Când blockchain-urile au apărut pentru prima oară în urmă cu aproape un deceniu

ca coloana vertebrală tehnică a Bitcoin, cea mai importantă criptocurrency din

lume, păreau să ofere maselor o modalitate de a tăia intermediarul financiar. Dar
acum marile bănci și alți jucători din industrie găsesc modalități de a roti noul
instrument în avantajul lor.

Blockchain-urile lor împărtășesc o viziune care este tocmai opusă celei expuse în
lucrarea albă Bitcoin [PDF], publicată sub pseudonimul Satoshi Nakamoto în
2009. La fel ca Nakamoto însuși (sau ea însăși), puteți deține bitcoins fără să vă
spuneți chiar realitatea Nume; nimeni nu este responsabil; și oricine poate verifica
istoricul oricărei tranzacții date. Catenele de bloc ale industriei financiare sunt însă
închise sau, în jargonul lor, autorizate; pentru a vă alătura unuia trebuie să vă
dezvăluiți identitatea unui administrator de sistem, care trebuie să vă aprobe.

Firmele spun că o rețea autorizată este cea mai bună modalitate de a satisface
autoritățile de reglementare și de a proteja confidențialitatea clienților, însă puriștii
susțin că încercarea de a ține o atenție strânsă asupra informațiilor înlătură chiar
punctele de blocare, în timp ce amenință că va crea noi probleme atât pentru
companii cât și pentru clienții lor.

În ultimii doi ani, giganți precum BNY Mellon, Goldman Sachs, ING, Santander și
UBS au explorat zeci de proiecte blockchain, iar unele dintre acestea trec acum
dincolo de faza de probă a conceptului. Unul dintre primii lansați în lumea reală va
veni de la o societate financiară puțin cunoscută, care mediază o piață de 11
trilioane de dolari pe an pentru o clasă arcane de valori mobiliare, tranzacționarea
care permite oamenilor să plătească bani pentru a risca riscul. sau să câștigi bani
acceptând-o.

Dacă totul merge bine, o bucată mult mai mare a pieței de valori mobiliare în
sferturi de dolari, împreună cu multe dintre sarcinile administrative desfășurate de
bănci și brokeraj, ar putea curând să funcționeze pe blockchains corporative.
Hârtia lui Nakamoto a schițat o rețea financiară peer-to-peer fără intermediari
pentru a percepe comisioane, pentru a transfera un transfer sau pentru a declanșa o
desfășurare economică. Tranzacțiile vor fi semnate cu o cheie digitală și
înregistrate într-un registru public - sursa principală pentru toate conturile - stocate
pe mai multe computere. Această configurație asigură că istoricul tranzacției nu
poate fi modificat.

Cu toate acestea, primele schimburi de criptocurrency și portofele digitale au fost

pline de vulnerabilități, iar blockchain-urile publice subiacente au fost dificil de
extins. Apoi, în 2016, la DAO, un fond de investiții autonom, care s-a derulat pe
contracte inteligente plasate pe Ethereum, un blockchain public pentru eteri, a fost
un rival de criptocurrency la bitcoins, a existat în valoare de 60 de milioane de
dolari. Fondurile au fost recuperate, dar a fost o amintire dureroasă că blockchain-
urile și acoutrement-urile lor sunt încă scrise de oameni, care inevitabil fac erori în
codul lor.

Acesta este motivul pentru care firmele financiare și-au limitat rețelele blockchain
la clienții care se identifică clar prin chei digitale. Aceste înregistrări autorizate
[PDF] sunt adaptate cu atenție pentru a atinge obiectivele specifice ale unei
companii și sunt mai ușor de rezolvat dacă ceva nu merge bine

„Cred că permisiunea arată mai degrabă cu modul în care funcționează lumea”,

spune Brian Behlendorf, directorul executiv al proiectului Hyperledger. „Cred că
fără permisiune arată cum ar trebui să fie unii oameni”.

Totuși, pentru alții, înregistrările autorizate se limitează la potențialul tehnologiei

blockchain pentru a permite tuturor tranzacțiilor financiare să funcționeze pe un
sistem transparent, descentralizat. Este dezamăgitor pentru mulți susținători
timpurii ai Bitcoin să vadă schimbarea impulsului către rețelele autorizate și
departe de blocurile publice deschise.
„În unele cazuri, cele autorizate reprezintă un regres din ceea ce Bitcoin s-a
dovedit posibil în 2009 înapoi la tehnologii de baze de date distribuite, cum ar fi
Paxos, care au fost dezvoltate în anii 80 și 90”, spune Peter Van Valkenburgh,
director de cercetare la Centrul de monede nonprofit. „Caută să abordeze ceea ce
este într-adevăr fructe cu un nivel redus în industria IT, care sunt sisteme puse în
aplicare de industrii conservatoare precum băncile.”

Robert Palatnick a auzit pentru prima oară despre blockchains în urmă cu trei ani
de la fiul său, un licean care cumpărase câțiva bitcoins. „El a pierdut bani și i-am
spus doar„ Aceasta este o lecție învățată ”, spune Palatnick.

Astăzi, în calitate de director general și arhitect tehnologic al Depozitiei Trust and

Clearing Corporation (DTCC), din New York, Palatnick conduce mai multe
proiecte pentru a insera blockchains direct în operațiunile zilnice ale companiei.

DTCC este o utilitate financiară care deține cărțile pe care firmele își înregistrează
tranzacțiile. În anii '70 a fost înființat de către titanești din industrie pentru a
gestiona inundația documentelor aduse de ascensiunea tranzacțiilor cu valori
mobiliare. Aproape fiecare broker sau investitor instituțional din lume care
tranzacționează astăzi o securitate bazată pe SUA - indiferent dacă este o
obligațiune municipală sau o cotă a Apple - o decontează prin DTCC.

DTCC speră că renegarea bazelor de date pentru a rula pe un blockchain permis va

economisi bani. Însă actualizarea se va schimba puțin în ceea ce privește modul în
care sistemul financiar funcționează astăzi. După cum este prevăzut, este încă un
sistem proprietar prin care jucătorii centralizați controlează tranzacțiile în spatele
rețelelor închise.

Când rețeaua blockchain inaugurală a DTCC va intra în vigoare, la sfârșitul anului

2018, va fi cea mai ambițioasă implementare a industriei până în prezent,
gestionând în valoare de 11 trilioane dolari de swapuri implicite de credit. Acesta
este un tip de contract care permite unei firme să-și asume riscul către o altă firmă.
Creditele implicite de credit au fost inventate în 1994 de către bancherii de la J.P.
Morgan [PDF]. Un deceniu mai târziu, o rasa - cele legate de titluri garantate de
credite ipotecare - au ajutat la stingerea crizei financiare a Statelor Unite.

În urmă cu aproximativ 10 ani, DTCC a construit un depozit de informații pe un

cadru principal, care gestionează acum 98 la sută din totalul creditelor implicite în
creditele din lume - un tip de derivat de credit. Depozitul face toată ridicarea grea
pentru a urmări cine datorează cui. Astăzi, aproximativ 1.200 de firme se bazează
pe aceasta pentru a tranzacționa swaps, în valoare de 60.000 de tranzacții pe zi.

Sistemul funcționează destul de bine, dar procesul de tranzacționare a swaps este

încă ineficient în moduri în care Palatnick consideră că un blockchain ar putea
rezolva. Astăzi, fiecare format de firmă se schimbă într-un mod ușor diferit. Atunci
când două firme doresc să participe la un swap, ambele trebuie să depună comenzi
la un program software cunoscut sub numele de servicii de potrivire, ceea ce
asigură asigurarea condițiilor. Apoi, un acord final este transmis către depozitul
DTCC. În timpul acestor transferuri, swap-ul este tradus și reformatat de mai multe
ori.

Mâine, susține Palatnick, cumpărătorii și vânzătorii care înregistrează swap-uri

direct la un blockchain ar putea folosi logica scrisă în acordul propriu-zis „un
contract inteligent” - pentru a gestiona automat tranzacțiile. Fiecare firmă ar putea
folosi același software pentru a înregistra contracte comerciale, eliminând
reconciliațiile comerciale și plătitoare costisitoare. Deoarece fiecare computer, sau
nod, ar stoca propria copie a istoricului complet de swaps, firmele ar putea fi sigure
că tranzacționează cele mai noi informații.

Această abilitate de a accesa un „record de aur” contează deoarece nerespectarea

celor mai recente date de piață poate determina pierderea unei firme din milioane
de dolari. Pentru a evita acest lucru, băncile și brokerajele plătesc taxe de
abonament la servicii de date de la Bloomberg și Thompson Reuters.
De mai bine de un an, DTCC lucrează cu IBM și cu startupul blockchain Axoni
pentru a dezvolta o rețea swap pe o bază de cod unificată numită AxCore. Când se
face un swap, software-ul Axoni îl scrie într-un contract inteligent și înregistrează
intrarea în blockchain-ul proprietar al lui Axoni, stocat pe mai multe noduri din
cloud.

Până în prezent, DTCC a instalat trei noduri, iar pe baza cazului de afaceri inițial,
Palatnick se așteaptă ca sistemul completat să economisească compania între 20 și
30 la sută din costuri, comparativ cu rularea swap-urilor prin intermediul
mainframe-ului. În cele din urmă, firmele care comercializează cele mai multe
swap-uri pot alege să-și creeze propriile noduri prin instalarea software-ului Axoni,
obținând și mai multe economii în întreaga industrie.

Anul trecut, Axoni a construit suficiente contracte inteligente pentru a simula

întregul volum de swap-uri implicite în credit listate în prezent în depozitul DTCC.
Apoi a efectuat 85 de teste, punând sistemul prin ritmurile unei tranzacții normale
și trăgând chiar mufa de pe un nod pentru a vedea cum va reacționa restul rețelei.

Ulterior, DTCC a spus că software-ul Axoni a înregistrat o rată de succes de 100 la

sută în obținerea rezultatului dorit la fiecare test. Odată ce proiectul va fi activ, tot
codul Axoni, sau „sosul secret” așa cum îl numește Palatnick, va fi plasat în
escrow sau depus la proiectul open-source de Hyperledger, astfel încât dacă Axoni
va ieși din activitate, tranzacționarea de swaps pot continua.

Când va fi implementată anul viitor, noua rețea de swap va funcționa mai întâi pe
fundal, mergând paralel cu depozitul existent. Dar obiectivul lui Palatnick este ca
acesta să înlocuiască acel depozit până la sfârșitul anului 2018. Din acel moment,
întreaga piață globală de 11 trilioane de dolari pentru swapuri implicite în credit va
fi tranzacționată pe un blockchain.

Înainte de mult, multe mai multe produse financiare s-ar putea muta către
blockchains. Proponenții au visat nenumărate modalități prin care tehnologia ar
putea îmbunătăți industria financiară, permițând auditul în timp real, permițând
autorităților de reglementare să oprească tranzacțiile ilegale sau abilitând
investitorii să tranzacționeze fără broker sau schimb.

Dar unii experți spun că, de cele mai multe ori, un blockchain nu oferă multă
valoare dincolo de o bază de date tradițională sau un serviciu de mesagerie de bază.
Aplicarea lui prea larg sau așteptarea prea mult, spun ei, nu va duce decât la
dezamăgire.

„Am urmărit o mulțime de dovezi despre concepte care nu au dus cu adevărat

nicăieri”, spune Jerry Cuomo, vicepreședintele IBM al tehnologiilor blockchain. El
estimează că IBM a lucrat la proiecte blockchain pentru 400 de companii în ultimii
ani. Până acum, aproape o duzină dintre aceștia s-au mutat în producție.

Entuziasmul corporativ pentru blockchain-uri s-a dezvoltat în 2016 și a generat o

mulțime de comunicate de presă, dar nu se știe prea multe despre cum au decurs
majoritatea acelor proiecte timpurii. "Pentru a fi sincer, nu avem multe date publice
despre sănătatea acestor PoC", a declarat audienței la Consensus, o conferință
anuală blockchain, Ian Lee, atunci director al diviziei de investiții de risc a
Citibank.

Cu toate acestea, starea de spirit de la Consensus a fost jubilă - prețurile mai multor
criptomonedas principale au umflat în acel trimestru. Emcee, flancat de dansatori
de rezervă îmbrăcați în aur, a deschis conferința cu o melodie pentru a sărbători
acea creștere.

Între timp, companiile financiare se confruntă cu unele constrângeri foarte reale în

pariurile blockchain proprii. Dezvoltatorii încă își dau seama cum să facă aplicații
simple, să scrie contracte inteligente care sunt apărabile în instanță și să-și țină
angajatorii de probleme cu autoritățile de reglementare. Pentru a ajuta, mai multe
consorții și companii încearcă să stabilească standarde, să creeze instrumente
software open source sau să dezvolte platforme care să se poată conecta la orice
blockchain. Startup-uri, cum ar fi Axoni și Chain, scriu baze de cod prietenoase cu
industrie pe care clienții le pot împodobi cu aplicații speciale (numite DApps
pentru „aplicații descentralizate”), de obicei executate prin contracte inteligente,
pentru a rula pe mai multe servere. Cu interfețe de programe de aplicații
personalizate și kituri de dezvoltare software, clienții pot adapta aceste DApps
pentru propriile scopuri și le pot integra cu sisteme vechi. IBM și Microsoft au sărit
în joc cu o suită de servicii pentru a crea proiecte specifice care rulează pe
blockchains autorizate. Microsoft a dezvoltat un middleware care furnizează
caracteristici, cum ar fi o cheie digitală și gestionarea identității și lucrează cu orice
blockchain pe care Microsoft îl consideră de calitate întreprindere - Ethereum, de
exemplu. La IBM, majoritatea proiectelor se bazează pe Hyperledger Fabric, un
registru distribuit cu contracte inteligente scrise în limbajul de programare Go.
Fabricul permite, de asemenea, companiilor să subdivizeze un registru în secțiuni,
pe care Cuomo IBM le asemănă canalelor Slack, pentru a transmite tranzacții doar
participanților pe același canal.

O serie de eforturi sunt, de asemenea, în curs de a dezvolta offshoots autorizate,

sau furculițe ale Ethereum. Aceste furci sunt open source și sunt perfuzate cu
caracteristici prietenoase pentru corporații, de care lipsesc lanțurile publice, cum ar
fi capacitatea de a difuza o tranzacție doar părților implicate, ceea ce este similar
cu ceea ce oferă Fabric. În funcție de modul în care sunt configurate furculițele,
participanții pot folosi eterii pentru a plăti tranzacțiile sau jetoanele speciale bazate
pe eteri care sunt acceptate doar pe o furculiță specifică - un tip de bani monopolici
digitali. Enterprise Ethereum Alliance, un consorțiu de companii interesate de
blockchains, a adoptat cadrul de bază Quorum al J.P. Morgan ca bază. Un alt grup,
cunoscut sub numele de R3, are un proiect separat inspirat de blockchain, numit
Corda, care seamănă mai mult cu Fabric, prin faptul că funcționează mai ales ca un
registru distribuit. Cu toate acestea, în general, dezvoltarea blockchain este încă un
amestec de tehnici și instrumente. Chiar dacă firmele financiare au investit
milioane de dolari în urmărire, nu există încă o arhitectură sau standarde de
referință larg acceptate pentru o rețea bazată pe blockchain. "Fiecare vânzător
creează propria versiune", spune Palatnick. Această abordare disparată poate
îngreuna compararea funcțiilor precum securitatea. Jesse McWaters de la Forumul
Economic Mondial, care a coordonat un raport recent [PDF] privind tehnologia
blockchain în finanțe, spune că dezvoltatorii trebuie să găsească o modalitate de a
efectua audituri de securitate pe toate rețelele blockchain, astfel încât industria și
publicul să se poată simți încrezători în utilizarea lor. Având în vedere aceste
dureri în creștere, Laurence Leblond, șefa operațiunilor pentru Unigestion, o
companie de servicii financiare cu sediul în Geneva, continuă cu precauție. „Pentru
noi, toate provocările blockchainului sunt legate de securitatea platformei”, spune
ea

Pe Guernsey, o insulă din canalul englez, renumită pentru concentrația mare de

firme financiare, Unigestion a adaptat recent un fond de investiții private pentru a
funcționa într-un registru distribuit. Fondul este mic, Unigestion fiind unul dintre
doar doi investitori, dar firma consideră că capitalul privat ar putea fi un domeniu
mare de oportunitate pentru tehnologia blockchain.

„Intenția noastră este să gestionăm întregul ciclu de viață al fondului pe

blockchain”, spune Arijit Das, un vicepreședinte senior la Northern Trust, care
administrează fondul în numele Unigestion.

Deocamdată, noul sistem Unigestion este în modul umbre, reflectând fondul

existent, în timp ce Leblond așteaptă rezultatele unui raport de securitate. Pentru ca
mai multe proiecte bazate pe blockchain să poată ține cont, experții spun că
industria financiară trebuie să fie în continuare de acord asupra standardelor, să
dezvolte module de programare ușor de utilizat și să clarifice incertitudinile în
materie de reglementare.

A lucra prin aceste probleme poate fi frustrant. Acesta este motivul pentru care
Tom Jessop, care și-a lăsat postul de director general la Goldman Sachs la
începutul acestui an pentru a deveni președinte al lanțului de start, spune că
blockchain-urile au intrat momentan în „jalnica deziluziei”. Aceasta este faza în
infamul „ciclu hype” al lui Gartner care urmează frenezia maximă a interesului
investitorilor și apoi, cu noroc, trece la un „platou al productivității”.
Multe firme încă așteaptă această maturizare pentru a se simți încrezători în
derularea sistemelor bazate pe blockchain. „Toată lumea este un pic înveselitor aici
pentru că avem de-a face cu active reale și bani reali”, spune Behlendorf,
Hyperledger.

Și dacă industria financiară dorește cu adevărat să adopte blockchain-urile ca atare,

ar trebui să exerseze răbdare extremă în tot acest proces. „Trebuie să faceți pași
pentru copii”, spune Tim Swanson, director de cercetare de piață pentru R3.
„Sistemele financiare nu se pot rupe.”

Tehnologia Blockchain se poate dovedi capabilă să gestioneze multe aspecte ale

sistemului financiar mai adecvat decât ar fi putut vreodată oamenii. Indiferent dacă
va schimba soldul de la perete, rețelele corporative la sisteme distribuite cu
deschidere largă, se vor reduce în care în final alegem să avem încredere.

https://spectrum.ieee.org/telecom/internet/wall-street-firms-to-move-trillions-to-blockchains-in-2018