Qwertyuiopasdfghjklzxcvbnmq wertyuiopasdfghjklzxcvbnmqw ertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwer tyuiopasdfghjklzxcvbnmqwerty uiopasdfghjklzxcvbnmqwertyui opasdfghjklzxcvbnmqwertyuiop Politica in viata sociala in R.

Moldova asdfghjklzxcvbnmqwertyuiopas La Politologie si structure politice europene dfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdf ghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfgh jklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjkl zxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzx cvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcv bnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbn A efectuat: Jelehovschi Gabriela C102 A verificat: dr. conf. univ. I.Vangheli mqwertyuiopasdfghjklzxcvbnm qwertyuiopasdfghjklzxcvbnmq wertyuiopasdfghjklzxcvbnmqw

Definitia politicii Teoretic, politica este tiina i practica guvernrii unui stat. Ea implic promovarea unor valori, orientri i ideologii specifice unei anumite viziuni asupra vieii i societii (rezumat din DEX). n funcie de orientarile si valorile existente in societate, directiile principale se cristalizeaza sub forma partidelor politice. Acestea sunt grupuri de oameni care militeaza pentru transpunerea in realitate a valorilor in care cred si pe care le promoveaza. Ele sunt mai mult sau mai puin pe placul cetenilor, si de aceea, sunt mai puternice sau mai slabe. Omul politic Din definiia politicii deducem c omul politic este acela care ce promoveaza public valorile n care crede pentru a le transpune in realitatea legislativa si apoi sociala. El obtine o functie politica daca este votat de cetatenii pe care se angajeaza sa-i reprezinte. Aceasta nseamn c valorile n care el crede sunt i ale celor care l-au ales, iar el lucreaza pentru transpunerea lor in practica.

Sistemul politic din Republica Moldova

Moldova, stat indipendent din 1991 este condus de un parlament monocameral compus din 101 membri, alei prin vot universal. Preedintele republicii, ales prin vot direct, numete primul ministru care la rndul su compune cabinetul de minitri i l propune spre examinare votului parlamentarilor. Ultimele alegeri politice au avut loc la 29 iulie 2009. Dup forma de guvernmnt Moldova este republica; actualmente este in vigoare o nou constituie adoptat la 29 iulie 1994, n care snt proclamate, ca valori supreme, drepturile omului, libera dezvoltare a personalitii, justiia i pluralismul. Constituia intr n standardul constituiilor elaborate i propuse de organizaiile internaionale (prima din toate OSCE), adoptate de noile republici indipendente din ex- Uniunea Sovietic. Pe lng acestea n cadrul constituiei se ntresc printre i principiile fundamentale de egalitate a cetenilor n faa legii, fr diferene de ras, naionalitate, origine etnic i lingvistic, sex, opinie, apartenen politic i origine social. Moldova este o republic parlamentar democrat. Preedintele Republicii este capul statului i este ales de Parlament, pentru o perioad de 4 ani i poate fi reales pentru 2 mandate consecutiv. Preedintele reprezint Statul i garania suprem a suveranitii, a indipendenei naionale, a unitiii a integritii teritoriale a statului. El numete Primul Ministru care la rndul su coordoneaz activitatea Guvernului. Preedintele poate nainta Parlamentului propuneri cu privire la pricipalele probleme legate de viaa poporului. De asemenea poate s se ocupe de tratative i negocieri n planul politicii externe

i s ncheie tratate internaionale din numele Republicii Moldova cu excepia ratificrii din partea Parlamentului. Preedintele Republicii este n cele din urm, capul suprem al forei armate. Moldova este o naiune multicultural. Din punct de vedere administrativ, teritoriul Republicii este mprit n raioane, orae i sate. n orae i n sate reprezentanii administraiei publice locale snt alei de popor, i deci Primarii i consilierii comunelor, exercit autonomia local, conform regulilor stabilite de lege, urmrind obiectivele legate de activitile proprii n realitate localitii. Activitatea Consiliilor Comunale ale oraelor i satelor, nc n curs de dezvoltare, este coordonat de Consiliile Raionale. Guvernul Republicii Moldova este constituit din 16 ministere i mai multe departamente care coordoneaz activitile i propunerile de lege n cadru: statistic, relaii naionale, energia i resursele, standarde i protecie civil. Ministere Minitri 1 Ministerul Afacerilor Externe i a Integrrii Europene Iurie Leanc 2 Ministerul Economiei Valeriu Lazr 3 Ministerul Finanelor Veaceslav Negru 4 Ministerul Construciei i Dezvoltrii Regionale Marcel Rducan 5 Ministerul Agriculturii i Industriei Alimentare Valeriu Cosarciuc 6 Ministerul Transporturilor i Infrastructurii Drumurilor Vasile Botnari 7 Ministerul Educaiei Leonid Bujor 8 Ministerul Sntii Vladimir Hotineanu 9 Ministerul Muncii, Proteciei Sociale, i Familiei Valentina Buliga 10 Ministerul Justiiei Alexandru Tnase 11 Ministerul Afacerilor Interne Victor Catan 12 Ministerul Aprrii Vitalie Marinu 13 Ministerul Tineretului i Sportului Andrei Pogurschi 14 Ministerul Tehnologiilor Informaionale i Comunicaiilor Alexandru Oleinic 15 Ministerul Mediului Gheorghe alaru 16 Ministerul Culturii Boris Foca

Toate democratiile liberale sunt bazate pe secularitatea guvernmntului i libertatea practicilor religioase, intr-un cuvant, separarea totala ntre biseric i statul de drept. Cu toate acestea, amprenta religioasa este prezenta si de multe ori dominanta in politica unor tari democrat-liberale, in majoritatea democratii occidentale consacrate de multe decenii. Fraza separarea ntre biseric i stat ( building a wall of separation between Church & State) este n general considerat a proveni de la scrisoarea lui Thomas Jefferson din 1802 catre baptitii din Danbury, n care s-a referit la Primul Amendament al Constituiei Statelor Unite ca baza in creatia peretelui de separare ntre biseric i stat. Fraza a fost apoi citat si este citat pana in zilele noastre de Tribunalul Suprem al Statelor Unite ale Americii. Influenta religiei in treburile statului de drept poate fi formala de obicei in statele pseudo-seculare (India, Israel), in care exista partide religioase puternice care de obicei sunt partide mici dar fara care nu se pot crea coalitii de guvernare. Alternativa este bineinteles influenta subtila (neformala), democratii in care candidatii partidelor diferite apeleaza la sprijinul bisericii majoritare pentru a accede la guvernare cred ca exemplul Statelor Unite este edificator. Religia face parte dintr-o doctrina politica care a fost in forta dupa cel de al IIlea Razboi Mondial prin consolidarea Cretin-democraiei in fostele state ale Axei, Germania si Italia. Desi Cretin-democraia isi are radacini mult mai vechi in gandirea politica Europeana, eu o consider totusi o sincrezie moderna, generata de necesitatile aliantei anglo-americane de a democratiza fostele dictaturi prin creerea unei contra-ponderi a totalitarismului fascist. Fara indoiala, metoda a fost eficienta in primul rand pentru ca fost sustinuta puternic economic si politic de administratiile de ocupatie. Cretin-democraia este considerat n multe ri europene drept o form de neoconservatorism si se intersecteaz cu conservatorismul n puncte fundamentale ale ideologiei, precum respectul fa de valorile tradiionale, credina i familia. n Europa, adversarii lor au fost n mod tradiional socialitii, fiind moderat conservatori. In mediul politic din America Latin ele tind s incline spre stnga. Cretin-democraia nu se incadreaza exact n categoriile obinuite de gndire politic, ci mai degrab include elemente comune mai multor altor ideologii politice. Cretin-democraia are n comun cu conservatorismul valorile morale tradiionale (cstorie, avort, etc), opoziia fa de secularizare, pune accentul pe lege i ordine, precum si respingerea clara si accentuat a comunismului. n contrast cu conservatorismul, sustine schimbarile majore n structura societii i nu neaprat este susinatoarea status quo-ului social. Cretindemocraia are n comun cu liberalismul sustinerea iniiativei individuale si a capitalului privat, stimulat prin taxare minimala. n contrast cu liberalismul, Cretin-democraia respinge secularismul i accentueaza faptul c individul este parte a unei comuniti i are ndatoriri fa de ea.

Din punct de vedere istoric, crestinismul politic este de origine catolica clara. Caracterul universal al bisericii catolice a promovat creerea unor curente cretin-democratice bazate pe realitati nationale. Democratia crestina a devenit o miscare promitatoare imediat ce s-a dotat cu un aparat teoretic care sa livreze un mod de a reflecta si deci de a gasi solutii la diversitatea dificultatilor prezentului. Doua documente merita amintite: Aeterni patris din 1879 si Rerum novarum din 1891. Despre primul s-a spus ca a scos din uitare doctrina tomitana (Toma de Aquino[*]), responsabila pentru viziunea supla dintre Stat si Biserica. Despre al doilea, considerat si Magna Charta a crestin-democratiei, trebuie spus ca articuleaza o viziune echilibrata intre individualismul liberal si colectivismul socialist. Efectele acestei enciclice sunt atat in plan social, cat si in cel politic. In planul social, Rerum novarum incununeaza un efort constant al mirenilor de constientizare a Papilor fata de importanta muncitorilor ca fenomen social. De asemenea, pentru prima data gandirea sociala pontificala binecuvanteaza prezenta justitiei ca mod de a trata problemele sociale. In plan politic, Rerum novarum sustine formarea organizatiilor sindicale catolice care, fapt inedit, in multe state (Germania, Olanda, SUA) atrag nu doar catolicii, dar si protestantii. Daca in prima faza, Leon a manifestat neincredere fata de posibilitatea de a organiza greve de protest, in ultima instanta el le va accepta in mare parte, sub inspiratia practicii americane a organizatiei Cavalerii muncii. Astfel, crestin-democratia se imbogateste doctrinar si practic prin favorizarea organizatiilor sindicale catolice, a unei pletore de ganditori (laici sau clerici) si a unor cercuri de studii catolice (Seminarele sociale din Franta, active si astazi). Din nefericire, cretin-democraia romaneasca, care se prefigura dupa 1989, a esuat tragic si fara mari sperante intr-un viitor cert pana in zilele noastre. n 1990, Corneliu Coposu a nfiinat Partidul Naional rnesc Cretin Democrat, ca succesor al Partidul Naional rnesc interbelic. Schimbarea de titulatur a fcut posibil integrarea n Internaionala Cretin Democrat, nsa a implicat i schimbarea radical a programului partidului. Din nefericire, infiltrat si sabotat din interiorul sau/ si din afara lui, partidul, dupa alegerile din 2000, nu a mai reuit s obin numrul de voturi necesare trecerii pragului electoral. Esecul formarii, coagularii si creerii unui electorat stabil pentru acest partid are multi parinti. Voi incerca intr-un articol viitor (dupa Anul Nou) sa analizez niste realitati interne si externe care au contribuit la acest esec. Noua incercare a lui Baconschi de a coagula o grupare doctrinara cretin democrat in PD-L are extrem de putine sanse in Romania de astazi, desi cred ca poate fi o sansa pentru un nou inceput. Personal sustin ideea si sper ca va fi o incercare care se va materializa politic.

Politica vis-a-vis de Religia din moldova

Aceste dou fenomene sociale i n zilele noastre prezint un factor determinant al funcionrii i dezvoltrii societii.Politica influeneaz diferit societatea. Izvorul nemijlocit al politicii sunt interesele oamenilor, dar n primul rind interesele grupurilor mari sociale, organizate n partide i alte formaiuni politice, grupuri etnuce, clase sociale si a.Ea se poate manifesta n calitate de arm de constrngere n mas n interesul minoritii (aceast variant ne este cunoscut din trecutul nostru recent), iar experiena rilor cu o democraie avansat demonstreaz, c poate fi si un eficient instrument de protecie a drepturilor si libertilor cetenilor, de meninere a ordinei, legalitii si echitii sociale n societate. Politica, n cele mai diverse forme este realizat de elitele politice, care la rndul su ce formeaz ca urmare, n primul rnd, a luptei pentru putere, dar mai mult, a seleciei naturale n societate a reprezentanilor ei dup valoare. Sarcina primordiala a societii n acest context, const n perfecionarea mecanismului acestei selecii. Scopul constnd n realizarea unei coagulri ale grupurilor politice interne ntr-un grup general elita politic a societii care, la rndul su ar fi n stare s elaboreze i s promoveze o politic, ce ar esprima voina consolidat a ntregii societi i care a cptat n istoria gndirii politice noiunea de interes naional. Dimensiunea caracterului uman al politicii n societate se asigura prin orientarea ei la normele moralei. prezint o sfera aparte a vieii sociale, care se bazeaz pe aprecierea tuturor faptelor i aciunilor din punct de vedere a binelui si rului, a dreptii i nedreptii. Nucleul moralei reiese din ideile umanismului, a atitudinii fa de om, ca fat de cea mai nalt i mai de pre valoare. n acest context, rolul bisericii astzi este pur i simplu de nenlocuit. Biserica, nu face politic de partid, ci urmrete nfptuirea binelui pentru toi. Practic biserica ar trebui s colaboreze cu toi credincioii indifirent de apartenena lor la un partid sau altul, fr a impieta libertatea de gndire i de voin a credincioilor, la vreme de alegeri. Promoveaz binele tuturor, dar nu indic si nu sugereaz pe cine trebuie s aleag credincioii, principial, la alegerea acelor candidai care sunt vrednici de cinste, i mplinesc principiile morale ale credinei i societii. Funciile sociale de baza ale politicii si moralei coincid. Politica ca si morala pretinde la aprarea binelui general si a dreptii sociale. Politica a aprut ca urmare a pierderii de ctre moral a funciei de reglementare sociala. Gnditorii antici nu ntmpltor priveau politica ca o ramura a eticii. Funcia moralei a remucrii contiinei, n politic este nlocuit de judecat, care formalizeaz criteriile ei sub forma de drept, ce prevede sanciuni concrete pentru nclcarea normelor acceptate n societate. Rolul i dimensiunea influenei bisericii n societate, totdeauna a fost un indicator al stabilitii, consensului social, bunei nelegeri, armoniei i succesului individual i general. Acest rol ns este n dependen i de caracterul politicii promovate la etapa istoric respectiv. La etapa crucial a determinrii

corelaiei dintre puterea laic i cea bisericeasc n anii 70 a sec. XVII, cardinalul Richelieu, prin promovarea conceptului de raison detat a reuit s situeze interesul naional mai sus de orice aspiraie religioas. Pentru prima dat n istorie interesul politic a fost legiferat ca superior i dominant celui religios. n relaiile internaionale aceasta a nsemnat nceputul procesului de formare a statelor naionale moderne, iar relaiile ntre state, privite ca relaii ntre naiuni. Statele sunt impulsionate n comportamentul su pe arena internaional de raiunea de stat, de interesele sale naionale. Acest concept la nlocuit pe cel medieval de valori morale universale. Scopul iniial consta n prevenirea dominaiei habsburgice asupra Europei, dar mai trziu a evoluat ntr-un echilibru al puterii, devenind sistem universal de organizare i funcionare a relaiilor internaionale, bazat pe principiile suveranitii i neamestec n treburile interne ale altui stat. Nu toi reprezentanii bisericii susin ca politica ca trebuie sa fie unanim cu religia ca de exemplu episcopul de Bli i Fleti, Marchel, potrivit cruia, credincioii trebuie s se roage mpotriva actualei guvernri. i enoriaii au preri mprite. n timp ce unii consider c biserica trebuie s fie separat de stat i de politic, alii spun c situaia a ajuns deja la limit. Starea Mnstirii de la Suruceni, Epistemia, a comentat cu rezerve ndemnul episcopului Marchel: Noi, monahii, ncercm cu mila lui Dumnezeu s ne cutm de ale noastre. i cred c nu ar fi corect s ncercm s punem pe cntar ceea ce a rostit un episcop. ine de competena dnsului. Enoriaii spun c au auzit apelul episcopului de Bli i Fleti, dar nu toi l susin. Eu nu a spune c ar fi corect ideea ca biserica s se implice n politic. Sunt diferite lucruri, a opinat un brbat. Dac deja i prinii, i biserica, fac aa declaraii, nseamn c a ajuns cuitul la os, a comentat o femeie. Biserica i are locul ei n sufletul omului. Dei la fel nu-mi place guvernarea de azi, dar nu are nimic biserica cu politica, a menionat o alt femeie. Pentru c l-a nemulumit o decizie a premierului Vlad Filat, episcopul Marchel a ndemnat populaia s se roage mpotriva guvernrii. Reprezentanii Mitropoliei Moldovei nu au comentat, deocamdat, declaraiile episcopului de Bli i Fleti Ministerul Justiiei propune interzicerea prin lege a imixtiunii Bisericii n politic, astfel ca niciun preot s nu aib voie s fac agitaie electoral sau s se nscrie n cursa pentru alegeri. Ministrul Justiiei, Oleg Efrim, a prezentat, 7 decembrie, proiectul n Comisia drepturile omului i relaii interetnice a Parlamentului. El a vorbit i despre schimbarea denumirii Legii cultelor n Legea privind libertatea de contiin, gndire i de religie, menionnd c adoptarea acesteia pn la sfritul anului 2011 este stabilit n Planul de aciuni RM-UE.

Arhipstorul Episcopiei de Bli i Fleti, Marchel, prezent la discuii, propune ca Moldova s mearg pe exemplele altor state din UE, unde exist religie de stat. Noi credem c Biserica Ortodox ar trebui s aib un alt statut, un statut de religie naional, a declarat arhipstorul Episcopiei de Bli i Fleti. Soarta proiectului de lege va fi decis sptmna viitoare. La Comisia parlamentar pentru drepturile omului mai sunt ateptate propuneri de mbuntire a legii.