PRIrc

NIERII
Ill3,=ha,GEO
GRAFIEI
zece hdrti care ili spun tot ce, trebuie
ritate in domeniul afacerilor
:25 de ani in calitate de co_ se ftii despre politica globald
BBC si radio LBC/IRN, apoi
matie la Sky News. A trans_
din zone de conflict precum
r, Afghanistan, Irak, Liban, Cuvint inainte
tters, a fost nominalizat, in sir |OHN SCARLETT

Traducere din limba englezl de

intre care The Times, Sunday
PETRU IAMANDI
I Telegraph si este autorul
of Slobodan Milosevic (un
rty Northern B*st*rds!,, and.
7 of Britain's Football Chants . *.*
heWhatandtheWhy.com. Bucureiti
2018
[:
FtrL*";-=?
ftf,l".r,liarr :: Knet About Globalpolitics Cuprins
hL&-".,iral
lD 2$15 Im }larshall
Itpoxnle.ez€rl?te

Cuvdnt inainte ...........7

* de sir John Scarlett, cavaler in grad de comandor
&rrra l[1gra al Ordinului Sf. Mihail gi Sf. Gheorghe, cavaler al
Gor 4, Bucuregti, Rominia
Ordinului Imperiului Britanic
(I31 425 16 19; 0752 548322
mzielitera.ro

lrEli dzita pe
1. Rusia...... ....'.........17
2. China..... ..............45
3. SUA....... ..............71
llkri geografiei
4. Europa de Vest ......................'95
E rpirl.:e s; sii despre politica globald
bl,l":::-- 5. Africa..... .............117
6. OrientulMijlociu..... .............141
irls !!::; li-.era
:3 -@:.::Eii

Japonia
8. Coreea qi
9. America Latinf,........
................' 203
.............223
{6tr
iaftii
10. Arctica.. ..............747
Concluzie... .........'....265
r*i pcerress: Anca Suciu Bibliografie ..............759
MulEumiri. ...............275
LFn-; l Qeminisi Indice.........
tli care itr spun tot ce trebuie si stii despre
..............277
il,
]orvant inainte de sir John
hesti Litera,2018
Scarlett; trad. din
T
ilr
ini unde va merge Moscova?
nti iqtre granitele ei terestre
rre a-:crdarea de citre Beijing
IA? Ce inseamni acest lucru
s p€:r:ru India gi Japonia? De
rficiar de pe urma poziqiei lor
I zestrei de resurse naturale.
neconr-entionale. ii va afecta
JA au o forfi si o tenacitate
zorbeste atAt de mult despre
rtimentele sunt chiar atAt de
rtul l.lijlociu 9i in sudul Asiei,
ru ri:tor? in fine, si poate cel
Regar'.rJ Unit al Marii Britanii
intre cele mai mari gi mai glo-
ezi Europa la incertitudinile
r cele mai indepirtate? Dupi
e ani (cu deosebire incepAnd
rea si prosperitatea. Riscim
intelegem ce se intAmpla in
i cititi-i cartea.
Sir John Scarlett,
rel :e comandor al Ordinului
ihe.'::he. cavaler al Ordinului
itenr;. sef al Serviciului Secret
,rmaiu (\{16) intre 2004-ZOO9
,m
INTRODUCERE
Vladimir Putin spune ce e un tip credincios, un mare susfinltor
aI Bisericii Ortodoxe din Rusia. Daci este adevirat, probabil ci in
fiecare sear5., inainte de culcare, iEi spune rugiciunea 9i il intrea-
bi pe Dumnezeu: ,,De ce n-ai pus nigte munli in Ucraina?"
Daca Dumnezeu ar fi inillat munli in Ucraina, CAmpia
Europei de Nord, atAt de intinsi, nu ar fi un teritoriu extrem de
tentant pentru atacuri repetate asupra Rusiei. Aga insi Putin nu
are de ales: trebuie cel pulin si. incerce si controleze cAmpiile de
la nord. E cazul tuturor nafiunilor, mari sau mici. Relieful este
o inchisoare pentru conducitorii 1or, oferindu-le mai putine
opfiuni gi mai pufin spaliu de manevri decAt v-a!i putea inchipui.
Asa s-a intdmplat gi cu imperiul atenian, cu perqii, babilonienii 9i
cu cei dinaintea lor; aga s-a intAmplat cu fiecare conducitot cate
a cAutat un teren muntos care si-i protejeze tribul.
Spapul in care triim ne-a influenlat dintotdeauna. A influ-
enfat rizboaiele, puterea, politica gi dezvoltarea sociali a po-
poarelor care acum triiesc in aproape fiecare coll al P5mAntului.
Faptul ci tehnologia pare si gteargi distanlele dintre noi, atAt in
spaliu1 fizic cdt gi in cel mental, ne face si uitim ci locul in care
triim, muncim si ne cregtem copiii este extrem de important 9i ci
opfiunile celor care conduc gapte miliarde de ceteleni ai acestei
planete vor fi mereu influenfate, intr-o mdsuri sau alta, de rA-
urile, munfii, degerturile, lacurile gi mirile care ne constrAng pe
toli - cum au ficut dintotdeauna.
Per ansamblu, nu existi un factor geografic mai important
decAt celelalte. Munlii nu sunt mai importanfi decAt deqerturile,
riurile nu sunt mai importante decit junglele. in orice parte a
planetei, caracteristicile geografice se numiri printre factorii
dominanfi care hotirisc ce pot sau nu pot oamenii si faci.
in linii mari, geopolitica se ocupi de modul in care aface-
rile internafionale pot fi infelese prin intermediul factorilor
Tru Mensn,q.lr,

geografici; nu doar relieful - de pildi, munfii ca bariere naturale de diversitate. Din clipa in care gil
sau legS.turile dintre relelele cursurilor de api * ci gi clima, demo- buit mult timp ca si le asmuti rm
graf.ia, regiunile culturale si accesul la resursele naturale. Astfel RAuI Ibar din Kosovo este rtr
de factori pot avea un impact deosebit asupra multor aspecte ale Serbiei de citre otomani a fost cm
civilizaliei noastre, de la strategia militari gi politici Ia evolulia Polje, din 1389, dusi aProaPe del
socialS, inclusiv limba, comerlul gi religia. oragul Mitrovica. in cursul secolCt
Realitalile fizice care influengeaza politica nagionali gi inter- be a inceput si se retragi dincolo'
nalionali sunt de prea multe ori desconsiderate, atAt in scrierile musulmani coborau in Kosovo &
despre istorie, cAt Ei in cele despre ce se intAmpli acum in lume. devenind majoritari PAni la jumll
Geografia este, evident, o parte fundamentali a rispunsului la in secolul XX, riul inci rnri'
intrebarea ,,De ce?" 9i Ia intrebarea care incepe cu ,,Ce anume?" bruti, intre doui etnii desPiltiE
Poate ci nu e factorul determinant, dar, cu siguranfi., este cel cati gi din aer, de NATO, 9i de le I

mai neglijat. Si luim, de pild5, China gi India: doui liri mari, cu Kosovo, armata iugoslavi (sarb{
populalii uriage, cu o gtanifi comuni foarte lungi, dar nealiniate indeaproape de cea mai mare pa
din punct de vedere politic sau cultural. Nu ar fi fost deloc sur- devenit astfel granila de facto ac
prinzdtor ca aceqti doi uriagi sA se infrunte in mai multe razboa- a fi statul independent Kosovo-
ie, dar, de fapt, cu exceptia unei bitilii caye a linut doar o luni, Tot in Mitrovica s-au oprit i
in 1962, nu au avut alt conflict armat. De ce? Fiindci intre ele cursul celor trei luni de ri:z}rciy
se afl; cel mai inalt lang muntos din lume gi, practic, o coloani cum ci NATO intenliona si inu
militari masivi nu poate traversa Munfii Himalaya. Desigur, pe constringerile impuse atit de g
misuri ce tehnologia devine tot mai sofisticati, apar metode de le-au lisat liderilor NATO acea*
depiEire a acestui obstacol, dar bariera fizica rdmdne un element fermitate ci nu va Permite invai
de descurajare gi, astfel, cele doui liri igi concentreazi politica temindu-se de represalii impotrit
externi pe alte regiuni, in timp ce au griji si nu se scape din ochi. din nordul ldrii vecine. Alternati
Liderii, ideile, tehnologia gi alli factori joaca un rol in in- ar fi injumitilit timPul in care t
fluengarea evenimentelor, dar numai pe o perioadi de timp dar, astfel, trupele NATO s-ar fil
determinati. Fiecare generafie se confrunti cu obstacolele fizice La momentul acela lucr:tn c
reprezentate de Hindu Kush gi Munlii Himalaya, cu provocirile I-am intrebat ce s-ar intimPlie d
anotimpului ploios si cu dezavantajele accesului limitat la resur- am lesa camerele de luat vederi;
sele minerale sau la cele alimentare. sul. Erau sArbi liberali, prietenil
Subiectul a inceput si mi intereseze pe vremea cAnd eram nului, dar tot au scos ha4ile cad
corespondent de rizboi in Balcani, in anii 1990. Am urmirit in- teritoriul, in munti, gi und,e trr
deaproape cum conducitorii mai multor etnii, sArb5, croati sau opreasci. Am primit cu oareca(
bosniaca, aminteau mereu ,,triburilor" de divergentele stri"vechi despre cAt de limitate erau oP$r
gi, da, de suspiciunile strivechi existente intr-o regiune dominatl ce declara aparatul de proPagadi

10

- _:.:.. :: sariere naturale
: :: ::a - ci si ciima, demo-
: :=. -:sr.e naturale. Astfel
qla:: :: _ ::::: :_i -:t-a nUitOr aSpeCte ale
s=::: i:-:' -_:-::::= s: politicd la evolutia
.!rcr-.- ...:- ?: --r-
i::i-::::eaza politica nationala si inter-
lult. ::: desconsiderate, atat in scrierile
ele :=s:re ce se intAmpla acum in lume.
o ::r':. fundamentali a rispunsului la
::::r=:a:ea care incepe cu ,,Ce anume?.,
,e:.::.-:-::r:. dar, cu siguranti, este cel
;:-: = _..::.: si lndia: doud tari mari, cu
:::: :- :- -:i foarte lunga, dar nealiniate
a:: := - . _.:::al. \u ar fi fost deloc sur_
:a.: .: s= ::-::-unte in mai mUlte razboa_
'-i-:':;
_3
i':
-..r.
-: _:.:..r Ldre
---^
a
-
tinut doar o luna,
. :i::.ar. ue ce? Fiindca intre ele
=-:-::. ::n iume si, practic, o coloand
:r:.-.'::-ia l,1unlii Himalaya. Desigur, pe
-l:. ::: ::-rai sofisticati, apar metode de
:." :a::ariera ftzicdrimdne un element
ce-= j-- -.a :ari isi concentreazi politica
, ii=: := au grija sd nu se scape
din ochi.
og:a i: a,ti factori joaca un rol in in_
r. ji: ::unai pe o perioadi de timp
:ra::: s. ionfruntd cu obstacolele fizice
r.:s:: -:: l.luntii Himalaya, cu provocarile
leza-,'i:::aiele accesului limitat la resur_
Lir-e::: are.
i r:-: ::::ereseze pe vremea cAnd eram
r ii:a::r, in anii 1990. Am urmarit in_
:n: =a: multor etnii, sArbd, croatd sau
u ,::-l-rrilor" de divergentele strdvechi
l'ecr: :xistente intr-o regiune dominati.
PRlzoNteRIt cEocRAFIEI
de diversitate. Din clipa in care gi-au despirlit etniile, nu le-a tre-
buit mult timp ca si le asmuti una asupra celeilalte.
RAul Ibar din Kosovo este un exemplu elocvent. Ocupafia
Serbiei de citre otomani a fost consolidata de Bitilia de la Kosovo
Polje, din 1389, dusi aproape de locul in care rAul Ibar trece prin
oragul Mitrovica. in cursul secolelor care au urmat, populagia sAr-
bi a inceput sd se retragi dincolo de lbar, pe misura ce albanezii
musulmani coborau in Kosovo din regiunea muntoasi Malesija,
devenind majoritari pAni Ia jumatatea secolului aI XVIII-lea.
in secolul XX, rAul inci mai era linia de demarcalie clari,
bruta, intre doui etnii despirlite gi de religie. Apoi, in 1999, ata-
cati gi din aer, de NATO, Ei de la sol, de Armata de Eliberare din
Kosovo, armata iugoslavi (sArbe) s-a retras peste Ibar, urmati
indeaproape de cea mai mare parte din populafia sArbi. RAul a
devenit astfel granifa de facto a ceea ce acum unele firi recunosc
a fi statul independent Kosovo.
Tot in Mitrovica s-au oprit gi forlele terestre ale NATO. in
cursul celor trei luni de rd,zboi, existaserd ameninti.ri voalate
cum ci. NATO intentiona si invadeze intreaga Serbie. De fapt,
constrAngerile impuse atAt de geografie, cAt Ei de politici, nu
le-au lasat liderilor NATO aceasti opfiune. Ungaria declarase cu
fermitate ci nu va permite invadarea Serbiei de pe teritoriul ei,
temAndu-se de represalii impotriva celor 350 000 de etnici unguri
din nordul tarii vecine. Alternativa era o invazie dinspre sud, care
ar fi injumitilit timpul in care trupele NATO ar fi ajuns la ibar;
dar, astfel, trupele NATO s-ar fi trezit fa\i in fala cu munfii.
La momentul acela lucram cu o echipi de sArbi, in Belgrad.
i-am intrebat ce s-ar intAmpla daci ar sosi trupele NATO: ,,Tim,
am iisa camerele de luat vederi gi am lua armele", a venit rispun-
sul. Erau sArbi liberali, prieteni buni cu mine, se opuneau guver-
::ului, dar tot au scos harlile ca si-mi arate unde gi-ar apira sArbii
:eritoriul, in munfi, si unde trupele NATO ar fi nevoite si se
-:reascd. Am primit cu oarecare ugurare acea leclie de geografie
:.spre cAt de limitate erau opfiunile NATO, in comparafie cu ceea
-= declara aparatul de propagande al Bruxellesului.
Ll
Trrr Manssarr.
inqelegerea rolului crucial pe care il joaci relieful, dobindita
cAt am fost corespondent de ri;zboi in Balcani, mi-a fost de mare
folos in anii ce au urmat. De pildi, in 2001, la citeva siptimAni
dupa 11 septembrie, am vizut o demonstratie a modului in care,
chiar gi cu tehnologia moderni din zilele noastre, clima dicteazi
ce pot gi ce nu pot face pAni gi cele mai puternice armate ale lu-
mii. Mi aflam in nordul Afghanistanului, dupi ce traversasem cu
pluta rAul-graniti. dinspre Tadjikistan, ca si mi alitur trupelor
Aliantei Afghane a Nordului (AN) care se luptau cu talibanii.
Avioanele de vAnitoare gi bombardierele americane erau deja
deasupra, atacAnd poziliile talibanilor gi ale al-Qaeda, pe cAmpi-
ile gi dealurile reci, pline de praf, la est de Mazar-e-Sharif, ca si
pregiteasci inaintarea spre Kabul. Dupi cAteva siptimAni, a fost
clar ci AN se pregS.tea si se indrepte spre sud. Apoi lumea gi-a
schimbat culoarea.
S-a stArnit cea mai intensi furtunS. de nisip pe care am vI-
zut-o vreodati, acoperind totul in galben-mugtar. Chiar gi aerul
din jur pd.rea si aibi aceaste nuantS, aga imbAcsit cum era de par-
ticule de nisip. Timp de 36 de ore doar nisipul s-a miscat. in toiul
furtunii, vedeai doar la doi metri in jur gi singurul lucru clar era
c5. inaintarea trebuia si agtepte schimbarea vremii.
Tehnologia spagiali a americanilor, de ultimi ord., era neaju-
torati, oarbi in fala climei acestei liri silbatice. Toati lumea, de
la pregedintele Bush la Comitetul intrunit al Sefilor de Stat Major
gi la trupele terestre ale AN, trebuia sd astepte. Apoi a plouat gi
nisipul care se asezase peste tot s-a transformat in noroi. Ploua
atAt de tare, incAt colibele din lut in care stiteam pi.reau ci se
topesc. Din nou era clar ci inaintarea spre sud trebuia si astepte
pAni cAnd hotira geografia. Regulile geografiei, pe care Hannibal,
Sun Tzu gi Alexandru cel Mare le cunosteau prea bine, sunt vala-
bile gi pentru liderii de astizi.
Mai recent, in 20!2, am primit o noui leclie de geostrate-
gie: in timp ce Siria cidea victimi unui rizboi civil devastator,
stiteam pe un deal sirian, la sud de oragul Hama, si, in vale, am
vizut un citun in fliciri. Prietenii sirieni mi-au aritat o asezare
mai intinsS, la o depirtare de vreo doi kilometri, spunAndu-mi ci
12
PRrzoNtBRtt cEocRAFIEI
de acolo venise atacul. Apoi mi-au explicat ci, daci o tabera putea
alunga din vale destui oameni din cealalti taberi, igi putea asigu-
ra accesul Ia singura gosea din lari; astfel acel mic teritoriu avea
ganse ca, intr-o buni zi, si fie folosit pentru a crea un stitulef,
in condifiile in care Siria nu mai putea fi reintregiti. Acolo unde
vizusem doar un citun in fliciri, ingelegeam acum cAt de im-
portant era locul din punct de vedere strategic 9i cum realitiple
politice sunt influenlate de cele mai simple realitili fizice.
Geopolitica afecteazd. orice !ari, fie ci aceasta se afli inrdz-
boi, ca in exemplele de mai sus, fie ci e in stare de pace. Fiecare
regiune din lume are exemplele ei. in aceste pagini nu le pot
analiza pe toate: Canada, Australia gi Indonezia, printre altele,
sunt pomenite doar in trecere, deqi o carte intreagi s-ar putea
scrie numai despre Australia gi despre modul in care geografia i-a
influenfat legiturile cu alte pirfi ale lumii, atAt din punct de ve-
dere fizic cAt gi cultural. in schimb, m-am concentrat pe puterile
gi regiunile care ilustreazS. punctele principale ale cirfii, tratAnd
mogtenirea lisati de geopolitici (formarea nafiunilor), cele mai
presante evenimente ale prezentului (tulburirile din Ucraina,
influenfa tot mai mare a Chinei) gi viitorul (concurenfa tot mai
acerbi din Arctica).
in Rusia, remarcim influenga Arcticii, modul in care frigul
arctic limiteazi capacitatea Rusiei de a deveni o putere cu ade-
virat globali. in China, vedem cum puterea este limitati de
absenla unei flote globale gi cum se incearci din risputeri si se
schimbe aceaste situafie. Capitolul despre SUA ilustreazi modul
in care deciziile inteligente de a-gi extinde teritoriul in regiunile
esenliale le-au permis si-gi implineasci destinul de superputere
stapane pe doui oceane. Europa ne arati valoarea terenului plat
gi a rAurilor navigabile in legarea regiunilor intre ele qi in crearea
unei culturi capabile si inaugureze o noui eri, in timp ce Aftica
este un exemplu clasic aI efectelor pe care le produce izolarea.
Capitolul despre Orientul Mijlociu demonstreazi de ce re-
desenarea harqilor fiird. a se line cont de topografie Ei, la fel de
important, de culturile geografice din regiune, este generatoa-
re de conflicte. Conflicte pe care le vom vedea gi in acest secol.
13
I Tura MansHer,r,
inlelegerea rolului crucial pe care il joaci relieful, dobAndita
cAt am fost corespondent de rdzboi in Balcani, mi-a fost de mare
folos in anii ce au urmat. De pildA, in 2001, la cAteva slptimAni
dupi 11 septembrie, am vizut o demonstrafie a modului in care,
chiar gi cu tehnologia moderni din zilele noastre, clima dicteazi
ce pot gi ce nu pot face pAni gi cele mai puternice armate ale lu-
mii. Mi aflam in nordul Afghanistanului, dupi ce traversasem cu
pluta rAul-granifd dinspre Tadjikistan, ca si mi ali.tur trupelor
Aliantei Afghane a Nordului (AN) care se luptau cu talibanii.
Avioanele de vAnitoare gi bombardierele americane erau deja
deasupra, atacAnd poziliile talibanilor gi ale al-Qaeda, pe cAmpi-
ile gi dealurile reci, pline de praf, la est de Mazar-e-Sharif, ca si
pregiteasci inaintarea spre Kabul. Dupi cdteva siptimAni, a fost
clar ci AN se pregitea sd se indrepte spre sud. Apoi lumea gi-a
schimbat culoarea.
S-a stArnit cea mai intensi furtuni de nisip pe care am vi-
zut-o vreodati, acoperind totul in galben-mustar. Chiar gi aerul
.
din jur parea s5. aibi aceasti nuanli, aga imbAcsit cum era de par-
It
ticule de nisip. Timp de 36 de ore doar nisipul s-a miscat. in toiul
furtunii, vedeai doar la doi metri in jur si singurul lucru clar era
cd inaintarea trebuia si agtepte schimbarea vremii.
Tehnologia spaliali a americanilor, de ultimi ori, era neaju-
torati, oarbi in fafa climei acestei ldri silbatice. Toatd lumea, de
la pregedintele Bush la Comitetul intrunit al $efilor de Stat Major
qi la trupele terestre ale AN, trebuia si astepte. Apoi a plouat gi
nisipul care se agezase peste tot s-a transformat in noroi. Ploua
atAt de tare, incAt colibele din lut in care stiteam pireau ci. se
topesc. Din nou era clar ci inaintarea spre sud trebuia si astepte
pAni cAnd hotira geografia. Regulile geografiei, pe care Hannibal,
Sun Tzu gi Alexandru cel Mare le cunosteau prea bine, sunt vala-
bile qi pentru liderii de astizi.
Mai recent, in 201,2, am primit o noui lecgie de geostrate-
gie: in timp ce Siria cidea victima unui ri.zboi civil devastator,
stiteam pe un deal sirian, la sud de oragul Hama, si, in vale, am
vizut un citun in fliciri. Prietenii sirieni mi-au ari.tat o agezare
mai intinsi, la o depirtare de vreo doi kilometri, spunAndu-mi ci
L2
PRTzoNIBRtI GEoGRAFIEI
de acolo venise atacul. Apoi mi-au explicat ca, daci o tabiri putea
alunga din vale destui oameni din cealalti tabire, igi putea asigu-
ra accesul la singura gosea din !ari; astfel acel mic teritoriu avea
sanse ca, intr-o bunl zi, si fie folosit pentru a crea un stitule!,
in condipile in care Siria nu mai putea fi reintregiti. Acolo unde
vizusem doar un citun in fliciri, infelegeam acum cAt de im-
portant era locul din punct de vedere strategic 9i cum realitaqile
politice sunt influenfate de cele mai simple realitigi fizice.
Geopolitica afecteazi orice fard., fie ci aceasta se afli in tdz-
boi, ca in exemplele de mai sus, fie ci e in stare de pace. Fiecare
regiune din lume are exemplele ei. in aceste pagini nu le pot
analiza pe toate: Canada, Australia gi Indonezia, printre altele,
sunt pomenite doar in trecere, degi o carte intreaga s-ar putea
scrie numai despre Australia gi despre modul in care geografia i-a
influenlat legiturile cu alte pirli ale lumii, atAt din punct de ve-
dere fizic cAt gi cultural. in schimb, m-am concentrat pe puterile
gi regiunile care ilustreazi punctele principale ale cirfii, tratAnd
moqtenirea lisati de geopolitici (formarea nafiunilor), cele mai
presante evenimente ale prezentului (tulburirile din Ucraina,
influenla tot mai mare a Chinei) gi viitorul (concurenfa tot mai
acerbi din Arctica).
in Rusia, remarcim influenla Arcticii, modul in care frigul
arctic limiteazi capacitatea Rusiei de a deveni o putere cu ade-
virat globala. in China, vedem cum puterea este limitati de
absenla unei flote globale gi cum se incearci din risputeri si se
schimbe aceaste situafie. Capitolul despre SUA ilustreazi modul
in care deciziile inteligente de a-qi extinde teritoriul in regiunile
esenliale le-au permis si-gi implineasci destinul de superputere
stipAni pe doui oceane. Europa ne arati valoarea terenului plat
gi a rAurilor navigabile in legarea regiunilor intre ele qi in crearea
unei culturi capabile si inaugureze o noui er5., in timp ce Africa
este un exemplu clasic al efectelor pe care le produce izolarea.
Capitolul despre Orientul Mijlociu demonstreazi de ce re-
desenarea hargilor f5;ra" a se line cont de topografie gi, la fel de
important, de culturile geografice din regiune, este generatoa-
re de conflicte. Conflicte pe care le vom vedea gi in acest secol.
13
Tru MaRsHar-r P*rro*ruon cEocRAFIEI

Aceeagi temiapare in capitolele despre Africa gi India/Pakistan. la portul din Bahrain, dispun de mai multe opfiuni; dar nu mai e
Puterile coloniale au trasat granife artificiale pe hirtie, ignorind atAt de important.
total realitilile fizice ale regiunii. in prerent, se incearci, prin Agadar, puterea aeriani a schimbat regulile la fel de radical
violenfi, si fie redesenate; violenfele vor continua mai mulfi ani, ca gi internetul. Geografia, insi, gi istoria modului in care s-au
dupi care harta statelor-natiuni nu va mai arita ca acum. adaptat nafiunile la aceasti geografie, rimine cruciala pentru
Foarte diferite de exemplele Kosovo gi Siria sunt Japonia gi infelegerea lumii de azi qi a viitorului.
Coreea, prin faptul c5. sunt, in mare misuri, omogene din punct Conflictul din Irak gi cel din Siria igi are ridS.cinile in faptul
de vedere etnic. Dar au alte probleme: Japonia este o natiune in- ci puterile coloniale au ignorat regulile geografiei, in timp ce
sulari, lipsiti de resurse naturale, in timp ce impirfirea Coreei in ocuparea Tibetului de citre chinezi este efectul respectirii lor;
este o problemi care inci agteaptl si fie rezolvati. intre politica externi globali a Americii este dictati de acestea, iar ge-
doui liri niul tehnologic gi demonstralia de putere a ultimei superputeri
timp, America Latini reprezinti o anomalie. in sudul extrem este
atAt de izolatd. de lumea din exterior, incAt comerlul global e greu
nu pot decAt se eludeze parlial legile impuse de naturi sau de
Dumnezeu.
de realizat, iar geografia ei interni constituie o barieri in calea
Care sunt aceste legi? Locul din care trebuie si incepem este
creirii unui bloc comercial la fel de eficient precum UE.
in sfArgit, ajungem la unul dintre cele mai pustii locuri de pe lara in care puterea este greu de apirat, motiv pentru care, secole
Ia rAnd, conducitorii ei au incercat si compens eze ptin extinde-
planeti - Arctica. in cea mai mare parte din istorie, oamenii au
rea granifelor. Este )araf.ard munli la vest: Rusia.
ignorat-o, dar, in secolul XX, am gisit resurse de energie acolo,
iar diplomalia secolului XXI va hotiri cine stipAnegte - gi cine va
vinde - aceasti resursi.
Considerarea geografiei drept factor decisiv de-a lungul isto-
riei umanitifii poate fi interpretati ca o viziune sumbri asupra
lumii, motiv pentru care este gi dezavuati in unele cercuri inte-
lectuale. Aceasti teorie sugereazi ci natura e mai puternici decAt
omul gi ci nu putem merge prea departe in a ne hotiri propria
soartS. Dar existi gi alli factori care influen)eazd. clar evenimen-
tele. Orice persoani ragionali poate vedea ci tehnologia mo-
derni for)eazi acum regulile de fier ale geografiei. A descoperit
modalita$ de a le eluda, de a trece peste, pe sub sau prin unele
dintre bariere. Americanii pot acum sd zboare din Missouri pAni
la Mosul, intr-o misiune de bombardare a unor obiective, firi sd
faci vreo escale pentru realimentare cu combustibil. Acest fapt,
ca gi marile lor Grupuri de Portavioane de Lupti, parfial auto-
nome, inseamna ci nu mai au neapirat nevoie de un aliat sau de
o colonie ca si-Ei extindi influenla in jurul lumii. Desigur, daci
au o bazi aeriani pe insula Diego Garcia sau acces permanent

L4 15
 PRrzoxtr,RtI GEocRAFIEI

olele despre Africa gi India/pakistan.
granite artificiale pe hArtie, ignorAnd
ryiunii. in prezent, se incearci, prin
riolentele vor continua mai multi ani,
iuni nu va mai ari.ta ca acum.
plele Kosovo 9i Siria sunt Japonia si
in mare mAsuri, omogene din punct
probieme: Japonia este o natiune in_
urale. in timf ce impirtirea Coreei in
re inci asteapti sa fie rezolvata. intre
inti o anomalie. in sudul extrem este
exterior. incit comertul global e greu
interr:i constituie o barieri in calea
r fel Ce eficient precum UE.
rul dintre cele mai pustii locuri de pe
I mare parte din istorie, oamenii au
I am gisit resurse de energie acolo,
va hotiri cine stdpAneste - si cine va
la portul din Bahrain, dispun de mai multe opfiuni; dar nu mai e
atAt de important.
Agadar, puterea aeriana a schimbat regulile la fel de radical
ca gi internetul. Geografia, insi, gi istoria modului in care s-au
adaptat natiunile la aceasti geografie, rimAne cruciali pentru
inlelegerea lumii de azi Ei a viitorului.
Conflictul din Irak gi cel din Siria igi are ridicinile in faptul
ci puterile coloniale au ignorat regulile geografiei, in timp ce
ocuparea Tibetului de citre chinezi este efectul respectirii lor;
politica externe globali a Americii este dictati de acestea, iar ge-
niul tehnologic gi demonstralia de putere a ultimei superputeri
nu pot decit si eludeze parlial legile impuse de naturi sau de
Dumnezeu.
Care sunt aceste legi? Locul din care trebuie sd incepem este
fara in care puterea este greu de apirat, motiv pentru care, secole
la rAnd, conducitorii ei au incercat s; compens eze prin extinde-
rea granifelor. Este larafara munli la vest: Rusia.

drept factor decisiv de-a 1ungul isto-

rpretata ca o viziune sumbri asupra
r gi dezavuati in unele cercuri inte-
reaza ca natura e mai puternicd decAt
prea departe in a ne hotiri propria
ori care influenteaza clar evenimen_
eli poate vedea cI tehnologia mo-
l de fier ale geografiei. A descoperit
a trece peste, pe sub sau prin unele
tt acum sa zboare din Missouri pAnd
rcmbardare a unor obiective, firi si
rnentare cu combustibil. Acest fapt,
Porta,rioane de Lupti, partial auto-
u neapirat nevoie de un aliat sau de
fluenta in jurul lumii. Desigur, d.aci
Diego Garcia sau acces permanent

15

"lmi:
'lli
 CAPITOLUL 1

Rusm

Vast {adiectiv): cu suprafa[d, mare; imens.

W
 st A,
Alaslh

r1 ,.'"
,1,

vahp ,s
tA
lt
/ u
J
l '+ {r8-,

s$,;

t
t I$+ilf+i#lil*1+
rjl :li+intirlir 'i:i .
\t-( '
:uH
Alas ka

: dintre Europa gi Asia '

i ;
Frontiere do ciat
Frnnlioro
|
9e :tat -

.r-l*o**ri-ffiffi
Sovernaia
-
"

j,;;,,.""" ' ,L
jl "' , ,,
,,1.',, ,,.5ii.,i'
i'r )t1' rii'r,'iir,
.,;i.l ' .t
I .
TIrra Mansner,r,
Rusia este vasti. Este imensi. Are cea mai mare suprafafi. Peste
17 milioane de kilometri pitrafi, cu 11 fuse orare; este cea mai
mare tard din lume.
Pidurile ei, lacurile, cursurile de api, tundra inghefati, stepa,
taigaua gi munfii sunt toate imense. Aceste dimensiuni au pi-
truns demult in congtientul nostru colectiv. Oriunde ne-am afla,
Rusia e aproape, poate la est sau la vest, la nord sau la sud - este
Ursul Rusesc.
Nu este deloc o coincidenfi faptul ci ursul a devenit simbo-
lul acestei naliuni imense. Este acolo, uneori hiberneazi, alteori
mormiie, maiestuos, feroce. Rugii se feresc si-i spuni pe nume,
temAndu-se si nu-i trezeasci partea mai intunecati. De aceea ii
spun medved, ,,cel ciruia ii place mierea".
CeI pulin 120 000 de medvezi triiesc intr-o tari care face par-
te 9i din Europa, 9i din Asia. La vest de Munlii UraI se afli Rusia
europeani. La est este Siberia, care se intinde pAni la Marea
Bering gi Oceanul Pacific. Chiar gi in secolul XXI, ifi trebuie gase
zile ca si o travers ezi ctt trenul. Probabil ci liderii Rusiei privesc
mereu in susul gi in josul tirii, vid diferenqele gi igi formuleazi
politica in funcfie de ele; de mai multe secole, privesc in toate
direcfiile, dar se concentreazi pe vest.
CAnd scriitorii incearci si surprindi esenta acestui urs, de
multe ori se folosesc de celebra remarci despre Rusia a lui Winston
Churchill, din 1939: ,,Este o ghicitoare inviluiti intr-un mister in
interiorul unei enigme", dar pufini sunt cei care o citeazi pAni
la capit. Remarca se incheie astfel: ,,dar poate ci existi o solufie.
Solulia este interesul na$onal al Rusiei." $apte ani mai tArziu,
Churchill a folosit aceasti solufie pentru a gdii propria dezlegare a
ghicitorii, afirmind: ,,Sunt convins ci cel mai mult admird forla gi
cel mai putin respecte slabiciunea, mai ales slabiciunea militari".
Churchill parci s-ar fi referit la actuala conducere a Rusiei
care, chiar daci s-a infisurat in mantia democratiei, rimAne fun-
damental autoritari, punind interesul nalional pe primul loc.
CAnd nu se gindegte la Dumnezeu gi la munti, Vladimir Putin
se gindegte la pizza. Mai precis la forma unei felii de pizza -
o pani de despicat lemne.
20
r
Capitul subgire al acestei pene e$
CAmpie a Europei de Nord, care se lnl
Munlii Ural (acoperind peste 1600 kr
alcituind o granifi naturali intre Eur
de sub 500 km. incepe de la Marea Baltl
in Munfii Carpali, in sud. CAmpia Eur<
vestul gi nordul Franfei, Belgia, Olan
aproape intreaga Polonie.
Din perspectiva Rusiei, aceasta estr
Polonia reprezinti un coridor relativ ln
Rusia gi-ar putea trimite forfele armat(
intarea unui dugman spre Moscova. D
incepe si se ldleasci; cAnd ajunge la 1
3 200 km lepme gi e plati pAni la Mosct
si pentru o armati numeroasi ar fi ext
ta aceastd suprafafi. Dar Rusia nu a f<
aceasti direclie, in parte datoritA adAr
se apropie o armati de Moscova, cAile ;
re devin nesustenabile, o gres,eah pe c,
1812 gi pe care Hitler a repetat-o ln 194
De asemenea, in Extremul Orient r
care protejeazi fara. E dificil sA mufi c
Rusia asiatici; cel mai de temut dugma
ajunge decAt la Munlii Ural. Apoi, ai ar
masiv, in condilii vitrege, cu cii lungi
risc mereu prczent al unui contraatac.
Ai putea crede ci nimeni nu intentio
opinie neimpirtigiti de rugi, gi pe t
500 de ani, au fost invadafi de cAteve <
au traversat CAmpia Europei de Nord
dezi, sub Carol al XII-lea, in 1708, de I
1812, gi de germani, de doui ori, ln lt
in 1914 gi 1941. Dintr-un alt punct dc
teala incepAnd cu invazia condusA de h
zAnd Razboiul Crimeii din 1853-1856

e cea rr.tai maresuprafafl. peste
, cu l-1 fuse orare; este cea mai
de api. tundra inghetati, stepa,
:nse. Aceste dimensiuni au pd-
ru colectiv. Oriunde ne-am afla,
h vest, la nord sau la sud - este
rptuJ ci ursul a devenit simbo-
colo. uneori hiberneaz5., alteori
I se feresc si-i spuni pe nume,
tea mai intunecati. De aceea ii
derea'.
riiesc intr-o tari care face par-
:st de \{ungii Ural se afli Rusia
tare se intinde pAni la Marea
i in secolul XXI, ifi trebuie sase
?obabil cA liderii Rusiei privesc
id diferengele gi igi formuleazi
, multe secole, privesc in toate
yest.
rprinda esenfa acestui urs, de
rarci despre Rusia a lui Winston
oare inviluiti. intr-un mister in
ni sunt cei care o citeazi pini
L .d"r poate ci. existi o solufie.
Rusiei.' $apte ani mai tArziu,
lentru a gasi propria dezlegare a
s ci cel mai mult admiri forfa gi
mai ales sldbiciunea militari".
la actuala conducere a Rusiei
rntia democratiei, rimAne fun-
tesul national pe primul loc.
zreu si la munti, Vladimir putin
Ia forma unei felii de pizza -
PRrzoNrBRrr cEoGRAFIEI
Capitul subgire al acestei pene este Polonia. Aici, intinsa
CAmpie a Europei de Nord, care se intinde din Franla pAni in
Munlii Ural (acoperind peste 1600 km spre sud gi spre nord,
alcituind o granili naturali intre Europa gi Asia), are o litime
de sub 500 km. incepe de la Marea Baltici, in nord, gi se sfArgeqte
in Munfii Carpafi, in sud. CAmpia Europei de Nord cuprinde tot
vestul gi nordul Franfei, Belgia, Olanda, nordul Germaniei gi
aproape intreaga Polonie.
Din perspectiva Rusiei, aceasta este o sabie cu doui tiiguri'
Polonia reprezinti un coridor relativ ingust prin care, Ia nevoie,
Rusia qi-ar putea trimite forlele armate, impiedicAnd astfel ina-
intarea unui dugman spre Moscova. Dar, din acest punct, pana
incepe si se lileasci; cAnd ajunge la granilele Rusiei are peste
3 200 km laqime gi e plati pAni la Moscova gi dincolo de ea. Chiar
-<i pentru o armati numeroasd ar fi extrem de greu sa apere toa-
:e aceasti suprafafi. Dar Rusia nu a fost niciodatd cuceriti din
aceasti. direclie, in parte datoriti adAncimii strategice. PAni si
se apropie o armati de Moscova, ciile prea lungi de aproviziona-
:e devin nesustenabile, o gregeali pe care Napoleon a ficut-o in
i812 gi pe care Hitler a repetat-o in 1941.
De asemenea, in Extremul Orient rusesc, geografia este cea
:are protejeazi- )ara. E dificil si muqi o armate din Asia pAni in
!.usia asiatici; cel mai de temut dugman e zipada gi nu ai putea
a'unge decAt Ia Munlii Ural. Apoi, ai avea de apirat un teritoriu
=asiv, in condilii vitrege, cu
cii lungi de aprovizionare Ei cu un
:--sc mereu prezent al unui contraatac.
Ai putea crede ci nimeni nu intenlioneazi si invadeze Rusia -
:?inie neimpirtigiti de rugi, gi pe buni dreptate. in ultimii
: - C de ani, au fost invadali de cAteva ori dinspre vest. Polonezii
a: traversat CAmpia Europei de Nord in 1605, urmafi de sue-
:ezi, sub Carol al XII-lea, in 1708, de francezi sub Napoleon, in
-:i2, gi de germani, de doui ori, in ambele vazboaie mondiale,
'-.1974 gi 1941. Dintr-un alt punct de vedere, daci facem soco-
::a,a incepAnd cu invazia condusi de Napoleon in 1812 9i inclu-
:.i:-d RAzboiul Crimeii din 1853-1856, plus cele doui rizboaie
21,

Tru Menssalr,
mondiale pAni in anui 1945, rugii au luptat in CAmpia Europei de
I Nord sau in vecinitatea ei o dati la fiecare 33 de ani.
La sfirgitul celui de-al Doilea Rizboi Mondial, in 1945, ruEii
ocupau teritoriul cucerit de la germani din Europa Centrali qi de
Est, o parte din el intrAnd, ulterior, in componenga URSS, cate a
inceput si semene tot mai mult cu vechiul Imperiu Rus. in L949,
a luat fiinli OrganizagiaTratatului Atlanticului de Nord (NATO),
prin asocierea statelor europene qi nord-americane, in vederea
apiririi Europei gi a Atlanticului de Nord de pericolul agresiunii
sovietice. in replici, majoritatea statelor comuniste din Europa -
sub conducerea Rusiei - au alcituit Pactul de la Vargovia, in 1955,
un tratat care avea drept scop apirarea militari qi ajutorul reci-
proc. Pactul trebuia si fie bitut in cuie, dar, privind retrospectiv,
la inceputul anilor 1980, cuiele au inceput si rugineasci 9i, dupi
ciderea Zidului Berlinului, in 1989, Pactul s-a dezmembrat.
Pregedintele Putin nu e deloc un admirator al ultimului
pregedinte sovietic, Mihail Gorbaciov. il acuze ci a subminat
securitatea Rusiei qi consideri ci dezmembrarea fostei Uniuni
Sovietice, in anii 1990, a constituit ,,un dezastru geopolitic ma-
jor al secolului".
De atunci, ruqii urmiresc cu ingrijorare cum NATO se apro-
pie pas cu pas, tot mai mult, incorporAnd liri despre care Rusia
susline ci i-ar fi promis ci nu vor adera: Republica Cehi, Ungaria qi
Polonia in 1999, Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, RomAnia
gi Slovacia in 2004, Albania in 2009. NATO declari ci nici una
dintre aceste liri nu a dat asiguriri in aceasti privinfi.
Ca toate marile puteri, Rusia gAndegte pe termen lung, pen-
tru urmitorii o suti de ani, 9i infelege cd, in acest timp, orice
se poate intimpla. Acum un secol cine gi-ar fi inchipuit ci forfe
armate americane vor fi stalionate la cAteva sute de kilometri
de Moscova, in Polonia gi in lirile baltice? Pini in 2004,Ia doar
15 ani dupi 1989, cu exceplia Rusiei, toate fostele state mem-
bre ale Pactului de Ia Varsovia au aderat la NATO sau la Uniunea
Europeani.
Administralia de la Moscova este preocupati de acest lucru,
cum este preocupati gi de istoria Rusiei.
22
PntzotIn.:ttt
Rusia, ca atare, dateazi din secolul al IX-lea, cAn
ralie aproximativi, alcituiti din triburi de slavi dir
cute sub numele de ,,Kievan Rus", stabilite in Kiev gi
agezate de-a lungul rAului Nipru, in Ucraina de astl
largindu-gi imperiul, au atacat periodic regiunea
Ei est, pentru ca, in cele din urm5, si o cucereascl,
XIII-lea. Rugii au fost nevoili sa se mute in nord-eet
gi in imprejurimile ei. Aceasti Rusie timpurie, cu
numele de Marele Principat al Moscovei, nu putea fi
crau nici munfi, nici degerturi, iat rAurile puteau fi
degete. in toate direcliile, era numai teren plat, ial
stepa, la sud gi la est, pAndeau mongolii. Invadatoru
sa pe oriunde, in absenta aproape totale a unor ob8ti
lc in spatele cirora rugii si-gi otganizeze apirarea.
Intri. in sceni Ivan cel Groaznic, primul !ar. El a 1
r i ideea atacului caapirate - cu alte cuvinte, consol
rii gi apoi expansiunea. De Ia el a pornit totul, omul
sprijinul teoriei potrivit c6.reia indivizii pot schimba
viziunea lui gi fara cruzimea sa dusi la extrem, isto
,rr mai fi fost la fel.
Rusia nou creata incepuse o expansiune moderat
Iui Ivan, Ivan cel Mare. Expansiunea a fost acceleral
nirul Ivan a venit la putere, in 1533. in est a ajuns p
tlral, in sud pAni Ia Marea Caspici, in nord pAnl la t
A obginut iegirea Ia Marea Caspici gi ulterior la M
folosindu-se de Munfii Caucaz ca de o barierA par$i
qi mongoli. in Cecenia a fost construiti o bazA mi
ri-i descurajeze pe eventualii atacatori, fie ei Hor
nrongolilor, Imperiul Otoman sau persanii.
Au existat si reculuri, dar, in secolul urmitor, Rut
Munlii Ural Ei va pdtrunde in Siberia, in cele din ur
rind intreg teritoriul pAnd la Oceanul Pacific, ln Extt
Acurn ruqii aveau o zoni-tampon parfiah gi un
novri - adAncime strategici - la care sa recurgl ln c
Nimeni nu avea si-i atace in forli dinspre Marr
fel cum nimeni nu voia si treaci Mun[ii Ural ce

n luptat in CAmpia Europei de
fiecare 33 de ani.
Lzboi lr{ondial, in 1945, rugii
r-ni din Europa Centrali gi de
; in componenfa URSS, care a
vechiul lmperiu Rus. in 1_949,
Atlanticului de Nord (NATO),
i nord-americane, in vederea
e Nord de pericolul agresiunii
rtelor comuniste din Europa -
Pactrrl de la Varsovia, in 1955,
rarea militari qi ajutorul reci-
:uie, dar, privind retrospectiv,
inceput si rugineasci gi, dupi
, Pactul s-a dezmembrat.
c un admirator al ultimului
aov. il .acuzi ca a subminat
dezmembrarea fostei Uniuni
t -un dezastru geopolitic ma-
grijorare cum NATO se apro-
porind fdri despre care Rusia
ra: Republica Cehi., Ungaria gi
, Letonia, Lituania, RomAnia
D. tiATO declard ci nici una
in aceasta privinti.
lndeste pe termen lung, pen-
elege ci, in acest timp, orice
.i-e gi-ar fi inchipuit ci forfe
e l,a citeva sute de kilometri
baltice? PAni in zo\ ,la doar
ilei, toate fostele state mem-
lerat la NATO sau Ia Uniunea
te preocupatd de acest lucru,
siei.
PnrzoNmRu cEocRAFIEI
Rusia, ca atare, dateaza din secolul al IX-lea, cAnd era o fede-
ra[ie aproximativi, alcituiti din triburi de slavi din est, cunos-
cute sub numele de ,,Kievan Rus", stabilite in Kiev gi in alte orase
asezate de-a lungul rAului Nipru, in Ucraina de astizi. Mongolii,
ldrgindu-gi imperiul, au atacat periodic regiunea dinspre sud
si est, pentru ca, in cele din urmi, si o cucereasce, in secolul al
XIII-lea. Rugii au fost nevoifi si. se mute in nord-est, in Moscova
si in imprejurimile ei. Aceasti Rusie timpurie, cunoscutd, sub
numele de Marele Principat al Moscovei, nu putea fi apirati. Nu
erau nici munfi, nici degertuti, iar rAurile puteau fi numSrate pe
degete. in toate direcfiile, era numai teren plat, iar, dincolo de
stepi, la sud qi la est, pAndeau mongolii. Invadatorul putea avan-
sa pe oriunde, in absenta aproape totalA a unor obstacole natura-
,e in spatele cdrorarugii si-gi organizeze apirarea.
Intrd in sceni Ivan cel Groaznic, primul !ar. El a pus in practi-
:i ideea atacului ca apirare - cu alte cuvinte, consolidarea apira-
rii si apoi expansiunea. De la el a pornit totul, omul care venea in
sprijinul teoriei potrivit cireia indivizii pot schimba istoria. FirA
'.iziunea lui gi firA cruzimea sa dusi la extrem, istoria Rusiei nu
ar mai fi fost la fel.
Rusia nou creatl incepuse o expansiune moderati sub bunicul
-ui Ivan, Ivan cel Mare. Expansiunea a fost accelerati dupi ce tA-
:rarul Ivan a venit la putere, in 1533. in est a ajuns pAni la Munlii
- ral., in sud pAni la Marea Caspici, in nord pAni la Cercul Arctic.
-{ obqinut iegirea la Marea Caspici gi ulterior la Marea Neagra,
:rlosindu-se de MunfiiCatcaz ca de o barieri pargiali intre rugi
"1
mongoli. in Cecenia a fost construiti o bazd militari menita
'a-i descuraj eze pe eventualii atacatori, fie ei Hoarda de Aur a
=ongolilor, Imperiul Otoman sau persanii.
Au existat si reculuri, dar, in secolul urmitor, Rusia va trece de
l.luntii Ural qi va pi.trunde in Siberia, in cele din urmi, incorpo-
::rd intreg teritoriul pAnS la Oceanul Pacific, in Extremul Orient.
Acum rusii aveau o zoni-tampon parfiali gi un spaliu de ma-
:-:i-ri - adAncime strategicA - la care si recurgi in caz de invazie.
l*:meni nu avea si-i atace in forli dinspre Marea Arctici, la
::- cum nimeni nu voia sa treaci Munlii Ural ca sa-i infrunte.