ABORDRI INTERDISCIPLINARE ALE MATEMATICII

Moto: Invatand matematica inveti sa gandesti ! Grigore Moisil Prof. Chirica Mirela Liceul Tehnologic Simion Mehedinti Galati IMPORTANTA INTERDISCIPLINARITATII Problema interdisciplinaritatii a preocupat filozifi si pegadogi inca din cele mai vechi timpuri: Plinius , Comenius, Leibnitz, iar la noi :Spiru Haret, Iosif Gabrea si dintre pedagogii contemporani G. Vaideanu.In opinia acestuiainterdisciplinaritatea implica un anumit grad de integrare intre diferite domenii ale cunoasterii si intre diferite abordari ca si utilizarea unui limbaj comun permitand schimburi de ordin conceptual si metodologic. Avantajele interdisciplinaritatii sunt multiple: centrarea procesului de instruire pe nvare, pe elev, ncurajnd pedagogiile active i metodologiile participative de lucru la clas, cum ar fi lucrul pe centre de interes, nvarea tematic sau conceptual sprijinirea elevilor s realizeze o nvare durabil i cu sens, prin interaciunile permanente ntre discipline i prin relevana explicit a competenelor formate n raport cu nevoile personale, sociale i profesionale; producerea unei decentrri a teoriei i practicii pedagogice de pe ideea de disciplin i a unei decompartimentri a achiziiilor nvrii n favoarea interaciunilor i corelaiilor. Predarea interdisciplinara pune accentul similtanpe aspectele multiple ale dezvoltarii copilului: intelectuala , emotionala, sociala ,fizica si estetica. EXEMPLE DE RAPOARTE UTILIZATE IN PRACTICA 1. Raport procentual = un raport de forma p% (pQ, p0)

17% = 17/100 2. Scara unei harti = raportul dintre distanta pe harta si distanta pe teren. Pe o harta, unui segment ce are lungimea de 1 mm ii corespunde o distanta de teren egala cu 5 km. Scara hartii este 1: 5 000 000. 3. Concentratia unei solutii = raportul dintre masa substantei care se dizolva si masa solutiei In 190 g de apa de dizolva 10 g de sare. Concentratia solutiei este 0,05 4. Titlul unui aliaj = raportul dintre masa metalului pretios si masa aliajului Un aliaj contine 240 g aur si 940 g cupru. Titlul aliajului este 0,2 5. Probabilitatea realizarii unui eveniment A = raportul dintre numarul cazurilor favorabile realizarii evenimentului si numarul cazurilor egal posibile ale experientei. Intr-o cutie sunt 5 bile albe si 2 negre. Probabilitatea de a extrage la intamplare o bila neagra este 2/7 APLICAIE N FIZIC A INEGALITII MEDIILOR Este foarte important sa tim sa punem cunotinele de fizic n strns legtur cu matematica, n viata de zi cu zi, sa privim evoluia acestora prin prisma aplicaiilor lor i a vieii oamenilor. Una dintre cele mai cunoscute inegaliti n matematic este inegalitatea dintre media aritmetic i media armonica a dou sau mai multe numere reale pozitive. Aplicaie n fizic: Dou mobile parcurg acelai drum, primul cu vitez constant v, cel de-al doilea parcurgnd 2 poriuni egale cu vitezele v1, v2, a cror medie aritmetic este v. Care mobil parcurge drumul mai repede? Notm distana cu D=2d, iar timpii de parcurgere cu t1 (pentru primul mobil) i t2 (pentru al doilea mobil)

t1 =

D 2d 4 = =d v v1 + v 2 v1 + v 2 2

t2 =

1 1 d d + = d v + v v1 v 2 2 1

Aplicm inegalitatea dintre media aritmetica si media armonica pentru v1 si v2:

2 1 1 + v1 v 2

v1 + v 2 2

1 1 4 1 1 4 + d d v + v t1 t 2 v1 + v 2 v1 v 2 v1 + v 2 2 1

n concluzie, mobilul care merge cu vitez constant ajunge la destinaie n cel mai scurt timp FORMELE MATEMATICE ALE MUZICII NOTELE UNEI OCTAVE SI FRACTIILE ORDINARE Nota corespunzatoare Numele notei Durata Nota intreaga Doua doimi Doua patrimi Doime sau jumatate din nota intreaga Doua optimi Patrime sau jumatate din doime Doua saisprezecimi Optime sau jumatate din patrime Doua treizecidoimi Saisprezecime sau jumate din optime Doua saizecipatrimi Treizecidoimea sau jumatate din saisprezecime Saizecipatrimea Jumatate din treizecidoimea

FORMELE MATEMATICE ALE MUZICII NOTELE CU PUNCT Adaugand un punct la o nota valoarea acesteia se mareste cu jumatate din valoarea initiala a notei. Exemple: O nota intreaga = 4 timpi. O nota intreaga cu punct = 6 timpi. De ce?

Raspuns: Deoarece, din 4 este 2, si 4+2=6

O doime = 2 timpi. O doime cu punct = 3 timpi. De ce?

Raspuns: Deoarece din 2 este 1, si 2+1=3. O patrime = 1 timp. O patrime cu punct = 1 timpi. De ce?

Deoarece din 1 este , si 1+ = 1 .

SIRUL LUI FIBONACCI In anul 1202, Fibonacci a participat la un concurs de matematica in Pisa. Problema propusa concurentilor a fost celebra Problema a iepurasilor lui Fibonacci. Plecand de la o singura pereche de iepuri si stiind ca fiecare pereche de iepuri produce in fiecare luna o noua pereche de iepuri, care devine productiva la varsta de 1 luna, calculati cate perechi de iepuri vor fi dupa n luni. (de asemenea se considera ca iepurii nu mor in decursul respectivei perioade de n luni)

 Sa notam Fn numarul de perechi de iepuri dupa n luni. Numarul de perechi de iepuri dupa n+1 luni, notat Fn+1, va fi Fn (iepurii nu mor niciodata!), la care se adauga iepurii nou-nascuti. Dar iepurasii se nasc doar din perechi de iepuri care au cel putin o luna, deci vor fi Fn-1 perechi de iepuri nou-nascuti. Obtinem astfel o relatie de recurenta: (reprezentata si prin diagrama de mai jos ) Fn+1 = Fn + Fn-1; F1=1; F0=0.

Aceasta relatie de recurenta reprezinta regula care genereaza termenii sirului lui Fibonacci : 1,1,2,3,5,8,13,21,34,55,89,144,233,..... Sirul lui Fibonacci este un sir de numere in care fiecare, incepand cu al treilea, este suma celor doua dinaintea sa.

SIRUL LUI FIBONACCI IN NATURA Numarul de aur se regaseste in modul de dispunere a frunzelor, petalelor sau semintelor la plante, in raportul dintre diferite parti ale corpului omenesc, etc La multe plante, numrul de petale este un numar Fibonacci

3 petale: crin, iris 5 petale: trandafir salbatic, viorele, lalele 8 petale: delphiniums 13 petale: glbenele, porumb, cineraria, unele margarete 21 petale: margarete, cicoare 34 petale: patlagina

Anumite conuri de pin respecta o dispunere data de numerele lui Fibonacci, si de asemenea la floarea soarelui. La floarea soarelui se pot observa doua randuri de spirale in sens invers. Numarul de spirale nu este acelasi in fiecare sens. Potrivit soiului, acest numar poate fi 21 si 34 sau 34 si 55, uneori 58 si 89.

Multe plante au aranjamentul frunzelor dispus intr-o secventa Fibonacci in jurul tulpinei. Ideea dispunerii frunzelor in acest sens pleaca de la considerarea unghiului de aur de 222,5 grade, unghi care impartit la intregul 360 de grade va da ca rezultat numarul 0.61803398..., cunoscuta ca

ratia sirului lui Fibonacci

CORPUL OMENESC SI NUMERELE LUI FIBONACCI

 Mana umana are 5 degete, fiecare deget avand 3 falange, separate prin 2 incheieturi. Media lungimilor falangelor este de 2, 3 si respectiv 5 cm. In continuarea lor este un os al palmei care are in medie 8 cm. Catul dintre lungimea partii de jos a corpului omenesc, masurata de la ombilic pana la talpi, si partea de sus, masurata din crestet pana la ombilic este numarul de aur. Ritmul ciclic al batailor inimii apare n electrocardiograma unui om sanatos ca o linie curba, cu suisuri si coborsuri. Reprezentarea grafica a "sirului lui Fibonacci" seamana izbitor cu cea de-a doua parte a amintitei EKG. Molecula de ADN are si ea la baza sectiunea de aur. Ea masoara 34 angstrmi (A) n lungime si 21 A latime, pentru fiecare ciclu complet al elicei duble a spiralei sale. 21 si 34 fac parte din "sirul lui Fibonacci.

COCHILIA MELCULUI, SPIRALA LOGARITMICA SI SERIA LUI FIBONACCI Cati dintre voi nu au studiat un pic cochilia melcilor iesiti "la plimbare" dupa o ploaie de vara. Designul ei urmeaza o spirala extrem de reusita, o spirala pe care noua ne-ar fi greu sa o realizam trasando cu pixul. Aceasta spirala urmareste dimensiunile date de secventa lui Fibonacci: pe axa pozitiva: 1, 2, 5, 13, samd... pe axa negativa: 0, 1, 3, 8, samd.. Dupa cum puteti observa, aceste 2 subsiruri combinate, vor da chiar numerele lui Fibonacci.

Motivatia pentru aceasta dispunere este simpla: in acest fel cochilia ii creaza melcului, in interior un maxim de spatiu si de siguranta. Spirala logaritmic - unicul tip de spiral care nu-i modific forma pe msur ce crete. Aceasta se gaseste: In forma cochiliei de melc In forma urechii umane. In interiorul aparatului auditiv

GEOGRAFIA SI MATEMATICA COORDONATE GEOGRAFICE Harta Pmntului artnd liniile de latitudine (orizontal) i longitudine (vertical). Un sistem de coordonate geografice definete orice locaii de pe Pmnt prin 2 sau 3 coordonate ale unui sistem de coordonate sferice care este aliniat la axa n jurul creia se nvrte Pmntul. Pornind de la teoriile vechilor babilonieni, extinse ulterior de Ptolemeu, unui cerc ntreg i s-au asigurat 360. Latitudinea este una dintre cele dou coordonate geografice care descriu poziia unui punct de pe suprafaa Pmntului Latitudinea unui punct este unghiul dintre direcia de la centrul Pmntului spre acel punct i planul ecuatorului. Longitudinea descrie poziia unui punct de pe suprafaa Pmntului. Longitudinea unui punct este unghiul dintre proieciile pe planul ecuatorului ale direciilor de la centrul Pmntului ctre punctul dat i, respectiv, ctre un punct de pe Pmnt ales convenional ca origine a longitudinii. Echivalent, longitudinea unui punct este unghiul diedru dintre semiplanele sprijinite pe axa Pmntului i coninnd punctul dat i, respectiv, punctul ales ca origine a longitudinii.

Bibliografie: 1. Cuco, Constantin, Pedagogie ,Iai, Editura Polirom, 1996, pag.77-79 2. Ionescu, Miron; Radu, Ioan, Didactica modern, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2001, pag.113-114, 153157 6. Boco, Muata, (2007, Didactica disciplinelor pedagogice, un cadru constructivist, Ed. Paralela 45, Bucureti); 9. Cerghit, Ioan, (2006, Metode de nvmnt, Ed. Polirom, Bucureti); 12. Cristea, Sorin, (1998, Dicionar de teremeni pedagogici, Ed. Didactic i pedagogic, Bucureti);