CERC PEDAGOGIC NR 4

TEMA:

Aspecte stiintifice si metodice privind predarea

capitolului Corpuri rotunde

Prof. Statescu Ioan

Prof. Rotaru Raluca
Scoala Gimnaziala Liliesti Baicoi

Aspecte stiintifice si metodice privind predarea capitolului Corpuri rotunde

Educaia nu este rspunsul la ntrebare. Educaia este

calea spre rspunsul la toate ntrebrile. WILLIAM ALLIN

Dupa parcurgerea lectiilor din acest capitol , elevii trebuie:

- Sa recunoasca si sa descrie corpurile rotunde cunoscute: cilindrul, conul, trunchiul
de con, sfera;
- Sa identifice elementele corpurilor studiate: varf, baze, suprafata laterala,
generatoare, inaltime, suprafata totala;
- Sa reprezinte corpurile rotunde in plan;
- Sa precizeze domeniul plan care genereaza prin rotatie completa un cilindru
circular drept, un con circular drept, un trunchi de con circular drept, o sfera.
O istorie recenta arata ca programa anului 1983 aloca 14 ore capitolului, cu 5
ore saptamanal si preveadea zona si calota sferica.
In anul 1991 programa ( valabila pentru perioada de tranzit ) cu 4 ore
saptamanal aloca 14 ore pentru aceleasi cerinte de azi.
In anul 1993, cu 4 ore saptamanal se reduce timpul alocat la 10 ore.
In anul 2015 cu 4 ore saptamanal timpul alocat este de 7 ore.
Ca urmare , fiecare lectie trebuie bine pregatita, metoda de lucru bine aleasa.
De asemenea numarul de ore este orientativ si poate fi adaptata de professor in
functie de particularitatile clasei de elevi.
CILINDRUL CIRCULAR DREPT

D(O, R) si D(O, R)
sunt bazele cilindrului,
segmentele [AB] si [CD] sunt
generatoarele (G).
Distanta dintre baze este
inaltimea.
La cilindrul circular drept
inaltimea este cat generatoarea.
Dreapta OO este axa de simetrie a cilindrului.
Sectiunea plana care contine O si O se numeste sectiunea axiala ; au forma de
dreptunghiuri de laturi G si 2R.
Daca sectiunea axiala este patrat , cilindrul se numeste echilateral.
Reprezentarea in plan a cilindrului pleaca de la sectiunea axiala.
Desfasurarea suprafetei laterale:

Sau:

FORMULE:
A l=2 RG
A t =A l +2 A b=2 RG +2 R2 =2 R(R+G)
V = A b h= R2 G

OBS: Putem defini cilindrul circular drept ca fiind corpul care se

obtine rotind complet o suprafata dreptunghiulara in jurul suportului unei
laturi.

CONUL CIRCULAR DREPT

Este corpul obtinut prin rotatia completa a unui triunghi dreptunghic in

jurul unei catete.

[ VA] = G- generatoarea conului

[VO] = h inaltimea conului
[OA] = R raza bazei conului
G 2 h 2+ R 2

VAB este sectiunea axiala a conului .

Daca VAB este echilateral, conul este echilateral.
Reprezentarea in plan a conului circular drept pleaca de la sectiunea
axiala, VAB.
Desfasurarea:
Suprafata laterala a conului circular drept se desfasoara in plan dupa un sector
de disc de centru V si raza VA.

L^
=2 R
BB
'

L^
=
BB
'

G n
180

n = 360

R
G

<=

LB^B =2 R
G n
L^
=
BB
180
'

'

FORMULE:
A l= RG
A t =A l + Ab = RG + R 2= R( R +G)
Ab h R2 h
V=
=
3
3

OBS: Conul este determinat de doua din elementele sale.

TRUNCHIUL DE CON CIRCULAR DREPT

Este corpul care se obtine prin sectionarea unui con cu un plan paralel cu baza
si indepartand conul mic.
Altfel , se obtine prin rotatia completa a unui trapez dreptunghic in jurul
laturii perpendicular pe baze.
D (O; R)- baza mare
D (O; r)- baza mica
[AA]- generatoarea G
[OO] h- inaltimea trunchiului de
con.

G =h + ( Rr )

Trunchiul de con este determinat prin 3 din elementele sale.

Sectiunea axiala a trunchiului de con este trapezul isoscel.
ABBA cu baza mare 2R, baza mica 2 r, laturile neparalele G si inaltimea OO= h.

Desfasurarea suprafetei laterale a unui trunchi de con este un trapez curbiliniu

de baza mare 2 R, baza mica 2 r si laturi neparalele G.

FORMULE:
A l=G (r + R)
A t =A l + Ab + A B= G ( R +r ) + r 2+ R2
V=

h 2 2
( R +r + R r )
3

Alte formule:
Daca
V con mic
=k 3
V con mare

r h g
= = =k
R H G

atunci

Al con mic
=k 2
A l con mare

A t con mic
=k 2
A t con mare

SFERA

Daca O este un punct fixat si R un numar real pozitiv, definim sfera de centru
O si raza R , notata S(O,R), multimea tuturor punctelor din spatiu situate la distanta
R de punctul O.
Poate fi definita si prin rotirea completa a unui semicerc in jurul dreptei
suport a diametrului sau.

Cercul C (O,R) se numeste cerc mare al sferei.

Notam : S( O,R) = { M |OM =R } sfera
B(O,R) = { M |OM R } - bila
Sfera este goala iar bila este plina.
Sfera nu se poate desfasura pe un plan.

FORMULA:
A sferei =4 R2

V sferei =

4R
3

Una dintre problemele practice care implica corpurile rotunde este cubajul
bustenilor.
Se foloseste o formula aproximativa care se deduce considerand busteanul ca
fiind un cilindru cu inaltimea cat lungimea busteanului ( l) si raza r egala cu raza
mijlocie ( raza discului de sectiune care s-ar obtine taind busteanul la mijloc).
Daca L este circumferinta cercului mijlociu ( masurata cu o panglica) atunci
r' =

L
2

Volumul busteanului este ( aproximativ):

V =

L 2
1
l=
L2 l=0.08 L2 l
2
4

( )

Se folosea formula cotitul butoiului

V = 0.82 D d l

Urmatoarea problema incita elevii si in clasa a VII a ca si intr-a VIII a:

Marim lungimea ecuatorului terestru cu 1m. Realizam astfel un cerc
concentric cu ecuatorul. Prin spatiul dintre cele 2 cercuri se poate strecura o pisica?

R: Da ! ( spatial are aproximativ 15 m)

Conul , cilindrul, sfera au avut un rol important in arhitectura ca forme

primare perfecte, apoi un rol important in tehnica, in tot ceea ce este legat de
miscare.
Dupa forma corpurilor de rostogolire sunt rulmenti cu bile, cu role cilindrice,
cu role conice, cu role butoias.
In incheiere trebuie sa marim atentia la examenul de Evaluare Nationala.
Structura se va pastra dar ceva din capitolul Corpuri rotunde se va da !