FRANOIS VITE

( 1540 1603)

Viata lui Franois Vite :

Vite a studiat dreptul la Universitatea Poitiers iar in anul 1560 a primit o
diploma de licentiat in drept. Profeseaza in acesta doar pentru patru ani, dupa care
intra in serviciul unei importante familii nobiliare. Vite fusese angajat ca si consilier
dar urma sa se ocupe si de educatia fiicei familiei - Catherine d'Aubeterre, care va
deveni mai trziu Catherine of Parthenay. In 1573, dupa cativa ani petrecuti in Paris,
a fost numit consilier in Guvernul Marii Britanii, care isi avea sediul la Rennes.
Vite a fost numit de Henry al III-lea prim-consilier regal la 25 martie
1580 i a fost ataat parlamentului n Paris. Dup asasinare lui Henry al III-lea, de
catre un calugar, Vite a fost n slujba lui Henry al IV-lea. Vite a fost foarte
cunoscut pentru abilitile sale matematice la acel timp i ca un loial susintor al
regelui Henry al IV-lea.
Vite a continuat s-i fie slujba al lui Henry al IV-lea n Paris pn n 1597 cnd s-a
ntors n oraul su natal Fontenay-le-Comte. Doi ani mai trziu s-a rentors n Paris,
din nou n serviciul lui Henry al IV-lea, dar a fost dat afar de acesta pe 14
decembrie 1602. A murit exact un an mai trziu.

Absorbit de muncile oficiale, Vite n-a avut n viaa sa dect dou perioade

de rgaz relativ cnd a fcut marile sale descoperiri matematice: 1564-1568 i

1584-1589.
Contribuiile tiinifice au fost iniiate prin lucrri de astronomie i trigonometrie:
Harmonicum coelesta (netiprit) i Canon mathematicus seu ad triangula
(publicat ntre 1571/79); aici, aplicnd procedeul lui Arhimede (sec. 3 .e.n.) la un
poligon cu 3 2 (= 393 216) laturi, a stabilit valoarea numrului Pi cu 9 zecimale
exacte.
Lui i se datoreaz formulele sumei i diferenei a dou sinusuri sau cosinusuri,
precum i formulele care leag sin(nx) i cos(nx) de sin x i cos x (pn la n = 10); e
de menionat c Vite a introdus prima dat funciile trigonometrice n algebr.
A rmas celebru mai ales prin transformarea complet a algebrei, unde a
introdus literele pentru a reprezenta mrimi, a efectuat operaii cu expresii
algebrice, a dat rezolvarea aproximativ a ecuaiilor numerice (n 1600).
Prin introducerea calculului literal n lucrarea Artem analyticam isagoge (1591) a
lrgit n mod considerabil cunotinele asupra proprietilor ecuaiilor algebrice;
astfel, a stabilit dependena ntre coeficienii unei ecuaii i rdcinile ei (relaiile lui
Vite).
Tot lui i se datoreaz i formula n care, ntia oar, apare un produs infinit
convergent; de asemenea, la el se ntlnete i ideea transformrii prin polare
reciproce.

Formulele lui Vite :

n matematic, formulele lui Vite sunt relaiile dintre coeficienii unei ecuaii
algebrice i rdcinile acesteia.
Dac :

este un polinom de gradul

cu coeficieni numere complexe (deci
sunt numere complexe cu
sunt rdcinile sale,
atunci :

Aceste relaii au fost stabilite de Franois Vite n 1591 i se mai numesc i relaii
ntre rdcini i coeficieni.

OBSERVATII :

Relaiile nu trebuie confundate cu produsul infinit al lui Vite din trigonometrie:

Cotributia in matematica
Dei n-a fost angajat niciodat ca om de tiin sau matematician,
Vite lucrase deja n domeniul matematicii i astronomiei i prima sa publicaie n
domeniul matematicii apare la Paris n 1571:Canonen mathematicum, o carte de
trigonometrie care cuprindea mai multe formule pentru sinus si cosinus, tabele,
formule de construcie al acestor tabele i detalii cum se rezolv triunghiul plan i
cel sferic.

Vite a introdus prima notaie algebric n cartea sa In artem analyticam

isagoge, publicat n Tours n 1591. Titlul crii reprezint mai mult un joc de
cuvinte, nsemnnd de fapt Introducere n arta analiticii. Astfel, acesta a introdus
o noua stiinta care combina rigurozitatea geometriei antice cu operativitatea
algebrei. Aceasta asrta analitica se doarea a fi atat de puternica incat sa nu lase
nicio problema nerezolvata: Nullum non problema solvere.

n tratatul su In artem analyticam isagoge Vite demonstreaz

valoarea simbolurilor introducnd litere necunoscute. El a sugerat s se foloseasc
simboluri pentru cantiti, cunoscute sau necunoscute. El a folosit vocale pentru
necunoscute i consoane pentru cantiti cunoscute. Convenia ca literele de la
nceputul alfabetului s reprezinte cantiti cunoscute, n timp ce literele de la
sfrit s reprezinte cantiti necunoscute, a fost introdus mai trziu de Descartes
n lucrarea sa La Gometrie. Aceast convenie este utilizat astzi.
Vite a fcut multe mbuntiri n teoria ecuaiilor. El s-a limitat la
condiii de omogenitate a dimensiunilor. Problema e c dac noi cutm soluia
ecuaiei x3+x=1, atunci cutm o soluie care nu are sens matematic. X3 reprezint
un cub, pe cnd x reprezint o dreapt i nu are sens s adunm un obiect
tridimensional cu unul ntr-o singur dimensiune. Vite a cutat soluia unei ecuaii
de forma A3+B2A=B2Z, unde, folosind convenia, A reprezenta necunoscuta i B i
Z erau cunoscute. Dimensiunile acum erau corecte fiecare termen fiind
tridimensional. El a prezentat metode de rezolvare a ecuaiilor de grad doi, trei i
patru. El tia legturile dintre rdcinile pozitive ale ecuaiei i coeficienii diferitelor
puteri ale cantitilor necunoscute. Trebuie remarcat c cuvntul coeficient este
atribuit lui Vite. Cnd Vite a aplicat metode numerice de rezolvare a ecuaiilor pe
care le-a conceput n lucrarea De numerosa potestatum, el a dat o metod
asemntoare cu cea dat de matematicienii arabi.
Franois Vite a mai fost numi tatal criptanalizei moderne.
Criptanaliza reprezinta studiul metodelor de obinere a nelesului informaiilor
criptate, fr a avea acces la informaia secret necesar n mod normal pentru
aceasta. De regul, aceasta implic gsirea unei chei secrete. ntr-un limbaj nontehnic, aceasta este practica spargerii codurilor.

In timpul razboiului impotriva Spaniei, trupele spaniole

foloseau, pentru a mentine confidentialitatea datelor, un sistem de coduri care
continea ma mult de 500 de simboluri. Vite era folosit de regele Henry al IV-lea
pentru traducerea mesajelor primite prin scrisori criptate. O scrisoare trimisa de un
ofiter de legatura: Juan de Moreo catre Philip al II-lea al Spaniei a ajuns in mainile lui
Henry al IV-lea. Lui Vite i-a luat ceva timp s creeze un cod . La nceput el a fost n
stare s-i traduc doar cteva pri din mesaj lui Henry al IV-lea, dar a reuit s-i
trimit lui Henry al IV-lea la data de 15 martie 1590 ntregul mesaj. Franois Vite
decriptase si inainte o serie de scrisori pentru regele Henry al III- lea. In 1589,
acesta a descifrat cateva scrisori secrete ale Ligii Catolice si ale altor inamici ai
regelui.
Franois Vite a introdus limbajul fromulelor in matematica
A folosit predominant metoda algebrica in rezolvarea problemelor
Este considerat fondatorul algebrei moderne.