GHID DE SUPRAVIEȚUIRE

pentru bac
MATEMATICĂ
Versiunea 1 . 2018
Doar pentru cei care nu vor să rămână la mal!

2
 Cuprins
Subiectul I ........................................................................................................................................................ 5
I.1 Ecuația de gradul II ................................................................................................................................. 5
I.2 Relațiile lui Viétè ..................................................................................................................................... 7
I.3 Inecuația de gradul al doilea .................................................................................................................. 8
I.4 Graficul funcției de gradul al doilea...................................................................................................... 10
I.5 Ecuații iraționale. .................................................................................................................................. 13
I.6 Logaritmi. .............................................................................................................................................. 14
I.7 Exponențiale. ........................................................................................................................................ 17
I.8 Combinări . ........................................................................................................................................... 19
I.9 Aranjamente . ....................................................................................................................................... 19
I.10 Permutări . .......................................................................................................................................... 20
I.11 Probabilități ........................................................................................................................................ 22
I.12 Progresii aritmetice ............................................................................................................................ 24
I.13 Progresii geometrice........................................................................................................................... 27
I.14 Funcții ................................................................................................................................................. 28
I.15 Procente ............................................................................................................................................. 30
I.16 Mulțimea numerelor complexe C ..................................................................................................... 31
I.17. Geometrie analitică ........................................................................................................................... 35
I.18 Vectori ................................................................................................................................................ 41
I.19 Trigonometrie ..................................................................................................................................... 42
I.20 Geometrie........................................................................................................................................... 44
Subiectul II ..................................................................................................................................................... 47
II.1 Matrice ................................................................................................................................................ 47
II.2 Determinanți ....................................................................................................................................... 49
II.3 Inversa unei matrice. ........................................................................................................................... 50
II.4 Sisteme de ecuații liniare..................................................................................................................... 52
II.5 Legi de compoziție. .............................................................................................................................. 54
II.6 Polinoame ............................................................................................................................................ 57
II.7 Relațiile lui Viétè – pentru polinoame ................................................................................................. 59
II.8 Grupul claselor de resturi, Z n ............................................................................................................. 63

Subiectul III .................................................................................................................................................... 65

III.1 Limite .................................................................................................................................................. 65
III.2 Funcții continue .................................................................................................................................. 68
III. 3 Asimptote .......................................................................................................................................... 69
III.4 Derivare .............................................................................................................................................. 71

3
 III.5 Monotonie și convexitate. ..................................................................................................................74
III.6 Primitive ..............................................................................................................................................79
Recapitulare inițială .......................................................................................................................................85
Rec.1 Operații cu numere întregi. ..............................................................................................................85
Rec.2 Operații cu numere raționale ...........................................................................................................85
Rec.3 Ecuația de gradul I ............................................................................................................................86
Rec.4. Inecuația de gradul I ........................................................................................................................87
Rec.5 Intervale de numere reale................................................................................................................88
Rec.6 Modul. ..............................................................................................................................................90
Rec.7 Sisteme de 2 ecuații cu 2 necunoscute ...........................................................................................91
Exerciții suplimentare ....................................................................................................................................93

4
 Subiectul I
I.1 Ecuația de gradul II
Forma generală a ecuației de gradul al doilea este : a  x 2  b  x  c  0 ;

−𝑏±√∆
Calculăm delta, ∆= 𝑏 2 − 4 ∙ 𝑎 ∙ 𝑐 ; Soluțiile ecuației sunt date de formula: 𝑥1,2 = 2∙𝑎

Dacă ∆ > 0, ecuația are 2 soluții reale diferite.

Dacă ∆ = 0, ecuația are 2 soluții reale egale.

Dacă ∆ < 0, ecuația nu are soluții reale.

Obs. Ecuația de gradul 2 se mai poate scrie și sub forma 𝑥 2 − 𝑆 ∙ 𝑥 + 𝑃 = 0, unde S = suma soluțiilor iar
P = produsul soluțiilor. De ex, dacă x1  4 și x2  5 , S = 9 și P = 20 iar ecuația este : 𝑥 2 − 9 ∙ 𝑥 + 20 = 0

Ex: 1) Rezolvați ecuația : x 2  5 x  6  0 .

Identificăm coeficienții : a = 1, b = -5 , c = - 6

Calculăm  :   b2  4  a  c = (5) 2  4  1  (6) = 25 + 24 = 49

 b   5  49 5  7 57 57
x1, 2  =  , deci x1 = = 6, x2   1
2a 2 2 2 2

Ex: 2) Rezolvați ecuația : x  4 x  5  0

2

a = 1, b = 4 , c = 5

  b 2  4  a  c = 42  4 1 5 = 16-20 = -4, deci ecuația nu are soluții reale. ( nu există 4 )

Ex: 3) Rezolvați ecuația : x 2  5x  0 .

Identificăm coeficienții : a = 1, b = -5 , c = 0

Calculăm  :   b  4  a  c = ( 5) 2  4 1  0 = 25
2

 b   5  25 5  5 55 55
x1,2  =  , deci x1 = = 5, x2  0
2a 2 2 2 2

Metoda 2. Dăm factor comun pe x și avem : x  x  5  0  x  0 sau paranteza 0  x  5

Ex: 4) Rezolvați ecuația : x 2  4  0 .

Identificăm coeficienții : a = 1, b = 0 , c = -4

Calculăm  :   b  4  a  c = 0 2  4 1  ( 4) = 16
2

 b   0  16  4
x1,2  =  , deci x1 = 2, x2  2
2a 2 2

Metoda 2. Mutăm 4 după egal, cu semn schimbat și avem : x 2  4  x   4  x   2

 , astfel încât ecuația mx 2  4x  1  0 să aibă 2 soluții reale distincte.

Ex: 5) Determinați m  R

a = m , b = -4, c = 1.

5
   b 2  4  a  c =16-4m.

Ecuația are 2 soluții reale distincte, dacă  >0 , deci 16-4m>0, de unde 16>4m, m< 4.

Temă

1) Rezolvați ecuațiile :

a) x 2  5x  6  0 b) x 2  2 x  3  0 c) x 2  9  0 d) x 2  4  0
e) x 2  6 x  9  0 f) 2x 2  5x  2  0 g) x 2  5x  0 ; h) x 2  9  0 i) x 2 1  0

2) Scrieti ecuația de gradul II, care are ca soluții :

a) x1  3 , x 2  5 ; b) x1  3 , x2  5 ;

x  y  7  x  y  3
3) Rezolvați sistemele: a)  ; b) 
 x  y  12  x  y  10

 , astfel încât ecuația x 2  mx  4  0 să aibă 2 soluții reale egale.

4) Determinați m  R

5) Arătați ca ecuația x 2  2 x  1  m2  0 nu are soluții reale, pentru orice valori reale ale lui m.

6) Arătați ca ecuația x 2  2x  1  a 2  0 nu are soluții reale.

6
I.2 Relațiile lui Viétè
Fie ecuația de gradul 2, a  x 2  b  x  c  0 , cu soluțiile x1 și x2 . Notăm S = x1 + x2 și P = x1  x2

−𝑏
𝑥1 + 𝑥2 = 𝑎
Atunci relațiile lui Viétè sunt : { 𝑐
𝑥1 ∙ 𝑥2 = 𝑎

1 1
Ex 1) fie ec x 2  3x  5  0 . Calculați: a)   ; b) x12  x22  ;
x1 x2

 b 3
 x1  x2  a  1  3
Din relațiile lui Viétè,  
c
x  x    55
 1 2 a 1

a) Amplificăm fiecare fracție cu numitorul celeilalte și avem:

1 1 x2 1 x1 1 x x 3
    2  1 
x1 x2 x1 x2 x1  x2 x1  x2 5

b) Din formula a  b  a 2  2  a  b  b 2  a 2  b 2  a  b  2  a  b 
2 2

x12  x22  x1  x2   2  x1  x2   3  2  5  9  10  1

2 2

Ex 2) fie ec x  (2m  1) x  3m  0 . m = ? a.î. x1  x2  x1  x2  11

2

  b 2m  1
 x1  x 2    2m  1
a 1
Din relațiile lui Viétè,   S+P=11  5m+1=11, m = 2
x  x   c 3m
 3m
 1 2 a 1

Următorul exemplu nu are legătură cu relațiile lui Viétè:

1
ex 3) fie ec x 2  2008x  1  0 . Calc x1  ?
x1
1 x1 ) 1 x 2  1 2008 x1
Rez. : x1   x1   1   2008
x1 x1 x1 x1
Am adus la același numitor, apoi din ecuație, am scos x 2  1  2008 x ,
relație care se verifică și când înlocuiesc x cu x1

Temă 1) fie ec 2x 2  3x  4  0 .

1 1 x2 x1
Calculați: a) x1  x2  x1  x2  ? ; b)  ; c) x1  x2  ;  
2 2
d)
x1 x2 x1 x2

2) fie ec x  (m  1) x  2  m  0 . m = ? a.î. a) x1  x2  x1  x2  11 ; b) x1  x2  -1 .
2 2 2

1 1 3
3) fie ec x 2  x  m  0 . m = ? a.î.  
x1  1 x2  1 4

1
4) fie ec x 2  2018x  1  0 . Calculați x2  
x2

7
I.3 Inecuația de gradul al doilea
Forma generală a inecuației de gradul al doilea este : a  x 2  b  x  c  0 ; sau  0,  0,  0

−𝑏±√∆
a) Egalăm cu 0  ecuație de gradul 2, calculăm ∆= 𝑏 2 − 4 ∙ 𝑎 ∙ 𝑐 ; aflăm soluțiile 𝑥1,2 = 2∙𝑎

b) facem tabel de semn și scoatem soluția inecuației sub formă de interval

Deoarece avem 3 cazuri de posibile soluții în funcție de ∆, ∆< 0 , ∆= 0 și ∆> 0, tabelele pot fi :
Cazul 1. ∆> 0, avem 2 soluții reale diferite
x - x1 x2 +
inecuația Semnul lui a 0 semn opul lui a 0 semnul lui a

Cazul 2. ∆= 0, avem 2 soluții reale egale

x - x1 = x 2 +
inecuația Semnul lui a 0 semnul lui a

Cazul 3. ∆< 0, nu avem soluții reale

x - +
inecuația semnul lui a

Obs.
Când avem > , < punem paranteze rotunde. Înseamnă că nu am inclus și capetele intervalului.

Când avem ,  punem paranteze drepte. Înseamnă că am inclus și capetele intervalului.

Exerc 1) Determinați x astfel încât x  3x  2  0

2

Mai întâi ,rezolvăm ecuația de gradul 2, x  3x  2  0

2

Identificăm coeficienții : a = 1, b = -3 , c = 2.

Calculăm  :   b  4  a  c = (3)  4  1  2 = 9-8 = 1

2 2

 b    (3)  1 3 1 3 1
x1,2  = , deci x1   2, x2  =1
2a 2 2 2
Facem acum, tabelul de semn :

x - 1 2 +

x 2  3x  2 +++++0 - - - - - - - - - - 0 +++++++

Semnul lui a semn opus lui a Semnul lui a

Pe noi ne interesează când x  3x  2  0 .

2

Din tabel, observăm că între rădăcini, avem semnul -, deci <0  x  (1,2)

Observații : 1) x  (1,2) înseamnă toate numerele cuprinse între 1 și 2, deci o infinitate de numere( aici
nu sunt incluse 1 și 2 ; numerele arată sub forma : 1,1 ; 1,000034 ; 1,012, etc.)

2) x  3x  2  0 are soluția x  1,2

2
- - > am inclus și numerele 1 și 2
8
 3) x 2  3x  2  0 are soluția x   ,1  2, 

4) x 2  3x  2  0 are soluția x  (,1]  [2,) .

Temă

1) Rezolvați inecuațiile:
a) x 2  5x  6  0 ;
b) x 2  9  0 ;
c) x 2  4  0 ;
d) x 2  6 x  9  0
2x  3
e) 1 ;
x  x 1
2

f) ( x  1) 2  x  7  0 ;
g) 2x 2  5x  2  0 ;
h) x 2  6 x  13  0

2) Aflați suma soluțiilor întregi ale inecuației: a) x 2  5x  5  1 ; b) x 2  5x  5  1

3) Aflați suma soluțiilor întregi ale inecuației: x  2  x  10  0
2

4) f ( x)  x 2  3 . Rez inec f ( x)  12
5) Arătați că ( x  1)(x  2)  x  3

9
I.4 Graficul funcției de gradul al doilea
Fie f(x) = a x 2 +b x +c, o funcție de gradul II. Graficul se numește parabolă.

Parabola este orientată în sus, dacă a > 0 și este orientată în jos, dacă a < 0.

- intersecția cu axa OX : rezolvăm ecuația de gradul II, a x 2 +b x +c = 0. Soluțiile x1 și x2 reprezintă

punctele de intersecție cu axa OX
- Intersecția cu axa OY : înlocuiesc x cu 0 ; calculez f( 0 ).
−𝑏 −∆
- Vârful parabolei este dat de formula 𝑉 = ( 2𝑎 , 4𝑎 )
−𝑏 −∆
Obs ! se numește abscisa vârfului iar este valoarea minimă/maximă a parabolei.
2𝑎 4𝑎

−𝑏
Dreapta verticală care trece prin vârf, 𝑥 = 2𝑎
, se numește axa de simetrie a parabolei.

Obs. În funcție de numărul de rădăcini, graficul poate intersecta axa OX astfel :

a) dacă ∆>0, avem 2 soluții, deci graficul intersecteaza OX în 2 puncte.

Y a>0 si >0 Y a<0 si  >0

x1 x2
0 X 0 X

b) dacă ∆=0, avem două soluții egale, deci graficul intersectează OX într-un singur punct. În acest caz,
vârful V este pe axa OX și spunem ca graficul este tangent axei OX ( se intersectează într-un singur
punct)

Y a>0 si  =0 Y
a<0 si  =0

x1
0
x1 X 0 X

c) Dacă ∆< 0, ecuația nu are nicio soluție, deci graficul nu intersectează axa OX. Este situat deasupra
axei,dacă a > 0 sau sub axa, dacă a < 0 .

Y a<0 si  <0
Y

0 X

a>0 si  <0

0 X
10
Exerc : 1) Determinați m, astfel încât graficul lui f(x) = mx 2  3 x  4 sa fie tangent axei OX.

Graficul este tangent axei OX, dacă avem doar o singură soluție, deci   0

a = m , b = -3 , c = 4

  b 2  4  a  c = (3) 2  4  m  4 = 9 - 16 m

9
  0 , deci 9 - 16 m = 0 , deci 9 = 16 m , de unde m = .
16

Exerc : 2) Determinați m, astfel încât graficul lui f(x) = x 2  mx  4 să fie situat deasupra axei OX.

Graficul nu intersectează axa OX , dacă nu avem soluții, deci   0 . Cum coeficientul lui x 2 este
1, atunci parabola este orientata în sus, deci graficul este deasupra axei.

a = 1, b = - m , c = 4

  b 2  4  a  c = m 2  16 , de unde m 2  16 <0. inecuație de gradul II

Rezolv ecuația m 2  16 =0, cu soluțiile 4 și -4, deci din tabelul de semn, m  (4,4)

x - -4 4 +

m2 16 +++++0 - - - - - - - - - - 0 +++++++

Semnul lui a semn opus lui a Semnul lui a

Exerc 3) Determinați m, astfel încât graficul lui f(x) = mx  3 x  4 sa fie deasupra axei OX.
2

Graficul nu intersectează axa OX , dacă nu avem soluții, deci   0 . (conditia 1)

Mai trebuie ca coeficientul lui x 2 sa fie >0, deci m >0.(conditia 2)

a = m , b = -3 , c = 4

9 9
  b 2  4  a  c = (3) 2  4  m  4 = 9 - 16 m , < 0 deci  m , adică m 
16 16

9 9 
din condiția 1 și 2, se obtine ca m  , deci m   ,  .
16  16 

Exerc 4) Determinați m , astfel încât minimul funcției f(x) = mx  3 x  4 , sa fie egal cu -1.
2

b  
Minimul funcției este atins în vârful parabolei, V  ,  , deci = -1.
 2a 4a  4a

a = m , b = -3 , c = 4

  b 2  4  a  c = (3) 2  4  m  4 = 9 - 16 m .

   (9  16m) 16m  9 9
= = -1, de unde  1 , 16 m -9= - 4 m , deci 20 m =9, m =
4a 4m 4m 20

Exerc 5) m  ? astfel încât graficul funcției f(x)= x  (m  2) x  m  1 intersectează axa OX.

2

11
 Graficul intersectează axa OX, dacă ecuația x 2  (m  2) x  m  1 =0 are soluții reale    0.

Identificăm coeficienții : a = 1, b =  (m  2) , c = m  1 ;

  b 2  4  a  c =  m  22  4  1  (m  1) = m 2  4m  4  4m  4 = m 2

Dar m 2  0  m   , 

Observatie !! x  y   x 2  2  x  y  y 2
2

x  y 2  x 2  2  x  y  y 2
Temă

1. f(x) = x  mx  m  1 ; m  ? dacă :
2

7
a) graficul are abscisa vârfului ;
2
b) graficul lui f este tangent axei OX ;
c) axa de simetrie a graficului este x = 3;
d) Ecuația f(x)=0 are 2 soluții reale de semn contrar;
e) Ecuația f(x)=0 are 2 soluții reale una inversa celeilalte;
1
f) minimul funcției este = ;
4
g) aceleași cerințe de la a)-f) pt : f (x)  x 2  (m  3) x  m ; f (x)  x 2  (m  2) x  m  5

2. Arătați că parabola f(x)= x 2  2mx  m 2  1 este deasupra axei OX.

3. Determinați coordonatele vârfului parabolei pentru: a) f(x) = x  4 x  5 . b) y = x 2  4x  5
2

4. f(x) = x  3 x  1 ; m = ? astfel încât A(m,1)  graficului.

2

5. a) Arătați ca ecuația x 2  2x  1  a 2  0 nu are soluții reale;

b) Arătați ca parabola f (x)  x 2  2mx  m 2  1 este deasupra axei OX

c) x 2  5x  m  6  0 ; m  ? a.î. parabola a)este deasupra axei OX. b) este tangenta axei OX ;

c) intersectează OX în 2 puncte distincte.

d) x 2  mx  1  0 ; m  ? a.î. parab este tangentă axei OX

6) a) f (x)  x 2  mx  m  1 ; m  ? a.î. minimul funcției sa fie -1/4 .

b) f (x)  mx 2  mx  2 ; m  ? , nenul, a.î. maximul funcției este 1 ?

c) f (x)  mx 2  8x  3 ; m  ? , nenul, a.î. maximul funcției este 5 ?

d) f (x)  x 2  mx  2 ; m  ? a.î. minimul funcției sa fie -1/4 .

7) m  ? a.î. ecuația are 2 sol reale de semn opus : f (x)  x 2  3x  m ; f (x)  x 2  mx  2

12
I.5 Ecuații iraționale.

Sunt ecuațiile care au necunoscuta X sub radical .

Pentru radicalii de ordin par, punem condiții de existență asupra radicalului :

-expresia de sub radical trebuie sa fie pozitivă.

-rezultatul extragerii radicalului, să fie pozitiv

Rezolvarea ecuației : pentru a elimina radicalul, se ridică la putere.

1) x  1 = 4.

Condiții de existență : x-1  0  x  1  domeniul maxim de definiție este D = [1,)

Ridicăm la pătrat  x-1 = 16  x = 17 ; cum 17 aparține domeniului ,  17 este soluție pentru

ecuație.

2) x2 =x-4.

x  2  0 x  2
Condiții de existență :    domeniul maxim de definiție este D = [4,) .
x  4  0 x  4

x  2  x  4  x-2 = x 2  8x  16 . trecem x-2 în partea

2
Ridicăm la pătrat și obținem :
dreaptă și schimbăm semnul ; obținem o ecuație de gradul 2 .

x 2  8x  16 -x+2 = 0 , adică x 2  9x  18  0

b  93
a=1, b= - 9 , c=18 ,   b  4ac =81-72 = 9 ,  x1, 2    6 si 3
2
2a 2
Dar 3 nu aparține domeniului de definiție, deci nu este soluție. 6 este soluție.

OBS! Dacă nu punem conditii de existență, trebuie să verificăm 3 și 6 în ecuație, să vedem dacă obținem o
relație adevarată.

Pentru 3, obținem ca 3  2  3  4 , adică 1 = -1, deci fals.

Temă . 1) 2x  6  4 ; 2) x  6 1  4 ; 3) 3x  2  x ; 4) x2  x4

5) x 2  3x  2  x  1 ; 6) 2  x   x ; 7) x  2  x2  4  0 ;

8) 2 x  x2 Obs . la inecuația 2-x  0 , 2  x , adică x  2 .

9) 3
x5  2 obs. Ridicăm la puterea a 3-a, să eliminăm radicalul. Nu punem condiții de existență

10) 4
x  6  2 obs. Ridicăm la puterea a 4-a, să eliminăm radicalul. Punem condiții de existență

13
I.6 Logaritmi.
loga x  b se citește : logaritm în bază a, din b

Condiții de existență pt logaritm : - Baza a este un număr pozitiv, diferit de 1

- Argumentul x este un număr pozitiv

Definiție : loga x  b  x  a b - adică : la ce putere trebuie ridicată baza a, ca să obțin numărul x ?

Ex : log2 8  3 , pentru ca 23  8 ; log3 9  2 , pentru ca 32  9

4
1 1 1 1 1
log4  2 , pentru ca 4 2  ; log 1  4 , pentru ca   
16 16
2
16  2  16

Notație lg x  log10 x

Proprietăți ale logaritmilor :

P1) loga a  1 ; loga 1  0 5

log7 7  1 ; log5    1 ; log10 1  0
3
 3

P2) loga xn  n  loga x log2 32  log2 25  5  log2 2  5  1  5 ;

log3 16  log3 (2)4  4  log3 2
P3) loga x  loga y  loga ( x  y ) 6  12
log3 6  log3 12  log3 8 = log3  log3 9  2
8
x
P4) loga x  loga y  loga ( )
y
1 1 1
P5) loga x  log4 2  
log x a log2 4 2
logb x log2 x log2 x
P6) loga x  log8 x  
logb a log2 8 3

Exercitii

10  3
1) log5 10 + log5 3 - log5 6 = log5 = log5 5 = 1
6

2) 2 log3 4 - 4 log3 2  log3 4 2  log3 2 4  0

Ecuații logaritmice

1) Rezolvați ecuația log3 (6 x  18)  log3 (4 x  8)

Punem condiții de existență pentru logaritm :

- Argumentul 6 x  18  0 deci x  3

- Argumentul 4 x  8  0 deci x  2

14
 Domeniul de definiție va fi D= (3,)

injectivă
Rezolvare : log3 (6 x  18)  log3 (4 x  8)  6x  18  4x  8

Avem aceeași bază. Renunțăm la logaritm, prin proprietatea de injectivitate

 6x  4x  18  8  2x  10  x  5  D  5 este soluție.

2) Rezolvați ecuația log4 ( x  3)  2

Punem condiții de existență pentru logaritm :

- Argumentul, x  3  0 deci x  3 .
- Baza este 4, deci nu mai sunt necesare condiții asupra ei.
Domeniul de definiție va fi D= (3,)

Rezolvare : x  3  4 , adică x  3  16, deci x  13  D  13 este soluție.

2

3) Rezolvați ecuația logx (2 x  4)  1

Punem condiții de existență pentru logaritm :

- Baza x  0 și diferită de 1.

- Argumentul 2 x  4  0 deci x  2 .

Domeniul de definiție va fi D= (2,)

Rezolvare : 2 x  4  x , adică x  4  D  4 este soluție.

1

4) Rezolvați ecuația logx 3 ( x  3x  2)  2 .

2

Punem condiții de existență pentru logaritm :

x  3  0 x  3
Baza >0 și diferită de 1    condiția 1
x  3  1 x  4

Argumentul x  3 x  1  0 . Este inecuație de gradul II.

2

Aflam soluțiile ecuației de gradul II și apoi facem tabelul.

x 2  3 x  1 = 0 ; a = 1 , b = -3, c = 2.

Calculăm  :   b  4  a  c = (3)  4  1  2 = 9-8 = 1

2 2

 b    (3)  1 3 1 3 1
x1,2  = , deci x1   2, x2  =1
2a 2 2 2
Facem acum,tabelul de semn :

x - 1 2 +

x 2  3x  2 +++++0 - - - - - - - - - - 0 +++++++

Semnul lui a semn opus lui a Semnul lui a

15
 Pe noi ne intereseaza când x 2  3x  2  0 . Din tabel, observăm că între rădăcini,avem semnul +,
deci >0  x  (,1)  (2,) condiția 2

 domeniul de definiție este D = (,1)  (2,)  (3, ) \ {4}  (3, ) \ {4}

Rezolvarea ecuației : logx 3 ( x 2  3x  2)  2

x 2  3 x  2 =  x  32  x 2  3 x  2 = x 2  4 x  9   3x  4x  9  2

deci x  7 ; cum 7 aparține domeniului, este soluție a ecuației.

5) Rezolvați ecuația logx (2 x  4)  1

Punem condiții de existență pentru logaritm :

Baza x  0 , Baza x  1 și Argumentul 2 x  4  0 deci x  2 .

Domeniul de definiție va fi D= (2,)

Rezolvare : 2x  4  x , adică x  4

 x  2  0, x  2
6) log2 ( x  2)  log2 x  3 . Condiții de existență :  D = ( 0, )
x  0

Rez. log2 ( x  2)  x  3  ( x  2)  x  2 3  x 2  2x  8  0  x1  4 , x2  2 . Doar 2 e soluție

 x  2  0, x  2
7) log2 ( x  2)  log2 ( x  5)  3 Condiții de existență :  D = ( 5, )
 x  5  0, x  5

x2 x2
Rez. log2 3  23  x  2  8x  40  x  6  D
x 5 x 5

1 1
Temă 1. Calculați : a) log2 32 = b) log3 81 = c) log4  d) log1 
64 25
5

e ) log9 3  f) log3 3  g) log3 1 

2. Determinați domeniul de definiție pentru logaritmii următori ( adică condițiile de existență )

a) log x 1 (2 x  4) ; b ) logx 1( x2  5x  6)

3. Rezolvați ecuațiile logaritmice :

a) log5 ( x  4)  log5 (8  x) b) log2 (2 x  5)  3 c) log3 ( x  1)  log3 (x  1)  2

d) log3 ( x  6)  log3 (x  2)  2 e) log2 (2 x  5)  0 f) log x 1 (2 x  5)  2

4. Calculați a) lg 5 + lg 40 - lg 2 = b) log3 6 + log3 12 - log3 8 =

1 3
5. Calculați a) log2 8 + log3 - 27 =
9

16
I.7 Exponențiale.
1 n n
1 1 a b a b
Obs : a 1
 ; an  ;     ;    
a an b a b a

1) Rezolvați ec 2) Rezolvați ec
2 x 1
3) 1
  8
1 2
22 x 1 
23 x 1  16 8 1
2 x 1
1
3

   
23 x 1  2 4 22 x 1  23 2 2
3x  1  4 2 x  1  3 2 x  1  3
3x  3 2 x  4 2 x  4
x 1 x  2 x  2

După ce aducem la aceeași bază în ambele părți ale egalului, renunțăm la baze și egalăm puterile, prin
proprietatea de injectivitate.

4) Rezolvați ecuația : 4  5  2  6  0
x x

Dacă notăm 2 x  t , obținem ecuația de gradul II : t 2  5  t  6  0 .

Calculăm  =1, iar soluțiile t1,2  3,2

Revenind la substituție, 2  2  x  1
x

2 x  3  x  log2 3

(din definiția logaritmului : 2 la ce putere face 3? La puterea x ) .

5) 4 x2  8  22( x2)  23  2x  4  3  x  1/ 2

1
6) 125x   53 x  5 2  x  2 / 3
25

7) 2 x3  2 x1  80  2 x  23  2 x  21  80  8  2x  2  2x  80  10  2x  80
 2x  8  x  3

x 5 1 5 1 5 1
8) 2  2   2 x  x  . Notez 2 x  t  t    2t 2  5t  2  0  t  2, t 
x

2 2 2 t 2 2

2 x  2  x  1 , 2 x  1/ 2  x  1

9) 4 x  10  2 x  16  0 . Notez 2 x  t  t 2  10t  16  0  t  2, t  8 . 2  t  x  1, x  3
x

17
Temă.

Rezolvați ecuațiile exponențiale :

1) 33 x 1  81 ;

1
2) 42 x 1  ;
16
2 x 1
1
3)    25
5
2 x 1
 1 
4)    125
 25 

5) 93 x2  27

1
6) 82 x3 
16

7) 9 x  4  3 x  3  0

8) 2 x  2 x3  36 ;

9) 2 x 1  2 x  12

5
10) 2 x  2 x  ;
2

11) 2 x  14  2 x  5

12) 4 x  3  2 x  2  0

13) 2 x1  16  0

18
I.8 Combinări .

Definim 𝑛! = 1  2  3  ..........  n și citim “n factorial “. Deci, 4! = 1 2  3  4  24

Definim 0! = 1.

Fie n și k 2 numere naturale, astfel încât n  k . Perechile neordonate formate din k elemente
din cele n date, se numesc “ combinări de n luate câte k ” , pe care le notăm cu Cnk

𝑛!
Formula de calcul pentru 𝐶𝑛𝑘 =(𝑛−𝑘)!∙𝑘!

Exemplu. Câte triunghiuri se pot forma cu 5 puncte, așezate astfel încât să nu fie 3 pe aceeași dreaptă
( adică oricare 3 necoliniare ) .

*5
*4

2 3
dacă unesc punctele 1,2 și 3, obțin triunghiurile : 123,231,312,etc. Dar se
constată că este același triunghi, deci nu contează ordinea în care aleg punctele  perechi neordonate
 combinări.

Răspunsul este C53 , pentru că sunt 5 puncte și le unesc câte 3, pentru a obține un triunghi.

5! 5! 1 2  3  4  5 4  5
C53 = = = =  10 .
(5  3)!3! 2!3! 1  2  1  2  3 1  2

I.9 Aranjamente .

Fie n și k 2 numere naturale, astfel încât n  k . Perechile ordonate formate din k elemente
din cele n date, se numesc “ aranjamente de n luate câte k ” , pe care le notăm cu Ank

𝑛!
Formula de calcul pentru 𝐴𝑘𝑛 =(𝑛−𝑘)!

Exemplu. Câte numere de 3 cifre se pot forma cu {1,2,3,4,5} ?

De exemplu, cu primele 3, pot scrie numerele : 123,321,213,312,etc.

Se constată că nu sunt aceleași numere, deci contează ordinea în care așez punctele  perechi
ordonate  aranjamente.

5! 5! 1  2  3  4  5
Răspunsul este A53 , A53 = = = = 3  4  5  60 .
(5  3)! 2! 1 2

19
I.10 Permutări .

Fie n un număr natural. Aranjamentele celor n obiecte , se numesc “ permutări de n ” , pe care

le notăm cu Pn

Formula de calcul pentru 𝑃𝑛 = 𝑛!

Exemplu. În cate moduri pot așeza 5 cărți pe un raft?

Prima carte - o pot pune în 5 moduri. (pe prima poziție, a doua, a treia, etc. )

Am fixat prima carte. Pe cea de a doua carte, o mai pot pune în 4 moduri, pt ca o poziție e
ocupată de prima carte.

Cea de a treia carte poate fi asezată în 3 moduri, a patra în 2 moduri, iar a 5-a într-un singur mod,
celelalte poziții fiind ocupate.

Deci pot așeza cărțile în 5  4  3  2  1  P5  120 moduri.

Exerciții :

I. Calculați C77

7! 7! 1 2  3  4  5  6  7
C77 = = = =1.
(7  7)!7! 0!7! 1  1  2  3  4  5  6  7

2. Calculați A75

7! 7! 1  2  3  4  5  6  7
A75 = = = = 3  4  5  6  7 =2520
(7  5)! 2! 1 2

3. Determinați n , astfel încât Cn2  10

punem condiții de existență pentru n : n  2 și număr natural.

n! 1  2  3  ....  (n  2)  (n  1)  n (n  1)  n
Cn2  =  , restul se reduc. Deci,
(n  2)!2! 1  2  3  ....  (n  2)  1  2 2

(n  1)  n
= 10 , de unde n  n  20
2
2

Scriem ecuația de gradul 2, n  n  20  0 , calculăm   1  4  1  (20)  81 , de unde

2 2

soluțiile

1  81
n  5,4 . Dintre acestea, numai n  5 este bun, dacă ne uităm la condițiile de
2
existență.

4. În cate moduri se pot așeza 6 elevi, în 2 bănci, câte 3 în bancă?

Deși răspunsul cel mai la îndemană al vostru va fi 2.... totuși, nu este așa :
20
 de exemplu, elevii notați cu 1,2 și 3 : se pot așeza astfel : 1 la mijloc, sau 2 la mijloc…sau 3 la
mijloc.

Observăm că are importanță modul în care se asează un elev în bancă…deci contează ordinea,
adică sunt perechi ordonate  aranjamente.

6! 6! 1  2  3  4  5  6
A63 = = = = 4  5  6 =120 .
(6  3)! 3! 1 2  3

Temă

(n  1)!
1. n = ? număr natural, a.î. a) Cn  10 ;
2
b)  12 ; c) Cn1  An1  12 ;
(n  1)!

2. Calculați : C75 , C55 , A75 , A55 și P5

3. Într-o clasă sunt 8 băieți. Fac echipe de câte 4, pentru a juca un joc. Câte astfel de grupuri se pot
obține?

4. Câte numere de 3 cifre distincte (diferite) se pot obține cu cifrele { 1, 2, 4, 5, 6,9} ?

5. Câte drepte se pot forma cu 6 puncte, oricare 3 necoliniare?

6. În câte moduri se pot așeza 4 cărți (diferite) pe un raft?

7. Câte submulțimi cu 3 elemente are o mulțime cu 6 elemente? Dar în total?

5
8. C2015  C2015
2010
=

21
I.11 Probabilități

Fie A un eveniment ( se aruncă cu zarul, cu banul,etc). Notăm cu P(A), probabilitatea să se

întâmple evenimentul A.

numarul cazurilor favorabile

P(A) =
numarul cazurilor posibile

Ex 1. Se aruncă un zar. Probabilitatea să pice o față cu număr par ?

Numerele pare sunt : 2,4,6 , deci 3 cazuri favorabile. În total, sunt 6 fete, deci 6 cazuri posibile.
3
Atunci P( să pice față pară) = .
6
Ex 2. Fie mulțimea A = { 1, 2, 3, 4, 5 } . Calculați probabilitatea ca un număr n, din A , să verifice relația
n!n  28
Dăm valori lui n : n = 1 1! + 1 < 28 ?  A , pt ca 1+1 < 28

n=2 2! +2 < 28 ?  A , pt ca 2+2 < 28

n=3 3! + 3 < 28 ?  A , pt ca 6 +3< 28

n=4 4! + 4 < 28 ? F  , pt ca 24 + 4 = 28

n=5 5! + 5 < 28 ? F  , pt ca 120 + 5 > 28

3
Deci P(n)  . 3 numere verifică relația, din 5 posibile.
5

Ex3. Fie mulțimea A = { 1, 2 , 3,......... .., 100 } . Calculați probabilitatea ca un număr n, din A , să fie
număr rațional.

Numerele raționale sunt cele care ies de sub radical, adică pătratele perfecte.

Pentru a le calcula mai ușor, avem:

12  1 , 2 2  4 , 32  9 , .............., 102  100 , deci avem 10 numere raționale, iar restul, 90,
sunt iraționale.

10
Deci P(n)  .
100
3
Ex 4. Fie mulțimea A = { 1, 3 2 , 3
3,......... ., 3
100, } . Calculați probabilitatea ca un număr n, din A , să
fie număr irațional.

Numerele raționale sunt cele care ies de sub radical, adică cuburile perfecte.

Pentru a le calcula mai ușor, avem:

13  1 , 2 3  8 , 33  27 , 43  64 , 53  125 este prea mare, deci avem 4 numere raționale,

iar restul, 96, sunt iraționale.

96
Deci P(n)  .
100

22
Temă

1. Se aruncă două zaruri, în același timp. Calculați probabilitatea să se obțină la aruncare :

a) suma zarurilor 7. b) dublă

2. Fie mulțimea A = {1,2,3,4,5} . Calculați probabilitatea ca alegand un număr “ n “ din mulțimea A,

acesta să verifice relația n 2  n! 15

3. Fie mulțimea A = {1,2,3,4,5} . Calculați probabilitatea ca alegand un număr “ n “ din mulțimea A,

acesta să verifice relația n 2  2n  24

4. Fie mulțimea A = { 4 1, 4
2, 4
3,......... ., 4
100 } . Calculați probabilitatea ca un număr n,din A , să

fie număr irațional.

5. Probabilitatea ca un număr natural de 2 cifre, să fie pătrat perfect.

6. Probabilitatea ca un număr natural de 2 cifre, să aibă cifrele diferite.

7. Probabilitatea ca un număr natural de 2 cifre, să se dividă cu 20.

8. Probabilitatea ca un numar natural de 2 cifre sa aibă cifrele pare.

9. Probabilitatea ca un număr natural de 3 cifre să aibă primele două cifre pare, iar a treia impară.

10. Probabilitatea ca un numar natural de 2 cifre sa fie multiplu de 15, dar nu și de 10.

11. Probabilitatea ca un numar natural de 2 cifre nenule sa aibă produsul cifrelor divizibil cu 10.
12. Probabilitatea ca un numar natural de 3 cifre sa aibă produsul cifrelor 8.

23
I.12 Progresii aritmetice
Notiuni introductive – Șiruri - Notăm prin a n   n1 , șirul de numere an , unde n ia valori de la 1 la infinit
( șirul este format din termenii a1 , a 2 , a3 , a 4 , a5 , etc, unde prin a3 se înțelege al treilea termen al
șirului ) .
Ex de șiruri : Șirul numerelor naturale : 1 , 2, 3, 4 ,5 ,6 …………..

Șirul numerelor întregi : …… , - 2 , -1, 0 , 1, 2, 3, ………

2 2 2 2 2
Șirul numerelor pătrate perfecte : 1, 4, 9 ,16, 25, …… ( adică 1 ,2 ,3 4 ,5 , etc ) .

Un șir se poate defini astfel :

a) prin descriere ( se dau termenii șirului, ca în exemplele de mai sus )

 
b) printr-o formulă : fie șirul a n n1 , unde a n = 3  n + 2 ; pornind de la aceasta formulă, se pot
determina toți termenii șirului, dând valori lui n ;
de ex, al 5-lea termen, a5 = 3  5  2 =17. Al 10-lea termen , a10 = 3  10  2 = 32.

c) printr-o formula de recurență : fie șirul a n n1 , unde a n1 = a n + 4 , și a1 = 3 .

Deci primul termen este 3, iar un termen se obține din precedentul, adunând 4.
Dăm valori lui n, în formulă și vom obține :
a2 = a1 + 4 = 3 + 4 = 7
a3 = a2 + 4 = 7 + 4 = 11

a4 = a3 + 4 = 11 + 4 = 15.
Așa determinăm toți termenii , din aproape în aproape.

Ex1) fie șirul (a n ) n1 , dat de formula an  2  n  5 . Determinați a1 , a5 , a12 , a20 .

Rezolvare : Dăm valori lui ‘n’, în formulă ( n =1 ; n = 5 ,etc)

a1 = 2  1  5 = 2 – 5 = -3
a5  2  5  5  10  5  5
a12  2  12  5  24  5  19
a 20  2  20  5  40  5  35

2) fie șirul (a n ) n1 , dat de formula an1  2  an  3 . Dacă a1 = 2, Determinați a 4 .

Dăm valori lui n în formulă.

Pt n = 1 , obținem : a11  2  a1  3 , adică a2  2  2  3 = 7 .

Pt n = 2 , obținem : a21  2  a2  3 , adică a3  2  7  3 = 17 .

Pt n = 3 , obținem : a31  2  a3  3 , adică a4  2  17  3 = 37 . deci a4  37 .

Progresii aritmetice
24
 Def . un șir a n  n1 se numește progresie aritmetică, dacă diferența dintre toți termenii
consecutivi este aceeași ( este constantă – și pe care o notăm cu “r” și o numim rație) .

Ex de progresii :

1,4,7,10,13, 16 …… diferența este 3 , deci rația = 3 .

1, 11,21,31,41,51,….. rația este 10.

1,2,3,7,8,9,…. Nu este progresie, pentru ca diferența dintre 7 și 3 nu este aceeași cu celelalte.

Avem :
a2 = a1 + r
a3 = a2 + r = a1 + 2  r ( ca să ajung din a1 în a3 , trebuie să adun 2 rații ) .

a4 = a3 + r = a2 + 2  r = a1 + 3  r ( ca să ajung din a1 în a4 , trebuie să adun 3 rații ; ( ca să

ajung din a 2 în a 4 , trebuie să adun 2 rații ).

Deci 𝑎𝑛 = 𝑎1 + (𝑛 − 1) ∙ 𝑟 formula termenului general

Din formulă, obținem orice termen dorim : a 20 = a1 + 19  r ; a120 = a1 + 119  r .

Suma primilor ‘n’ termeni ai unei progresii ( notată cu S n )

Am o progresie și vreau să adun primii n termeni : a1  a 2  .....  a30  a31  ....a n = ??

(𝑎1 +𝑎𝑛 )∙𝑛

𝑆𝑛 = adunăm primul și ultimul termen , înmulțim cu câți termeni sunt (adică n ) și
2
împărțim la 2.

De ex, vreau să adun : 2+4+6+8+10+12+14+16+18+20 = ???

Este o progresie aritmetică (rația este 2) , primul termen a1 = 2 , a10 = 20 . ( sunt 10 termeni )

(a1  a n )  n (2  20)  10 22 10 220

Atunci S n  = = = = 110 .
2 2 2 2

Ex 1) În progresia aritmetică , avem a 4  15 , a8  27 . Aflați S 21

a8  a4  4r  27  15  4r  r  3 ; a4  a1  3r  a1  15  9  6 ;
a21  a1  20r  a21  66

(6  66)  21
S 21 = 6  9  ....  66 
2
𝒂+𝒄
Proprietate : a,b, c sunt în progresie aritmetică, dacă 𝒃 =
𝟐

Ex 2) Arătați ca 5  3x  1 , 3 x1 , 3 x  1 sunt în progresie aritmetică.

Rez: 3 x1 =
5  3 x
  
 1  3x 1 6  3x
  3  3 x Adevărat
2 2

25
 (1  81) 17
Ex 3) 1+6+11+…..+81 =
2
de la 1 la 81, distanța = 80. Cum rația este 5, avem 80:5 = 16 rații, deci 81 este termenul de pe
poziția 17

Sau: din formula termenului general a n = a1 + ( n-1 )  r avem că : 81 = 1 + ( n-1 )  5

ex 4) 1, x , x+3 , 10 sunt în p.a. x = ?

a4  a1  3r  10  1  3r  3r  9  r  3  x  1  3  4

Temă

1) în progresia aritmetică , avem a 7  19 și a10  25 . Aflați r, a1, a31 și S 31

2) 1+5+9+13…..+81=

3) 1+ 11+ 21 + ....... + 121 =

4) x-5, 3x+1, x+7 sunt în p.a. x=?

5) 3 2 x , 4 x și 2 x1  2 sunt în p.a. x= ?

6) Dacă într-o progresie aritmetică avem a1  1 și a2  3 , calculați S 5  ?

7) Aflați a31  ? în șirul 1, 4 , 7, 10, ……..

26
I.13 Progresii geometrice

Avem :
b2 = b1  q
b3 = b2  q = b1  q 2 ( ca să ajung din b1 în b3 , trebuie să înmulțesc cu 2 rații ) .
Deci bn = b1  q n 1 formula termenului general

I) în prog geom, b3  12 , b5  48 . Aflați b2 .

b5  b3  q 2  48  12  q 2  q 2  4  q  2 ; b3  b2  q  b2  12 : 2  6

2) Propr. a, b, c sunt în progresie geometrică, dacă 𝒃 = √𝒂 ∙ 𝒄

Ex: x=? Dacă x, 2 3 și 6 sunt în p.g.

Rez: 2 3 = x  6  ridicăm la pătrat : 12 = 6x , deci x = 2

𝑞𝑛 −1
3) Suma primilor n termeni: 𝑆𝑛 = 𝑏1 + 𝑏2 + 𝑏3 + ⋯ + 𝑏𝑛 = 𝑏1 ∙
𝑞−1

29  1 9
1  2  .....  2  1
1 8
 2  1  512  1  511 ;
2 1

1 1 1 728
( )6 1 1 1 
1 1 1 6 728 3 364
1   2 .....  5  1 3 3  729  729   
3 3 3 1 2 2 2 729 2 243
1   
3 3 3 3
Temă.

I) În progresie geometrică, avem b4  18 și b5  36 . Aflați b2 și b6 .

2) În progresie geometrică, avem b3  16 , b4  8 . Aflați b2 și b5 .

3) 1  21  .....  25 

1 1 1
4) 1   2 .....  5 
2 2 2

5) x = ? a.î. 4, x, 8 sunt în p.g.

6) x = ? a.î. x, 8, 32 sunt în p.g.

27
I.14 Funcții

1) f : [1,7]  R . f(x) = x + 2 ; Mulțimea valorilor funcției f =? (sau imaginea funcției f)

Calculăm f(1)=3 și f(7)=9  f ([1,7])  [3,9]) .

2) f ( x)  x 2  2 x  1 , g(x) = x  3 .Determinați punctele de intersecție ale graficelor.

𝑓(𝑥) ∩ 𝑔(𝑥)  f(x) = g(x)  x 2  2 x  1  x  3  x 2  3x  2  0  delta și

x1  1 , x2  2 ; Calculez g(1) = -2, g(2) = 0  A1,2 , B(2,0)

3) f ( x)  5x  4 . Verificați dacă A(2,14) aparține graficului.

Def. Un punct 𝑨(𝒙, 𝒚) 𝝐 𝑮𝒇 dacă 𝒇(𝒙) = 𝒚 deci f (2)  14 .

f (2)  5  2  4  14  adev

4) f ( x)  5x  4 . Determinați numărul real a, astfel încât punctul A(a,14) aparține graficului.

A(x,y)  Gr f dacă f ( x)  y deci f (a)  14 .

f (a)  5  a  4  14  a  2  A(2,14)  Gr f

5) f (x)  x  3x  2 . Determinați intersecția cu axele de coordonate.

2

∩ cu OX : 𝑓(𝑥) = 0  x 2  3x  2 =0  x1  1 , x2  2  A1,0 , B(2,0)

∩ cu OY : 𝑓(0) = 2  C ( 0,2)

6) f ( x)  5x  4 . Determinați punctele de pe grafic, care au :

a) abscisa = ordonata; b) abscisa = dublul ordonatei; c) ordonata = triplul abscisei;

a) fie punctul P(x,y) : x se numește abscisa, y ordonata. Trebuie verificată condiția f(x)=y.

Abscisa = ordonata  x = y  P( x, x)  f(x)=x  5x+4=x  4x = -4  x = -1. P(-1,-1)

b) abscisa = dublul ordonatei  x = 2y  P(2 y, y)  f(2y)=y  5  2 y  4  y 

4 8  8  4
9  y  4  y   x  P , 
9 9  9 9 
c) ordonata = triplul abscisei  y = 3x  P( x,3x)  f(x)=3x  5x  4  3x  2x = - 4 
2 6 2 6
x  y  P , 
4 4  4 4 

7) f ( x)  x 2  2 , g ( x)  2x  1 . Calculați ( f  g )(3) și ( g  f )(3)

( f  g )(3) =f(g(3))=f( 2  3  1 )= f(7) = 7 2  2  51

( g  f )(3) =g(f(3))=g( 32  1 )= g(10) = 2 10  1  21

Obs. Pentru a calcula (𝑓 ∘ 𝑔)(3), mai întâi calculăm g(3) și apoi aplicăm f la rezultat. Se calculează prima
funcție mai aproape de argument (3).

28
Temă

1) Fie f : [1,3]  R , f(x) = 1- x 2 . Mulțimea valorilor funcției f =?

2) f ( x)  2x  1 , g ( x)  3x  2 . Calculați a) ( f  g )(1) ; b) ( g  f )(1) ; c) g ( f (0))

3) f ( x)  3x  5 , g(x) = 2 x  3 . Rezolvați ecuația 2  f ( x)  3  g ( x)  7 .

4) f ( x)  x  4 x  1 , g(x) = 2 x  8 . Determinați punctele de intersecție ale graficelor f(x) și g(x).

2

5) f ( x)  x  4 x  1 . Determinați punctele de intersecție ale graficului cu dreapta de ecuație y=1.

2

6) f ( x)  x  4 x  1 . Calculați f (1)  f (2)  f (3)  ......  f (2018)  ? .

2

7) f ( x)  x  4 x  5 . Determinați punctele de intersecție ale graficului lui f(x) cu axele de coordonate.

2

8) Determinați funcția de gradul I al cărei grafic trece prin A(0,1) și B(1,3).

9) Determinați punctele de pe graficul lui f(x), f ( x)  5x  3 , care au :

a) abscisa = ordonata; b) abscisa = dublul ordonatei; c) ordonata = triplul abscisei;

3 
10) Verificați dacă A ,2   G f , f ( x)  5x  3 .
5 

11) m=? a.î. Am,2  G f , f ( x)  x  3 x  2 .

2

29
I.15 Procente
5 5 5 40
1) 5% din 80 =  80   80  8  4
100 100 10 10
2) Dacă 5% dintr-un număr este 16, atunci numărul = ?

5 16  100
 x  16  x   16  20  320
100 5
3) Cât la sută din 80 reprezintă 4?

x 4  100 4  100
X % din 80 = 4 ?  80  4  x   x  x5
100 80 80
4) Un pix costă 120 lei și se scumpește cu 5% . Aflați prețul după scumpire.

5 5
120   120  6 lei scumpirea. Preț final : 120+6 = 126 lei.
100 100
5) După o scumpire cu 5% un pix costă 210 lei. Aflați prețul înainte de scumpire.

Obs. Orice produs este considerat 100%. Dacă mai adăugăm 5% obținem 105%.

105 210 100

105% din x = 210   x  210  x  =200 lei.
100 105
6) Cât reprezintă T.V.A dacă prețul de vânzare al unui pix este 218 lei iar cota T.V.A este de 9%?

Obs. Prețul fără tva + cota tva = prețul de vânzare

109 218  100

X + 9% din X = 218 lei   x  218  x   200
100 109
7) Un elev a făcut 40% din temă și mai are de făcut 12 exerciții. Câte exerciții a avut Temă?

60 12  100
Dacă a rezolvat 40 % mai are de efectuat 60%   x  12  x   20
100 60

Temă

1) Dacă 25% dintr-un număr este 8, atunci numărul = ?

2) Calculați 3% din 5% din 100.000.

3) După o reducere cu 30%, un stilou costă 160 lei. Aflați prețul inițial.

4) După o scumpire cu 20%, un stilou costă 30 lei. Aflați prețul inițial.

5) Un stilou costă 160 lei și se reduce cu 25% . Aflați prețul după reducere.

6) Cât reprezintă T.V.A dacă prețul de vânzare al unui stilou este 248 lei iar cota T.V.A este de 24%?

30
I.16 Mulțimea numerelor complexe C

Din necesitatea rezolvării anumitor ecuații, cum ar fi ccuația de gradul II cu   0 , s-au introdus
numerele complexe, prin extinderea mulțimii numerelor reale.

C  R  R  a, b / a, b  R , deci numerele complexe sunt de forma :

z  a  b  i , unde a și b sunt numere reale, iar 𝑖2 = −1

a se numește partea reală a lui z, iar b se numește partea imaginară a lui z, deci 𝑅𝑒(𝑧) = 𝑎 ș𝑖 𝐼𝑚(𝑧) = 𝑏

Numărul z  a  b  i se numește conjugatul lui z.

Operatii cu numere complexe . Fie z1  a  b  i și z2  c  d  i

Adunarea. z1  z2  (a  c)  (b  d )  i Adunăm partea reală cu partea reală, iar partea imaginară cu

partea imaginară.

Exemplu : z1  5  4  i și z2  6  2  i

z1  z2  (5  6)  (4  2)  i  11  6  i

Scaderea. z1  z2  (a  c)  (b  d )  i Scădem partea reală cu partea reală, iar partea imaginară cu

partea imaginară.

Exemplu : z1  5  4  i și z2  6  2  i

z1  z2  (5  6)  (4  2)  i  1  2  i

Înmulțirea. z1  z2  (a  b  i)  (c  d  i) Înmulțim termen cu termen. Ținem cont de faptul că i  1

2

z1  z2  a  c  a  d  i  b  c  i  b  d  i 2

z1  z2  a  c  b  d  (a  d  b  c)  i

Exemplu : z1  5  4  i și z2  6  2  i

z1  z2  5  6  5  2  i  6  4  i  4  2  i 2

z1  z2  30  10  i  24  i  8  22  34  i

z1 a  b  i
Împărțirea.  Amplificam cu conjugata numitorului, c  d  i
z2 c  d  i

z1 a  b  i a  b  i   (c  d  i) a  c  a  d  i  b  c  i  b  d  i 2
c  d i )
 = = =
z2 c  d i (c  d  i )  (c  d  i ) c  c  c  d  i  d  c  i  d  d  i 2

(a  c  b  d )  (a  d  b  c)  i
= Observăm că prin înmulțirea cu conjugata, dispare i de la numitor.
c2  d 2
31
 3 2i 3  2  i 3  2  i   (2  i) 3  2  3  i  2  2  i  2  2  i 2
2i )
Exemplu :    =
2i 2i (2  i )  (2  i ) 2  2  2  i  2  i  i2
6  3i  4 i  4 2  7 i 2 7
  =  i
4 1 5 5 5

2 7
Observăm că partea reală este , iar partea imaginară este
5 5

Modulul unui număr complex z pentru z  a  b  i , definim z  a 2  b2

Proprietati : 1) z n  ( z )n

a  bi a  bi a 2  b2
2) Dacă z  , atunci z  
c  di c  di c2  d 2

Exemplul 1. Fie z  4  3  i . Atunci z  42  32  16  9  25  5

Exemplul 2. z  (1  2  i ) 4 . Atunci z  ( 1  2  i ) 4   1  2    5  5
2 2
4 4 2
 25

3  2i
Exemplul 3. Calculați z , pentru z  .
5i
Metoda 1, cu proprietatea 2 de mai sus :

3  2i 32  22 13 1 2
Atunci z     
5i 5  (1)
2 2 26 2 2

Metoda 2. Acest exercitiu se poate rezolva și prin amplificarea cu conjugata, eliminarea lui i de la
numitor, apoi aplicarea definiției modulului :

3  2i 5 i )
3  2  i 3  2  i   (5  i) 3  5  3  i  2  5  i  2  1  i 2
z =   =
5i 5i (5  i)  (5  i) 5  5  5  i  5  i  i2
15  3  i  10  i  2 13  13  i 1 1
  =  i
25  1 26 2 2

2 2
1 1 1 1 2 2
Atunci modulul lui z ,       =  = =
2 2 4 4 4 2

Puterile lui i .

Calculăm mai multe puteri ale lui i , pana vom observa că se repetă rezultatele :

32
 i0  1 i 4  i 2  i 2  1  (1)  1 .......... ..... i 4 n0  i 0  1
i1  i i5  i 4  i  1 i  i .......... ..... i 4 n1  i1  i
i 2  1 i 6  i 4  i 2  1  (1)  1 .......... ..... i 4 n2  i 2  1
i 3  i 2  i  i i 7  i 4  i 3  1  (i )  i .......... ..... i 4 n3  i 3  i

Observăm că din 4 in 4, obținem același rezultat. Pentru a calcula i putere , împărțim puterea la 4 și oprim
doar restul.

Exemplu : a) i 253  ?

Fac 253 : 4 = 63 rest 1. Deci 253 = 4  63  1

i 253  i 4631  i1  i

b) i1959  ?

Fac 1959 : 4 = 489 rest 3. Deci 1959 = 4  489  3

i1959  i 44893  i3  i

Ecuația de gradul II cu   0 .

Din câte știm din lectiile anterioare, ecuația de gradul II cu   0 nu are soluții reale; dar are
soluții complexe, care sunt și conjugate.

Obs : 1  i ;  9  3i

Ex: Rezolvați ecuația : x  4 x  5  0 .

2

Identificăm coeficienții : a = 1, b = 4 , c = 5

Calculăm  :   b 2  4  a  c = 4 2  4  1  5 = 16 – 20 = - 4

 b    4   4  4  2i
x1,2  =  , deci x1  2  i , x2  2  i
2a 2 2

Temă

1. Fie z1  3  4i și z2  4  2i . Calculați :

a) 2 z1  3z2 

b) z1  z2 

z
c) 1 
z2

d) z1  z2 
2

33
2. Fie z = i123  i174  i141  i161 .

a)Aduceți numărul la o formă mai simplă ;

b) Aflați Re(z) și z ( modulul lui z)

5i
3. Fie z = . Aflați Re(z) și z ( modulul lui z)
3  2i

4. Rezolvați ecuația : x 2  6x  13  0

2i
5. Fie z = . Determinați a și b, a.î. z = a + bi.
3i

34
I.17. Geometrie analitică
Reper ( sistem ) cartezian. – Fie OX și OY două drepte perpendiculare , pe care se consideră :

- aceeași unitate de masură, - un sens pozitiv de parcurgere, indicat prin săgeți (pentru OX , este la dreapta lui
OY, iar pentru OY este deasupra lui OX) ; Atunci XOY se numește reper cartezian(sau sistem cartezian).

Un punct M din sistemul XOY ,este determinat de două valori, numite coordonate carteziene :

xM = abscisa și yM = ordonata. Se notează M(x,y) și se citeste M de coordonate x și y.

OBS! OX se numește axa absciselor,iar OY axa ordonatelor.

Pentru a reprezenta un punct M(x,y) în sistem cartezian, se reprezintă mai întâi , xM și yM pe cele doua axe. Se
duce o paralela la OY prin punctul xM și o paralela la OX, prin punctul yM . Punctul de intersecție al celor două
paralele reprezintă punctul M(x,y).

1. Reprezentarea punctelor in sistem cartezian

Reprezentați în sistemul cartezian, punctele A(1,2) , B(3,4) și C( -1,3).

Y
5
B
4
C
3
A
2

-3 -2 -1 0 1 2 3 4 5 X

2. lungimea unui segment

Def. Se numește distanța dintre două puncte A și B, lungimea segmentului [AB].

Lungimea segmentului [AB] = √(𝒙𝑨 − 𝒙𝑩 )𝟐 + (𝒚𝑨 − 𝒚𝑩 )𝟐

Exemplu : 1 ) Fie A ( 6,8 ) , B (3,4) . AB = 6  32  (8  4) 2 = 32  42  9  16  25  5

yA A

B
y B  yC C

X
x A  xC xB

35
Pentru a o putea deduce formula, să observăm următoarele :

- dacă A și C au aceeași abscisă x, atunci segmentul [AC] este paralel cu axa OY. Lungimea segmentului [AC] =

y A  yC . Se foloseste modul , deoarece lungimea unui segment nu poate fi negativă.

- dacă C și B au aceeași ordonată y, atunci segmentul [CB] este paralel cu axa OX . Lungimea segmentului

[CB] = xB  xC .

- dacă A și B au abscise și ordonate diferite, atunci lungimea segmentului [AB] = x A  xB   ( y A  y B ) 2

2

(Se aplică Teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic obținut)

3. mijlocul unui segment

x  xB y A  yB
Dacă M este mijlocul lui AB , atunci coordonatele lui M sunt : M ( A , )
2 2
4. Ecuația unei drepte

Forma generală a ecuației unei drepte este ax+by+c = 0 .

Fie A(2,2) și B(3,4) . Scrieti ecuația dreptei AB.

De reținut următoarele formule :

yB  y A 4  2 2
Panta dreptei AB : m AB    2
xB  x A 3 1 1

Ecuația dreptei AB : y  y B  m AB ( x  xB )

y - 4 = 2 ( x – 2 ) , deci

AB : y – 4 = 2x-4 , adică 2x-y = 0 . ecuația dreptei AB.

Y
5
B
4

3
A
2 C

-3 -2 -1 0 1 2 3 4 5 X

Observații

Dreapta AB face un unghi  cu orizontala OX. Tangenta acestui unghi se numește panta dreptei, deci

sin cateta opusa BC yB  y A

panta dreptei AB = mAB  tg     ( unghiul dintre
cos cateta alaturata AC xB  x A
dreapta AB și OX este același dintre AB și AC , iar triunghiul ABC este dreptunghic in C).
36
 Ecuația dreptei AB : y  y 0  m AB ( x  x 0 ) , unde  x 0 , y 0  sunt coordonatele unui punct de pe
dreaptă ( adică pot înlocui cu , coordonatele lui A sau ale lui B ) .

5. Puncte coliniare.

Problema 2 . a) Verificați dacă C ( 5,6 ) aparține dreptei de ecuație : 3x-2y-5=0.

b) Determinați a , astfel încât D ( a,3) aparține dreptei de ecuație : 3x-2y-5=0

Rez. a) C aparține dreptei dacă coordonatele lui C verifică ecuația dreptei, adică :

înlocuiesc x cu xC =5, y cu yC =6 : 3  5  2  6  5  0?

15-12-5 = 0 ? fals, deci C(5,6) nu aparține dreptei.

11
b) D ( a,3) aparține dreptei, deci avem relația : 3a- 2  3 -5 = 0 , deci 3a-11 = 0 , deci a =
3

11 11
Concluzie : pentru a = , D(a,3) aparține dreptei. Dacă a  , D(a,3) nu aparține dreptei.
3 3

Problema 3 ) Verificați dacă A(1,2) , B( 6,4) , C( 6,4) sunt coliniare ( se afla pe aceeași dreapta ) .

Rezolvare : - scriem ecuația dreptei AB și verificăm dacă C este pe dreapta AB .

y  yA 4  2 2
Panta dreptei AB = mAB  B   .
xB  x A 6 1 5

Ecuația dreptei AB : y  y A  mAB  ( x  x A )

2
y–2= (x – 1 ) ; înmultesc relația cu 5 și obținem
5
5y – 10 = 2x- 2 , adică AB : 2x – 5y +8 = 0 .

Verificăm dacă C(6,4) aparține dreptei AB : 2x – 5y +8 = 0 ; 2  6  5  4  8  0 ? DA, deci C este

pe dreapta AB , deci A,B,C sunt coliniare.

Observații : 1)dacă AB are ecuația : 4x+2y-8=0, scoatem y = -2x+4 , deci panta dreptei este ‘-2’.

Adică putem scrie ecuația dreptei AB : y = mx+n, unde m = panta dreptei.

2) dacă panta dreptei AB este 0 , atunci dreapta AB este orizontală, iar ecuația este : y  y A  0

3) dacă dreapta este verticală , atunci ecuația dreptei este : x  x A  0

6. Linii importante in triunghi

Proprietăți : 1). Dacă 2 drepte sunt paralele, atunci au pantele egale.

37
2) . Dacă 2 drepte AB și CD sunt perpendiculare ( formează un unghi de 90 o ) , atunci m AB  mCD  1 .

Definiție :

- Se numește mediană, segmentul care uneste un vârf , cu mijlocul laturii opuse.

- Se numește înălțime, perpendiculara dusa dintr-un vârf pe latura opusă.
- Se numește mediatoare, perpendiculara dusă pe mijlocul unei laturi.

Problema 4 ) Fie A(1,2) , B( 6,4) , C( 2,8). Scrieți : a)ecuația medianei AM, M mijlocul lui BC.

b) ecuația înălțimii AD . c) ecuația mediatoarei segmentului BC.

x  xC yB  yC 6 2 48
a) M mijlocul lui BC , deci coordonatele lui M : ( B , ) =( , ) = 4,6 
2 2 2 2

y  yA 6  2 4
-calculăm panta segmentului AM : mAM  M  =
xM  x A 4 1 3

-ecuația medianei AM : y  y A  mAM ( x  x A )

4
y–2= ( x – 1 ) , deci 3y-6 = 4x-4 , adică 4x-3y+2 = 0 .
3

b) Înălțimea AD este perpendiculară pe BC, deci m AD  mBC  1

yB  yC 4  8  4
mBC     1 , de unde mAD  1 .
xB  xC 6  2 4

AD : y  y A  mAD ( x  x A )

y – 2 = 1 ( x – 1 ) , adică x – y + 1 = 0.

c) mediatoarea este perpendiculara pe BC , deci are panta = 1 ( are aceeași pantă ca și înălțimea AD , fiind
paralele ) .

mediatoarea : y  yM  mmed ( x  xM ) ;

M este un punct de pe dreapta, M = mijlocul lui BC , M (4,6).

Y – 6 = 1 ( x – 4 ) , deci x – y + 2 = 0 .

Pe scurt: - FORMULE IMPORTANTE

1. lungimea segmentului AB, distanta de la A la B = x A  x B 2   y A  YB 2

A  B  x A  xB y A  y B 
2. Mijlocul segmentului AB este M =  , 
2  2 2 

y A  yB
3. panta dreptei AB este m AB 
x A  xB

38
 x y 1
4. Ecuația dreptei AB : y  y A  m AB  ( x  x A ) 5. Ecuația dreptei cu determinant : x A yA 1  0
xB yB 1

6. A, B, C sunt coliniare, dacă determinantul de la 5 este 0.

|𝑑𝑒𝑡𝑒𝑟𝑚𝑖𝑛𝑎𝑛𝑡|
7. Aria triunghiului ABC este A = 2
(adică fără semnul minus, dacă determ este < 0)

BC
8. Ecuația medianei din A : fie M mijlocul lui BC, deci M = . Apoi putem aplica form 5 pt A și M
2
9. Simetricul lui A față de B : unesc A cu B, prelungesc cu un segment egal; simetricul = capătul S ( x,y ) .

A S
B este mijlocul lui AS, deci B =  2B  A  S
2
OBS Dacă avem ecuația dreptei sub forma generală, atunci pentru a obține panta scoatem y :

y = mx+n , unde m este panta dreptei

Două drepte sunt paralele dacă au pantele egale m1  m2

Două drepte sunt perpendiculare dacă produsul pantelor este -1 m1  m2  1

10) fie d 1 : 2x  3 y  5  0 , d 2 : ax  2 y  4  0 . A = ? a.î. dreptele sunt a) paralele, b)

perpendiculare

Rez. Aflu pantele celor 2 drepte :

2 5 2
d 1 : 2 x  3 y  5  0  3 y  2 x  5  y  x  , deci panta m1 
3 3 3
a a
d 2 : ax  2 y  4  0  2 y  ax  4  y  x  2 , deci panta m2 
2 2
2 a 4
a) drepte paral  m1  m2   a ;
3 2 3

2 a
b) drepte perp  m1  m2  1    1  a  3
3 2
11) Ecuația dreptei care trece prin A (1 , 2) și e paralela cu d : 2x – y + 3 = 0

Rez. Scot panta din ec lui d : y = 2x+3 , deci panta = 2. Scriu ec dr : y  y A  m  ( x  x A ) ,

y  2  2  ( x 1)

Desfac parantezele , trec totul într-o parte, 2x – y = 0.

12) A ( 2,3) , B ( 1, 5) . Aflați aria triunghiului echil de latura AB

l2 3
Aflu AB = x A  x B 2   y A  YB 2 = 2  12  3  52 = 1 4 = 5 ; Aria = =
4
2
( 5)  3 5 3

4 4

39
Temă .

1 ) A(1,5) , B(1,1), C(7,1), D(x,3)

a) reprezentați grafic punctele, într-un sistem de coordonate carteziene.

b) lungimea segmentelor : AB, AC , BC

c ) coordonatele mijlocului segmentului AC

d) ecuația dreptei AC.

e) fie D(a,4) . Determinați a , astfel încât A,C , D sa fie coliniare.

f) Ecuația medianei AM.

g) lungimea medianei BN.

h) Verificați dacă ABC este dreptunghic ( cu T.P.)

i) Aria ABC

j) coordonatele centrului de greutate G al ABC

k) coordonatele simetricului lui A fața de punctul C.

2) fie d: 2x-3y+5=0 și punctul A(3,-2).

Scrieți Ecuația dreptelor d1 , d1 || d și d 2 , d 2  d care trec prin punctul A.

3) Fie A(2,1)  d , d: mx+3y-1=0. M=?

40
I.18 Vectori

Fie A(2,3) și B(1,5)  vectorul OA = (2,3)  2 i  3 j , vectorul OB = (1,5)  1 i  5 j

1) Coordonatele vectorului AB  OB  OA  (1 i  5 j )  (2 i  3 j )  1 i  2 j  (1,2) Scadem B-A

-1 și 2 se numesc coordonatele vectorului AB

2) OA  OB  (2 i  3 j )  (1 i  5 j )  3 i  8 j  (3,8) Adunăm A cu B

     
Definim vectorii v  a i b j și w  c  i d j
 
a b
Def. Spun că vectorii v si w sunt coliniari (paraleli) dacă  (coeficienții lui i și j sunt
c d
proporționali)

 
Def. Spun ca vectorii v si w sunt perpendiculari (ortogonali) dacă v  w  0 , adică a  c  b  d  0

Ex 3) v  2i  3 j , w  i  m j . m = ? a.î. vectorii sunt coliniari ( sau paraleli )

2 3 3
Tb ca   m
1 m 2

4) v  2 i  3 j , w   i  m j . m = ? a.î. vectorii sunt perpendiculari ( sau ortogonali )

Tb ca v  w  0  (2 i  3 j )  ( i  m j )  0   2  3m  0 deci m  2 / 3

5) A,B,C vârfurile unui triunghi. Atunci AB  BC  CA  0

Temă

1) A(1,6), B(2,4), C(-1,2). Determinați:

a) coordonatele vectorului AB ; b) coordonatele vectorului CB ; c) coordonatele vectorului OA + OB ;

2) fie v  2 i  3 j și w  3 i  4 j . Coordonatele vectorului 2 v  3 w

3) v  10 i  12 j , w  m i  8 j . m = ? a.î. vectorii sunt a) perpendiculari ; b) coliniari.

AB
4) Dacă AB +3 BC =0, Calculați
BC

41
I.19 Trigonometrie

Formule de reținut :

sin 2 x  cos2 x  1
sin(900  x)  cos x
sin(900  x)  cos x
cos(900  x)  sin x
cos(900  x)   sin x
sin2 100  cos2 100  1 ; sin2 200  cos2 200  1
sin 200  cos700 ; sin100  cos800 . ( suma unhiurilor = 900 )
sin 1200  sin(900  300 )  cos 300
cos 400  sin 500 ; cos10  sin 890 ; cos 20  sin 880
cos1400  cos(900  500 )   sin 500

1) la exercițiile de forma sin 2 x  cos2 x  1, trebuie să obținem același unghi la amândouă funcțiile

ex : sin2 1000  cos2 800  ?

cum sin 100 0 =sin(90 0 +10 0 ) = cos10 0 = sin 80 0  sin2 1000  cos2 800  sin2 800  cos2 800  1

2) sin 60 0 – cos 30 0 = cos 30 0 – cos 30 0 = 0

3) sin(100 )  sin(9 0 )  .......  sin 9 0  sin 100  0 , pt ca sin 0 0 = 0

4) cos 10 0 + cos 20 0 + cos 160 0 + cos 170 0 = cos 10 0 + cos 20 0 –sin 60 0 – sin 70 0 =

cos 10 0 + cos 20 0 – cos 20 0 – cos 10 0 = 0

1  
5) Dacă sinx = , Aflați cos x ,unde x  (900 ,1800 )   ,   .
2 2 
2
1 1 3 3
Din sin x  cos x  1, avem    cos2 x  1 , cos2 x  1  
2 2
 cos x   .
2 4 4 2

  3
Cum x  (900 ,1800 )   ,   , atunci cos x < 0 deci cos x  
2  2

x 00    
30 0  45 0  60 0  90 0 
6 4 3 2
Sin x 0 1/2 2 /2 3 /2 1

Cos x 1 3 /2 2 /2 1/2 0

tg x = sin x/cos x 0 3 /3 1 3 Nu există

Ctg x = cos x/sin x Nu există 3 1 3 /3 0

42
Alte formule :

sin(a  b)  sin a  cosb  cosa  sin b cos(a  b)  cosa  cosb  sin a  sin b
sin(a  b)  sin a  cosb  cosa  sin b cos(a  b)  cos a  cosb  sin a  sin b
sin(2x)  2sin x  cos x cos(2 x)  cos2 x  sin 2 x
3 2 1 2 6 2
Ex : sin(1050 )  sin(600  450 )  sin 600  cos 450  cos 600  sin 450     
2 2 2 2 4
Temă

1) sin1350 

5
2) sin 
2

3
3) cos 
4

4) cos 400  cos1400 

5) sin2 100  sin2 800 

6) cos2 800  sin2 1000 

3  
7) dacă sin x  și x   0,  , Calculați cos x
5  2

4  
8) dacă cos x   și x   ,   , Calculați sin x
5 2 

9) Calculați tg 300  ctg 300

10) Calculați tg 2 450  ctg 2 450

11) Calculați tg 2 300  tg 2 600

sin x  cos x
12) x = ? a.î. 1
sin x  cos x

43
I.20 Geometrie

I) Se dau toate laturile triunghiului a = BC, b=AC, c = AB, se cere : cos A sau cos B sau unghiul A

Th cosinusului 𝑎2 = 𝑏 2 + 𝑐 2 − 2𝑏𝑐 ∙ 𝑐𝑜𝑠𝐴 ; BC 2  AB 2  AC 2  2  AB  AC  cos A

A
Exemplu: Fie AB=3, AC=4, BC=5. Aflați cos B=?
3 4

B C
5

Metoda 1 Ne cere cosB, pornim de la latura opusă unghiului B:

AC 2  AB 2  BC 2  2  AB  BC  cos B  42  32  52  2  3  5  cos B 
16  9  25  30  cos B 
18 3
30  cos B  9  25  16  30  cos B  18  cos B  
30 5
Metoda 2

Verificăm dacă triunghiul ABC este dreptunghic, adică dacă se verifică teorema lui Pitagora ( a 2  b 2  c 2 )

BC 2  AB 2  AC 2 ?? adică 52  32  4 2 ?? 25=9+16? Adevarat, deci triunghiul este

dreptunghic în A, deoarece BC este latura cea mai mare, iar unghiul drept este unghiul opus.

𝑐𝑎𝑡𝑒𝑡𝑎 𝑎𝑙ă𝑡𝑢𝑟𝑎𝑡ă AB 3
Acum, putem aplica definitia cosinusului, cos 𝐵 =
𝑖𝑝𝑜𝑡𝑒𝑛𝑢𝑧ă
 
BC 5

Ex2. Dacă se dau 2 laturi și unghiul dintre ele și se cere să se calculeze perimetrul

Rezolvare. Folosind teorema cosinusului, aflăm cea de a treia latura, iar perimetrul este suma laturilor.

Fie AB= 3, AC = 4 și unghiul A= 60o . Aflați perimetrul triunghiului.

Rezolvare. Pornim de la latura opusă unghiului dat, A:

BC 2  AB 2  AC 2  2  AB  AC  cos B  BC 2  32  42  2  3  4  cos 60o 

1
BC 2  9  16  2  3  4   BC 2  13  BC  13 .
2

Perimetrul va fi AB+AC+BC=3+4+ 13 = 7+ 13 .

II) Aria unui triunghi :

1) dacă se dau toate laturile, putem aplica

𝑎+𝑏+𝑐
formula lui Heron 𝐴𝑟𝑖𝑎 = √𝑝 ∙ (𝑝 − 𝑎) ∙ (𝑝 − 𝑏) ∙ (𝑝 − 𝑐) ,unde 𝑝 =
2

Exemplu: AB=3, AC=4, BC=5. Aria=?

44
 a  b  c 3  4  5 12
Rezolvare: p    6
2 2 2
p  a  6  3  3; p  b  6  4  2; p  c  6  5  1;

Aria = p  ( p  a )  ( p  b)  ( p  c ) = 6  3  2  1  36  6

𝐴𝐵∙𝐴𝐶∙𝑠𝑖𝑛𝐴
2) Dacă se dau 2 laturi AB , AC și unghiul dintre ele A, atunci 𝐴𝑟𝑖𝑎 =
2

Exemplul 1: AB=3, AC=4, A= 300 . Aflați Aria?

1
3 4
AB  AC  sin A 3  4  sin 300 2  3 2  3
Aria = = =
2 2 2 2

Exemplul 2: AB=4, AC=6, Aria =  6 2 . Aflați masura unghiului A?

AB  AC  sin A 4  6  sin A 26 2 2

Aria = 6 2   sin A    A  450
2 2 46 2

Triunghiul echilateral

𝑙2 ∙√3 𝑙∙√3
3) Dacă se dă un triunghi echilateral, 𝐴𝑟𝑖𝑎 = ; înălțimea triunghiului echilateral ℎ =
4 2

Exemplul 1: Aflați aria triunghiului echilateral, de perimetru 18.

l 2 3 6 2  3 36  3
Perim = 3  latura  latura  6  Aria =    9 3;
4 4 4

Exemplul 2: Aflați aria triunghiului echilateral, de înălțime h  5 3 .

l 3 l 3 l
h 5 3   5   l  10
2 2 2

l 2 3 102  3 100  3
Aria =    25 3 ;
4 4 4
Triunghiul dreptunghic

4) Se dau toate laturile,numere diferite. se verifică dacă triunghiul este dreptunghic, adică dacă este
valabilă th lui Pitagora AB 2  AC 2  BC 2 ; dacă se verifică, at e triunghi dreptunghic în A
𝑐1 ∙𝑐2 𝑐1 ∙𝑐2
Aria triunghiului dreptunghic 𝐴𝑟𝑖𝑎 = ; înălțimea tr dreptunghic ℎ =
2 𝑖𝑝

OBS. Mediana într-un tr dreptunghic este jumătate din ipotenuză.

Exemplul 1 : AB=6, AC=8, BC=10. M mijlocul lui BC, Aflați AM = ?

45
Verificăm dacă e triunghi dreptunghic, cu Th Pit : 6 2  82  102 Adevarat,deci este dreptunghic în A

AM mediana, AM = jumătate din ipotenuză, deci AM = 5

Teorema unghiului de 30 de grade - cateta care se opune unghiului de 300 este jumatate din ipotenuza.

Exemplul 2: Triunghiul ABC dreptunghic in A, AB=5, unghiul C= 300 . Aflați toate laturile și aria.

300
B

Cateta AB se opune unghiului de 300 , deci este jumătate din ipotenuză  BC  10

Aplic teorema lui Pitagora și obțin AC = 5 3

Temă

1) În ABC , AB=1, AC=2, BC= 5 . Aflați cosB

2) În ABC , AB=2, BC=2, Bˆ  600 . Aflați perimetrul triunghiului.

ˆ  450 . Aflați aria triunghiului.

3) În ABC , AB=6, AC=2, A

4) În ABC , AB=6, BC=8, Bˆ  1200 . Aflați aria triunghiului.

5) În ABC , AB=6, AC=10, Aria = 15. Aflați sinA și cosA.

6) În ABC , AB=9, AC=12, BC=15. Aflați aria triunghiului și hAD .

7) În ABC dreptunghic în A, AM=5= mediană, AC=6. Aflați aria triunghiului și hAD .

8) În ABC echilateral, se știu coordonatele lui A(1,1) și B(4,5). Aflați aria și înălțimea triunghiului.

9) În ABC echilateral, de arie 9 3 . Aflați perimetrul și înălțimea triunghiului.

10) În ABC dreptunghic în A, Bˆ  300 , AC=5. Aflați AB.

11) În ABC , AB= AC=8, BC=10. Aflați aria.

12) În ABC , AB=3, AC=4, BC=6. Aflați hAD .

ˆ  600 , BC=4. Raza cercului circumscris?

13) În ABC , A

14) În ABC , Bˆ  1200 , AC=4. Raza cercului circumscris?

15) În ABC , AB=3, AC=4, BC=5. Raza cercului înscris?

46
 Subiectul II
II.1 Matrice

2 3 0   3 2 2
   
1. Adunarea matricelor Fie A=  1 2  1 si B =   1 2 1  . Calculați: 4A+3B
1 2 3   1 2 2
   

 2 3 0   8 12 0 
   
4A = 4   1 2  1   4 8  4  Am înmulțit toate numerele din A, cu 4.
 1 2 3   4 8 12 
   

 3 2 2  9 6 6
   
3B = 3    1 2 1     3 6 3  Am înmulțit toate numerele din B, cu 3.
 1 2 2  3 6 6
   

Pentru a aduna două matrice, se adună fiecare poziție de la A cu fiecare poziție de la B ( primul +
primul, al doilea + al doilea, etc)

 8 12 0   9 6 6  17 18 6 
     
4A+3B =  4 8  4  +   3 6 3  =  1 14  1
 4 8 12   3 6 6   7 14 18 
     

2. Înmulțirea matricelor

 2 0
  1 2 1
ex 1. Calculați A  B , unde A =  3 1  , B=   . A  M 3, 2 ( R ) , B  M 2,3 ( R
),
1 2  2 1 0 
 
A  B  M 3,3 ( R )

Elementele scrise pe orizontală, formează o linie. Cele scrise pe verticală, formează o coloană.

Deci , la matricea A : avem 3 linii : linia 1 = 2 0

linia 2 = 3 1

linia 3 = 1 2

la matricea B , avem 3 coloane : coloana 1 = 1 coloana 2 = 2 coloana 3 = 1

2 1 0

Pentru a înmulți 2 matrice, luăm o linie de la A și o coloană de la B. Se înmulțește primul din linia de la A
cu primul de la coloana de la B, + al doilea din linia de la A înmulțit cu al doilea din coloana de la B, etc.
47
  l1  c1 l1  c 2 l1  c3   2  1  0  2 2  2  0  1 2  1  0  0   2 4 2 
     
A  B =  l 2  c1 l 2  c 2 l 2  c3  =  3  1  1  2 3  2  1  1 3  1  1  0  =  5 7 3 
 l 3  c1 l 3  c 2 l 2  c3   1  1  2  2 1  2  2  1 1  1  2  0   5 4 1 
     

1 2  2 1 2 1
ex 2. Calculați A  B , unde A =   , B=   . A  M 2, 2 ( R ) , B  M 2, 4 ( R ) ,
 2 3  3 2 3 1
A  B  M 2, 4 ( R )

 l1  c1 l1  c 2 l1  c3 l1  c4   1  2  2  3 1  1  2  2 1  2  2  3 1  1  2  1 
A  B =   =   =
 l 2  c1 l 2  c2 l 2  c3 l 2  c4   2  2  3  3 2  1  3  2 2  2  3  3 2  1  3  1
 8 5 8 3
 
13 8 13 5 

a b c a 1 x
   
Obs. Pentru matricea A=  1 2 3  definim transpusa lui A, A   b 2
t
y
 x y z c 3 z 
  

Liniile lui A devin coloane pentru At

Temă

 3 2 2  2 3 0
   
1. Fie A=  1 2 1  si B =  1 2 1 .
 1 2 2   1 2 3
   

Calculați: a) A-B ; b) 5A+2B ; c) A  B ; d) B  A

 3
 
2. A  1 2 3 , B   2  , C  1 2 Calculați A  B , B  A si B  C
1
 

48
II.2 Determinanți
 2 5
1. Deteminant de ordin 2. Fie A = A    . Calculați determinantul lui A.
 3 8

2 5
det A =  2  8  3  5  1.
3 8

(se înmulțesc pe diagonală, în X, pornind din stânga, apoi se scad rezultatele)

2 3 0 
 
2. Deteminant de ordin 3. Fie A =  1 2  1 . Calculați determinantul lui A.
1 2 3 
 

2 3 0
Det A = 1 2  1 =  2  2  3  1 2  0  1 3  (1)  0  2 1  (1)  2  2  3  3 1
1 2 3
= 12+0-3-0+4-9 = 4.

pas 1 Copiem primele 2 linii.

Pas 2 Pornim din colțul din stanga ; le unim pe diagonală câte 3 și le înmulțim.Rezultatele se adună.

Pas 3 Pornim din colțul din dreapta ; le unim pe diagonală câte 3 și le înmulțim.Rezultatele se scad.

3. Coliniaritatea a 3 puncte. Aria unui triunghi. Ecuația unei drepte

Fie A(3,2) , B (1,3) , C (a,5)

a) a = ? astfel încât A,B,C să fie coliniare; b) pentru a = 5, calculați AABC ; c) Scrieți ecuația dreptei AB

a) A, B, C sunt coliniare, dacă deteminantul este 0.

Obs. Pentru A( xA , y A )  A(3,2) , deci x A  3 , y A  2 ; x A  3 , y A  2 se numesc coordonatele lui A.

xA yA 1 3 2 1
Determinantul = xB yB 1  1 3 1 = = 9  5  2  a  3  a  15  2  3  a
xC yC 1 a 5 1

luăm determinantul și egalăm cu 0 , deci  3  a  0  a  3

det  3  a  3  5  8 8
b) Aria ABC =     4
2 2 2 2 2
Se pune modul din determinant, ca să nu obținem aria negativă. Dacă ne dă rezultatul - , facem +

49
 x y 1 x y 1
c) Ecuația dreptei AB : x A yA 1  0  3 2 1  0  2  x  y  9  2  3 y  3 x  0
xB yB 1 1 3 1

  x  2  y  7  0  schimbând semnele  x  2 y  7  0

Temă

1. Fie A(1,2), B(2,1) si C(3,3) .

a) Verificați dacă A, B și C sunt coliniare.

b) Calculați aria triunghiului  ABC.

2. Fie A(1,a), B(2,1) si C(3,3) . Determinați a, astfel încât A,B,C să fie coliniare.

II.3 Inversa unei matrice.

Fie o matrice A, pătratică, de ordin n ( cu n linii și n coloane)

 1 0 0 ... 
 
 0 1 0 ... 
Definim A 1 ca fiind matricea cu proprietatea că A1  A  A  A1  I n =  0 0 1 ... 
 
0 0 0 1 
 .......... .......... 
 

 d11 d12 d13 

 
d 23  , iar dij =  1i  j  determinantul obținut prin
1
Atunci A  1
 A , unde A   d 21
* *
d 22
det A d
 31 d 32 d 33 
tăierea liniei i și a coloanei j de la matricea At (- transpusa lui A).

Mai intâi, calculăm determinantul lui A. Dacă det A este diferit de 0, atunci matricea A este inversabilă.

 2 5
Ex. 1) A    . Calculați A1 .
 3 8

2 5
Calculăm det A =  2  8  3  5  1,  0 deci A este inversabilă.
3 8

 2 3
Scriem At =   .
 5 8

d11 = + 8 ; ( am tăiat linia 1 și coloana 1 )

d12 =  5 ; ( am tăiat linia 1 și coloana 2; apare minus, pentru că suma indicilor este impară. )

d 21  3

50
 1 1  8  5
d 22 = + 2. Deci A1   A* =   .
det A 1   3 2 

 2 1  1
 
2. A =  1 2 3  . Calculați A 1 .
3 1 1 
 

2 1 1
Calculam det A = 1 2 3  4  1  9  6  1  6  11,  0 deci A este inversabilă.
3 1 1

 2 1 3
 
Scriem A =  1 2 1 
t

  1 3 1
 

2 1
d11    2  3  1 tăiem linia 1,coloana 1. suma indicilor e 2,deci para, deci punem +
3 1

1 1
d12    (1  1)  2 tăiem linia 1,coloana 2. suma indicilor e 3, impară, deci punem -.
1 1

1 2
d13    3  (2)  5 ;
1 3

1 3 2 3 2 1
d 21    (1  9)  8 ; d 22    2  (3)  5 d 23    (6  1)  7 ;
3 1 1 1 1 3
1 3 2 3 2 1
d 31    1  6  5 ; d 32    (2  3)  1 ; d33    4 1  3
2 1 1 1 1 2
 1  2 5 
1 1  
A  1
 A =  8
*
5  7 .
det A 11 
 5 1 3 
1 0 0
 
Obs. Pentru a verifică dacă am calculat corect A 1 , dacă înmulțim A1  A  I 3   0 1 0 
0 0 1
 

Ecuații matriceale

Dacă cunoaștem matricele A și B și vrem să aflăm matricea X =?

Calculăm inversa lui A și apoi facem înmulțirea cu B. Contează ordinea, deoarece A  B  B  A la

matrice.

Caz 1) A  X  B  X  A1  B

Caz 2) X  A  B  X  B  A1

51
Temă

1 3 0 
 
1. Fie A=  2 2 1  . Verificați dacă A este inversabilă și în caz afirmativ calculați A1 .
 2 2  2
 

5 3
2. Rezolvați ecuația matriceală X     2 1
6 4 

II.4 Sisteme de ecuații liniare.

 2 x  y  3z  1

 x  2y  z  0
2 x  3 y  az  1


a) Verificați dacă (0,2,-1) este soluție a sistemului.

b) Determinați a , astfel încât sistemul să fie compatibil determinat

c) pentru a =1, rezolvați sistemul.

a) (0,2,-1) este soluție a sistemului, dacă verifică ecuatiele : deci, înlocuiesc x  0, y  2, z  1

2  0  2  3  (1)  1? Fals, deci (0,2,-1) nu este soluție a sistemului.

b) Sistemul este compatibil determinat, dacă determinantul este  0.

2 1 3
 
Deci, calculăm det : Scriem matricea coeficienților. A =  1 2 1  .
2 3 a
 

2 1 3
Det A = 1 2 1 = 4  a +9+2-12- 1  a -6 = 3  a -7.
2 3 a

7
Rezolvăm ecuația 3  a -7 = 0 , deci a 
3

 2 1 3 1
   
c) Scriem matricea coeficienților. A =  1 2 1  .  0  se numeste coloana termenilor liberi.
 2 3 1  1
   

Calculăm det A. Dacă este  0, atunci aplicăm metoda lui Cramer :

52
 col col col
d
Calculam d x = term lui lui . x  x
det A
liberi y z

col col col

d
Calculam d y = lui term lui . y  y
det A
x liberi z

col col col

d
Calculam d z = lui lui term . z  z
det A
x y liberi

2 1 3
Det A = 1 2 1 =4+9+2-12-1-6 = -4.  0 , deci aplicam metoda lui Cramer.
2 3 1

1 1 3 2 2 1 11 3
d x = 0 2 1 =4 ; d y = 1 0 1 =0 ; d z = 1 2 0 =-4.
1 3 1 2 1 1 2 3 1

dx dy dz
x =-1 ; y =0 ; z =1.
det A det A det A
Temă

2 x  y  3 z  3

Fie sistemul 3x  y  2 z  5
 x  y  az  1


a) Verificați dacă (3,2,1) este soluție a sistemului.

b) Calculați determinantul A , unde A este matricea coeficienților sistemului.

c) Determinați a, astfel încât det A = 11

d) Determinați a , astfel încât sistemul să fie compatibil determinat

e) pentru a  -8, rezolvați sistemul.

53
II.5 Legi de compoziție.

Def 1. Fie M o mulțime. Operația : M  M  M se numește lege de compoziție internă pe M ( adică

dacă compunem x și y, 2 elemente din M, x  y este tot din M ).

Def 2. Legea  este bine definită, dacă  x, y  M , x  y  M

Def 3. O lege  se numeste asociativă, dacă  x, y, z  M , ( x  y)  z  x  ( y  z)

( de exemplu, dacă vrem să calculăm 2  3  5 , putem face înmulțirea în mai multe moduri : a) mai intâi,
calculez 2  3 , 6 si apoi înmulțesc cu 5 = 30 sau b) pot înmulți mai intâi, 3  5 , 15 și apoi cu 2, = 30

rezultatul e același și nu are importanță ce înmultire se face prima. Această proprietate se numeste
asociativitate).

Def 4. O lege  se numește comutativă, dacă  x, y  M , x  y  y  x

( de exemplu, 2  3 = 3 2 , adică nu contează ordinea în care scriem termenii, rezultatul e același)

Def 5. Dacă există și este unic un element e din mulțimea M a.î.  x  M , x  e  e  x  x , atunci e se
numește element neutru al legii  .

( de exemplu, la înmulțire, x  1  1 x  x , adică 1 este elementul neutru la înmulțire).

Def 6. Fie x un element din M. x se numeste simetricul lui x fața de legea  , dacă x  x  x  x  e

1 1
( de exemplu, inversul lui 5 față de înmulțire,este 51  ; 5   1 , 1 fiind elementul neutru).
5 5
Exercitii. 1) Fie M = (2,  ) . Pe M, definim legea x  y  x  y  2  x  2  y  6 .

a) Asociativitatea :
b) Comutativitatea.
c) Determinați elementul neutru
d) Determinați simetricul lui x
e) Verificați dacă legea e bine definită

a) Trebuie sa verificăm dacă  x, y, z  M , ( x  y)  z  x  ( y  z)

( x  y)  z  ( x  y  2  x  2  y  6 )  z  acum X=toată paranteza, iar Y= z

= ( x  y  2  x  2  y  6)  z  2  ( x  y  2  x  2  y  6)  2  z  6

= xyz-2xz-2yz+6z-2xy+4x+4y-12-2z+6

Calculăm și cel de al doilea termen , x  ( y  z )

x  ( y  z) = x  ( y  z  2  y  2  z  6) am facut operația din paranteză

acum primul numar este x, al doilea toată paranteza

= x  ( y  z  2  y  2  z  6)  2  x  2  ( y  z  2  y  2  z  6) +6

= xyz-2xy-2xz+6x-2x-2yz+4y+4z-12+6 .

54
Observăm că am obținut același lucru,deci legea este asociativă.

b) trebuie să verificăm dacă  x, y  M , x  y  y  x

x y  yx

x  y  2  x  2  y  6 = y  x  2  y  2  x  6 , deci am obținut același lucru, deoarece x  y = y  x

.

c) e este elem neutru, dacă  x  M , atunci x  e  e  x  x .

Fie x  e  x

x  e  2  x  2  e  6 = x ; dam pe e factor comun, pe ceilalti îi trec după egal, cu semn schimbat

3x  6
e  ( x  2)  x  2  x  6 , deci e   3 . 3  M = (2,  ) deci 3 este elem neutru.
x2
d) x  x  x  x  e

x  x  3

x  x  2  x  2  x  6  3 ; dam pe x factor comun,

2x  3
x  ( x  2)  3  6  2  x  x  .
x2

Mai trebuie verificat dacă x  M = (2,  ) , deci dacă e mai mare ca 2.

2x  3 2x  3
 2  2x  3  2x  4 , ceea ce este adevarat. Deci, simetricul lui x este x  .
x2 x2
25  3 7
Dacă vrem să calculăm simetricul lui 5, este :  
52 3

e) Legea este bine definită, dacă pentru x  M , y  M si x  y  M .

x  y  x  y  2  x  2  y  6 = dăm factor pe x, între primii 2. între ultimii 2, pe -2. vreau să obțin

paranteza (y-2) de 2 ori, să mai pot da factor comun.

= x  ( y  2)  2  ( y  2)  2 = ( x  2)( y  2)  2

Cum x>2, Y> 2 , avem că x-2 > 0 si y-2> 0 , deci ( x  2)( y  2)  2 >0+2 , > 2, adică

x  y  2 , deci x  y  M

Ex 2. Fie M = (3,  ) . Pe M, definim legea x  y  x  y  3  x  3  y  12 .

a) Verificați dacă x  y  ( x  3)( y  3)  3

b) Rezolvați ecuația x  4  5

c) Rezolvați ecuația x  3  3

55
 d) Calculați 1  2  3  4  ……..  100 =

e) Rezolvați ecuația x  x  x....  x = 11

de 3 ori

f) Rezolvați ecuația x  x  x  x =19

de 4 ori

a) Trebuie arătat că x  y  3  x  3  y  12  ( x  3)( y  3)  3 ; desfacem parantezele

( x  3)( y  3)  3 = x  y  3  x  3  y  9  3 = x  y  3  x  3  y  12

b) x  4  5  x  4  3  x  3  4  12  5  4x  3x  12  12  5  x  5

c) x  3  ( x  3)(3  3)  3 = 3. (am aplicat formula echivalentă de la punctul a) ; pentru a-mi ușura

calculele ; nu este greșit să se aplice formula dată la inceputul exerc)

Deci, x  3  3  3  3 , adică ecuația este adevarată x  M ( asta înseamnă că pentru orice

număr, compus cu 3, se obține rezultatul 3)

d) 1  2  3  4  ……..  100 = x  3  y  3 , folosind punctul c) unde am arătat că orice numar, compus

cu 3, este 3.

   
e) x  x  x....  x =  ( x  x)  x  x  3  3  x = x  3  3  3  ( x  3)  3 = x  3  3
de 3 ori
2 2 3

x  33  3  11  x  33  8  x  3  2  x  5

f) x  x  x  x =19. Aplic formula de la e) și x  x  x  x = x  3  3

4
de 4 ori de 4 ori

deci avem ecuația x  3  3 = 19. Scădem 3, x  3  16 . Aplic radical, x  32  4 .

4 4

Ecuația x  3  4 nu are soluții reale.

2
-
Ecuația x  3  4 : aplic iar radical,  x  3  2 , deci x = 5 si 1.
2
-
Temă

Ex 1. Fie M = (4,  ) . Pe M, definim legea x  y  x  y  4  x  4  y  20 .

a) Verificați dacă x  y  ( x  4)( y  4)  4

b) Rezolvați ecuația x  6  10
c) Rezolvați ecuația x  4  4
d) Calculați 1  2  3  4  ……..  2018 =
e) Rezolvați ecuația x  x  x....  x = 12
de 3 ori

f) Rezolvați ecuația x  x  x....  x = x

de 3 ori

g) Rezolvați ecuația x  x  x  x =20

de 4 ori

h) Arătați că (M, * ) formează o structură de grup comutativ ( *este bine definită pe M, * este asociativă,
comutativă, admite element neutru, orice element din M este simetrizabil)

i) Rezolvați ecuația x  x  2018  2018

j) Determinați a, b, c naturale a <b<c, a.î. a  b  c  44

56
II.6 Polinoame
1. 𝒂 este radacină pt. polinomul 𝒇, dacă 𝒇(𝒂) = 𝟎
Ex 1) fie polinomul f  x 3  3  x 2  a  x  4
Determinați a, astfel încât -1 să fie rădăcină pentru f

Rez: -1 este rădăcină pentru f, dacă f (1)  0   1  3   1  a   1  4  0

3 2

 1  3  a  4  0  a  2
2. Restul la împărțirea unui polinom cu (𝒙 − 𝒂) este = 𝒇(𝒂)

f  x 4  2 x 3  5 x  7 . Determinați restul la împarțirea cu x  1

x  1  0  x  1 . Calculez f (1)   14  2 13  5 1  7  1  2  5  7  11. Restul = 11

3. Dacă g divide f, atunci restul la împărțirea lui f la g este 0. Sau, rădăcinile lui g sunt rădăcini și pt f.

Aflam deci rădăcinile lui g și le verificăm în f

f  x  1  x  1 , g  x 2  3 x  2 . Arătați ca g nu divide f
10 10

x 2  3 x  2  0  x  1, x  2 ; Calculez f (1) si f (2) sa vad dacă dau 0. f (1)  210 ; f (2)  310  210

f  x  2  x  1 , g  x 2  x  2
10 10
4. Determinați restul la împărțirea lui f la g ,

Descompunem g : x 2  x  2  0  x  2, x  1  g  ( x  2)(x  1)

Dacă împart, obțin : f  g  cat  rest  f  ( x  2)(x 1)  cat  ax  b .

Calculez f (2) si f (1) și dispar parantezele.


 f (2)  2a  b  (3)  3
10 10
 2a  b  310
   .

 f (1)  a  b  3
10
a  b  310

Scădem relațiile, dipare b  3a  0  a  0 , b  310

5. f  x 3  5 x 2  4 x  4 . Descompuneți f în produs de factori ireductibili .

Tb să aflam rădăcinile, iar f  x  x1  x  x 2  x  x3  . Caut rădăcini printre D4  {1,2,4} .

Cum f (2)  0  x1  2 . Fac împărțirea lui f la x  x1  x  (2)  x  2

𝑥 3  5x2  4 x  4 𝑥+2
𝑥2 Împărțim 𝑥 3 la 𝑥 = 𝑥 2
 x3  2x2 Înmulțim 𝑥 2 cu 𝑥+2 = x3  2x2
Trecem rezultatul în stânga cu semn schimbat și
adunăm
3x 2  4 x  4  3x
 3x2  6x
 10x  4  10
10x  20
16

Egalăm câtul împărțirii cu 0 și aflăm celelalte soluții ale polinomului.

57
x2  3x  10  0 , ecuație de gradul 2, calculăm delta și avem x2  5, x3  2

6. Arătați ca rădăcinile lui f nu sunt toate reale

Calculez x1  x2  x3  x1  x2  x3   2x1 x2  x1 x3  x2 x3   S  2 P  0 , deci rădăcinile nu pot fi

2 2 2 2 2

toate reale

Temă

1. Aflați restul la împărțirea lui f (x) = x4  2x3  5x2  4x  5 la polinomul x  2

2. fie f ( x)  x 3  2 x 2  7 x  a

a) Determinați a , astfel încât 3 este radacină pentru f (x) .

b) pentru a  2 , determinați toate rădăcinile polinomului f (x) .

3. Descompuneți f (x) în produs de factori ireductibili.

a) f (x) = x  3x  2 .
3

b) f (x) = x  2 x  x  2 .
3 2

c) f (x) = x  4 x  x  4 x  2 .
4 3 2

d) f (x) = x  2 x  28x  8 x  96 .
4 3 2

4. f (x) = x  7 x  19 x  23x  10 , unde x1  2  i .

4 3 2

Determinați toate rădăcinile lui f (x) .

Indicație: x1  2  i este o rădăcină complexă, deși f are coeficienți reali. Atunci x2 este conjugata lui x1

Calculăm polinomul g = ( x  x1 )  ( x  x2 ) și o să dispară i

Facem împărțirea lui f la g și scoatem câtul, de unde aflu restul rădăcinilor

58
II.7 Relațiile lui Viétè – pentru polinoame

−𝑏
𝑥1 + 𝑥2 + 𝑥3 =
𝑎
𝑐
Fie polinomul de grad 3 f  ax 3  bx 2  cx  d , Relațiile lui Viétè sunt: 𝑥1 ∙ 𝑥2 + 𝑥1 ∙ 𝑥3 + 𝑥2 ∙ 𝑥3 = 𝑎
−𝑑
𝑥1 ∙ 𝑥2 ∙ 𝑥3 =
{ 𝑎

1. Pentru polinomul f  x 3  5 x 2  4 x  4 coeficienții sunt : a = 1, b = 5, c = -4, d = -4

 b
 x1  x2  x3  a  5

 c
Relațiile lui Viétè sunt:  x1 x2  x1 x3  x2 x3   4
 a
 d
 x1 x2 x3  a  4


Calculați:

a) suma rădăcinilor

b
Rez: suma radăcinilor = x1  x2  x3  = -5
a

b) x1  x2  x3  ? ;
2 2 2

Rez: x1  x2  x3  x1  x2  x3   2x1 x2  x1 x3  x2 x3   S  2 P  (5)  2(4)  25  8  33

2 2 2 2 2 2

1 1 1
c)   ?
x1 x 2 x3
x2  x3 
1 1 1 1 x1x3 1 x1x2 1 x2 x3  x1 x3  x1 x2  4
        1 Am adus la același numitor
x1 x2 x3 x1 x2 x3 x1 x2 x3 4

d) x13  x23  x33  ?

x13  x23  x33  ? Scriu relația de 3 ori, înlocuiesc întâi cu x1 , apoi cu x 2 , x3

 x 3  5 x 2  4 x  4  0  x13  5 x12  4 x1  4  0
 3  3
 x  5 x  4 x  4  0 ,  x2  5 x2  4 x2  4  0 ; adun relațiile de sus în jos
2 2

 3  3
 x  5 x  4 x  4  0  x3  5 x3  4 x3  4  0
2 2

     
 x13  x23  x33  5  x12  x22  x32  4  x1  x2  x3  12  0

   
 x13  x23  x33  5  33  4   5  12  0  x13  x23  x33  5  33  4   5  12  173

59
e) x14  x24  x34  ?

Înmulțesc relația dată cu un x , pentru a obține x 4

x 3  5 x 2  4 x  4  0 x  x 4  5x 3  4x 2  4x  0 . Acum scriu relația de 3 ori, ca la punctul d)

x1 x2 x3
f) x3 x1 x 2 =?
x2 x3 x1

x1 x2 x3
x3 x1 x 2  x13  x 23  x33  x1  x 2  x3  x1  x 2  x3  x1  x 2  x3  173  4  4  4  185
x2 x3 x1

g) Calculați 1  x1   1  x 2   1  x3  ;

Metoda 1. Înmulțim parantezele : 1  x1   1  x 2   1  x3  = 1  x1  x 2  x1  x 2   1  x3  

 1  x1  x2  x1  x2  x3  x1  x3  x1  x3  x1  x2  x3 
 1  ( x1  x2  x3 )  ( x1  x2  x1  x3  x1  x3 )  x1  x2  x3

= 1 – (-5) – 4 – (- 4) = 1 + 5 – 4 + 4 = 6.

Metoda 2. Știm că polinomul f se descompune sub forma f =  x  x1    x  x 2    x  x3  .

Deci, dacă calculez f(1), obținem relația cerută, 1  x1   1  x 2   1  x3 

1  x1   1  x2   1  x3   f (1)  13  5  12  4  1  4  1  5  4  4  6  8  2

h) Arătați că f are cel putin o rădăcină reală în intervalul (1,2).

Proprietate: dacă 𝑓(𝑎) ∙ 𝑓(𝑏) < 0, atunci f are cel putin o rădăcină reală în intervalul (a,b).

f(1)= - 2

f(2) = 6 . Verifică proprietatea de mai sus.

Relațiile lui Viétè – polinom de grad 4

Fie polinomul f  ax  bx  cx  dx  e ,
4 3 2

 b
 x1  x 2  x3  x 4  a

x x  x x  x x  x x  x x  x x  c
 1 2 1 3 1 4 2 3 2 4 3 4
a
Relațiile lui Viétè sunt: 
x x x  x x x  x x x  x x x   d
 1 2 3 1 2 4 1 3 4 2 3 4
a
 e
 x1 x 2 x3 x 4 
 a

2. Pentru polinomul f  x 4  3 x 2  5 x  1 coeficienții sunt : a = 1, b = 0, c = 3, d = 5, e= -1

OBS! Lipsește termenul de grad 3, deci coeficientul lui trebuie sa fie 0, adică b=0.

60
  b
 x1  x 2  x3  x 4  a  0

x x  x x  x x  x x  x x  x x  c  3
 1 2 1 3 1 4 2 3 2 4 3 4
a
Relațiile lui Viétè sunt: 
 x x x  x x x  x x x  x x x   d  5
 1 2 3 1 2 4 1 3 4 2 3 4
a
 e
 x1 x 2 x3 x 4   1
 a

Calculați: a) suma rădăcinilor ;

b
x1  x2  x3  x4  0
a

b) x1  x2  x3  x4  ? ;
2 2 2 2

x12  x22  x32  x42 

x1  x2  x3  x4 2  2x1x2  x1x3  x1x4  x2 x3  x2 x4  x3 x4   S 2  2P  02  2  3  6

1 1 1 1
c)    ?
x1 x2 x3 x4
x 2 x3 x 4 ) x1 x3 x 4 ) x1 x 2 x 4 ) x1 x 2 x 3 )
1 1 1 1 1 1 1 1
       
x1 x 2 x3 x 4 x1 x2 x3 x4
x2 x3 x4 xxx xx x xx x 5
 1 3 4  1 2 4  1 2 3 = =5
x1 x2 x3 x4 x1 x2 x3 x4 x1 x2 x3 x4 x1 x2 x3 x4  1

d) Calculați 2  x1   2  x 2   2  x3   2  x 4  ;

2  x1   2  x2   2  x3   2  x4   f (2)  24  3  22  5  2  1  16  12  10  1  37

e) Arătați că f are cel puțin o rădăcină reală în intervalul (0,1).

f(0) = -1; f(1) = 8 . Cum f (0)  f (1)  0 , f are cel puțin o rădăcină reală în intervalul (0,1).

f) Arătați că f nu are toate rădăcinile reale.

cum x1  x2  x3  x4  -6 < 0, f nu poate avea toate rădăcinile reale

2 2 2 2

61
Temă

1) Pentru polinomul f  x 3  3 x 2  5 x  2 , aflați:

a) suma rădăcinilor ;

b) x1  x2  x3  ? ;
2 2 2

1 1 1
c)   ?
x1 x 2 x3

d) x13  x23  x33  ?

e) x14  x24  x34  ?

x1 x2 x3
f) x3 x1 x 2 =?
x2 x3 x1

g) Calculați 2  x1   2  x2   2  x3  ;

h) Calculați 2  x1   2  x2   2  x3  ;

i) Arătați că f are cel putin o rădăcină reală în intervalul (0,1).

j) Arătați că f nu are toate rădăcinile reale.

2. Pentru polinomul f  x 4  2 x 3  6 x  1 Calculați:

a) suma rădăcinilor ;

b) x1  x2  x3  x4  ? ;
2 2 2 2

1 1 1 1
c)    ?
x1 x2 x3 x4

d) Arătați că f are cel putin o rădăcină reală în intervalul (0,1).

62
II.8 Grupul claselor de resturi, Z n

Prin Z n înțelegem toate resturile care apar la împărțirea cu n.

De exemplu, Z 5  { 0̂,1̂, 2̂, 3̂, 4̂ } .

Prin clasa lui 1 înțelegem toate numerele care la împărțirea cu 5, dau restul 1 : 1̂  {1̂, 6̂, 11̂, 16̂,....., 51̂,....}

Reguli de calcul în Z 5 : 9̂  9̂  5̂  4̂ ; 3̂  4̂  7̂  7̂  5̂  2̂ ; 3̂  4̂  12̂  12̂  10̂  2̂

Orice număr care depășește 5, poate fi redus prin împărțire, sau, mai simplu, prin scădere cu multiplu de 5.

Ex : 53̂ = ? Dacă împărțim 53 la 5, obținem câtul 10 și restul 3. Păstrăm doar restul, deci 53̂ = 3̂
Ca să evităm împărțirea, scad multiplu de 5 din 53, adică scad 50. 53-50=3.

 23̂  23̂  25̂  2̂ Dacă numărul este negativ, atunci adunăm multiplu de 5. Rezultatul păstrat, trebuie să fie
un număr cuprins între 0 și 4, singurele numere din Z 5

Ecuatii in Z n

Rezolvați în Z10 , ecuația : 2̂  x  1̂  3̂

2̂  x  1̂  3̂  2̂  x  3̂  1̂  2̂  x  2̂ .

Trebuie să vedem ce număr, înmulțit cu 2, dă rezultatul 2, în Z10 .

Pentru asta, facem înmulțirea tuturor numerelor din Z10 , cu 2 :

. 0̂ 1̂ 2̂ 3̂ 4̂ 5̂ 6̂ 7̂ 8̂ 9̂

2̂ 0̂ 2̂ 4̂ 6̂ 8̂ 10̂  0̂ 12̂  2̂ 14̂  4̂ 16̂  6̂ 18̂  8̂

Soluțiile ecuației sunt : x  1̂, 6̂  

Obs. Când numărul n este număr prim ( 2,3,5,7,11,13, etc) atunci ecuația are soluție unică.

Când numărul este compus (4,6,8,9,10, etc), atunci ecuația poate sa aibă mai multe soluții sau niciuna.

Sisteme in Z n

2̂ x  y  4̂
Rezolvați in Z10 , sistemul :  .
 x  2̂ y  5̂

Inmulțim prima ecuație cu 2, ca să obținem același număr la y. Prin scăderea relațiilor, va dispărea y.

2̂ x  y  4̂ / 2̂ 4̂ x  2̂ y  8̂
    3̂  x  3̂  x  1̂ .
 x  2̂ y  5̂  x  2̂ y  5̂

63
 . 0̂ 1̂ 2̂ 3̂ 4̂ 5̂ 6̂ 7̂ 8̂ 9̂

2̂ 0̂ 2̂ 4̂ 6̂ 8̂ 0̂ 2̂ 4̂ 6̂ 8̂

3̂ 0̂ 3̂ 6̂ 9̂ 2̂ 5̂ 8̂ 1̂ 4̂ 7̂

Acum înlocuim x cu 1, în cele 2 ecuații și aflăm y. Trebuie să înlocuim în ambele ecuații, deoarece este posibil să
obținem și soluții care nu verifică ambele ecuații :

2̂  1̂  y  4̂  y  4̂  2̂  y  2̂  y  2̂
     y  2̂
1̂  2̂ y  5̂ 2̂ y  5̂  1̂ 2̂ y  4̂  y  {2̂, 6̂ }

Soluția sistemului : ( x, y)  (1̂,2̂)

Temă

1. Rezolvati in Z 10 ecuatia : 3̂x  5̂  4̂

2. a) Calculati in Z 6 : 1̂  2̂  3̂  4̂  5̂ =

b) Calculati in Z 7 : 1̂  2̂  3̂  4̂  5̂ =

2̂ 1̂ 4̂
c) Calculati in Z 11 determinantul : 3̂ 2̂ 5̂
1̂ 3̂ 3̂

3̂ x  4̂ y  3̂
3. Rezolvati in Z 8 sistemul 
2̂ x  3̂ y  0̂

4. Calculati 22009 in Z 11

64
 Subiectul III
III.1 Limite
Definim lim ( x)  f (a) (Citim : limită când x tinde către a, din f (x) )
x a

Prin x  a înțelegem că x este un număr foarte apropiat de a , iar diferența dintre cele 2 numere este
nesemnificativă. De exemplu, prin x  2 , înțelegem că x = 1.99998 ; sau 2.000001, etc

1. Limita către un număr finit

x 2  5x  7 32  5  3  7 9  15  7 1
ex1. lim  lim  
x 3 2x  1 x 3 2  3 1 6 1 5
În cazul limitelor către un număr, se înlocuiește x , cu valoarea către care este limita.
La acest exercițiu, înlocuiesc x cu 3.
x 2  2x  9 5 2  2  5  9 25  10  9 26
ex2. lim  lim  
x 5 3x  2 x 5 35  2 15  2 17
se înlocuiește x , cu valoarea către care este limita. adică 5.
2. Limite la infinit

2 x 4  5x 2  1 2x 4 2x 2  
ex1. lim  lim 2x4  5x2 1  lim  lim  
3x 3  7 x
3
x  x  x  3x x  3 3
3x3  7x

În cazul limitelor către infinit, păstram doar termenii cu gradul lui x cel mai mare ( și la numitor și la
numărător ) ; Se reduce x și rămâne unul singur la numărator. Înlocuim x cu infinit
2 x 4  5x 2  1 2x 4 2 2
ex 2. lim  lim  lim  lim 0
x   3x  7 x  5
6 x    3x 6
x   3x x   3  
2 2

2 x 4  5x 2  1 2x 4 2 2
ex 3. lim  lim 4  lim 
x  3x  7 x  5
4 x  3x x  3 3

x se reduce de tot, nu mai rămâne nici la numărător și nici la numitor. Rămân numai coeficienții lui x 4

2 x 4  5x 2  1 2x 4 2x 2  ()
ex 4. lim  lim  lim  lim  
x    3 x 3  7 x x    3x 3
x    3 x   3

3 x x 1 1
ex 5. lim  lim  lim 
x   4  3x x 3 x x 3 3

0 x 2  5x  6 22  5  2  6 0
3. Limite 1. lim  lim 
0 x 2 x2  4 x 2 22  4 0
0
dacă avem cazul , atunci descompunem atât numitorul cât și numărătorul.
0

x2  5x  6 = ( x  x1 )  ( x  x2 ) deci, aflăm cele 2 soluții;

Metoda 1 : cu delta, pt că este ecuație de gradul II.

Identificăm coeficienții : a  1, b  5, c  6

Calculam  :   b  4  a  c = ( 5) 2  4  1  6 = 25 - 24 = 1
2

65
Calculam  :   b 2  4  a  c = ( 5) 2  4  1  6 = 25 - 24 = 1

 b   5  1 5 1 5 1 5 1
x1,2  =  , deci x1 = = 3, x2  2
2a 2 2 2 2

Metoda 2. Mai simplu, este să constatăm că 2 verifică ecuația x 2  5x  6 =0, deci prima soluție, x1  2

( Se știe faptul că ecuația de gradul 2, se mai poate scrie și ca x 2  Sx  P  0 , unde S este suma
soluțiilor, iar P este produsul soluțiilor. )

Trebuie să gasesc 2 numere care adunate sa facă 5, iar înmulțite 6, iar 2 sa fie unul dintre ele

Deci, x 2  3 . Pentru că la noi, P = 6 = 2  3

Pentru numitor, soluțiile sunt 2 si -2, pt că înmulțite trebuie sa dea -4. iar 2 este sigur una din solutii, pt că
verifică ecuația.

Revenim la limita noastră :

0
x 2  5x  6 0 ( x  2)  ( x  3) ( x  3) 2  3  1
lim  lim  lim  
x 2 x 4
2 x  2 ( x  2)  ( x  2) x  2 ( x  2) 2  2 4

0
x  7 x  12
2
( x  3)  ( x  4)
0 ( x  4) 3  4  1
ex 2. lim  lim  lim  
x 3 x  x  12
2 x  3 ( x  3)  ( x  4) x  3 ( x  4) 3  4 7

4. Regula lui l’ Hospital.

0 
In cazul limitelor si , putem deriva și sus și jos, rezultatul va fi același.
0 

0
x  3x  2
2 0 2x  3 2  3  1
Ex : 1) lim  lim = =
x1 x2 1 l 'H x1 2 x 2 2

  2
x  3x  2
2  2x  3  2 
2) lim
x
 lim x
 lim 0
x e l 'H x e l 'H x e x


3x  2 3 
3x
3) lim  lim = lim =
x ln x l 'H x  1 x 1
x

66
Temă

2 x 4  5x 2  1 2 x 4  5x 2  1 2 x 4  5x 2  1
1. lim  2. lim  3. lim 
x  3x 3  7 x x   3x 6  7 x  5 x  3x 4  7 x  5

2 x 4  5x 2  1 x 1 3 x
4. lim  5. lim  6. lim 
x    3 x 3  7 x x   x3 x   4  3x

4 x3  5x 2  1 4 x5  5x 2  1 x 2  5x  6
7. lim  8. lim  9. lim 
x   5 x 5  7 x x  5x5  7 x x 3 2x  1

x 2  5x  6 x 2  5x  4
10. lim  11. lim 
x 3 x2  9 x4 x 2  16

x2  1 1  ln x cos x  1 sin x
12. lim  13. lim  14. lim  15. lim 
x  e x x  x x 0 x x 0 x

67
III.2 Funcții continue

Def. O funcție f : A  B s. n. continuă în punctul a , dacă lim la stânga în a = lim la dreapta în a = f (a)

O funcție f : A  B se numește continuă, dacă limita la stânga în x = limita la dreapta în x = f (x) ,

pentru orice x  A

2 x  3, daca x  3
Ex.1. Fie f ( x)   Verificați dacă funcția este continuă în punctul 3.
5 x  6, daca x  3

Rezolvare : f este continuă in 3, dacă lim f ( x) = lim f ( x) = f (3)

x 3 x 3
x 3 x 3

lim f ( x) = lim(5 x  6)  5  3  6  9
x 3 x 3
x 3 x 3

lim f ( x) = lim(2 x  3)  2  3  3  9
x 3 x 3
x 3 x 3

f (3)  2  3  3  9 Cum toate sunt egale, atunci funcția este continuă în 3.

OBS. Funcția de mai sus este continuă pe tot intervalul (,) , deoarece este o funcție elementară.
( se consideră ca demonstrat deja, că orice funcție elementară este continuă. Exemplu de funcții
continue : sin x, cos x , ln x, e x , etc ) .

2 x  3, daca x  4
Ex.2. Fie f ( x)   Determinați valoarea lui a , dacă funcția este continuă în 4.
5 x  a, daca x  4

Rezolvare : f este continuă in 4, deci lim f ( x) = lim f ( x) = f (4)

x4 x4
x4 x4

lim f ( x) = lim(5 x  a )  5  4  a  20  a
x4 x4
x4 x4

lim f ( x) = lim(2 x  3)  2  4  4  12
x4 x4
x4 x4

De aici, 20  a  12 , deci a  8 . Funcția este continuă doar dacă a este 8.

Temă

3x  4, daca x  3
1. Fie f ( x)   . a =? Astfel încât f e continuă în 3.
2 x  a, daca x  3

68
III. 3 Asimptote

1. Asimptote orizontale

Def. Dacă lim f(x) = a , unde a este un numar, atunci y  a este asimptotă orizontală către 
x 

x 2  9x  5
Exerc : 1. Fie f ( x)  . Determinați asimptotele orizontale către  
x2

x 2  9x  5
lim   , deci f(x) nu are asimptote orizontale către  
x  x2

x 2  3x  2
Exerc : 2. Fie f ( x)  . Determinați asimptotele orizontale către  
2x 2  2

x 2  3x  2 1 1
lim  , deci y  asimptota orizontala către  
x  2x  2
2
2 2

2. Asimptote verticale

Def. Dacă lim f(x) =   , unde a este un număr, atunci x  a este asimptotă orizontală către   .
x a

x 2  9x  5
Exerc : 1. Fie f ( x)  . Determinați asimptotele verticale.
x2
Căutam asimptotele verticale, în punctele finite unde funcția nu este definită. O fracție nu este definită,
dacă numitorul este zero, deci

x  2  0  x  2 . Cum în 2 nu e definită funcția, calculăm limite laterale în 2,deci când x  2 și x  2

x 2  9x  5 22  9  2  5 9
lim = lim = lim =
x2
x2
x2 x2
x2
22 x2  0
x2

x 2  9x  5 22  9  2  5 9
lim = lim = lim =
x2
x2
x2 x2
x2
2  2 x2  0
x2

 x  2 este asimptotă verticală către   .

3. Asimptote oblice

f ( x)
Fie m  lim si n  lim( f ( x)  m  x) . Dacă m și n sunt numere finite, atunci y  mx  n este
x  x x 

asimptotă oblică către  .

Obs. Putem calcula și limitele către -  și obținem că y  mx  n este asimptotă oblică către - 

69
 x 2  9x  5
Exerc1. Fie f ( x)  . Determinați asimptotele oblice către  .
3x  2

x 2  9x  5
3 x  2 = lim x  9 x  5  1
2
f ( x)
m  lim = lim
x  x x  x x  3x 2  2 x 3

x 2  9x  5 1 x
n  lim( f ( x)  m  x) = lim - = aducem la același numitor, prima cu 3, a doua cu
x  x  3x  2 3
3x  2

3x 2  27 x  15  3x 2  2 x  25x  15  25
= lim = lim 
x  9x  6 x   9x  6 9

1  x 25
Deci y  mx  n =  este asimptotă oblică către  .
3 9
Temă

x 2  3x  1
1) fie f : R  {2}  R, f ( x)  ; Determinați toate asimptotele.
2x  4

70
III.4 Derivare

f ( x)  f ( a )
Def . lim = f (a)
xa xa
Formule de derivare (formulele de bază)

exemplu : x 2    2  x ; x   3  x ; x   11 x
3 2 11 10

   n x
 ;
n n1

x   2009 x
1. x
2009 2008

2. x  1 3. (orice numar )  0 . exemplu : 7  0 ; 25  0

4.  x   2 1 x
  1
7. tgx  8. ctgx 
1
5. (cos x)   sin x 6. (sin x)  cos x
2
cos x sin 2 x

9. (a )  a  ln a ; unde a >0 ; exemplu : (2 )  2  ln 2 ; 10. (e )  e ,

x x x x x x

(5 x )  5 x  ln 5 unde e = 2,71.

12. loga x  
1
; exemplu : 13.
1 x  ln a
11. (ln x) 
arctgx  1
x
log3 x   1 x2 1
x  ln 3

Reguli de derivare


1.  f  g   f   g 

2. nr  f   nr  f 


 f f   g  f  g
3.  f  g   f   g  f  g  4.   
g g2

Exemplu :

e1) f ( x)  x  3x  9 x  11  4e  2 ln x 
3 2 x
x + 5 x . Atunci


       
  
f ( x)  x3  3 x 2  9x   11  4 e x  2ln x    x  + 5 x

1 1
f ( x)  3x 2  3  2 x  9  1  0  4  e x  2    5 x  ln 5
x 2 x

Am aplicat proprietățile 1 si 2, adică se derivează fiecare separat,fiind adunare și scădere. Iar numărul din
fața funcției nu pățește nimic, se derivează doar funcția . 11  0 , pt că 11 e constantă, fiindcă n-are X;

2  ln x   2  ln x   2  1
x

71
ex2) f ( x)  x 3  ln x


Folosim pentru a deriva, regula 3, pentru produs :  f  g   f   g  f  g 


Atunci f ( x)  ( x 3 )  ln x  x 3  ln x  = 3x 2  ln x  x 3 
1
= 3 x 2  ln x  x 2
x

e3) f ( x)  x 4  cos x

Folosim pentru a deriva, regula 3, pentru produs :  f  g   f   g  f  g 


Atunci f ( x)  ( x 4 )  cos x  x 4  cos x  = 4 x 3  cos x  x 4  ( sin x) = 4 x 3  cos x  x 4  sin x

3x  1
Ex4) f ( x) 
x 1

f f   g  f  g
Folosim pentru a deriva, regula 4, pentru fracție :   
g g2
(3 x  1)  ( x  1)  (3 x  1)  ( x  1) 3  ( x  1)  (3 x  1)  1 3 x  3  3 x  1
Atunci f ( x)  = = =
( x  1) 2 ( x  1) 2 ( x  1) 2
4
( x  1) 2

x2 1
E5) f ( x) 
3x

f f   g  f  g
Folosim pentru a deriva, regula 4, pentru fracție :   
g g2

( x 2  1)  (3x)  ( x 2  1)  (3x) 2 x  3x  ( x 2  1)  3 6 x 2  3x 2  3 3 x 2  3

Atunci f ( x)  = = =
(3x) 2 (3x) 2 9x 2 9x 2

Pentru a deriva corect o fracție, sunt necesare parantezele, pentru că tot numarul din paranteză se va
înmulți cu derivata celuilalt termen.


Derivate compuse Def.  f ( g ( x)   f ( g ( x))  ( g ( x))

Ex 1. f ( x)  sin( x  3 x  1) .
2

f ( x)  sin( x 2  3 x  1)  ( x 2  3 x  1)

f ( x)  cos(x 2  3x  1)  (2 x  3) întâi am derivat prima funcție care apare, adică sin, am copiat
paranteza, pt că este argumentul lui sin, apoi derivăm paranteza

Ex 2. f ( x)  sin ( x  3 x  1) .
4 2

f ( x)  4 sin 3 ( x 2  3x  1)  cos(x 2  3x  1)  (2 x  3)

Întâi derivăm ca fiind x 4 . Apoi derivez sin, apoi paranteza

72
Ex 3. f ( x)  ln 3 (cos(x 2  3 x  1)) .
1
f ( x)  3 ln 2 (cos(x 2  3x  1))   ( sin( x 2  3x  1))  (2 x  3)
(cos(x  3x  1))
2

1
Întâi derivez ca fiind x 3 ,apoi ln, care este , apoi cos și paranteza.
paranteza

Ex 4. f ( x)  ( x 2  3 x  1) 4 .

f ( x)  4( x 2  3 x  1)3  (2 x  3)

Întâi derivez ca fiind x 4 ,pe urmă paranteza.

Temă

1) Derivați:

a) f ( x)  x 4  5x3  9 x 2  11x  7  3e x  2 sin x  3 ln x  4 x + 3x

b) f ( x)  x 2  cos x ; c) f ( x)  x  ln x ;  
d) f ( x)  x 2  3 x  1  e x ;

x2  1 3x  1
e) f ( x)  ; f) f ( x)  ;
2x  3 x2
2) Derivați:

a) f ( x)  2 x  1 ; b) f ( x )  e  x ; c) f ( x)  x 2  1 ; d) f ( x)  ln 2 (2 x  3) ;
3

73
 III.5 Monotonie și convexitate.

1. Fie f ( x) : R  R, f ( x)  x 3  3x  1

f ( x)  f (2)
a) Calculați lim
x2 x2

f ( x)  f ( a )
Din definiția derivatei, lim = f (a) . Deci noi avem de calculat f (2) . Mai întâi
xa xa
derivăm, apoi înlocuim x cu 2 :


   
f ( x)  x 3  3 x  1  f ( x)  x 3  3 x   1  3x 2  3

f ( x)  f (2)
lim = f (2) = 3  2 2  3  9
x2 x2

b) Ecuația tangentei la graficul lui f, in punctul x 0  1

Formula pentru ecuația tangentei la graficul funcției f(x ) : y  f ( x0 )  f ( x0 )  ( x  x0 )

Noi avem x 0  1 , deci tangenta : y  f (1)  f (1)  ( x  1)  y  (1)  0  ( x  1) 

y 1  0

c) Arătați că f este descrescătoare, pe intervalul (-1, 1 )

Pentru a studia monotonia, adică dacă o funcție este crescătoare sau descrescătoare, mai întâi
derivăm, apoi rezolvam ecuația f   0 , aflăm soluția, apoi facem tabel de semn pt f  . Avem :

f ( x)  3x 2  3

f   0  3x 2  3  0  3x 2  3  x 2  1  x  1 ( este ecuație de gradul 2 , se poate

rezolva și cu delta).

x  -1 1 +

f (x) + + + + + + 0 - - - - - - - -0 + + + + ++

f (x)
3 -1

MAX MIN

Interpretarea tabelului :

- pe linia lui X, punem cele 2 valori obținute la f   0

pe linia lui f  , punem semnul pe care îl ia f ( x)  3x  3

2
-

( luam o valoare la întamplare între (- , -1) , de ex -3. când înlocuim în f ( x)  3x  3 , obținem 24,
2

deci + . între (-1,1) putem lua 0 și obținem înlocuind în f ( x)  3x  3 , -3 , deci - . Iar între (1,+  ) ,
2

putem lua 2 și obținem 9, deci + . )

- pe linia lui f, săgeata în sus înseamnă că f este crescătoare, iar în jos, că e descrescătoare.

Observăm că am terminat punctul c) .

74
d) Arătați că f ( x)  1, x  1

Din tabelul de mai sus, pe care l-am mai copiat o dată, observăm că 3 este Maximul pe care
funcția îl ia pe (   ,1 ) iar -1 este Minimul pe care îl ia funcția, pe (-1, +  ) ----- funcția scade
pana la -1, apoi crește, deci nu îl depasește pe -1, în intervalul (-1, +  ).

x  -1 1 +

f (x) + + + + + + 0 - - - - - - - -0 + + + + ++

f (x)
3 -1

Noi trebuie sa arătăm că f ( x)  1, x  1.

Rezolvarea : din tabel,observăm ca – 1 este Minim pentru orice x  1 , deci f ( x)  1, x  1

f) Arătați că f (2009) > f ( 2007)

funcția este crescătoare pe (1,  ).

Cum 2009 > 2007, rezultă că și f (2009)  f (2007)

Obs – se pastrează semnul, pentru că funcția este crescătoare. Dacă era descrescătoare,
schimbam semnul dintre funcții, deci aș fi obținut că f (2009)  f (2007)

f) Studiați convexitatea funcției.

Pentru a studia convexitatea sau concavitatea unei functii, derivăm de doua ori,

rezolvăm ecuația f   0 și facem tabel de semn.

f ( x)  3x 2  3  f   6x

f   0  6x  0  x  0

x  0 +

f (x) - - - - - - - 0 + + + + + +

f (x)
f(0)=1

Concava convexa

Problema 2) 1. Fie f ( x) : R  R, f ( x)   x  2  e
x

f ( x)  f (0)
a) Calculați lim
x0 x

 
 
Calculăm f ( x)  x  2  e x  ( x  2)  e x  1  e  ( x  2)  e  ( x  1)  e
x x x

f ( x)  f (0)
= f (0)  (0  1)  e  1  1  1
0
Atunci lim
x0 x

75
b) Ecuația tangentei la graficul lui f, în punctul x 0  1

avem x 0  1 , deci tangenta : y  f (1)  f (1)  ( x  1)  y  (e)  0  ( x  1)  y  e  0

c) Arătați că f este descrescătoare, pe intervalul (-  , 1 )

Pentru a studia monotonia, adică dacă o funcție este crescătoare sau descrescătoare, mai întâi
derivăm, apoi rezolvam ecuația f   0 , aflam soluția, apoi facem tabel de semn pt f  . Avem :

f (x)  ( x  1)  e x

f   0  ( x  1)  0  x  1 . De observat este că e x nu poate face 0, indiferent cât e X .

x  1 +

f (x) - - - - - - - -0 + + + + ++

f (x)
f(1)= - e

MIN

d) Arătați că f ( x)  e, x  R

observăm din tabel ca ‘ – e ‘ este Minim, deci f ( x)  e, x  R

e) Studiați convexitatea funcției.

Pentru a studia convexitatea sau concavitatea unei funcții, derivăm de doua ori, rezolvăm ecuația
f   0 și facem tabel de semn.

  = 1  e
f (x)  ( x  1)  e x  f   ( x  1)  e x + ( x  1)  e x x
 ( x  1)  e x = x  e x

f   0  x  e x  0  x  0

x  0 +

f (x) - - - - - - - 0 + + + + + +

f (x)
f(0)= -2

Concavă convexa

76
 ln x
Problema 3) 1. Fie f ( x) : (0, )  R, f ( x) 
x

Obs. ln e  1 ; ln1  0 ; ln e x  x

f ( x)  f (1)
a) Calculați lim
x1 x 1

1
 x  ln x  1
(ln x)  x  ln x  ( x) x 1  ln x
Calculăm f ( x)  = =
2 2
x x x2
f ( x)  f (1) 1  ln1 1  0
Atunci lim = f (1)  = 1
x1 x 1 12 1

b) Ecuația tangentei la graficul lui f, în punctul x 0  e

ln e 1  ln e
avem x 0  e , deci tangenta : y  f (e)  f (e)  ( x  e)  y    ( x  e) 
e e2

1 11 1
y  2  ( x  e)  y   0
e e e

c) Arătați că f este crescătoare, pe intervalul (0, e )

Pentru a studia monotonia, adică dacă o funcție este crescătoare sau descrescătoare, mai întâi
derivăm, apoi rezolvam ecuația f   0 , aflam soluția, apoi facem tabel de semn pt f  . Avem :

1  ln x
f (x) 
x2
f   0  1  ln x  0  ln x  1  x  e .

x 0 e +

f (x) ++++++ +0-----------

f (x)
1
f(e)=
e

1
d) Arătați că f ( x)  , x  0
e
1 1
observăm din tabel ca ‘ ‘ este Maxim, deci f ( x)  , x  0
e e
e) Studiati convexitatea funcției.

Pentru a studia convexitatea sau concavitatea unei functii, derivăm de două ori, rezolvăm ecuația
f   0

și facem tabel de semn.

77
 1 2
 x  (1  ln x)  2 x
1  ln x (1  ln x)  x 2  (1  ln x)  ( x 2 )
f (x)   f   =x 
x2 (x2 )2 (x2 )2
x  (1  ln x)  2 x

x4
x  2 x  2 x ln x 1  2  2 ln x 2 ln x  1
4
 3

x x x3
1
1
f   0  2 ln x  1  0  ln x   x  e 2  e
2
x 0 e +

f (x) - - - - - - - 0 + + + + + +

f (x)
f( e )

Concavă convexă

Temă

1) fie f : R  R, f ( x)  ( x  2)  e x ;

f ( x)  f (0)
a) Calculați lim ;
x0 x
b) Ecuația tangentei la graficul lui f, în punctul x0  1 .

c) Studiați monotonia

d) Arătați ca f ( x)  e, x  R

e) Studiați convexitatea

f) Arătați că f (3 2018)  f  3
2017 
x 2  3x  1
2) fie f : R  {2}  R, f ( x)  ;
2x  4
f ( x)  f (1)
a) Calculați lim ;
x1 x 1
b) Ecuația tangentei la graficul lui f, în punctul x0  1 .

c) Studiați monotonia

3) fie f : R  R, f ( x)  x  6 x  2 ;
3 2

a) Arătați că f (3 2 )  f  3
3

b) Arătați că f (2018)  f (2016)  f 2017  f (2015)

78
III.6 Primitive

Def. O funcție F , derivabilă , se numește primitiva lui f, dacă 𝐹 ′ (𝑥) = 𝑓(𝑥)

Ex 1. Fie f (x)  x 2  (3 ln x  1) si F (x)  x3  ln x . Arătați că F este o primitivă a lui f .

Trebuie aratat ca F   f

1
F   ( x 3 )  ln x  x 3  (ln x) = 3x 2  ln x  x3   3x2  ln x  x2  x 2  (3 ln x  1) = f
x

4 3x  1
Ex 2. Fie f (x)  si F (x)  . Arătați că F este o primitivă a lui f .
( x  1) 2 x 1

Trebuie aratat ca F   f

(3x  1)  ( x  1)  (3x  1)  ( x  1) 3  ( x  1)  (3 x  1)  1 3 x  3  3 x  1

F ( x)  = = =
( x  1)2 ( x  1) 2 ( x  1) 2
4
 f
( x  1)2

Propr. O funcție f admite primitive pe R, dacă este o funcție continuă

2 x  3, daca x  3
Ex.3. Fie f ( x)   Verificați dacă funcția f admite primitive pe R.
5 x  6, daca x  3

Rezolvare : Verificăm dacă f este continuă în 3, adică dacă lim f ( x) = lim f ( x) = f (3)
x 3 x 3
x 3 x 3

lim f ( x) = lim(5 x  6)  5  3  6  9 ; lim f ( x) = lim(2 x  3)  2  3  3  9

x 3 x 3 x 3 x 3
x 3 x 3 x 3 x 3

f (3)  2  3  3  9 Cum toate sunt egale, atunci funcția este continuă în 3.

OBS. Funcția de mai sus este continuă pe tot intervalul (,) , deoarece este o funcție polinomială.
( se consideră că demonstrat deja, ca orice funcție cunoscută – funcție elementară- este continuă.
Exemplu de funcții continue : sin x, cos x , ln x, e x , etc )

Primitivele unei funcții f, se notează cu F, iar pentru a le calcula :  f ( x) dx  F ( x)  c , unde c este o

constantă (poate lua orice valoare, de ex 5, 7, etc)

Ex 4. Determinați primitiva funcției f = 2x+1, astfel încât F(1)=2015.

x2
Trebuie să calculăm integrala din f(x) . F(x) =  (2 x  1)dx  2   x  c  x2  x  c
2

Punem condiția că F(1) = 2015 și obținem c  1  1  c  2015  c  2013  . F(x)  x 2  x  2013

79
NR. EXEMPLU

x3 x6
 3 
x 2 dx  
5
; x dx ;
x n 1 6
1)  x n dx 
n 1
C
x2
 x dx 
2 
; 5dx  5 x

3
1 2
x
x  1  x dx  x 2

3/ 2
;

x

1’) dx  C
 1 1
5
4
x
 x dx  x 
4 4
5/ 4

ax 5x 3x
2)  a dx  ln a  C  5 dx  ln 5 ;  3 dx  ln 3
x x x

 e dx  e
1
3) x x
C  x dx  ln x  C
1 1
4)  sin 2
x
dx  ctgx  C  cos 2
x
dx  tgx

5)  sin xdx   cos x  cos xdx  sin x  C

1 x
1 x
 16  x 2
dx  arcsin
4
;
6)  a x2
dx  arcsin  C
a
2
1 x
 17  x 2
dx  arcsin
17

1 1 x
1 1 x x  16
2
dx 
4
arctg ;
4
7) x 2
a 2
dx  arctg  C
a a 1 1 x
 x 2  17dx  17
arctg
17

1
8)  x a2 2
dx  ln( x  x 2  a 2 )

1
dx  ln( x  x 2  17 )
x 2  17

1
9)  x a2 2
dx  ln x  x 2  a 2

1
dx  ln x  x 2  17
x  17
2

1 1 xa 1 1 x4
10) x 2
a 2
dx  ln
2a x  a x 2
 16
dx  ln
24 x  4

80
 Formula de integrare prin părți ∫(𝒇′ ∙ 𝒈)𝒅𝒙 = 𝒇 ∙ 𝒈 − ∫(𝒇 ∙ 𝒈′ )𝒅𝒙

Notăm cu g, ln x , dacă apare, iar dacă nu apare ln x , se noteaza cu g, funcțiile care conțin x . Încercăm
să le derivăm , pentru a elimina x-ul.

Exemple :

1)  ( x  sin x)dx  cos x  x   cos x 1 dx  cos x  x  sin x

Notăm cu g = x  g  1


Notăm cu f   sin x  f  sin x dx = cos x

x2 x2 1 x2 x x2 x2
2)  ( x  ln x)dx  2
 ln x    dx 
2 x 2
 ln x   dx 
2 2
 ln x 
4
1
Notăm cu g = ln x  g  
x

x2
Notăm cu f   x  f  x dx =  2

 (x  1)  e x dx  e x  ( x 2  1)   e x  2 x dx 
2
3)

Notăm cu g = x2  1  g  2 x


Notăm cu f   e x  f  e x dx = e x

 e x  ( x 2  1)   e x  2 x dx 

Notăm la cea de-a doua integrala, g = 2 x  g  2

f   e x  f   e x dx = e x

iar ce e în afara integralei se copiază

 e x  ( x 2  1)  (e x  2 x   e x  2 dx)   e x  ( x 2  1)  (e x  2 x  2e x ) 

 e x  ( x 2  1)  e x  2 x  2e x  e x  ( x 2  2 x  3)

Integrale prin substituție

 f ( g ( x))  ( g ( x)) dx   f (t )dt

Notăm g ( x)  t

Derivăm ( g ( x))dx  dt

Exemple :

x  cos(x3  1) dx 
2
1.

Notăm x3 1  t

81
 dt
Derivăm 3x2dx  dt  x 2 dx 
3

dt sint sin( x3  1)
  x 2  cos(x3  1) dx   cost  
3 3 3
x 3
2. x 2
 6x  1
dx 

Notăm x2  6x  1  t

dt
Derivăm (2x  6)dx  dt  ( x  3)dx 
2

x 3 1 dt ln t ln( x 2  6 x  1)
 x2  6x  1  t 2  2 
dx 
2
Integrale definite
b
b
 f ( x)dx  F ( x) a  F (b)  F (a) , unde F este o primitivă a lui f.
a

Deci,mai intâi calculăm integrala așa cum știm, apoi înlocuim x-ul cu b și cu a.


Ex. 1. (6 x 2  4 x  3)dx 
0

1
x3 x2 1 1
0       (2 x3  2 x 2  3x)  (2  13  2  12  3  1)
2
(6 x 4 x 3) dx (6 4 3 x )
3 2 0 0
 (2  03  2  02  3  0)  1

 (x  ln x)dx  Calculez integrala prin părți :

2
Ex. 2.
1

x3 x3 1 x3 x2 x3 x3
 ( x  ln x)dx   ln x    dx   ln x   dx   ln x 
2

3 3 x 3 3 3 9
e
 x3 x3  e  e3 e 3   13 13 

At ( x 2  ln x)dx  
1  3
 ln x   
9  1
  ln e      ln1   
 3 9 3 9

 e3 e3   13  e3 e3 1
         
 3 9   9  3 9 9

82
Posibile cerințe:

1)  f ( x)dx  f ( x)

2) Ar că orice primitivă a lui f este crescătoare pe R.

Fie F o primitivă. Ii studiem monotonia lui F ; Cum F   f > 0  F crescătoare

b
3) Aria suprafeței plane determinată de dreptele x  a , x  b : A =  f ( x)dx
a

b
4) Volumul corpului de rotație pt f : [a,b]  R , V =   f
2
( x)dx
a

t2 g 2 ( x)
5) fie g o primitivă pt f. Atunci  f ( x)  g ( x)dx   t dt 
2

2
( prin substituția g ( x)  t, g ( x)dx  dt, adică f ( x)dx  dt )

Temă

1) Verificați dacă F(x) este o primitivă a lui f(x):

a) F ( x )  x 5  3 x 4  7 x  1 , f ( x )  x 4  3 x 3  7

b) F ( x )  ( x 2  1)  e x , f ( x)  ( x 2  2 x  1)  e x

2) Calculați :

 x  4 x3  5 x 2  7 x  2  4e x  3 dx  
4
a)

1 x 4  x3  x 2  x  1
b)  3 x dx  ; c)  x4
dx  ; d)  x2
dx 

 xe dx  ;  x  ln x dx  x  ln x dx  ;  ( x  3)  e dx 
x 2 x
e) f) ; g) h)

1 1 1
i)  x  sin x dx  ; j) x 2
4
dx  ; k) x 2
4
dx  ; l)  x2  4
dx 

1 1 1
m)  x2  4
dx  ; n)  4  x2
dx  ; o)  1 x 2
dx 

 x 2  3x  1, daca x  3
3) f ( x)   .
3x  a, daca x  3
a) a=? a.î. f(x) admite primite pe R.

b) pentru a = 8, determinați primitivele lui f(x).

c) pentru a = 8, calculați aria suprafeței plane delimitată de graficul lui f(x), axa OX și dreptele de ecuații

x= 0 și x = 1.

83
d) pentru a = 8, calculați volumul corpului obținut prin rotația în jurul axei OX a graficului funcției
g : [0,1]  R, g ( x)  f ( x)
4
e) pentru a = 8, calculați  f ( x) dx
2

4) Aflați primitiva F(x) a lui f ( x)  3 x 2  4 x  2 a.î. F(1)=2016.

5) Calculați primitivele:

 x  3  e dx  ; b)  2 x  3  e dx  ;  x 
 3  e x dx 
x x 2
a) c)

ln x
x  ln x dx  ;  x  ln x dx  ;  dx  ; g) 1  ln x dx 
3 2
d) e) f)
x
6) Calculați primitivele:

1
 cos(2 x  3) dx  ; b)  4x  2    dx  d)  x 2  cos(x3  1) dx  ;
x2
a) dx ; c) x e

1 ln x 1 2x  1
e)  x  ln x dx  ; f) 
x
dx  ; g) 
x2
dx  ; h)  2
x  x 1
dx 

7) Calculați integralele:
1 2 e e
ln 2 x
 
a) ( x 2  x  2)dx ; b) ( x  1)  e x dx ; c) x 2  ln xdx ; d)
1

1
1 x dx ;
0

8) fie f ( x )   x  1  e x .

a) Arătați că orice primitivă a lui f(x) este crescătoare pe 1,  

b) Arătați că orice primitivă a lui f(x) este convexă pe 0,  

84
 Recapitulare inițială

Rec.1 Operații cu numere întregi.

Adunarea și scăderea Înmulțirea și împărțirea. Regula semnelor

1)  4  7  (4  7)  11     23  6

2)  4  7  7  4  3     2  (3)  6
3) 4  7  (7  4)  3      2  3  6
     2  (3)  6

:   8:2  4
:   8 : (2)  4
:    8 : 2  4
:    8 : (2)  4

Exemple : 1) 7  (3)  2  (4)  7  3  8  2

2) 9  2  (3)  9  6  3

Rec.2 Operații cu numere raționale

Adunarea și scăderea fracțiilor : trebuie să le aducem la același numitor. Numitorul comun este cel mai
mic multiplu comun al numitorilor.

2 1 5)
2 3)1 deoarece 3 și 5 nu au divizori comuni, atunci
Cazul 1)     cel mai mic multiplu de 3 și 5 este produsul
3 5 3 5
lor, adică 15
10 3 10  3 13
  
15 15 15 15

4)
1 3 16 este multiplu de 4,deci cel mai mic
1 3 4 3 7
Cazul 2)       multiplu comun este 16
4 16 4 16 16 16 16

3)
2 7) 1 descompunem în produs de factori primi :
2 1 6 7 13
Cazul 3)       2
21 9 21 9 63 63 63 21 = 3 7 și 9= 3
cel mai mic multiplu comun = fiecare factor
prim, scris o singura dată, la puterea cea mai
mare , deci = 3  7
2

35)
1 1 1 27 1 15 14 1
Alt exemplu :      
168 180 168 180 1120 1120 1120

descompunem în produs de factori primi : 168 = 2  3  7 și 180 = 2  3  5

3 2 2

85
cel mai mic multiplu comun = fiecare factor prim,scris o singură dată,la puterea cea mai mare , deci =
23  32  5  7

a c ac
Înmulțirea fracțiilor :   Pentru ușurință, se fac mai întâi simplificările --- un numărator cu
b d bd
orice numitor.

8 9 14 8 2 9 14 2 9 3 14 2 3 1 14 2 4
Ex :            
15 12 21 15 12 3 21 15 3 1 21 15 5 1 21 3 15

a c a d ad
Împărțirea fracțiilor :    înmulțim cu inversa celei de a doua fracții
b d b c bc

Rec.3 Ecuația de gradul I

forma generală : a  x  b  0

1) 2  x  5  13 separăm numerele de necunoscute ;

2  x  13  5 le trecem în partea cealaltă a egalului și le schimbăm semnul

8
2 x  8  x=  x = 4.
2
2) 3  (2x  5)  11  8 desfacem paranteza ; înmulțim 3 cu tot ce e în paranteză

6x  15  11  8 trecem numerele în partea dreaptă și le schimbăm semnul.

6x  8  15  11
18
6 x  18  x  , deci x = 3.
6
3) 2  (3x  4)  4( x  3)  8 desfacem parantezele

6  x  8  4  x  12  8 minusul din fata parantezei schimbă toate semnele din paranteză

6  x  4  x  8  8  12  2 x  4  x = 2

Temă

1) 3  x  4  14 (sol : x = 6)

2) 2  (3x  4)  12  14 (sol : x = 3)

3) 3  ( x  2)  2( x  3)  18 (sol : x = 6)

86
Rec.4. Inecuația de gradul I

forma generală : a  x  b  0 , a  x  b  0

1) 2  x  5  13 separăm numerele de necunoscute ;

le trecem în partea cealalta și le schimbam semnul

2  x  13  5
2 x  8
8
x< , x < 4  x  (,4)
2

2) 3  (2x  5)  11  8 desfacem paranteza ; înmulțim 3 cu tot ce e in paranteza

6x  15  11  8 trecem numerele in partea dreapta și schimbam semnul.

6x  8  15  11
6 x  18
18
x , deci x  3  x [3,)
6
3) 2  (3x  4)  8( x  3)  8 desfacem parantezele;

minusul din fata parantezei schimba toate semnele din paranteza

6  x  8  8  x  24  8
6  x  8  x  8  8  24
 2  x  8 împărțim la -2;

Atenție !!!! când înmulțim sau împărțim o inecuație cu un număr negativ, se schimba semnul
inecuației

x < 4  x  (,4) .

Temă

1) Rezolvați în mulțimea N * inecuația: 3  x  4  14 - sol . x  { 1,2,3,4,5}

 inecuația: 2  (3x  4)  11  27
2) Rezolvați în mulțimea R - sol . x  (,4]
 inecuația: 3  (2x  4)  2( x  3)  10
3) Rezolvați în mulțimea R - sol . x  (2,)
4) Rezolvați în mulțimea Z inecuația: 3  x  5  13 - sol . x {,......, 2,1,0,1,2,...., 5}
5) Rezolvați în mulțimea Z inecuația: 2  (3x  5)  11  8 - sol . x {1,0,1,2,...., }

87
Rec.5 Intervale de numere reale

Definim [ a, b ] = x  R / a  x  b (toate numerele reale cuprinse intre a și b, inclusiv a și b)

( a, b ) = x  R / a  x  b (toate numerele reale cuprinse intre a și b, fara a și b)

[ a, b ) = x  R / a  x  b (toate numerele reale cuprinse intre a și b, inclusiv a și fara b)

( a, b ] = x  R / a  x  b (toate numerele reale cuprinse intre a și b, inclusiv b și fara a)

Operații cu intervale : Intersecția (  ) – toate numerele comune celor 2 intervale

Reuniunea (  ) – toate numerele comune și necomune celor 2 intervale

Diferența ( - ) – toate numerele din primul interval, care nu sunt în al doilea

Exemplu : Calculați :

a) [ 2 , 6 ]  ( 3 , 7 ) = ( 3, 6 ] c) [ 2 , 6 ] - ( 3 , 7 ) = [ 2, 3 ]

b) [ 2 , 6 ]  ( 3 , 7 ) = [ 2, 7 ) d) ( 3 , 7 ) - [ 2 , 6 ] = ( 6, 7 )

 [ ( ] ) 
2 3 6 7
Exercițiul 2. Scrieți următoarele mulțimi, sub formă de interval.

a) A = x  R / 5  2 x  1  11 
( Trebuie să separăm x, de cele 2 numere. Mai întâi , scădem 1, apoi împărțim la 2. )

5  2 x  1  11 / - 1

4  2x  10 /:2

2  x  5 , deci A = ( 2, 5 ]

b) B = x  R / 5  3x  1  11 
( Trebuie să separăm x, de cele 2 numere. Mai întâi , adunăm 1, apoi împărțim la 3. )

5  3x 1  11 /+1

6  3x  12 /:3

2  x  4 , deci B = [2, 4 ]

 2x  6 
c) C =  x  R / 5   11 
 4 
88
( Trebuie să separăm x , de cele 2 numere. Mai întâi , înmulțim cu 4, scădem 6, apoi împărțim la 2. )

2x  6
5  11 / 4
4
20  2x  6  44 / -6

14  2x  38 /:2

7  x  19 , deci C = ( 7, 19 ]

Obs. : când avem < , punem paranteze rotunde ( , ) , iar când avem  , punem paranteze drepte [ , ]

Temă.

Scrieți sub formă de interval :

 2x  4 
a) A = x  R / 4  2 x  6  10  b) B =  x  R / 4  8 
 5 
c) [ 1 , 7 ) – [1 , 5 ) = d) [1 , 7 )  [ 1 , 5 ) =

89
Rec.6 Modul.
 x, dacă x  0
Definim funcția modul, notată x  
 x, dacă x  0

Exemplu : 5  5 , iar  7  7

Ecuația x  4  7 are 2 soluții, deoarece x  4 poate fi 7 sau  7 , deci

x +4= 7, sau x +4=  7

Exerciții rezolvate :

1) 2 x  4  12 ( Renunțăm la modul și avem 2 posibilități )

2 x  4  12 sau 2x  4  12
2 x  12  4 2x  12  4
2x  8 2x  16
8  16
x x
2 2
x4 x  8

2) 3  x  4  5  13 Scăpăm mai întâi de necunoscute, pentru a afla modulul. Trecem 5 în partea

dreaptă cu semn schimbat, apoi pe 3

3  x  4  13  5

x  4  18 : 3

x4 6 Acum renuntam la modul, deci avem 2 posibilități

x46 sau x  4  6
x 64 x  6  4
x2 x  10

3) 2( x  3 -4) + 7 = 19. Desfacem paranteza

2 x  3 - 8 + 7 = 19. Trecem numerele în partea cealaltă cu semnul schimbat.

2 x  3 = 19 – 7 + 8 = 20. Împărțim la 2

x  3 = 20 : 2 = 10. Renunțăm la modul.

x  3 = 10 sau x  3 = -10.

x = 13 și x = -7.

90
Inecuații cu modul

Inegalitatea x  3 este echivalentă cu  3  x  3

x  3 este echivalentă cu  3  x  3

x  3 este echivalentă cu  3  x si x  3

x  3 este echivalentă cu  3  x si x3

 2x  6   2x  6 
Ex 1. Determinați multimile A   x  Z /  2 și B   x  R /  2
 4   4 

Rezolvare : Prelucrăm relația din mulțimea A :

2x  6 2x  6
2  2 2
4 4

Incercăm să eliminăm numerele și să rămână doar x. Înmulțim toată relația cu 4, apoi adunam 6, apoi
împărțim la 2. 

2x  6
2  2 4 
4

 8  2x  6  8  6 

 2  2 x  14 : 2 

1  x  7

Cum numerele din mulțimea A sunt numere întregi, avem : A  0,1,2,3,4,5,6

Am exclus capetele intervalului, adică -1 și 7, pentru că avem semnul < , adică fara capete.

Cum numerele din mulțimea B sunt numere reale, avem : B   1,7 

Temă

1. 2 x  3 =9.
2. 3 x  2 +1=13.

3. 2 ( x  1 + 4) - 7 = 19.

 3x  5   3x  5 
Ex 1. Determinați multimile A   x  Z /  4 și B   x  R /  4
 2   2 

Rec.7 Sisteme de 2 ecuații cu 2 necunoscute

91
 2  x  3  y  8 Înmulțim a doua ecuație cu 2, să obținem același coeficient la
1. 
x  4  y  9 x , apoi scădem cele două relații

2  x  3  y  8 2  x  3  y  8
   5  y  10  y  2
 x  4  y  9 / 2 2  x  8  y  18
Înlocuim y  2 în oricare din cele două relații și aflăm x : x  4  2  9  x = 1.

Soluția sistemului este ( x, y)  (1,2)

2  x  3  y  1 Înmulțim prima ecuație cu 3 și a doua ecuație cu 2, sa obținem

2. 
3  x  4  y  2
același coeficient la x , apoi scadem cele doua relatii

2  x  3  y  1/ 3 6  x  9  y  3
   1 y  1  y  1
3  x  4  y  2 / 2 6  x  8  y  4
Înlocuim y  1 în oricare din cele două relații și aflăm x : 2  x  3  (1)  1  x = 2.

Soluția sistemului este ( x, y)  (2,1)

Temă

3  x  y  10
1.  Soluția sistemului este ( x, y)  (3,1)
5  x  2  y  13

 x  y  10
2.  Soluția sistemului este ( x, y)  (7,3)
x  y  4

92
 Exerciții suplimentare

1. Aflați soluțiile întregi ale inecuației x 2 – 5x+7≤ 1 ;

2. Rezolvați ecuația: √𝑥 + 2 = 4 ;
3. Rezolvați ecuația: √𝑥 + 3 − 1 = 5 ;
1 3
4. Calculați expresia: log2 8 + log3 ( ) + √27 ;
9

5. Calculați expresia: log5 10 + log5 20 – log5 8 ;

6. Rezolvați ecuația: log3 (2x-1)=2 ;
7. Rezolvați ecuația: log3 (2x-1)= log3 7 ;
8. Rezolvați ecuația: 32𝑥+1 = 27;
9. Rezolvați ecuația: 42𝑥−1 = 8;
10. Rezolvați ecuația: 2𝑥+1 + 2𝑥+2 = 24 ;
11. Aflați coordonatele vârfului parabolei: 𝑓(𝑥) = 𝑥 2 + 7𝑥 + 3 ;
12. Arătați că ecuația: 𝑥 2 + 2𝑚𝑥 + 𝑚2 + 1 = 0 nu are soluții reale.
13. Determinați valoarea numărului natural n, astfel încât: 𝐶𝑛1 + 𝐴1𝑛 = 10 ;
14. Determinați valoarea numărului natural n, astfel încât: 𝐶𝑛2 = 15 ;
15. Câte drepte se pot forma cu 6 puncte, oricare 3 necoliniare?
16. Câte numere de 3 cifre distincte se pot forma cu {1, 3, 5, 7, 9}?
17. Calculați: 𝐶50 + 𝐴03 + 𝑃3 ;
18. Câte submulțimi cu 2 elemente are o mulțime cu 4 elemente?
19. Fie mulțimea A={1, 2, 3, 4}. Calculați P(n), astfel încât n ∈ A să verifice
relația: (n+1)2< 10.
20. Fie mulțimea A={√11, √12, … √50}. Calculați P(n), astfel încât n ∈ A să fie
rațional.
21. Care este probabilitatea ca un număr de 2 cifre să aibă cifrele egale?
22. Un pix costă 240 lei. Cât va costa după o scumpire cu 20%?
23. După reducere de 20% un pix costă 240lei. Cât a costat pixul înainte de
reducere?
24. Dacă 25% dintr-un număr este 8, aflați numărul.
25. Fie funcția f(x)=2x – 4, f: ℝ→ ℝ. Aflați punctele de intersecție dintre graficul
funcției și axele de coordonate xOy.
26. Fie funcția f(x)=2x – 4, f: R→R:
a) Aflați a, astfel încât A(a,3)∈ Grafic f ;

93
 b) Verificați dacă B(2016, 4032)∈ Grafic f ;
c) Determinați punctul de pe grafic care abscisa=ordonata.
27. Fie funcțiile f(x)=2x + 3, g(x)=7 – x, unde f, g: ℝ→ ℝ. Aflați coordonatele
punctului de intersecție dintre f(x) și g(x).
28. Fie funcția f(x)=x2 – 4x+3, f: ℝ→ ℝ. Determinați valoarea minima a funcției f.
29. Fie funcția f: [2,3]→ ℝ, f(x)=4 – 2x. Aflați mulțimea valorilor funcției f.
1 1
30. Fie ecuația: x2 – 7x+3=0. Calculați: a) + ; b) 𝑥12 + 𝑥22 .
𝑥1 𝑥2

31. În progresia aritmetică (an)n≥1, a3=7, a5=13. Aflați a11 și S10.

32. Calculați suma: 1+5+9+13+… +101.
33. Aflați x, dacă : x-1, 8, 2x+1 sunt trei termeni consecutivi ai unei progresii
aritmetice.
34. Aflați x, dacă : 8, x, 2 sunt trei termeni consecutivi ai unei progresii geometrice.
35. Aflați b4, dacă b2=8, b3=16 sunt în progresie geometrică.
36. Fie punctele A(4,6), B(6,2) și C(6,4). Aflați:
a) distanța de la A la B;
b) lungimea segmentului BC;
c) coordonatele mijlocului segmentului AC;
d) perimetrul ∆ ABC ;
e) este ∆ ABC dreptunghic?
37. Fie punctele A(1,5), B(7,3). Calculați:
a) coordonatele vectorului ⃗⃗⃗⃗⃗
𝐴𝐵 ;
b) coordonatele vectorului ⃗⃗⃗⃗⃗ ⃗⃗⃗⃗⃗ ;
𝑂𝐴 + 𝑂𝐵
c) lungimea vectorului ⃗⃗⃗⃗⃗
𝐴𝐵 ;
38. Fie vectorii 𝑢
⃗ = 4 𝑖+m𝑗, 𝑤
⃗⃗ = 8 𝑖+10𝑗. Aflați m, astfel încât:
a) 𝑢
⃗ || 𝑤
⃗⃗ ;
⃗ ⊥𝒘
b) 𝒖 ⃗⃗⃗ ;
39. Calculați:
a) sin100+cos1000;
b) cos200+cos1600;
c) sin2100+sin2800;
d) cos2200+sin21600;
𝟑
40. Dacă 𝒔𝒊𝒏𝒙 = , aflați cosx, știind că x ∈(900, 1800).
𝟓

41. Dacă segmentele AB=6 cm, AC=8 cm, iar BC=10 cm. Calculați:
94
 a) aria ∆ ABC;
̂;
b) cos 𝑩
̂;
c) sin 𝑩
d) înălțimea AD.
42. Fie ∆ ABC dreptunghic în ≮ A, AB=4 cm, m(≮ C)=300. Aflați restul laturilor și
aria ∆ABC.
43. Fie ∆ ABC, AB=6 cm, AC=8cm, m(≮ A)=300. Aflați aria ∆ABC.
44. Fie ∆ ABC dreptunghic în ≮ A, BC=10 cm. Aflați lungimea medianei AO.
45. Fie ∆ ABC echilateral având perimetrul 6 cm. Aflați lungimea înălțimii și aria
∆ABC.
46. Fie ∆ ABC echilateral având aria =6√𝟑 cm2. Aflați lungimea înălțimii și
perimetrul ∆ABC.
̂ = 450 , AB=4 cm. Aflați toate laturile ∆
47. Fie ∆ ABC dreptunghic în ≮ A, m(𝑩)
ABC, aria ∆ ABC, lungimea înălțimii AD și a medianei AO.
𝟐 𝟓 𝟖 −𝟓
48. Fie matricele 𝑨 = ( ), 𝑩 = ( ). Arătați că B este inversa lui A.
𝟑 𝟖 −𝟑 𝟐
𝟏 𝟐 𝟏
49. Fie matricea 𝑨 = (𝟑 2 𝟏). Calculați A-1.
𝟐 𝟏 𝟑
𝟏 𝟎 𝟎 𝟏
𝟏 𝟐 𝟏 𝟑 𝟐 𝟏
50. Fie matricele 𝑨 = ( ), 𝑩 = ( ) și 𝑪 = (𝟎 𝟏 𝟎 𝟐).
𝟐 𝟏 𝟐 𝟏 𝟎 𝟐
𝟎 𝟎 𝟎 𝟏
Calculați A∙Bt și A∙C.
51. Fie legea de compoziție x∗y=xy – 3x-3y+12.
a) Arătați că x∗y=(x – 3)(y – 3)+3;
b) Rezolvați ecuația x∗x = x;
c) Calculați 1∗2∗3…∗2018;
√𝟏 √𝟐 √𝟑 √𝟐𝟎𝟏𝟖
d) Calculați ∗ ∗ ∗… ∗ ;
𝟐 𝟐 𝟐 𝟐

e) Arătați că legea este asociativă;

f) Arătați că legea este comutativă;
g) Determinați elementul neutru;
h) Determinați formula elementului inversabil;
i) Determinați x, astfel încât x∗x∗x = x;
j) Determinați x, astfel încât x∗x∗x = 11;
52. Fie polinomul f=x3+7x2 – 5x+a 𝒇 = 𝒙𝟑 + 𝟕𝒙𝟐 − 𝟓𝒙 + 𝒂.

95
 a) Aflați a, astfel încât „–1” e rădăcină pentru f;
b) Pentru a=–11, descompuneți f în produs de factori ireductibili în Q;
c) Calculați x1+x2+x3 ;
𝟏 𝟏 𝟏
d) Calculați + + ;
𝒙𝟏 𝒙𝟐 𝒙𝟑

e) Calculați 𝒙𝟐𝟏 + 𝒙𝟐𝟐 + 𝒙𝟐𝟑 ;

f) Calculați 𝒙𝟑𝟏 + 𝒙𝟑𝟐 + 𝒙𝟑𝟑 ;
g) Calculați (1– x1 ) (1– x2 ) (1– x3 );
𝒙𝟏 𝒙𝟐 𝒙𝟑
h) Calculați |𝒙𝟑 𝒙𝟏 𝒙𝟐 |.
𝒙𝟐 𝒙𝟑 𝒙𝟏

̂𝒙𝟐 + 𝟒
53. Fie polinomul 𝒇 = 𝒙𝟑 + 𝟑 ̂, în Z5[x].
̂𝒙 + 𝟐

a) Verificați dacă 𝟐̂ este rădăcină pentru f;

̂)∙f(x)+𝟑
b) Aflați g = (x+𝟏 ̂;
c) Aflați toate rădăcinile lui f din Z5 .
54. Derivați următoarele funcții:
a) f: ℝ→ ℝ, 𝒇(𝒙) = 𝒙𝟒 + 𝟑𝑥 𝟐 − 𝟕𝒙 + 𝟒 + 𝟒𝒆𝒙 + 𝟑 ∙ 𝒍𝒏𝒙 + 𝟐√𝒙;
b) f: ℝ→ ℝ, 𝒇(𝒙) = 𝒙𝟐 ∙ 𝒍𝒏𝒙;
c) 𝐟: ℝ → ℝ, 𝒇(𝒙) =x3∙𝒆𝒙 ;
𝒙+𝟏
d) 𝐟: ℝ → ℝ, 𝒇(𝒙) = ;
𝒙−𝟐
𝒙𝟐 +𝟏
e) f: ℝ→ ℝ , 𝒇(𝒙) = ;
𝒙𝟐 −𝟏
𝟏 𝟏
f) 𝐟: ℝ → ℝ , 𝒇(𝒙) = 𝒙 + + ;
𝒙 𝒙𝟐

55. Fie funcția f: ℝ→ ℝ, 𝒇(𝒙) = (𝒙 − 𝟐) ∙ 𝒆𝒙 .

𝒇(𝒙)−𝒇(𝟏)
a) Calculați 𝐥𝐢𝐦 ;
𝒙→𝟏 𝒙−𝟏

b) Calculați ecuația tangentei la graficul funcției în punctul cu abscisa x0= 1;

c) Studiați monotonia lui f;
d) Arătați că f(x)≥ - e, ∀ x ∈ 𝑹.
e) Studiați convexitatea funcției f;
f) Arătați că 𝒇(√𝟐𝟎𝟏𝟖) ≥ 𝒇(√𝟐𝟎𝟏𝟕);
𝒙𝟑 𝒙𝟐
56. Fie f, F: R→R, f(x)=x2+x+1; 𝐅(𝐱) = + + 𝒙 + 𝟐.
𝟑 𝟑

a) Arătați că F este o primitivă a lui f(x);

𝟏
b) Calculați ∫𝟎 𝒇(𝒙)𝒅𝒙;
96
 c) Calculați aria suprafeței plane determinate de graficul lui F(x), axa Ox și
dreptele de ecuații x=0, x=1;
d) Arătați că orice primitivă a lui f(x) este crescătoare pe R.

__________________________________________________________________________________________________

Exercițiul I 1.

𝟏 𝟐 𝟐𝟐 𝟏
1. Calculați: ( + ) : + .
𝟑 𝟓 𝟏𝟓 𝟐
𝟐
2. Calculați: + 𝟐√𝟏𝟎 − 𝟑.
√𝟏𝟎−𝟑

3. Calculați: [-3, 6]+{-4, 5}

4. Calculați: 3∙(2-√𝟓) + 𝟐 (𝟑 − √𝟓) − 𝟓(𝟐 − √𝟓).
𝟏 𝟏
5. Calculați: : 𝟎, 𝟓 + .
𝟒 𝟐

𝟑 𝟏 𝟒 𝟏
6. Calculați: √𝟐𝟕 + 𝐥𝐨𝐠 𝟐 + √ .
𝟖 𝟏𝟔

7. Calculați: (√𝟓 − 𝟏)𝟐 + (√𝟓 + 𝟏)𝟐.

𝟏
8. Calculați: : 𝟎, 𝟓 − 𝟏.
𝟐
𝟐
9. Calculați: − √𝟑 .
√𝟑−𝟏

10. Calculați: (𝟏 + √𝟐)𝟐 − 𝟐√𝟐.

11. Calculați: √𝟖 − 𝟐(√𝟐 − 𝟑).
12. Calculați: 3(3 – 2i)+2(5 + 3i).
13. Calculați: 𝟑(𝟏 + √𝟑) − √𝟐𝟕.
𝟏 𝟏 𝟏 𝟏𝟑
14. Calculați: − + − .
𝟑 𝟏𝟖 𝟏𝟐 𝟑𝟔

15. Calculați: 2-1 + 2-2 + 0,25.

𝟏
16. Calculați: 𝒍𝒈𝟏𝟎𝟎 + 𝒍𝒈
𝟏𝟎

17. Ordonați crescător: √𝟏𝟐, 𝟐√𝟐 şi 3 .

18. Calculați: 𝐥𝐨𝐠 𝟔𝟒 𝟒 + 𝐥𝐨𝐠 𝟔𝟒 𝟏𝟔 + √𝟎, 𝟏𝟔 .
𝟏 𝟏 𝟏
19. Calculați: (𝟏 − ) ∙ (𝟏 − ) ∙ (𝟏 − ) ∙
𝟐 𝟑 𝟒

20. Determinați a, b, c, astfel încât 2016 = 2a ∙ 3b ∙7c .

𝟏
21. Calculați: 𝐥𝐨𝐠 𝟑 𝟗 − 𝐥𝐨𝐠 𝟐 𝟖 + 𝐥𝐨𝐠 𝟒 ( ) .
𝟒
𝟏 𝟑
22. Calculați: 𝐥𝐨𝐠 𝟐 𝟒 + ( )−𝟏 − √𝟖 .
𝟐
𝟑
23. Calculați: √𝟐𝟕 − √𝟏𝟐 + 𝟐√𝟑.
97
 𝟏
24. Calculați: ( )−𝟑 +2 .
𝟐
𝟏 𝟑
25. Calculați: 𝐥𝐨𝐠 𝟐 ( ) − √−𝟖 .
𝟒
𝟑 𝟑
26. Calculați: √𝟗 − 𝟑 .
√𝟑
𝟏
27. Comparați: √𝟐 cu .
√𝟑+√𝟐

Exerciții I 1- 6 puțin mai grele

1. Fie f: R→R, f(x) = x2 – (2m-1)x + 1 – 2m. Aflați m, astfel încât:

a) abscisa vârfului parabolei=4;
b) axa de simetrie este x=3;
𝟑
c) maximul = ;
𝟒

d) parabola este deasupra axei Ox;

e) parabola intersectează Ox în două puncte;
f) parabola este tangentă axei Ox;
g) ecuația: x2 – (2m-1)x + 1 – 2m = 0 are 2 soluții reale de semn contrar;
h) ecuația: x2 – (2m-1)x + 1 – 2m = 0 are 2 soluții reale una inversa celeilalte;
𝟏
i) mulțimea 𝑨 = {𝒙 ∈ 𝑹/ 𝒙𝟐 − (𝟐𝒎 − 𝟏)𝒙 + 𝟏 − 𝟐𝒎 = 𝟎} = { } ;
𝟐

2. Arătați că ecuația: x2 + 2x + 1 + m2 = 0 nu are soluții reale.

3. Aflați suma soluțiilor întregi ale inecuației: x2 – 7x+10<4 .
4. Arătați că (x+3)2– 4x+1>5 , ∀ x ∈ R .
5. Determinați x, astfel încât √𝟐𝒙 − 𝟑 = 𝟒 ;
6. Determinați x, astfel încât √𝟕𝒙 − 𝟔 = 𝒙 ;
7. Determinați x, astfel încât √𝒙 + 𝟑 = 𝟑 − 𝑥 ;
8. Determinați x, astfel încât √𝒙𝟐 − 𝟕𝒙 + 𝟔 = 𝒙 − 𝟐 ;
𝟏 𝟑 𝟒
9. Calculați: 𝐥𝐨𝐠 𝟑 𝟗 + 𝐥𝐨𝐠 𝟐 ( ) + √𝟐𝟕 + √𝟏𝟔 .
𝟖

10. Calculați: 𝐥𝐨𝐠 𝟑 𝟔 + 𝐥𝐨𝐠 𝟑 𝟒 − 𝐥𝐨𝐠 𝟑 𝟖 .

11. Calculați: lg 2 + lg 3 – lg 600 .
𝟏𝟔
12. Calculați: 𝐥𝐨𝐠 𝟒 𝟑 + 𝐥𝐨𝐠 𝟒 ( ).
𝟑

13. Rezolvați ecuația: 𝐥𝐨𝐠 𝟓 (𝟐𝒙 − 𝟏) = 𝐥𝐨𝐠 𝟓 𝟕 .

14. Rezolvați ecuația: 𝐥𝐨𝐠 𝟓 (𝟑𝒙 + 𝟐) = 𝟐 .
15. Rezolvați ecuația: 𝐥𝐨𝐠 𝟓 (𝒙 + 𝟑) + 𝐥𝐨𝐠 𝟓 (𝒙 − 𝟑) = 𝟐 .
16. Rezolvați ecuația: 𝐥𝐨𝐠 𝟓 (𝟏𝟔𝒙 − 𝟏𝟓) − 𝐥𝐨𝐠 𝟓 (𝒙 − 𝟐) = 𝟐 .
98
17. Dacă 𝐥𝐨𝐠 𝟐 𝟓 = 𝒂, calculați 𝐥𝐨𝐠 𝟐 𝟒𝟎, în funcție de a.
18. Determinați x, astfel încât: 𝟒𝟐𝒙−𝟏 = 𝟏𝟔.
𝟏
19. Determinați x, astfel încât: 𝟒𝟑𝒙−𝟏 = .
𝟏𝟔
𝟏
20. Determinați x, astfel încât: ( )𝟐𝒙−𝟏 = 𝟗.
𝟑
𝟏
21. Determinați x, astfel încât: ( )𝒙+𝟐 = 𝟗.
𝟗
𝟏
22. Determinați x, astfel încât: 𝟒𝟑𝒙−𝟐 = .
𝟖
𝟏
23. Determinați x, astfel încât: 𝟐𝟓𝒙 = .
𝟏𝟐𝟓

24. Determinați x, astfel încât: 𝟑𝒙 + 𝟑𝒙+𝟏 + 𝟑𝒙+𝟑 = 𝟑𝟏 .

25. Determinați x, astfel încât: 𝟐𝒙 + 𝟐𝒙+𝟐 = 𝟐𝟎 .
26. Determinați x, astfel încât: 𝟐𝒙 + 𝟐𝟏−𝒙 = 𝟑 .
27. Determinați x, astfel încât: 𝟐𝟓𝒙 + 𝟔 ∙ 𝟓𝒙 + 𝟓 = 𝟎 .
28. Determinați x, astfel încât: 𝟐𝒙+𝟏 + 𝟐𝒙−𝟐 = 𝟏𝟖 .
(𝒏+𝟑)!
29. Determinați n, astfel încât: (𝒏+𝟏)! = 𝟏𝟐 .

30. Determinați n, astfel încât: 𝑪𝟏𝒏 + 𝑨𝟏𝒏 = 𝟖 .

31. Calculați: 𝑪𝟎𝒏 + 𝑨𝟎𝒏 + 𝑷𝟒 .
32. Determinați n, astfel încât 𝑪𝟐𝒏 = 𝟏𝟎 .
33. Câte submulțimi cu un număr impar de elemente se pot forma din mulțimea

A={1, 2, 3, 4, 5}?

34. Câte submulțimi cu 3 elemente se pot forma din mulțimea A = {1, 2, 3, 4, 5}?
35. Câte submulțimi cu elemente impare se pot forma din A = {1, 2, 3, 4, 5}?
36. Câte numere de 3 cifre distincte se pot forma din mulțimea A = {1, 2, 3, 4, 5}?
37. Într-o clasă sunt 8 băieți și 12 fete. Se alege un juriu format din 2 băieți și 3
fete. Câte posibilități de formare a juriului sunt?
38. Câte funcții crescătoare sunt definite astfel f: {1, 2, 3} → {1, 2, 3, 4, 5}?
39. Fie mulțimea A={0, 1, 2, 4, 6}, calculați P(n), 𝒏 ∈ 𝑨, astfel încât n să verifice
relația (𝒏 + 𝟏)𝟐 < 𝟐𝒏 .
40. Fie mulțimea 𝑨 = {𝑪𝟐𝟕 , 𝑪𝟑𝟕 , 𝑪𝟒𝟕 }, calculați P(n), 𝒏 ∈ 𝑨, astfel încât P(n) să fie par.
41. Fie mulțimea 𝑨 = {√𝟏𝟏, √𝟏𝟐, √𝟏𝟑, . . . , √𝟓𝟎 }, calculați P(n), 𝒏 ∈ 𝑨, astfel încât
P(n) să fie rațional.
𝟑 𝟑
42. Fie mulțimea 𝑨 = {√𝟐𝟏, 𝟑√𝟐𝟐, … , √𝟓𝟎 }, calculați P(n), 𝒏 ∈ 𝑨, astfel încât P(n)
să fie irațional.
99
43. Calculați probabilitatea ca un număr natural de 2 cifre să se împartă la 5, dar
nu și la 10.
44. Calculați probabilitatea ca un număr natural de 2 cifre să fie:
a) pătrat perfect; b) cub perfect.
45. Calculați probabilitatea ca un număr natural de o cifră să fie număr prim.
46. Fie ecuația: 𝟑𝒙𝟐 − 𝟐𝒙 + 𝟏 = 𝟎. Calculați:
𝟏 𝟏 𝒙𝟏 𝒙𝟐
a) 𝒙𝟏 + 𝒙𝟐 ; b) + ; c) 𝒙𝟐𝟏 + 𝒙𝟐𝟐 ; d) +
𝒙𝟏 𝒙𝟐 𝒙𝟐 𝒙𝟏

47. Fie ecuația: 𝒙𝟐 − (𝟑𝒎 − 𝟏)𝒙 + 𝟐𝒎 + 𝟑 = 𝟎. Aflați m, astfel încât:

a) 𝒙𝟏 + 𝒙𝟐 + 𝒙𝟏 ∙ 𝒙𝟐 = 𝟏𝟐;
𝟏 𝟏
b) + = 𝟐.
𝒙𝟏 𝒙𝟐

48. Fie progresia aritmetică, (𝒂𝒏 )𝒏≥𝟏 , 𝒂𝟓 = 𝟏𝟏, 𝒂𝟖 = 𝟏𝟕. Aflați rația r, 𝒂𝟏 , 𝒂𝟏𝟏 și
𝑺𝟏𝟏 .
49. Aflați al 10-lea termen al șirului 2, 5, 8 …
50. Aflați x, dacă x+1, 2x+3, x+5 sunt în progresie aritmetică.
51. Calculați: 3+7+11+ … + 83.
52. Calculați: 6+11+16+ … + 91.
53. Aflați x, dacă 3, 𝟑𝒙 și 𝟗𝒙 sunt în progresie aritmetică.
54. Aflați al 5-lea termen al progresiei: 2, 4, 8, …
55. Aflați 𝒃𝟓 , dacă 𝒃𝟒 = 𝟒𝟖 și 𝒃𝟑 = 𝟗𝟔.
𝟏 𝟏 𝟏 𝟏
56. Calculați: 𝟏 + + + + .
𝟑 𝟑𝟐 𝟑𝟑 𝟑𝟒

57. Aflați x, dacă |𝟐𝒙 + 𝟏|=7.

𝟐𝒙+𝟏
58. Aflați x, dacă | | < 𝟕.
𝟑
𝟑𝒙+𝟏
59. Aflați A, dacă 𝑨 = {𝒙 ∈ ℕ/ | | ≤ 𝟓}.
𝟒

60. Care este prețul unul pix dacă la prețul de vânzare de 25 lei se aplică o
reducere de 20%?
61. Care este prețul fără TVA (9%) al unui stilou, care la raft costă 436 lei?
62. Într-o clasă sunt 20 de elevi, din care 8 fete. Cât la sută din numărul total de
elevi reprezintă băieții?
63. Dacă 5% dintr-un număr este 40, aflați numărul.
64. Fie funcția 𝒇: [𝟐, 𝟓] → ℝ, 𝒇(𝒙) = 𝟑 − 𝟐𝒙𝟐 . Aflați mulțimea valorilor funcției f.
65. Fie funcția 𝒇: [𝟐, 𝟓] → ℝ, 𝒇(𝒙) = 𝟏 − 𝒙𝟐 . Aflați imaginea funcției f.
66. Fie funcția 𝒇: ℝ → ℝ, 𝒇(𝒙) = 𝒙𝟐 + 𝒙 + 𝟐 . Aflați imaginea funcției f.
100
67. Fie funcția 𝒇, 𝒈: ℝ → ℝ, 𝒇(𝒙) = 𝟑𝒙 − 𝟐, 𝒈(𝒙) = 𝟐𝒙 + 𝟏 . Calculați f(g(0)),
(𝒇 ∘ 𝒈)(𝟏) și (𝒈 ∘ 𝒇)(𝟐).
68. Fie funcția 𝒇: ℝ → ℝ, 𝒇(𝒙) = 𝟐𝒙 + 𝟑. Rezolvați ec.: 𝒇𝟐 (𝒙) − 𝟑 ∙ 𝒇(𝒙) + 𝟐 = 𝟎.
69. Fie funcția 𝒇: ℝ → ℝ, 𝒇(𝒙) = 𝟐𝒙 + 𝟑. Rezolvați inecuația: 𝒇(𝒙) ≤ 𝟏 − 𝒙.
70. Fie funcția 𝒇: ℝ → ℝ, 𝒇(𝒙) = 𝒙𝟐 − 𝟒𝒙 + 𝟑. Determinați punctele de intersecție
cu axele de coordonate.
71. Fie funcția 𝒇: ℝ → ℝ, 𝒇(𝒙) = 𝟐𝒙+𝟏 − 𝟒. Determinați punctele de intersecție cu
axele de coordonate.
72. Fie funcția 𝒇, 𝒈: ℝ → ℝ, 𝒇(𝒙) = 𝒙𝟐 + 𝟓𝒙 + 𝟏, 𝒈(𝒙) = 𝒙 − 𝟐 . Determinați
punctele de intersecție ale graficelor.
73. Fie funcția 𝒇: ℝ → ℝ, 𝒇(𝒙) = 𝟑𝒙 − 𝟐. Determinați punctele de pe grafic care
îndeplinesc condițiile:
a) abscisa=ordonata;
b) abscisa=dublul ordonatei;
c) abscisa=triplu ordonatei;
d) abscisa=jumătatea ordonatei.
74. Determinați m, astfel încât A(m, –2)∈ Grafic f, 𝒇(𝒙) = 𝒙𝟐 + 𝟒𝒙 − 𝟐.
75. Fie funcția 𝒇: ℝ → ℝ, 𝒇(𝒙) = 𝒙𝟐 − 𝟒𝒙 − 𝟕.Verificați dacă A(5, – 1)∈ Grafic f.
76. Determinați funcția de gradul I al cărei grafic trece prin A(2, 1) și B(0, 2).
77. Determinați funcția de gradul II al cărei grafic conține A(0, 1), B(1, 3),C(2, 7).
̂.
78. Fie ∆ ABC având laturile AB=6 cm, AC=8 cm și BC=10 cm. Aflați cos(𝑩)
̂ =45°. Aflați perimetrul ∆
79. Fie ∆ ABC având laturile AB=3 cm, AC=4 cm și m(𝑨)
ABC.
80. Fie ∆ ABC având laturile AB=6 cm, AC=8 cm și BC=12 cm. Aflați aria ∆ ABC,
̂.
înălțimea AD și sin(𝑨)
81. Fie ∆ ABC având laturile AB=9 cm, AC=12 cm și BC=15 cm. Aflați lungimea
̂.
medianei din A, înălțimea AD, aria ∆ABC și cos(𝑨)
82. Fie ∆ ABC echilateral cu înălțimea h=𝟒√𝟑. Aflați perimetrul ∆ ABC și aria ∆
ABC .
83. Fie ∆ ABC echilateral de arie A∆ABC=𝟒√𝟑. Aflați perimetrul ∆ ABC și înălțimea
h∆ABC .
̂ =135°. Aflați A∆ABC.
84. Fie ∆ ABC având laturile AB=6 cm, AC=4 cm și m(𝑨)
85. Calculați 𝒄𝒐𝒔𝟒𝟎𝟎 + 𝒄𝒐𝒔𝟏𝟒𝟎𝟎 .
101
86. Calculați 𝒔𝒊𝒏𝟐 𝟏𝟎𝟎 + 𝒔𝒊𝒏𝟐 𝟖𝟎𝟎 .
87. Calculați 𝒔𝒊𝒏𝟐 𝟏𝟎𝟎𝟎 + 𝒄𝒐𝒔𝟐 𝟖𝟎𝟎 .
88. Calculați 𝒔𝒊𝒏𝟏𝟓𝟎𝟎 .
𝟑𝝅
89. Calculați 𝐬𝐢𝐧 .
𝟒
𝟒𝝅
90. Calculați 𝐜𝐨𝐬 .
𝟑

√𝟑
91. Dacă 𝐬𝐢𝐧 𝒙 = și 𝒙 ∈ (𝟗𝟎°, 𝟏𝟖𝟎°), aflați 𝐜𝐨𝐬 𝒙.
𝟐
𝟏
92. Dacă 𝐬𝐢𝐧 𝒙 = , aflați 𝐭𝐠 𝒙.
𝟓

93. Calculați 𝐭𝐠 𝟐 𝟑𝟎° + 𝐭𝐠 𝟐 𝟒𝟓°.

94. Fie punctele A(2, 6) și B(4, 0). Aflați coordonatele vectorului:
𝑨𝑩; b) ⃗⃗⃗⃗⃗⃗
a) ⃗⃗⃗⃗⃗⃗ 𝑶𝑨 + ⃗⃗⃗⃗⃗⃗ ⃗⃗⃗⃗⃗⃗ − 𝟑𝑶𝑩
𝑶𝑩; c) 𝟐𝑶𝑨 ⃗⃗⃗⃗⃗⃗ .
⃗ = 𝟑𝒊+𝟒𝒋, 𝒘
95. Fie vectorii 𝒖 ⃗ + 𝟑𝒘
⃗⃗⃗ = 𝟐𝒊 − 𝟑𝒋. Aflați a și b, astfel încât 𝟐𝒖 ⃗⃗⃗ = 𝒂𝒊 +
𝒃𝒋.
96. Dacă ⃗⃗⃗⃗⃗⃗ ⃗⃗⃗⃗⃗ =0, aflați 𝑨𝑩 .
𝑩𝑨 + 𝟐𝑨𝑪
𝑨𝑪

𝑩𝑨 + ⃗⃗⃗⃗⃗
97. Calculați ⃗⃗⃗⃗⃗⃗ 𝑨𝑪 + ⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝑪𝑩 în ∆ABC.
⃗ = 𝟔𝒊+𝟗𝒋, 𝒘
98. Fie vectorii 𝒖 ⃗⃗⃗ = 𝒎𝒊 + 𝟔𝒋. Aflați m, astfel încât:
a) ⃗𝒖 ⊥ 𝒘
⃗⃗⃗ ; b) ⃗⃗⃗
𝒖 ||⃗⃗⃗⃗
𝒘.
99. Fie punctele A(1, 3), B(7, 1), C(5, 7) și D(x, 5).
a) Aflați coordonatele mijlocului segmentului BC;
b) Aflați perimetrul ∆ ABC;
c) Verificați dacă ∆ ABC este dreptunghic;
d) Aflați aria ∆ ABC;
e) Aflați ecuația dreptei BC;
f) Aflați x, astfel încât A, B, D să fie coliniare;
g) Calculați lungimea medianei din A;
h) Aflați ecuația medianei din A;
i) Aflați centrul de greutate;
j) Aflați simetricul lui B față de C.
100. Fie dreapta d: 3x+2y – 7=0. Scrieți ecuația dreptei care trece prin A(2, –1) și
este :
a) paralelă cu dreapta d; b) perpendiculară pe d;
101. Fie dreapta d: 2x+y+7=0. Verificați dacă punctul A(3, 1)∈ dreptei d.
102. Aflați m, dacă A(1, 0) ∈ dreptei, mx + ny – 5=0.
102
 𝐬𝐢𝐧𝐱+cosx
103. Aflați x, dacă = 1, 𝑢𝑛𝑑𝑒 𝑥 ∈ (0, 2𝜋).
sinx−cosx

103