CAPITOLUL III Lecția nr.

21 : Forma algebrică a unui polinom , operaţii cu

polinoame
Inele de polinoame cu coeficienți într-un corp
comutativ DEF.
Fie (K , , ) un corp comutativ .
CONŢINUTURI Un polinom de gradul n   cu coeficienți în K are forma
2 n
algebrică f  a0  a1X  a2X  ...  an X sau
 Forma algebrică a unui polinom , operații ( adunarea , înmulțirea n n 1 2
f  an X  an 1X  ...  a2X  a1X  a0 unde a0 , a1 ,..., an 1  K și
, înmulțirea cu un scalar )
 Teorema împărțirii cu rest ; împărțirea polinoamelor , an  K  se numesc coeficienții polinomului f .
împărțirea prin X  a , schema lui Horner . an este coeficientul dominant iar a0 este termenul liber .
 Divizibilitatea polinoamelor , teorema lui Bezout , c.m.m.d.c. și
NOT.
c.m.m.m.c. al unor polinoame , descompunerea unui polinom în
Mulțimea polinoamelor cu coeficienți în K se notează K X  .
factori ireductibili .
 Rădăcini ale polinoamelor ; relațiile lui Viete pentru polinoame DEF.
2 n
de grad cel mult 4 . Două polinoame f  a0  a1X  a2X  ...  an X și
 Rezolvarea ecuațiilor algebrice cu coeficienți în , , ,  , 2 m
g  b0  b1X  b2X  ...  bm X sunt egale dacă au același grad
ecuații binome , ecuații reciproce , ecuații bipătrate .
n  m și a0  b0 , a1  b1 , a2  b2 ,..., am  bn .
COMPETENŢE SPECIFICE DEF.
 
Numărul f   a0  a1  a2 2  ...  an  n se numește valoarea
1. Recunoașterea structurilor algebrice , a mulțimilor de numere , de polinomului f în   K .
polinoame și de matrice
3.2 Aplicarea unor algoritmi în calculul polinomial sau în rezolvarea
Elementul   K este o rădăcină a polinomului f dacă f   0  
ecuațiilor algebrice  
Funcția f : K  K , f x  a0  a1x  a2x 2  ...  an x n se
5.2 Determinarea unor polinoame sau ecuații algebrice care îndeplinesc numește funcția polinomială atașată polinomului f .
condiții date Polinomul cu toți coeficienții nuli se numește polinom nul .
6.1 Exprimarea unor probleme practice , folosind structuri algebrice DEF.
sau calcul polinomial Suma a două polinoame f și g se efectuează adunând termenii
6.2. Aplicarea , prin analogie , în calcule cu polinoame , a metodelor de
asemenea .
lucru din aritmetica numerelor
Are loc relația grad (f  g )  max( grad (f ), grad ( g ))

42 43
 Produsul a două polinoame se efectuează înmulțind fiecare termen Lecția nr. 22 Exerciții
din primul polinom cu fiecare termen din al doilea polinom .
Are loc relația grad (f  g )  grad (f )  grad ( g ) 1) Fie f  X 3  aX 2  X  1̂ și g  X  3̂ din inelul  5 X  . Pentru

Exerciții  
a  1̂ să se arate că f  X  1ˆ X 2  1ˆ . 
2) Se consideră polinomul f  X  mX 2  n , unde m, n   . Să se
4

1) Să se calculeze f  g , f  g , 3f  2 g pentru polinoamele determine m, n   , știind că polinomul f admite rădăcinile x1  0 și

f , g   X  : x2  1 .
a) f  4  3X  2X 2 , g  4X  1 ; 3) Se consideră f  X 3  aX 2  5X  14   X  . Să se determine
b) f  1  2X  3X 2 , g  3  2X 2 ; a   astfel încât f să admită rădăcina x1  2 .
2 4 2 3
c) f  3  2X  X  4X , g  3X  X  2X ; 4) În mulțimea  X  se consideră polinomul g  X 2  X  1 . Să se
d) f  2  X  2X 2  4X 4 , g  X 3  4X 2  X  4 ; arate că dacă y este rădăcină a polinomului g atunci y 3  2y  1 .
2) Să se efectueze produsul polinoamelor f , g  K X  și să se ˆX 5  3
5) Se consideră f  3 ˆX 3  3 ˆ   X  . Să se calculeze
ˆX  4
5  
determine grad (fg ) :
a) f  2  X , g  3  2X , f , g   X  ;
 
f 0ˆ  f 1ˆ .

6) Se consideră polinomul f  X 3  m  1 X 2  3X  3   X  . Să se

b) f  1  3X  X 2 , g  1  3X  2X 2 , f , g   X  ;
ˆX 2  1ˆ , f , g   X  ; determine m   astfel încât f să admită rădăcina x1  3 .
c) f  2̂  X , g  3 4  
7) Se consideră polinomul f  X 4  aX 3  X  1 , unde a   . Să se
d) f  1ˆ  6 ˆ5
ˆX  X , g  4
2 ˆX  2
ˆX , f , g   X  ;
2 3
12   determine a știind că x  1 este rădăcină a polinomului f .
3) Fie polinoamele cu coeficienți reali f  X 4  aX 3  28X 2  bX  96 8) Se consideră polinoamele f , g   2 X  , f  X 2  1̂ și g  X  1̂ . Să
 
, g  X 2  2X  24 și h  X 2  2X  24 X 2  4 .  se verifice că g 2  f .
a) Să se scrie forma algebrică a polinomului h ; 9) Se consideră inelul de polinoame  3 X  .
b) Să se determine a , b   astfel încât polinoamele f și h să fie egale 2


ˆa  3
4) Fie polinoamele f , g   5 X  , f  3 
ˆb X 2  2
ˆX  2
ˆa  3
ˆb și  ˆ
a) Pentru g   3 X  , g  X  2  X  1ˆ , să se calculeze g 0̂  .
ˆ ,   x  
b) Dacă f   3 X  , f  X 3  2̂X să se arate că f (x )  0
g  2ˆX 2  2ˆX  3
ˆa  2
ˆb . 3

a) Să se determine a , b   5 astfel încât f  g ; 10) Se consideră polinomul f  4X 4  4mX 3  (m 2  7)X 2  4mX  4 .

ˆ  f (1ˆ)  f (2)
ˆ  f (3) ˆ ;
ˆ  f (4) Să se determine m   știind că x  1 este rădăcină a polinomului f .
b) Dacă a  b  2̂ calculați în  5 suma f (0)

44 45
11) Se consideră polinomul f  X 4  12X 2  35   X  . Să se arate că Lecția nr. 23 Teorema împărțirii cu rest , împărțirea polinoamelor
2

f  X2 6  1. TEOREMA ( Teorema împărțirii cu rest a polinoamelor )
2
12) Se consideră polinoamele f  X  12X  35 și Fie f , g  K X  , g  0 . Atunci există polinoamele unice
2009
g  X  6  X  6 . Polinomul g are forma algebrică q , r  K X  astfel încât f  g  q  r și grad (r )  grad ( g ) .
g  a2009X 2009  a2008X 2008  ...  a1X  a0   X  . Polinomul f se numește deîmpărțit , polinomul g este
a) Să se calculeze f 5   g 5  . împărțitorul , polinomul q este câtul , iar polinomul r se numește
restul .
b) Să se arate că numărul a0  a1  ...  a2009 este negativ .
Dacă r  0 adică f  g  q atunci spunem că polinomul f se divide
13) Se consideră polinomul f   X  , f  X 3  2X 2  aX  8 . Să se
prin polinomul g ( sau că f este multiplu de g ) sau g divide f ( sau
determine a   astfel încât o rădăcină a polinomului f să fie egală
g este divizor al lui f )
cu 2 .
Dacă f se divide prin g atunci scriem f  g sau g f .
14) În mulțimea  X  se consideră polinomul f  X 3  pX 2  1 . Să se
OBSERVAȚIE
calculeze f (  p ) .
Teorema este adevărată și în A X  , unde A este inel comutativ

15) Se consideră mulțimea M  f   3 X  f  X 2  aX  b  cu element unitate cu condiția ca bm , coeficientul dominant al lui g , să
a) Să se calculeze f (1ˆ) pentru a  b  1̂ . fie inversabil .
b) Să se determine a , b   3 pentru care f 0  
ˆ  f 1ˆ  1ˆ EXEMPLE : 1)

16) În inelul  X  se consideră polinomul f  X 3  X  5 . Să se

 1
calculeze f    .
 2
17) Se consideră polinomul f  X 3  X 2  mX  1   X  . Să se
determine numărul real m astfel încât x1  2
18) Se consideră polinomul f   X  , f  X 3  pX 2  qX  r . Să se
calculeze f  0   f 1 .
2) Împărțire într-un inel cu coeficientul dominant al împărțitorului
inversabil .
f  2ˆX 3  3ˆX 2  2ˆX  1ˆ , g  5ˆX 2  2ˆX , f , g   6 X 

46 47
 Lecția nr. 23,24 Exerciții

1) Se consideră polinomul f  X 3  9X 2  X  9 . Să se determine câtul

și restul împărțirii polinomului f la X 2  1 .
2) În mulțimea  X  se consideră f  X 4  X 3  X 2  X  1 și
g  X 2  X  1 . Să se determine câtul și restul împărțirii lui f la g .
ˆX 4  3
3) f  4 ˆX 2  3
ˆX  2 ˆX 2  3
ˆ, g 2 ˆX  1ˆ   X 
6   3) Se consideră f , g   X  , f  (X  1)10  (X  2)10 și
bm  2̂  U   6  ⇨ nu funcționează algoritmul de la teorema împărțirii g  X 2  3X  2 . Să se determine restul împărțirii lui f la g .
cu rest când câtul și restul erau unice . ˆX 5  3
4) Fie f  3 ˆX 3  3
ˆX  4 ˆX 3  3
ˆ, g  3 ˆX 2  2
ˆX  3
ˆ   X  . Să
5  
Totuși scriem egalitatea 4ˆX 4  3
ˆX 2  3
ˆX  2
ˆ  (2
ˆX 2  3
ˆX  1ˆ)q  r
se determine câtul împărțirii lui f la g .
unde grad (q )  grad (f )  grad ( g )  4  2  2 ⇨ q  aX 2  bX  c și
5) Se consideră f , g   2 X  , f  X 2  1̂ și g  X  1̂ . Să se
grad (r )  grad ( g )  2 ⇨ r  mX  n , a , b , c , m, n   6
determine câtul și restul împărțirii lui f  g la f .
4ˆX 4  3
ˆX 2  3
ˆX  2ˆ  (2
ˆX 2  3
ˆX  1ˆ)(aX 2  bX  c )  mX  n ⇔
6) Se consideră polinoamele f  X 2  12X  35 și
4ˆX 4  3
ˆX 2  3
ˆX  2ˆ2 ˆaX 4  2
ˆbX 3  2ˆcX 2  3
ˆaX 3  3ˆbX 2  3
ˆcX  aX 2
g  ( X  6)2009  X  6 . Să se determine restul împărțirii polinomului
bX  c  mX  n ⇔ g la polinomul f .
Prin identificarea coeficienților obținem sistemul :
7) Se consideră polinomul f   X  , f  X 3  2X 2  aX  8 . Pentru
ˆ
2̂a  4
X4 a  4 să se determine câtul și restul împărțirii polinomului f la
X 3 2ˆb  3ˆa  0ˆ polinomul g  X 2  2X  4
X 2 2ˆc  3
ˆb  a  3
ˆ . Sistemul are cel puțin două soluții :
8) Se consideră polinomul f  X 4  X 3  aX 2  bX  c , unde a , b , c   .
X 3ˆc  b  m  3ˆ a) Pentru a  c  1 și b  1 să se determine câtul și restul împărțirii
X0 polinomului f la X 2  1 .
c  n  2̂
ˆ b  3,
ˆ c  2,
ˆ m  0,
ˆn 0 ˆX 2  3
ˆ ⇨ f  g (2 ˆX  2)
ˆ b) Să se determine numerele a , b , c știind că restul împărțirii lui f la
a  2,
X 2  1 este X iar restul împărțirii lui f la X  1 este 1 .
ˆ b  3,
a  2, ˆ c  5,
ˆ m  3, ˆX 2  3
ˆ n  3ˆ ⇨ f  g (2 ˆX  5)
ˆ 3
ˆX  3
ˆ
9) Se consideră polinoamele f , g   X  , f  X 4  X 3  X 2  X  1 și
g  X 3  X 2  X  1 . Să se demonstreze că f  X  g  1 .
10) Se consideră polinoamele f  X 3  3X 2  3X  1 și g  X 2  2X  1 .
Să se determine câtul și restul împărțirii polinomului f la g .

48 49
 1004
Lecția nr. 25 Împărțirea cu X  a , schema lui Horner ,

11) Se consideră polinomul f  1  X  X 2   X 2009 . Să se determine
câtul și restul împărțirii polinomului f la polinomul X 2  1 . TEOREMA (Teorema restului)
12) Să se determine câtul și restul împărțirii polinomului f   3 X  , Restul împărțirii polinomului f  K X  , f  0 , prin polinomul
f  X 3  2ˆX 2  2ˆX  1ˆ la polinomul g   3 X  , g  X  1̂ . g  X  a  K X  este egal cu f a 
670

13) Se consideră polinomul f  1  X  X 3   X 2010   X  . Să se SCHEMA LUI HORNER
Fie f  an X n  an 1X n 1  ...  a1X  a0  K X  , g  X  a  K X 
determine restul împărțirii polinomului f la X 2  1 .
14) Determinați câtul și restul împărțirii polinomului f la g în inelul și q  bn 1X n 1  bn 2 X n 2  ...  b1X  b0 și r  K câtul și respectiv restul
precizat : împărțirii lui f la g .
a) f  X 4  X 3  X 2  X  1 , g  X 2  X  1 în  X  ; Câtul q și restul r se obțin alcătuind următoarea schemă :

b) f  3X 5  2X 4  3X 2  2X  3 , g  3X 3  2X 2  3X  2   X 
c) f  3X 7  4X 5  5X 4  3X 2  X  2 , g  X 3  1   X  ;
d) f  2iX 3  4X 2  (1  i )X  (1  i ) , g  iX 2  X  (1  i )   X 

e) f  2ˆX 7  X 6  2
ˆX 5  X 4  2
ˆX 3  X 2  2
ˆX ,
g  X 5  X 3  X   3 X 
ˆX 5  2
f) f  8 ˆX 4  4 ˆX 2  5
ˆX 3  8ˆX 2  2ˆX  5ˆ , g  2 ˆX  3
ˆ   X 
11  
Dacă împărțim polinomul f la g  bX  a se procedează astfel
15) Fie polinomul f  2X 3  4X 2  5X  10 . Determinați polinomul
g   X  astfel încât f împărțit la g să dea câtul q  X  2 și a a
f  (bX  a )q  r ⇔ f  b (X  )q  r ⇔ f  (X  )bq  r
b b
restul r  32 .
a
16) Determinați polinomul f   X  de gradul al treilea , știind că f Deci aplicăm schema lui Horner pentru polinoamele f și X 
b
împărțit la X 2  X dă restul 2X  2 și împărțit la X 2  3X  2 dă obținând câtul q1  bq și restul r1  r . Din aceste relații se vor afla
restul 12X . apoi q și r .
17) Fie f , g   X  , f  2X 4  3X 2  aX  b , g  X 2  2X  3 . Să se
determine a și b astfel încât restul împărțirii lui f la g să fie 0 .
18) Se consideră polinomul f  X 4  X 3  aX 2  bX  c , a , b , c   .
Pentru a  c  1 și b  1 să se determine câtul și restul împărțirii
polinomului f la X 2  1 .
50 51
 Exerciții
1) Se consideră polinoamele f , g  K X  . Să se determine restul
împărțirii lui f la g , în cazurile :
a) f  3X 3  4X 2  11 , g  X  1 , f , g   X  ;
b) f  iX 4  3X 2  1  i , g  X  i , f , g   X  ;
c) f  3ˆX 4  2ˆX 3  2ˆX  1ˆ , g  X  2̂ , f , g   5 X  ;
2) Să se determine restul împărțirii polinomului
f  3X 3  7X 2  2X  3   X  la polinoamele X  1 și X  2 .
3) Să se efectueze împărțirile prin schema lui Horner :
a) f  X 3  5X 2  6X  11 , g  X  2 , f , g   X  ;
b) f  X  3X  3X  3X  9 , g  X  3 , f , g   X  ;
4 3 2
c) f  3X 4  11X 2  7X  1 , g  X  1 , f , g   X  ;
d) f  X  (1  i )X  2iX  2i , g  X  i , f , g   X  .
4 3 2
4) Să se determine numerele reale m, n , p știind că polinomul
f  X 3  mX 2  nX  p dă același rest când este împărțit cu X  1 ,
X  2 și X  3 și f (1)  0 .
5) Fie f  mX 3  X 2  nX  p . Să se determine coeficienții reali
m, n , p astfel încât polinomul f împărțit la X  1 să dea restul 4 ,
împărțit la X  2 să dea restul 5 și împărțit la X  1 să dea restul 0
6) Efectuați folosind schema lui Horner împărțirile de polinoame :
a) f , g   3 X  , f  X 3  2ˆX 2  2ˆX  1ˆ , g  X  1̂ ;
b) f , g   5 X  , f  2ˆX 4  3ˆX 2  4
ˆX  2ˆ , g  X  2̂ ;
c) f , g   5 X  , f  3ˆX 4  2ˆX 2  X  3ˆ , g  X  2̂ ;
d) f , g   7 X  , f  X 6  6ˆX 5  2ˆX 2  6ˆX  5ˆ, g 2 ˆX  1ˆ ;
52
Lecția nr. 26 Teorema lui Bezout , Divizibilitate
DEFINIȚIE
Conform teoremei împărțirii cu rest f  g  q  r , unde f este
deîmpărțitul , g este împărțitorul , q este câtul și r este restul .
Dacă r  0 adică f  g  q atunci spunem că polinomul f se divide
prin g și scriem f  g .
f se divide prin g ( f  g ) ⇔ f este multiplu de g ⇔ g divide
pe f ( g f ) ⇔ g este divizor al lui f .
TEOREMA FACTORULUI (BÉZOUT)
Un element a  K este rădăcină a polinomului f  K X  ⇔
X a f
OBS. Dacă grad (f )  n și f (ai )  0 adică ai rădăcină a lui f , i  1, n ,
atunci f  a (X  a1 )(X  a2 )...(X  an )
DEFINIȚIE
Elementul a  K este rădăcină de ordin p    pentru polinomul
f  K X  dacă f  (X  a ) p dar f  (X  a ) p 1 .
TEOREMĂ
Funcția f are pe a ca rădăcină multiplă de ordin p ⇔
f (a )  f (a )  f (a )  ...  f ( p 1) (a )  0 dar f ( p ) (a )  0 , p   .
TEOREMĂ
Fie f , g  K X  . f  g ⇔ orice rădăcină a lui g este rădăcină și
a lui f având și pentru acesta un ordin de multiplicitate cel puțin egal
cu cel pe care îl are pentru polinomul g .
53
 Exerciții
1) Să se determine parametrul m astfel încât f să se dividă prin g
folosind teorema lui Bézout în cazurile următoare :
a) f  X 3  (m  1)X 2  2mX  3m  1 , g  X  1 , f , g   X  ;
b) f  mX 4  (2m  1)X 3  3mX  m  2 , g  X  2 , f , g   X  ;
c) f  (m  1)X 3  (2m  i )X 2  mX  m  i , g  X  i ,f , g   X  ;
d) f  X 3  mX 2  X  1, g  X  i ,f , g   X  ;
9) Se consideră polinomul f   X  , f  X 3  pX 2  qX  r , cu
rădăcinile x1 , x2 , x3   . Să se calculeze expresia (1  x1 )(1  x2 )(1  x3 )
în funcție de p , q , r .
10) Se consideră polinomul f  X 4  2X 2  1 . Să se arate că polinomul
f este divizibil cu g  X 2  1 .
11) Se consideră polinomul f  X 4  aX 3  bX  c , cu a , b , c   . Să se
demonstreze că nu există valori reale ale coeficienților a , b , c astfel
încât polinomul f să se dividă cu polinomul g  X 3  X .

e) f  X 6  4X 2  mX , g  iX  2,f , g   X  ;
ˆX 3  mX 2  m  1,
f) f  X 4  2 ˆ g  X  2,
ˆ f , g   X  ;
4  
ˆX 5  (m  1)X 4  3
g) f  4 ˆX 2  3,
ˆ g  X  3,
ˆ f , g   X  ;
5  
2) Fie polinoamele f  X 3  aX 2  X  1̂ și g  X  3̂ din inelul  5 X 
Să se determine a   5 astfel încât polinomul f să fie divizibil cu g .
3) Se consideră polinoamele f , g   X  , f  (X  1)10  (X  2)10 și
g  X 2  3X  2 . Să se demonstreze că f nu este divizibil cu g .
4) Se consideră f  X 4  aX 3  bX 2  5X  6   X  și
g  X 3  X  2   X  . Să se determine a , b   astfel încât f  g .
5) Se consideră polinomul f  mX 3  11X 2  7X  m   X  . Să se
determine m   astfel încât f să fie divizibil cu g  X  1 .
6) Se consideră f   X  , f  X 4  aX 3   a  3 X 2  6X  4 . Să se

determine a   astfel încât f să fie divizibil cu X  2 .

7) Fie polinomul f  X 3  aX 2  aX  4   X  . Să se determine a  
astfel încât f să fie divizibil cu X 2  2 .
8) În mulțimea  X  se consideră polinomul f  X 3  pX 2  1 . Să se
determine p   pentru care polinomul f este divizibil cu X  1 .

54 55
 Lecția nr. 27 Cmmdc , cmmmc , descompunerea în factori
ireductibili
DEFINIȚII
1) Polinomul h este divizor comun al polinoamelor f și g dacă h f
și h g .
2) Polinomul f este multiplu comun pentru polinoamele g și h
dacă g f și h f .
3) Polinomul d  K X  se numește un cel mai mare divizor
comun al polinoamelor f , g  K X  dacă :
 d este divizor comun al polinoamelor f și g .
 d   K X  divizor comun pentru f și g atunci d  d
4) Polinomul D  K X  se numește un cel mai mic multiplu comun
al polinoamelor f , g  K X  dacă :
 D este multiplu comun al polinoamelor f și g
 D   K X  multiplu comun pentru f și g atunci D D 
OBS.
Are loc relația c .m .m .d .c .(f , g )  c .m .m .m .c .(f , g )  f  g .
DEFINIȚIE
Două polinoame f , g  K X  se numesc relativ prime dacă
c .m .m .d .c .(f , g )  1 .
OBS.
Cel mai mare divizor comun pentru două polinoame se poate calcula
prin algoritmul lui Euclid : c .m .m .d .c .(f , g ) este ultimul polinom nenul
din șirul f , g , r1 , r2 ,..., rn , 0 unde r1 este restul împărțirii lui f la g , r2
este restul împărțirii lui g la r1 , etc .
56
DEFINIȚII
1) Polinomul f  K X  se numește reductibil peste corpul K dacă
există polinoamele g , h  K X  de grad cel puțin 1 , astfel încât
f  g h .
2) Un polinom f  K X  , grad (f )  1 , care nu este reductibil
peste K , se numește ireductibil peste K .
CRITERII DE IREDUCTIBILITATE :
I. Peste corpul K :
1) Orice polinom f  K X  , grad (f )  1 este ireductibil peste K
2) Dacă un polinom f  K X  , de grad cel puțin 2 , este
ireductibil peste K atunci el nu are rădăcini în K .
3) Dacă f  K X  are gradul 2 sau 3 și nu are rădăcini în K
atunci el este ireductibil peste K .
II. Peste corpul  :
Polinomul f   X  este ireductibil peste  ⇔ grad (f )  1
III. Peste corpul  :
Polinomul f   X  este ireductibil peste  ⇔ grad (f )  1 sau
grad (f )  2 dar   0 ( deci polinomul nu are rădăcini reale )
TEOREMA DE DESCOMPUNERE ÎN PRODUS DE POLINOAME
IREDUCTIBILE :
Polinomul f  K X  se poate scrie ca produs de polinoame
ireductibile peste K .
CONSECINȚE :
1) Dacă f   X  , grad (f )  n  1 descompunerea ca produs de
polinoame ireductibile peste  este f  an  X  x1  X  x2  ...  X  xn 
unde x1 , x2 ,..., xn sunt rădăcinile lui f iar an este coeficientul
dominant al polinomului f .
57
 2) Dacă m1 , m2 , m3 , ..., mk sunt ordinele de multiplicitate ale Lecția nr. 28 Exerciții
rădăcinilor x1 , x2 ,..., xk ale polinomului f   X  atunci
m1 m2 mk
1) Se consideră f   X  , f  X 4  aX 3  (a  3)X 2  6X  4 .
f  an  X  x1  X  x 
2
...  X  xk  este descompunerea peste  a
a) Să se determine a   astfel încât f să fie divizibil cu X  2 .
polinomului .
b) Pentru a  3 să se descompună f în produs de factori ireductibili
3) Dacă f   X  are rădăcinile x1 , x2 ,..., xk cu ordinele de
în  X  .
multiplicitate m1 , m2 ,..., mk atunci
2) Se consideră f  X 3  (m  1)X 2  3X  3   X  .
m1 mk p1 ps
f  an  X  x1  ...  X  xk  X 2
 a1X  b1  ... X 2
 as X  bs  a) Să se determine m   astfel încât f să admită rădăcina x1  3 .
unde polinoamele de gradul al doilea nu au rădăcini reale (   0 )
b) Pentru m  0 să se descompună f în factori ireductibili în  X  .
4) Descompunerea în produs de polinoame ireductibile a unui
polinom f  K X  este unică , mai puțin ordinea de scriere a 3) Se consideră polinomul f  X 4  12X 2  35 , f   X  . Să se

factorilor . descompună polinomul f în produs de factori ireductibili în  X 

Exerciții 4) Să se descompună polinomul f  X 3  2X 2  2X  4 în factori
ireductibili peste  X  .
1) Aplicând algoritmul lui Euclid să se determine c .m .m .d .c .(f , g ) :
5) Să se arate că polinoamele f  K X  sunt ireductibile peste K :
a) f , g   X  , f  X 3  3X  2 , g  X 2  2X ; 2 2
a) f   X  1   X  1    X  ;
b) f , g   X  , f  X  X  1 , g  X  1 ;
4 2 3
3

2) Se consideră polinomul g  X 2  3X  2 . Să se descompună b) f  (X  1)3   X  1   1   X  ;

polinomul g în produs de factori ireductibili în  X  . ˆX  2

c) f  X 3  2 ˆ   X  ;
3  
3) Se consideră polinomul f  X 4  mX 2  n , unde m, n   . Pentru 6) Să se descompună în factori ireductibili polinomul f  K X  :
m  1 și n  1 să se descompună polinomul f în produs de factori a) f  X 2  8X  7   X  ; b) f  X 3  8   X  ;
ireductibili în  X  .
c) f  2X 2  3X  1   X  ; d) f  X 3  1̂   2 X  ;
4) Se consideră polinoamele cu coeficienți raționali
f  X 4  aX 3  bX 2  5X  6 și g  X 3  X  2 . 7) Descompuneți polinomul f în factori ireductibili peste  și
respectiv  în cazurile :
a) Să se determine a , b   astfel încât polinomul f să fie divizibil cu
a) f  X 3  8 ; b) f  X 3  8 ; c) f  X 4  16 ; d) f  X 4  16 ;
polinomul g .
e) f  X 4  X 2  1 ; f) f  X 6  27 ;
b) Pentru a  3 și b  1 să se descompună polinomul f în produs de
factori ireductibili în  X  .

58 59
 Lecția nr. 29 Rădăcinile polinoamelor , Relațiile lui Viete 3) Pentru polinomul de gradul 4 , f  aX 4  bX 3  cX 2  dX  e   X 
cu rădăcinile x1 , x2 , x3 , x 4   , au loc relațiile :
Elementul   K este o rădăcină a polinomului f dacă f   0    b
 x1  x2  x3  x 4  
Elementul a  K este rădăcină de ordin p   pentru polinomul 
a

f  K X  dacă f  (X  a ) p dar f  (X  a ) p 1 . x x  x x  x x  x x  x x  x x  c
 1 2 1 3 1 4 2 3 2 4 3 4
a;
TEOREMĂ 
 x x x x x x x x x x x x   d
Funcția f are pe a ca rădăcină multiplă de ordin p ⇔  1 2 3 1 2 4 1 3 4 2 3 4
a
f (a )  f (a )  f (a )  ...  f ( p 1) (a )  0 dar f ( p ) (a )  0 , p   .  e
 x1x2x3x 4 
 a
1) Dacă f   X  , f  aX 2  bX  c , a  0 și x1 , x2   sunt
 b
x1  x2  
rădăcinile lui f atunci  a;
 x x  c
 1 2 a
2) Dacă f  aX 3  bX 2  cX  d   X  , a  0 are rădăcinile
 b
 x1  x2  x3  
 a
 c
x1 , x2 , x3   atunci x1x2  x1x3  x2x 3  ;
 a
 d
 x1x2x3  
 a

60 61
 Lecția nr. 29,30 Exerciții 8) Se consideră polinomul f  X 4  mX 2  n , unde m, n   . Rădăcinile
polinomului sunt x1 , x2 , x 3 , x 4 . Să se determine m   astfel încât
1) Să se arate că polinomul f  X 4  2X 3  10X 2  18X  9 admite rădăcinile polinomului să verifice relația x12  x 22  x 32  x 42  2 .
rădăcina x 0  3 .
9) Se consideră polinomul f  X 3  9X 2  X  9 care are rădăcinile
2) Pentru ce valori ale parametrului real m , polinomul
x1 , x2 , x3   . Să se verifice că x13  x23  x33  9(x12  x22  x 32 )  18 .
f  X 3  3X 2  4X  m  11 are rădăcina x 0  3 ?
10) Se consideră polinomul f  mX 3  11X 2  7X  m   X  . Pentru
3) Determinați ordinul de multiplicitate al rădăcinilor indicate ale
polinomului g : a) g  X 3  6X 2  12X  8 , x 0  2 ;
m  9 să se calculeze suma pătratelor rădăcinilor polinomului f .
11) Se consideră f   X  , f  X 4  aX 3  (a  3)X 2  6X  4 care
b) g  X 4  2X 3  3X 2  4X  4 , x 0  1 ;
are rădăcinile x1 , x2 , x 3 , x 4 . Să se determine a   astfel încât
4) Pentru polinomul f   X  , să se determine rădăcinile și ordinul de
x1  x2  x3  x 4  3 .
multiplicitate al acestora :
2 3 3 12) Se consideră polinomul f  X 3  (m  1)X 2  3X  3   X  . Să se
a) f  X  X  2  3X  2  ; b) f  X 2
2X 2
X  X 2
1 ; determine m   astfel încât suma rădăcinilor polinomului să fie egală
2 3
 2

c) f  X  4 X  3X  2 2
 2X 2
 3X  1  cu 1 .
5) Să se determine care dintre elementele specificate sunt rădăcini 13) Fie polinomul f  X 3  aX 2  aX  4   X  . Să se determine
ale polinomului f : a   astfel încât x1  x2  x3  2 , unde x1 , x2 , x3 sunt rădăcinile reale


a) f  X 3  3X 2  3X  1   X  ,   1,2  3, i ;  ale polinomului f .
14) Se consideră polinomul f  4X 4  4mX 3  (m 2  7)X 2  4mX  4 ,
b) f  2X 4  5X 3  3X 2  4X  2   X  ,   1,1  3, i ;   unde m   . Să se determine m   știind că suma rădăcinilor
polinomului f este egală cu 0 .
ˆX 2  2
c) f  X 5  3 ˆX   X  ,   0,1,2,3,
6  
ˆ ˆ ˆ ˆ 4,5

ˆˆ ;
 15) Se consideră ecuația x 4  ax 3  ax  1  0 cu soluțiile x1 , x2 , x 3 , x 4
6) Se consideră polinomul f  X 3  aX 2  5X  14   X  . unde a   .
a) Să se determine numărul rațional a astfel încât f să admită a) Să se determine a   astfel încât x1  x2  x3  x 4  5 .
rădăcina x1  2 ; b) Pentru a  1 , să se determine soluțiile reale ale ecuației .
b) Pentru a  4 să se rezolve ecuația f  x   0 . 16) Se consideră polinomul f   X  , f  X 3  2X 2  aX  8 . Să se
c) Pentru a  4 să se demonstreze egalitatea S3  42  4S2  5S1 demonstreze că , dacă a  2,   , atunci f nu are toate rădăcinile
unde Sn  x1n  x 2n  x 3n reale .
7) Determinați m, n   astfel încât polinomul h  X  3X  mX  n 4 2

să aibă rădăcina dublă x  2 .

62 63
17) Se consideră polinomul f  X 4  X 3  aX 2  bX  c , unde Lecția nr. 31 Rezolvarea ecuațiilor algebrice în  ,  ,  , 
1 
a , b , c   . Să se demonstreze că dacă a   ,   atunci f nu are
2  TEOREMĂ
toate rădăcinile reale . Fie f   X  , f  0 . Dacă x 0  a  bi , b  0 este o rădăcină ,
4 3 2
18) Se consideră polinomul f  X  2X  aX  bX  c   X  , cu complexă a lui f , atunci :
rădăcinile x1 , x2 , x 3 , x 4 . Să se calculeze suma x1  x2  x3  x 4 . 1) x 0  a  bi este de asemenea o rădăcină complexă a lui f .
19) Se consideră polinomul f   X  , f  X 3  2X 2  aX  b cu 2) x 0 și x 0 au același ordin de multiplicitate .
rădăcinile x1 , x2 , x3 . COROLAR
1) Orice polinom cu coeficienți reali are un număr par de rădăcini
a) Știind că x12  x 22  x 32  2 , să se arate că a  1 .
complexe care nu sunt reale .
b) Știind că f  ( X  x12 )( X  x 22 )(X  x 32 ) să se determine numerele
2) Orice polinom cu coeficienți reali de grad impar are cel puțin o
reale a și b . rădăcină reală .
20) În mulțimea  X  se consideră polinomul f  X 3  pX 2  1 cu TEOREMĂ
rădăcinile x1 , x2 , x3 și p   . Să se calculeze în funcție de p   suma Fie f   X  ,f  0 . Dacă x 0  a  b , a , b  , b  0, b   este
x 14  x 2 4  x 34 . o rădăcină pătratică a lui f , atunci :
x1 x2 x3 1) x 0  a  b este , de asemenea , o rădăcină a lui f ( numită
21) Se consideră determinantul d  x2 x 3 x1 , unde x1 , x2 , x3   conjugata pătratică a lui x 0 );
x3 x1 x2
2) x 0 și x 0 au același ordin de multiplicitate .
sunt soluțiile ecuației x 3  3x  2  0 . TEOREMĂ
a) Să se calculeze x1  x2  x3 . Fie f  a0  a1X  ...  an X n , an  0,f   X  .
b) Să se arate că x13  x23  x 33  6 .
p
c) Să se calculeze valoarea determinantului d . 1) Dacă x 0  ( p și q numere prime între ele ) este o rădăcină
q
x1 x2 x3 rațională a lui f , atunci :
22) Se consideră determinantul d  x2 x 3 x1 , unde x1 , x2 , x3   a) p divide termenul liber ( p a0 ) ;
x3 x1 x2
b) q divide coeficientul dominant al polinomului f ( q an ) .
sunt soluțiile ecuației x 3  2x  0 .
2) În particular , dacă x 0  p   este o rădăcină întreagă a lui f ,
a) Să se calculeze x1  x2  x3 .
atunci p este divizor al termenului liber ( p a0 ) ;
b) Să se arate că x12  x22  x 32 .
c) Să se calculeze valoarea determinantului d .
64 65
 Lecția nr. 31,32 Exerciții Lecția nr. 33 Ecuații binome , reciproce și bipătrate

1) Să se determine soluțiile    ale ecuațiilor și să se rezolve aceste DEFINIȚIE

ecuații : O ecuație de forma z n  a  0, n   , n  2, a   se numește
a) x 3  2x 2  5x  6  0 ; b) x 3  3x 2  4  0 ; c) x 4  2x 2  3x  2  0 ; ecuație binomă .
d) x 4  9x 2  4x  12  0 ; Metodă de rezolvare pentru ecuația binomă .
2) Să se determine parametrul a   și să se rezolve ecuația , știind că Se scrie ecuația sub forma z n  a , iar numărul complex a   se
are soluții numere întregi : pune sub formă trigonometrică a  r (cos   i sin  ) .
a) x 3  3x 2  ax  1  0 ; b) x 3  (a  1)x 2  a 2 x  2  0 ;
Dacă a  x  yi   ⇨ r  a  x 2  y 2 ( este modulul numărului
3) Să se determine soluțiile numere raționale ale ecuațiilor :
complex a )
a) 12x 3  8x 2  13x  3  0 ; b) 2x 4  x 3  x 2  x  1  0 ;
  0,2  se numește argumentul redus . Determinarea lui se
4) Să se rezolve ecuațiile algebrice știind soluția dată :
a) x 3  4x 2  3x  2  0 , x1  1  2 ; face în funcție de poziția punctului M (a ) în plan astfel :
y
b) x 4  4x 3  2x 2  4x  1  0 , x1  2  3 ; 1) Dacă M (a )  I sau M (a )  Ox ⇨   arctg ;
x
5) Să se rezolve ecuațiile în  , în condițiile date : y

2) Dacă M (a )  II , M (a )  Ox sau M (a )  III ⇨   arctg
a) 2x 3  x 2  2x  1  0 , x1  i ;  ;
x
b) 3x 4  5x 3  3x 2  4x  2  0 , x1  1  i ; y
3) Dacă M (a )  IV ⇨   arctg  2 ;
3 2
6) Să se determine a , b   pentru care f  X  X  aX  b   X  x
  3
a) are rădăcina x1  1  2 ; b) are rădăcina x1  1  i ; 4) Dacă M (a )  Oy ⇨   iar dacă M (a )  Oy ⇨  
2 2
7) Să se determine soluțiile întregi ale ecuațiilor :   
Funcția arctangentă f :     ;  , f (x )  arctgx
a) x 4  x 3  5x 2  x  6  0 ; b) x 4  x 3  x 2  x  2  0 ;  2 2
8) Să se determine soluțiile raționale ale ecuațiilor :
3 3
a) 2x 3  3x 2  6x  4  0 ; b) x 5  2x 4  4x 3  4x 2  5x  6  0 ; x  3 1  0 1 3
3 3
c) 4x 4  8x 3  7x 2  8x  3  0 ; d) 4x 4  7x 2  5x  1  0 ;
arctgx      
e) 12x 4  16x 3  x 2  4x  1  0 ;    0
3 4 6 6 4 3
9) Să se rezolve ecuația x 3  ax 2  bx  1  0 știind că a , b   și că TEOREMĂ
admite o soluție dublă număr întreg .
10) Fie f  X 3  X 2  mX  1 . Să se arate că pentru orice număr par
m   , polinomul f nu are rădăcini raționale .

66 67
 Rădăcinile ecuației binome z n  a  0, n   , n  2, a   sunt 1 1
Se notează x   y ⇨ x 2  2  y 2  2 și se scrie ecuația în
    2k      2k   x x
numerele complexe z k  n r  cos    i sin    , funcție de y cu soluțiile y1 , y2 .
  n   n 
1
k  0, n  1 . Revenim la substituție și rezolvăm ecuațiile x   y1 și
x
DEFINIȚIE
1
O ecuație de forma az 2n  bz n  c  0, a , b , c  , a  0, n    se x  y2 . Toate soluțiile acestor ecuații sunt soluțiile ecuației date .
x
numește ecuație bipătrată .
Metodă de rezolvare pentru ecuația bipătrată
Se notează z n  t și se rezolvă ecuația at 2  bt  c  0 . Se obțin
soluțiile t1 ,t2   . Se revine la substituție și se rezolvă ecuațiile
binome z n  t1 , z n  t2 . Reuniunea acestor soluții constituie mulțimea
de soluții a ecuației date .
DEFINIȚIE
O ecuație de forma an x n  an 1x n 1  ...  a1x  a0  0 , an  0
pentru care an i  ai , 0  i  n ( termenii egal depărtați de extremi au
coeficienții egali ) se numește ecuație reciprocă de gradul n .
EXEMPLE
ax 3  bx 2  bx  a  0, a  0 dacă n  3 ;
ax 4  bx 3  cx 2  bx  a  0, a  0 dacă n  4 ;
ax 5  bx 4  cx 3  cx 2  bx  a  0, a  0 dacă n  5 ;
Metodă de rezolvare a ecuațiilor reciproce
 Dacă gradul ecuației reciproce este impar atunci ea admite
soluția x  1 , iar rezolvarea acestei ecuații se reduce la rezolvarea
ecuației x  1  0 ⇔ x  1 și a unei ecuații reciproce de grad par .
 Rezolvarea ecuației reciproce de gradul 4 se face împărțind
ecuația prin x 2 ( se poate împărți deoarece x  0 nu este soluție a
 1   1
ecuației ) și obținem : a  x 2  2   b  x    c  0 .
 x   x

68 69
 Lecția nr. 33,34 Exerciții

1) Să se rezolve ecuațiile în mulțimea  :

a) 4x 4  13x 2  9  0 ; b) 9x 4  25x 2  16  0 ; c) 16x 4  65x 2  4  0 ;
2) Să se rezolve în mulțimea  , ecuațiile reciproce :
a) x 3  7 x 2  7x  1  0 ; b) 2x 3  3x 2  3x  2  0 ;
c) x 4  7x 3  12x 2  7 x  1  0 ; d) 2x 4  3x 3  10x 2  3x  2  0 ;
3) Să se rezolve ecuația reciprocă de gradul 5 , în mulțimea  :
2x 5  x 4  x 3  x 2  x  2  0 ;
4) Să se rezolve ecuațiile binome :
a) z 3  8  0 ; b) 8z 3  1  0 ; c) z 6  64  0 ; d) z 3  i ; e) z 4  1  0 ;
5) Să se rezolve ecuațiile bipătrate :
a) x 4  10x 2  9  0 ; b) x 4  17x 2  16  0 ; c) 6x 4  5x 2  1  0 ;
d) 34x 4  12x 2  1  0 ; e) x 4  6x 2  6  0 ; f) x 4  4x 2  3  0 ;
6) Să se rezolve în  ecuațiile reciproce de gradul 3 :
a) 2x 3  3x 2  3x  2  0 ; b) 3x 3  2x 2  2x  3  0 ;
c) x 3  5x 2  5x  1  0 ; d) 6x 3  x 2  x  6  0 ;
e) 4x 3  3x 2  3x  4  0 ; f) 5x 3  31x 2  31x  5  0 ;
g) 2x 3  x 2  x  2  0 ; h) 5x 3  31x 2  31x  5  0 ;
7) Să se rezolve în  ecuațiile reciproce de gradul 4 :
a) 2x 4  7 x 3  9x 2  7 x  2  0 ; b) 2x 4  x 3  x 2  x  2  0 ;
c) x 4  x 3  4x 2  x  1  0 ; d) x 4  x 3  18x 2  x  1  0 ;
e) x 4  3x 3  2x 2  3x  1  0 ; f) x 4  2x 3  6x 2  2x  1  0 ;
8) Să se rezolve în  ecuațiile reciproce :
a) 2x 5  3x 4  2x 3  2x 2  3x  2  0 ;
b) x 5  3x 4  2x 3  2x 2  3x  1  0 ;
c) 5x 5  4x 4  5x 3  5x 2  4x  5  0 ;
d) x 6  x 5  3x 4  2x 3  3x 2  x  1  0 ;
9) Să se rezolve ecuațiile :
a) x 7  1  0 ; b) x 5  1  0 ; c) x 10  i  0 ; d) x 18  i  0 ;
e) x 10  1  i  0 ;

70