sistemul numeral hindus-arab.
In acea vreme, Europa inca folosea numerele romane. Leonardo Fibonacci a realizat
repede ca aritmetica cu ajutorul cifrelor hindu-arabe este mult mai simpla si eficienta decat cea
cu cifrele romane. El a calatorit in multe tari de pe tarmul Marii Mediterane, printre care Egipt,
Siria, Bizant, Sicilia si Proventa, pentru a studia matematica cu profesori importanti de origine
araba din acele vremuri. Astfel, Leonardo Fibonacci ajunge sa cunoasca algebra lui Al-
Khwarizmi, unul dintre primii clasici ai Islamului si un savant al scolii din Bagdad.
În cartea Liber Abaci ("Cartea abacului", 1202), Fibonacci introduce cifrele arabe. Cartea
descrie o enumerare cu cifre cuprinse de la 0 la 9 cărora le conferă câte o valoare separată.
Cartea a relevat importanța practică a noului sistem de numărare, folosind multiplicarea
structurală și fracțiile egiptene, prin aplicarea sistemului în evidența contabilă la conversiile
greutăților și a măsurilor, la calculul dobânzii, la schimbul valutar, precum și la alte aplicații de
acest gen.

Ce este sirul lui Fibonacci?

Prin cartea sa, Liber Abaci, Fibonacci a introdus in cultura occidentala un sir de numere,
unde fiecare numar din sir era suma a doua numere anterioare. Acest sir nu a fost insa
descoperit de catre Fibonacci, matematicienii indieni fiind familiarizati cu acesta inca din secolul
al 6-lea. Sirul incepe astfel: 1, 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34, 55, 89, 144, 233, 377, 610, 987, etc. In
cartea sa Fibonacci a folosit acest sir pentru a explica rata de inmultire a iepurilor.
Corelatia suprema, sau fractia dintre doua numere consecutive Fibonacci, a fost folosita
in arta Renascentista foarte mult, pentru ca aceasta facea ca opera sa fie placuta celui care o
privea. Artistii tineau cont de Spirala lui Fibonacci (o reprezentare grafica a Sirului lui Fibonacci)
si in functie de ea isi asezau elementele si punctele de interes dintr-o pictura.
Cum gasim sirul lui Fibonacci in natura?
Nu totul din natura se ghideaza dupa sirul lui Fibonacci, insa intalnim aceste elemente
foarte des. Numere din sirul lui Fibonacci se intalnesc in modul in care sunt distribuite
semintele in miezul fructelor, in numarul de petale pe care le are o floare, in felul in care sunt
asezate crengile unor copaci si cochilia melcului.