CERCETARE PRIVIND VOLATILITATEA

MONEDELOR VIRTUALE

Student Victor D. Alexa

București 2018
Cuprins:
1. Introducere ……………………………………………………………………….Pag. 3
1.1 Scurt istoric …………………………………………………………………... Pag. 4
1.2 Motivație …………………………………………………………………....... Pag. 5
2. Studiu actual al cunoașterii .................................................................................. Pag. 6
3. Studiu econometric ................................................................................................Pag. 11
4. Concluzii .................................................................................................................Pag. 12
5. Anexa1 .................................................................................................................... Pag. 14
6. Anexa 2 ................................................................................................................... Pag. 15
7. Bibliografie ............................................................................................................. Pag. 16

2
I. Introducere

1.1 Scurt istoric al monedelor virtuale și prezentarea pieței

Bitcoin este o monedă scripturală introdusă în 2009 ca mijloc de plată prin internet
menită să asigure tranzacții rapide, sigure și foarte important,ieftine. Deși ca orice lucru nou,
inițial Bitcoin a fost asimilat unei jucării online și nu a fost nicidecum luat în considerare pentru
posibilele sale funcții economice, asăzi, cu o capitalizare ce depășește 27 miliarde USD (sursa:
bitstamp.net), moneda nu mai poate fi neglijată. Comparativ, capitalizarea Bursei de la București
în luna aprilie 2017 a fost de aproximativ 19 miliarde EUR ( Sursa: http://fese.eu/statistics-
market-research/last-month) . Capitalizarea Bitcoin o depășește chiar și pe cea de la Budapesta
sau de la Praga. În realitate însă modele de încercare pentru monede digitale existau înainte de
Bitcoin, dar aceasta s-a dovedit prima criptomonedă funcțională, cu un sistem integrat pentru
tranzacționare, stocare și mai ales verificare de tranzacții. Inovația sa este tehnologia blockchain.
Descrisă pentru prima oară în 2008 într-un articol semnat de Satoshi Nakamoto, tehnologia
bockchain este cea care permite verificarea autenticitaății tranzacțiilor și furnizează o măsură de
preveenți împotriva cheltuirii dublate și a altor asemenea fraude (Nakamoto, 2008). Ulterior,
tehnologia blockhchain a devenit un element fundamental în contrucția monedelor digitale.
În prezent există peste o sută de valute, chiar dacă inițial multe dintre ele au apărut ca o
joacă. În total monedele digitale au o capitalizare de peste 40 miiliarde USD. Din acestea peste o
treime din monede au o capitalizare de peste 10 milioane USD. Cele mai vehiculate sunt:
Ethereum, Litecoin, Dash, Monero, BiteBall, Lykke sau DogeCoin ca să numim doar câteva. Un
tabel cu mai multe informații despre capitalizarea monedelor digitale se poate consulta în anexă.
Încât Bitcoin este de departe cea mai populara și cea mai tranzacționată valută digitală, iar în
același timp ea este și cea mai reprezentativă. Din acest motiv ne vom referi în principal la
această monedă, dar vom păstra și celelalte valute digitale în vedere, în funcție de context.
Există în prezent peste 100 de furnizori de schimb valutar pentru Bitcoin în peste 50 de valute
globale, din care două și în România, lucru care indică o cerere în creștere inclusiv pe teritoriul
nostru. Apărută acum mai puțin de zece ani, Bitcoin este o monedă încă tânără. Dacă ne uităm la

3
frecvența de căutări pe Google vom vedea că există o tendință net pozitivă de creștere a
frecvenței de căutări și deci a cunoașterii populației globale despre criptomonede.
Cu toate că tehnologia blockchain, care stă în spatele funcționării Bitcoin, este de natură
să asigure siguranța maximă a tranzacțiilor și să elimine potențiale cheltuieli duble cu aceleași
monezi, fraude au fost totuși posibile, cea mai importantă dintre ele fiind bineînțeles celebrul
scandal care a dus la închiderea casei de schimb valutar online Mt. Gox în 2004 (eveniment care
a dus la prabușirea prețului monedei). Cu toate acestea însă moneda nu a dispărut, ba mai mult,
numărul tranzacțiilor a crescut, numărul posesorilor a cerscut și el, iar cea mai spectaculoasă
creștere dintre toate a avut-o chiar prețul. (în prezent se află în jurul valorii de 2300 EUR, sursa:
bitstamp.net). Numărul caselor de schimb valutar online care oferă posibilitatea schimbării
deținerilor monetare în Bitcoin este din ce în ce mai mare, iar un eveniment care marcheaza
începutul unei reconfigurări probabile a legitimității Bitcon în spațiul monetar modern este
recunoașterea din partea Japoniei a criptomonedei ca mijloc legal de plată pe teritoriul Nipon din
data de 1 aprilie anul curent.
Odată cu dezvoltarea globală a piețelor comerciale, a devenit necesar un sistem global de
plăți. Astfel s-au dezvoltat mutiple modalități de plată online sau offline care aveau ca obiect
transferarea unor sume de bani către destinații foarte îndepărtate. Serviciile cele mai tradiționale,
de tipul Western Union sunt însă costisitoare din cauza comisionalor deloc neglijabile. Astfel s-a
recurs la dezvoltarea primelor metode de plată online. Până la apariția Bitcoin au existat multiple
încercări de metode de plată online care au eșuat sau au evoluat. Dintre acestea amintim:
CyberCents, e-Gold, NetCard, PayNet, PayPal. Dintre toate, PayPal a fost singura soluție
acceptată de piață, încât oferea securitate și comisione suportabile. (Narrayanand, 016)
În articolul apărut în 2008 cu numele: Bitcoin: A Peer-to-Peer Electronic Cash System,
Satoshi Nakamoto pune bazele unui nou sistem de verificare a tranzacțiilor electronice.
Blockchain. Acesta presupune înregistrarea fiecărei tranzacții într-un bloc de date criptat (de aici
numele de criptomonede). Mai departe, după validarea tranzacției prin rezolvarea unor algoritmi
matematici blocul este așezat deasupra unui lanț format din toate celelalte blocuri anterioare,
devenind astfel ultima iterare. Pentru ca sistemul de plăți să fie transparent și de încredere, acest
lanț (blockchain) devine un registru care se actualizează automat la cel puțin 20000 de utilizatori.
Astfel toți participanții din piață au acces la istoricul tranzacțiilor, iar dacă se încearcă fraudarea
pieței prin tranzacții dublate sau înșelătoare cestea vor fi respinse de sistem.(Nakamoto, 2008)

4
Pentru rezolvarea algoritmilor care validează tranzacțiile e encesară utillizarea unei puteri mare
de computare. Pentru acest scopt sunt utilizați minerii, utiliatori care se conectează la piață cu
scopul de a utiliza puterea de computare a dispozitivelor pe care le dețin (computer, dispozitive
specializate) pentru rezolvarea algoritmilor. Fiind un proces constisitor, acesta este răspltit la
rândul său cu bitcoin. Sistemul este prevăzut cu o măsură internă împotriva inflației: odată la
patru ani, valoarea recompensei pentru mineri se reduce la jumătate. Astfel se ajunge în viitorul
apropiat la un număr finit de Bitcoin (în jur de 21 milioane) Fiind însă o monedă digitală, aceasta
se poate diviza până la a opta unitate dupa virgule, iar cea mai mică a fost numită satoshi, după
pseudonimul creatorului monedei (1 satoshi = 0.00000001 BTC). Astfel se poate spune că
Bictoin poate furniza suficientă putere de schimb pentru a funcționa la nivel global ca o monedă
reală.

1.3 Motivație

Așa cum vom vedea mai departe, prețul Bitcoin nu are un fundament real, o valoare
intrinsecă. Valoarea prețului este determinată exclusiv prin funcțiile de cerere și de ofertă ale
pieței. Ultimii doi ani, în special 2016 au reprezentat o creștere spectaculoasă de preț, lucru care
a început să atragă din ce în ce mai mulți investitori, astfel încât și analiștii financiari cât și
cercetătorii academici au început să își îndrepte privirea către acestă monedă și funcțiile sale
multiple.
Grafic 2. Evoluția prețului Bitcoin în perioada Iulie 2016 - Iunie 2017 . sursa: blockchain.info
Deși scopul său a fost acela de a deveni principalul mijloc de plată online, în prezent moneda
virtuală a fost utilizată mai degrabă ca un instrument speculativ. Pentru a utiliza cu succes
Bitcoin însă e imperativ necesară identificarea cât mai exactă a naturii acestuia: se comportă mai
degrabă ca o monedă (sau o valută, poate chiar una exotică) sau ca un activ? Pentru aceasta ne
putem propune de exemplu să comparăm comportamentul Bictoin față de dolar, aur sau petrol,
instrumente foarte răspândite atât pentru activități speculative, cât și pentru a păstra valoare sau
pentru acoperirea riscurilor în portofolii.
În acest sens vom discuta în cele ce urmează mai multe asptecte din literatura de
specialitate atât despre comportamentul prețului, al investitorului, și vom analiza volatilitatea
prețului ca măsură a riscului pentru determinarea caracteristicilor acestui vehicul, pe care îl vom

5
trata din acest punct de vedere ca pe un instrument financiar cu grad înalt de risc. Pentru analiza
econometrică a seriilor de timp vom utiliza prețul agregat ca medie ponderată a prețului Bitcoin
în dolari, de pe cele mai mari case de schimb online, case care adjudecă peste jumătate din
tranzacțiile de schimb valutar de pe planetă. De asemenea vom studia evoluția și proprietățile
prețului după 2010, când volumul zilnic al tranzacțiilor cu Bitcoin a depășit un nivel
semnificativ.

2. Studiul actual al cunoașterii cu privire la comportamentul economic al monedelor

digitale

Inițial privită ca o joacă cibernetică a unui necunoscut (sau necunoscuți) Bitcoin a început
să stârnească interes în urma consolidării funcțiilor pe care le oferă, dar mai ales în urma creșterii
prețului în special începând cu 2013. La momentul respectiv literatura academică încă nu îi
dădea monedei pre amultă importanță. Ulterior, însă, au început să apară studii referitoare la
capacitatea monedei.
O bună introducere în fenomenul Bitcoin și al altor monede scripturale se poate găsi în
“Understanding Bitcoin: Cryptography, Engineering and economics” (Franco, 2016), sau “The
Economics of Bitcoin and similar private digital currencies.”(Dwyer, 2014). Desigur, există
unități de valoare privată (token) utilizabile pe diverse sitr-uri sau platforme (Amazon, Facebook
etc.) însă acestea nu pot fi utilizate decât pe platformele pe care au fost emise, iar prețul este
decis, bineînțeles, exclusiv prin decizia emitentului; acesta nu fluctuează și nu este supus
tranzacționării. Scopul monedelor scripturale însă este tocmai acela de a descentraliza oferta de
bani din economie. Insă această aplicație este mai dificilă decât pare.
Informația digitală este produsă de și constă în biți. Aceștia sunt folosiți pentru a reprezenta
digital orice și orice este doar digital, însă nu pot fi folosți ca monedă „decât dacă sunt foarte
greu sau imposibil de reprodus” (Dwyer, 2014). În literatura sistemelor de plată digitale aceasta
este cunoscută ca problema dublei-cheltuiri, și constă în provocarea asigurării imposibilității de a
cheltui sau transfera de mai multe ori o cantitate oarecare de monedă. Dacă problema dublei-
cheltuiri nu este rezolvată atunci valoarea biților va fi echivalentă cu costul marginal al produerii
oricăeri cantități noi de biți, adică zero.

6
 O cale de a rezolva această problemă este conceperea unei baze de date centrale. Aceasta
ar înregistra toate tranzacțiile monedei deja în circulație și ar verfica permanent monedele
transmise spre tranzacționare de diverși operatori economici ținând cont de această bază de date.
Dacă X ar dori să îi transmită lui Y o anumită monedă (să spunem moneda 00000101), iar
“Centrala” ar constata că moneda a fost deja transmisă de X către un alt operator economic,
atunci “Centrala” va bloca tranzacția. Pare o soluție ușoară și intuitivă a problemei dublei-
cheltuiri, insă are mai multe deficiențe. În primul rând este necesar ca toți operatorii să fie
conectați ca această bază de date. Mai există necesitatea ca “Centrala” să funcționeze permanent,
orice pană operațională producând haos în sistem. Nu în ultimul rând, și pote cel mai important,
“Centrala” conține toate informațiile despre tranzacții și conturi, ceea ce o face ținta foarte
probabilă a atacurilor menite să sustragă, să distrugă informație sau să producă tranzacții. Acest
sistem a fost implementat în proiectele e-Gold și Liberty Reserve. E-Gold a funcționat de la
sfârșitul anilor ’90 până în 2009, iar Liberty Reserve a existat în perioada 2006-2013. Niciunul
dintre cele două sisteme nu a putut realiza o securitate avansată: e-Gold a fost supus constant
atacurilor cibernetice, multe dintre ele conduse chiar de un grup de hackeri din Râmnicu Vâlcea,
România și nici nu a primit licența obligatorie în Statele Unite pentru transmiterea valorilor
monetare; iar Liberty Reserve nu a putut asigura incapacitarea tranzacțiilor ilegale și a spălării
banilor. În cazul Bitcoin, tehnologia blockchain funcționează diferit. Inovația principală este
tocmai descentralizarea informației și a funcției de a autoriza tranzacțiile.
În 1976 Friedrich Hayek, celebrul economist al școlii austriece publică la Londra
“Denaționalizarea banilor”, un scurt eseu despre motivele pentru care monopolul ofertei de bani
deținut de o autoritate centrală a statului nu poate furniza o politică monetară sănătoasă pe
termen lung. Propunerea principală a lui Hayek este, cum anunță titlul, denaționalizarea
producției de bani, posibilitate tipăririi de multiple monezi private, lucru care ar conduce la o
protecție ridicată împotriva inflației și a ineficienței guvernamentale.
În ianuarie 2016 un grup de 11 cercetători ai Fondului Monetar Internațional publică
studiul “Virtual Currencies and Beyond: Initial Considerations ”. Studiul susține că este de
așteptat ca noile tehnologii să schimbe radical modul în care oamenii fac tranzacții, schimbă
informații și încheie contracte, iar autoritățile trebuie să găsească formulele cele mai potrivite de
reglementare și cooperare internațională. Studiul recunoaște că tehnologia blockchain ar putea
avea mai multe aplicații care să îmbunătățească modul de viață a populației în viitor: „Beyond

7
payments systems, distributed ledger technologies have implications for a wide range of markets
and financial market infrastructures as a fast, accurate and secure record keeping system,
including for stock exchanges, Victor-Dumitru Alexa Cercetare privin economia
criptomonedelor. Studiu de caz: Bitcoin. Central securities depositories, securities settlement
systems or trade repositories. Technological and regulatory progress will be needed to realize
these potential benefits.” (Dong He et al., 2016)
În același timp există o serie de riscuri: „Virtual currencies can be misused as vehicles for money
laundering, terrorist financing, and tax evasion, and other forms of illicit activity. While risks to
the conduct of monetary policy seem less likely to arise, risks to financial stability may
eventually emerge as the new technologies come into more wide-spread use.” (Dong He et al.,
2016) De notat desigur excluderea unui risc de politică monetară. Concluzia studiului este aceea
că regelmentările autorităților trebuei să gasească echilibrul funcțional între blocarea riscurilor
sau abuzurilor căutând în același timp să evite suprareglementarea, caz în care inovația ar avea
de suferit. Dificultatea reglementării vine în primul rând din imposibilitatea autentificării
legăturii dintre un anumit utilizator cu identitate socială și o adresă de tranzacționat moneda
virtuală. În cazul Bitcoin (și majoritatea monedelor scripturale) tranzacțiile se fac între adrese, iar
aceastea nu poartă identitatea utilizatorului. Există o cheie publică, și o cheie privată. Cheia
publică este denumită asșa pentru că este cea conținută în blocurile informaționale din lanțul
distribuit în rețea. Cheia privată este cunoscută doar de utilizatorul său. Tranzacțiile sunt stocate
în “cartea contabilă” a lanțului de blocuri informaționale, însă chiar dacă acestea pot fi observate,
utilizatorii nu pot fi depistați. Astfel tranzacțiile sunt mai transparente decât în cazul banilor
lichizi, dar și mai anonime.
Cum observă și grupul de studiu al FMI, valoarea (nu prețul) monedelor fiat cu care suntem
obișnuiți astăzi este garantată de reputația si capacitatea de creditor ale băncilor centrale și
guvernelor. În cazul criptomonedelor valoarea este susținută de reputația emitentului privat. În
cazul bitcoin emisiunea de noi monede se aface prin procesul numit “minerit”. Minerii sunt
utilizatori care participă volutar la rețea și își utilizează capacitatea computațională a
dispozitivelor de care dispun (PC-uri, dispozitive specializate) pentru a rezolva algoritmii
necesari criptării tranzacțiilor și alocarea lor în lanțul de blocuri informatice. Aceste operațiuni
necesită capacități de computare deloc neglijabile, iar minerii sunt răsplătiți cu monede nou
create. În acest fel procesul de emisiune de noi monezi are loc cu ocazia răspândirii utilizării

8
bitcoin în rețea, deci nu poate fi emisă mai multă monedă decât este necesar. Oferta de monedă
fiind inelastică și descrescătoare acest sistem pară să conțină caracteristici asemănătoare
conceptului lui Milton Friedman al cantității optime a banilor în economie. Potrvit acestuia
politica monetară trebuie, contrar viziunii clasice, să ducă la o ușoară rată a deflației pentru a
elimina riscurile bulelor în economie. Accelași studiu mai arată că deși teoria emitenților privați
de monedă a apărut după inflația majoră a anilor ’70, după abandonarea sistemului Bretton-
Woods, prin textul amintit al lui Friedrich Hayek, nu s-a putut realiza un sistem atât de
cuprinzător de emitenți de monedă privată într-o manieră descentralizată care să asigure
funcționarea la nivelul unei întregi economii. Întrebarea esențială care derivă de aici este evident:
în ce măsură monedele virtuale pot fi considerate bani conform definiției actuale a banilor, aceea
de a asigura funcțiile de: mijloc de schimb, unitate de cont și mijloc de stocare a valorii.
Ca mijloc de schimb Bitcoin își îndeplinește rolul cel mai ușor, dar încă nu o face la o
scară economică suficient de mare. Chiar dacă piața încă nu acceptă atât de răspândit plata prin
monede digitale, acestea sunt foarte rapide atunci când au loc. Pentru tranzacții la distanță dacă
până acum utilizatorii aveau nevoie de un cont bancar, fiecare încheiat ccu banca preferata,
tranzacțiile se verifică de către fiecare intermediar (de către fiecare bancă,în cazul nostru) iar
ulterior, după certificarea utilizatorilor, banii sunt transferați, comportând și un comision deloc
neglijabil pentru operațiunile desfășirate de bănci. Ca să creacă numărul de operatori ecconomici
dispuși să accepte Bitcoin ca mijloc de plată, aceștia trebuie pur și simplu să acorde încredere
lanțului informatic și utilizatorilor. Cum arată un studiu al Băncii Centrale din Boston, principalii
operatori economici care să accepte Bitcoin ca mijloc de plată au fost o serie de magazine online,
inclusiv celebrul și acum defunctul Silk Road, un site care intermedia o piață de roguri și arme.
Începând ccu 2013 însă, un număr de operatori suficient de mari încât să nu fie neglijabili au
început să accepte noile modalități de plată. Magazinul online Overstock.com, care a raportat o
cifra de afaceri de 1,3 miliarde USD în 2013, a acceptat plăți prin Bitcoin începând din 9 ianuarie
2014. În prima zi a acceptat 800 de ordine de plată prin bitcoin pentru un volum de aproximativ
126.000 USD. După exemplul Overstock.com au urmat și alte compani dispuse să accept plățile
prin Bitcoin, în continuare companii cu activitate online, dar și echipa de baschet Sacramento
Kings, sau poate cel mai convingător exemplu, compania aeriană Virgin Galactic. Așa cum
observă și studiul, dacă numărul operatorilor care acceptă plăți în noua monedă digitală crește,
aceasta este pentru că găsesc avantaje suficient de mari. Acestea pot servi ca avantaje

9
competitive, dar și pentru un marketing mai extins, care să faciliteze fluurile de numerar:
“Adoption by these much larger and better-known companies signals that the new technology
represented by bitcoin is perceived by the mainstream to offer sufficiently positive net benefits to
be worth experimentation” (Dong He et al., 2016).

10
 Bineînțeles cel mai direct avantaj este cel al vitezei tranzacțiilor. Totul este mult mai
rapid în tranzacțiile cu monede digitale decât prin intermedierea bancară. Însă există tot timpul
dificultatea data de riscul valutar.
Acest lucru afectează și funcția de unitate de cont a monedei digitale. În prezent toți
operatorii economici care acceptă și plata în Bitcoin afișează prețurile în moneda locală, iar
prețul n Bitcoin este calculate pe baza ratei de schimb. Momentan nu se întâmplă invers, și nici
nu există cazuri frecvente de afișare a preturilor doar în valute digitale. Acest lucru se datorează
volatilității foarte mari, iar aceeași volatilitate afectează și cea de-a treia funcție pe care trebuie să
o dețină o monedă, cea de stocare a valorii.
Încât monedele digitale sunt ceva nou, nu există o piață globală foarte dezvoltată (dar în
creștere) și nu există reglementări clare în privința acestora, investitorii instituționali nu prea au
inclus dețineri în aceste monede în portofoliile lor. Cu toate acestea au început să apară fonduri
mutuale cu expunere exclusiv pe astfel de instrumnte.
Avantajele pe care le poate oferi Bitcoin în acest aspect este lipsa autorității emitente, mai
exact lipsa ratei de dobândă. Nu există o autoritate care să poată avea influență asupra cantității
de monedă emisă. Acest lucru ar trebui să confere siguranță în fața inflației. Inflația, în acest caz
ar fi vizibilă ca fenomen economic și mai puțin sau chiar deloc ca fenomen monetar, deși și aici
încă există o dispută între diferite școli de economie.
Pe partea cealaltă însă, așa cum arată un alt studiu recent care arată că majoritatea
investitorilor în moneda digitală sunt investitori nesofisticați, dispuși să aibă o expunere mare la
risc și fără metode elaborate de management al capitalului (Johansson et al., 2014). Aceștia sunt
investitori seduși de posibilitatea creșterii prețului fără a lua în calcul relația directă dintre
volatilitate și risc.
În dezavantajul Bitcoin ca mijloc de stocare a valori este și preferința investitorilor de
avea deținerile într-o singură valută (Dwyer, 2014). Studiul echipei de cercetători de la FMI
vorbește despre riscurile ca mondele virtuale să faciliteze acțiuni ilegale, precum spălarea
banilor, evaziunea fiscală sau finanțarea terorismului. Desigur, toate acestea sunt probleme
regretabile, care încetinesc dezvoltarea economică și socială a regiunilor unde se întâmplă. Cu
toate acestea, a determina magnitudinea problemei failitării tranzacțiilor ilicite sau producătoare
de efecte ilicite este o problemă mai dficilă decât la prima

11
vedere. Aceste activități au și au avut însă loc cu mult înaintea apariției monedelor virtuale. Nu e
cert dacă volumul și amploarea acestora s-a întețit de când au apărut sistemele digitale de plată
cu puternice capacități de anonimat al tranzacțiilor. Cum am văzut mai devreme, este foarte
dificil de estimat chiar și care ar fi volumul tranzacțiilor comerciale generale pentru care s-au
utilizat Bitcoin sau alte mondele digitale. Determinarea volumului tranzacțiilor utilizate în
activități ilegale ar fi cu atât mai dificil. În realitate există o serie de metode utilizate pentru
estimarea economiei negre. Însă fiecare metodă prezintă puncte slabe și nicio instituție nu poate
cunoaște cu siguranță cât de mare este economia neagră. Exită în continuare dificultăți în a defini
complet ce se înțelege prin economie neagră. Este reprezentată de “produccția prin metode
specifice pieței de produse și servicii ilegale?”, este ”totalitatea activităților economice
producătoare de venituri care eludează regelementarea guvernamentală?” Mai multe discuții pe
această temă, cât și detalii despre diferite moduri de estimare a economiei negre în (Schneider et
al., 2016). Cert este că activitățile ilegale au existat cu mult înaintea metodelor de plată anonime.
Deși există certitudinea evidentă că anonimatul oferit de mondele digitale facilitează activitățile
ilicite care beneficiază de pe urma unui asemenea sistem de plată, este totuși dificil de
argumentat că nivelul activităților ilegale va crește fiind stimulat de beneficiile unui asemenea
sistem. Milton Friedman argumenta, în anii ’70 că virtuțile morale sunt lucruri pe care le
transmitem unii către ceilalți în cadrul societății, dar că nu este rolul guvernului să reglementeze
aceste lucruri.
Însă se poate întâmpla și invers. Chiar dacă în prima fază tranzacțiile sunt protejate de
anonimat, acestea rămân totuși în lanțul de blocuri informatice, sunt disponibile tuturor
utilizatorilor și nimic nu le poate șterge de acolo. Odată ce se poate determina identitatea entității
din spatele unei anumite adrese de trazacționare, se pot accesa toate tranzacțiile adresei
respective. Cu alte cuvinte se va putea cunoaște cu exactitate cantitatea de bani utilizată și
distinatarii acesteia. Dezvăluirea acestor adrese ar face cunoscută întreaga rețea de operatori din
afara legii poate chiar mai lesnicios decât se poate acum.

3. Studiu econometric al volatilității monedelor digitale

Pentru acest studiu am luat în calcul nivelurile zilnice ale prețurilor Bitcoin, aur și petrol,
pe o perioadă de 5 ani. Prețurile sunt cele din 01.01.2014 până în 23.05.2017.

12
 Pentru o privire generală asupra volatilității acestor instrumente am folosit metoda
calculului dispersiei medii la nivelul randamentelor zilnice staționare, folosind transformarea
prin logaritmare. Pentru o impresie mai aprofundată am folosit modelul Heteroscedasticității
Generale Autoregresive de ordin unu și unu – GARCH (1,1).
Considerând o variabilă aleatoare Xt, unde comportamentul { Xt } e determinat de funcția
de densitate de probabilitate repartizată în momente succesive de timp.
Ecuația fundamentală a modelului este
σ²(t) = α *r²(t-1) + β*σ²(t-1) + ω (2.1)
Pentru volatilitatea meadie am folosit
t
σ(t) =∑ √ ln( Xt −X ̅ ¿¿)2 /n ¿ ¿ (2.2)
i=1

Cu o medie a deviației standard, calculate raportat la randamentele logaritmate de 1.94 în

ultimii cinci ani, Bitcoin este de departe cel mai riscant instrument. Comparativ, Aurul prezintă o
deviație standard anuală de doar 0.023 pe aceeași perioadă Petrolul (West Texas Crude) a avut o
deviație standard anuală de 0.021, o volatilitaeta fiind mai mare în ultimii doi ani, cu o
descreștere spectaculoasă de preț.
Rezultatele estimărilor sunt:
PETROL
  BTC AUR (WTI)
SD 1,94 0,023 0,021
ALPHA 0,89819 0,79902 0,85400
BETA 0,10081 0,20098 0,14600
AKAIKE 14,660 7,1664 7,5451
Tabel 1. Estimare deviație standard, coeficienți GARCH și criteriul de informație Akaike. Calulce făcute cu softul
statistic R.

Se observă că nu există diferențe majore între valorile celor doi coeficienți, iar Aurul
pare să prezinte cel mai rdcat nivel de volatilitate autoregresivă, cu un indicator Beta maxim.
Valoarea maximă a coeficientului alpha la moneda digitală sugerează că mișcările majore de preț
sunt rezultatul de inerție al mișcărilor trecute, lucru care sugerează un întârziere la nivelul
informației. Cu alte cuvinte, informația nu este actualizată în preț, sau piața nu este eficientă. În

13
același timp moneda scripturală are cel mai mare coeficient Akaike, lucru care sugerează că
salturile majore de preț se datorează întârzierilor de la nivelul informației.

4. Concluzii

Deși nu mai este un fenomen ocmplet nou, Bitcoin și celelalte monede digitale, dar mai
ales tehnologia Blockchain din spatele acestora au foarte multe aspecte pe care momentan nu le
cunoaștem.
Din ce știm până acum, într-adevăr monedele digitale pot servi ca un mijloc de schimb și
un mijloc de plată mult mai rapid decât sistemele de plată intermediate cunoscute până acum.
Creșterea volumului monedelor digitale utiilizate depinde direct de decizia guvernelor de a
adopta sau nu ca legale aceste noi mijloace de plată. Anonimitatea poate fi folosită țn scoopuri
ilicite dar nu există garanții căacest lucru va stimula pozitiv aceste tipuri de activități.
Instituțiile guvernamentale și supraguvernamentale privesc momentan cu un ochi critic și sceptic
mondele digitale și funcțiile lor. Excepția Japoniei nu a fost urmată, momentan de nicio altă
națiune.
Volatilitatea acestor monede este un lucru care îi atrage pe investitorii nesofisticați dar îi
ține la distanță pe cei instituționali. Cât timp funcția de mijloc de schimb nu se răspândește
global, este puțin probabil ca volatilitatea mare a activelor digitale să scadă la un nivel de risc
acceptabil pentru investitorii instituționali. Având în vedere că tocmai volatilitatea este cea care
împiedică adoptarea Bitcoin și a altom monede ca mijloace de schimb, este puțin probabil ca
adoptarea la scară largă să aibă loc.
În concluzie, deși tehnologia din spatele monedelor scripturale rezolvă problemele de
încredere pentru tranzacții și actualizare de informație, există posibilitatea ca monedele
scripturale să nu poată constitui în viitor o masă monetară oficială, însă se poate ca tehnologia să
ofere mai degrabă o revoluție la nivel institutional, iar nu economic.

14
ANEXA 1

Grafic 1. Media frecvențelor relative a căutărilor Google a termenului “Bitcoin” la nive

global. /sursa: Google Trends

15
ANEXA 2. Capitalizarea burselor Europene la data 01.05.2017

Exchange Value at Month End

Euronext 3,579,357.00
Deutsche Börse 1,774,500.10
SIX Swiss Exchange 1,440,533.65
NASDAQ Nordics& Baltics 1,284,326.77
BME 774,665.71
Oslo Børs 213,098.15
Borsa Istanbul 185,525.78
Warsaw Stock Exchange 162,435.48
Irish Stock Exchange 120,305.04
CEESEG - Vienna 110,103.79
Luxembourg SE 59,365.11
Athens Exchange 37,925.19
CEESEG - Prague 23,787.54
Budapest Stock Exchange 21,743.44
Bucharest Stock Exchange 19,192.50
Malta Stock Exchange 4,266.37
Cyprus Stock Exchange 2,530.00

16
Bibliografie:
1. Narayanand, A, Bonneau, J., Felten, E., Miller, A., Goldfeder, S. Bitcoin and Cryptocurrency
Technologies: A Comprehensive Introduction, Priceton, Princeton University Press, 2016;

2. Nakamoto, Satoshi: Bitcoin: A Peer-to-Peer Electronic Cash System, bitcoin.org/bitcoin.pdf,

2008;

3. Schneider, Friedrich; Buehn, Andreas, Estimating the Size of the Shadow Economy: Methods,
Problems and Open Questions, University of Linz, Bonn, Germania, 2016;

4. Dong He et al., Cryptocurrencies and Beyond,Fondul Monetar International, 2016

5. Johansson et al., Search for understanding the volatility of Bitcoin, Umea School of
Economics, Umea, Suedia, 2014

6. Rogojanu, Badea, The issue of cometing currencies. Case study: Bitcoin, Theoretical and
Applied Economics, Volumul XXI (2014), Nr. 1(590), p. 103-114

7. Hayek, Friedrich August von, Denaționalizarea Banilor, Liebertas Publishing, București,

2006
Victor-Dumitru Alexa Cercetare privin economia criptomonedelor. Studiu de caz: Bitcoin

17