Numerele Fibonacci sunt definite prin următoarea relație de recurență:

F0=0, F1=1, Fn=Fn-1+Fn-2 A=π r 2

Astfel, fiecare număr Fibonacci este suma celor două numere Fibonacci anterioare, rezultând
secvența:

0,1,1,2,3,5,8,13,21,34,55,89,144,233,377,610....

După primele câteva numere din serie, celelalte au o proprietate interesantă: raportul dintre un
număr al șirului și următorul număr din șir tinde spre 0,618; de exemplu raportul dintre 34 și 55
este aproximativ 0,618.

De asemenea, raportul dintre un număr al șirului și cel aflat cu două poziții după el este
aproximativ 0,382. De exemplu: 55/144 ≈ 0,382.

Numere Fibonacci

Problema iepurilor

Fie data o pereche de iepuri. Se stie ca fiecare pereche de iepuri produce in fiecare luna o noua
pereche de iepuri, care la randul sau devine productiva la varsta de o luna. Sa se determine cate
perechi de iepuri vor fi dupa n luni.

Initial vom remarca istoria acestei probleme si apoi solutia ei, precum si alte probleme ce tin de
ea.

Vorbind de matematica din antichitate fiecare ar numi asa matematicieini ca Euclide,

Pytagoras, Heron s.a. Unul dintre cei mai ilustri matematicieni a Evului Mediu, de rand cu Viete,
ar fi Leonardo din Pisa, cunoscut sub numele Fibonacci (prescurtare de la filus Bonacci, adica
fiul lui Bonacci).

Fibonacci, nascut in Italia, in 1175, a fost educat in Nordul Africii, unde tatal sau detine un post
diplomatic. Revenind in Italia, in 1202 publica un tratat de matematica cu titlul "Liber abaci".
Acest tratat contine aproape toata informatia acelui timp, referitoare la aritmetica si algebra, si
care a avut un rol important pe parcursul urmatoarelor secole in dezvoltarea matematicii in
Europa. In particular, in baza acestui tratat, europenii au luat cunostinta de scrierea arabica a
numerelor, adica de sistemul de numeratie pozitional arab. La fel, in 1220 publica "Practica
geometrica", in 1225 "Liber quadratorum". Tratatul "Liber abaci" a fost reeditat in 1228. Una
din problemele discutate in "Liber abaci" este anume "problema iepurilor", (p. 123-124 in editia
anului 1228) prezentata la inceputul acestui material.

Sa trecem la rezolvarea acestei probleme.

Fie fn numarul de perechi de iepuri dupa n luni. Numarul de perechi de iepuri dupa n + 1, notat

prin fn+1, va fi numarul de perechi la luna n, adica fn, plus numarul de iepuri nou-nascuti. Cum
iepuri se nasc din pereche de iepuri cu varsta mai mare de o luna, iepuri nou-nascuti vor fi fn-
1 perechi.

Raportul de aur este un număr irațional care poate fi calculat din ecuația:

a+b a
= =y
a b

Care conduce la:

y 2− y −1=0 yy

Această ecuație algebrică de gradul al doilea are două soluții (rădăcini):

1+ √ 5
y 1= =1,6180339887 …
2

și

1−√ 5
y 2= =−0,6180339887 …
2

Algoritm
1.Introduceti n, nr0=1, nr1=1, nr2, i;
2.Citeste n;
3.{Pentru i=3, i<=n executa
{//calculam noua valoare
nr2=nr0+nr1;
//pregatim noua pereche
nr0=nr1; nr1=nr2;}
scrie nr2;}
Mulți artiști și arhitecți și-au proporționat lucrările conform raportului de aur, considerând că
acesta conferă lucrării o estetică plăcută.

În matematică acest raport are proprietăți interesante, și mai poate fi exprimat ca:

1
y=1+
1
1+
1
1+
❑

√
y= 1+ √ 1+ √1+ √ 1 … … ..
❑

În secolul V î.Hr. matematicianul grec Hippasus din Metapontum a descoperit că Φ este un

număr cu un număr infinit de zecimale, care nu prezintă nici o regularitate în repetarea lor
(adică este neperiodic, și anume irațional). El a descoperit că Φ nu poate fi exprimat ca un
raport între două numere întregi (de ex. 1/2, 3/4, 76/98, ... etc.).

În legătură cu aceasta se definește și proprietatea incomensurabilității a două numere:

 Fie a,b două numere oarecare, iar x,y numere aparținând mulțimii numerelor întregi

și y≠0;
 Dacă a/b≠x/y, oricare ar fi x și y,

 atunci a și b sunt numite numere incomensurabile.

 În caz contrar spunem că a și b sunt numere comensurabile.