ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE - FACULTATEA DE

FINANȚE, ASIGURĂRI, BĂNCI ȘI BURSE DE VALORI

BITCOIN

PROF. COORDONATOR, STUDENŢI,

SORIN CIOACĂ DOCHIŢU ALEXANDRA
RAŢOI BIANCA

BUCUREŞTI, 2016

1
 Cuprins

1. Introducere.……......………………….....………………………..3

2. Crearea Bitcoinului.……………………………………..………..4

3. Modul de funcţionare…………..........................…………………4

4. Economie……………..…………………........……....…………....5

5. Diferențe Monetare……….…………………………................…5

6. Evoluția prețului Bitcoin în raport cu dolarul american….……6

7. Achiziţionarea de bitcoin……………………….…………….......7

8. Avantaje Bitcoin………...……….…….......………………….......7

9. Concluzii…………………………............................………….......8

10. Bibliografie………………………..........................………….......9

2
 1. Introducere
Bitcoin este prima monedă digitală descentralizata creată în 2009. Numele Bitcoin se
referă la programul cu sursă deschisa pentru folosirea acestor monede, cât și la rețeaua peer-
to-peer (de la egal la egal) pe care aceasta o formează. Spre deosebire de majoritatea
monedelor, Bitcoin nu se bazează pe încrederea într-un emitent central, folosind astfel o bază
de date distribuită peste noduri ale unei rețele de la egal la egal pentru a inventaria tranzacțiile
și se folosește de criptografie pentru a furniza funcții de bază pentru securitate cum ar fi
asigurarea că bitcoinii nu pot fi cheltuiți decât de cel care îi deține și doar o singură dată.

Construcția monedei Bitcoin permite deținerea și transferul anonim de valoare.

Bitcoinii pot fi salvați pe un computer personal sub forma unui fișier portofel sau pot fi stocați
cu un serviciu de portofel al unei terțe părți, iar în ambele cazuri bitcoinii pot fi trimiși prin
intermediul internetului oricărei persoane cu o adresă Bitcoin. Topologia de la egal la egal și
lipsa unei administrații centrale fac nefezabil ca o autoritate, un guvern, etc. să manipuleze
valoarea Bitcoinului sau să introducă inflație prin producerea lor.

Ideea ce a stat la baza creării Bitcoin este simplă: o monedă cu circulaţie globală, a
cărei valoare să nu fie manipulată de o autoritate centrală, ci să depindă doar de raportul dintre
cerere şi ofertă. Descentralizare, transparenţă, teoria peer-to-peer, democraţie economică şi
postcapitalism - sunt cuvintele cheie atunci când ne referim la acest sistem monetar
virtual. Optimiştii îl consideră cel mai mare experiment social-economic desfăşurat vreodată.

Scenarii presupuse de eșec al monedei bitcoin includ o devalorizare a monedei, un

număr în scădere al utilizatorilor sau o represiune a guvernului mondial asupra programului.
Succesiunea la un alt sistem de monedă criptologică este de asemenea posibilă, dacă o nouă
monedă ar fi creată și va fi considerată mai legitimă (spre exemplu să fie susținută de o mare
companie de tehnologie sau instituție). S-ar putea să nu fie posibil ca toate monedele
criptologice ca bitcoin să fie interzise.

Descentralizarea și anonimitatea întruchipate de bitcoin apar a fi o reacție la persecuția

guvernului S.U.A. a monedelor digitale ca e-gold și Liberty Dollar. Într-un articol de
investigație din Irish Times Danny O'Brien raportează „Când arăt oamenilor acestă economie
bitcoin, ei întreabă: «Este legal? Este aceasta o înșelătorie?» Îmi imaginez că există avocați
și economiști care se zbat să răspundă acestor întrebări. Cred că în curând veți putea adăuga
și politicienii acestei liste.”

3
 2. Crearea Bitcoinului
Bitcoin este prima implementare a unui concept numit "cripto-valută", care a fost
pentru prima oară enunţat în 1998 de către Wei Dai în lista de mail cypherpunks, sugerând
ideea unei noi forme de bani ce foloseşte criptografia pentru a controla emiterea lor şi
tranzacţiile.

Primele specificaţii şi validarea conceptului au fost publicate în 2009 într-o listă de

mail dedicată criptografiei de către Satoshi Nakamoto. Satoshi a părăsit proiectul la sfârşitul
anului 2010 fără să spună foarte multe lucruri despre persoana sa. De atunci, comunitatea a
crescut exponenţial, cu mulţi programatori lucrând la Bitcoin. Anonimitatea lui Satoshi a
ridicat deseori îngrijorări nejustificate, multe dintre ele legate de neînţelegerea naturii open
source a Bitcoin.

Protocolul şi software-ul Bitcoin sunt publicate liber şi orice programator din lume
poate vedea codul sau să-şi facă propria versiune modificată a software-ului Bitcoin. Ca şi
programatorii actuali, influenţa lui Satoshi a fost limitată de faptul că schimbările făcute de el
trebuie să fie adoptate de ceilalţi şi din cauza asta el nu a avut control asupra Bitcoin. Ca
atare, identitatea inventatorului Bitcoin este probabil la fel de relevantă astăzi ca identitatea
persoanei care a inventat hârtia.

3. Modul de funcţionare
Din perspectiva unui utilizator obişnuit, Bitcoin nu este nimic mai mult decât o
aplicaţie pe telefon sau un program pe calculator ce oferă un portofel personal Bitcoin şi
permite unui utilizator să trimită şi să primească bitcoini prin el. Acesta este modul în care
funcţionează Bitcoin pentru majoritatea utilizatorilor.

În culise, reţeaua Bitcoin distribuie un registru public denumit "lanţul de blocuri".

Acest registru conţine fiecare tranzacţie procesată vreodată, permiţând calculatorului unui
utilizator să verifice validitatea fiecărei tranzacţii. Autenticitatea fiecarei tranzacţii este
protejată de semnăturile digitale ce corespund cu adresele de unde au fost trimişi bitcoinii,
permiţând tuturor utilizatorilor să aibă control total asupra trimiterii de bitcoini din adresele
lor Bitcoin personale. Adiţional, oricine poate procesa tranzacţii folosind puterea
computaţională a hardware-ului specializat şi să fie răsplătiţi cu bitcoini pentru acest serviciu.
Acest lucru este adesea denumit "minat".

4
 4. Economie
În luna februarie a anului 2014 existau peste 12.000.000 bitcoini. La prețurile curente,
valoarea cumulativă a monedelor Bitcoin emise (indicator echivalent cu capitalizarea de piață)
depășește 7 miliarde USD.

Economia Bitcoin este încă mică în relație cu economiile stabilite cu mult timp în
urmă iar programul este încă în stadiul beta de dezvoltare. Dar bunuri reale și servicii, cum ar
fi mașini uzate și contracte pentru dezvoltare de software independent sunt acum
tranzacționate. Bitcoinii sunt acceptați atât pentru servicii online cât și pentru bunuri tangibile.
Electronic Frontier Fundation și Singularity Institute acceptă donații în Bitcoin. Comercianții
schimbă diverse monede cum ar fi Dolari Americani (USD), Ruble Rusești (RUB) și Yeni
Japonezi (JPY), etc. pe Bitcoini dar și invers. Aceste tranzacții au loc prin intermediul siturilor
de schimb. Oricine poate vedea lanțul de blocuri și să observe tranzacțiile în timp real.
Diferite servicii facilitează asemenea monitorizare.

5. Diferențe Monetare

În comparație cu monedele fiduciare convenționale, Bitcoin diferă prin faptul că nu

există niciun supraveghetor care să poată controla valoarea datorită naturii lor descentralizate,
atenuând posibile instabilități cauzate de bănci centrale. Inflația este limitată și controlată,
programată în programul Bitcoin, dar este predictibilă și cunoscută tuturor părților încă de la
început. Așadar inflația nu poate fi manipulată central ca să afecteze redistribuirea de valoare
de la utilizatorii obișnuiți. În loc de stimulentul creării de noi bitcoini pentru a înregistra
tranzacțiile în blocuri, nodurile din această perioadă se așteaptă să depindă de abilitatea lor de
a concura liber în colectarea taxelor de procesare a tranzacțiilor.

Transferurile sunt facilitate direct fără ajutorul unui procesor de plăți între noduri.
Acest tip de tranzacții fac imposibilă anularea tranzacției. Clientul Bitcoin transmite tranzacția
nodurilor apropiate care la rândul lor propagă tranzacția în rețea. Tranzacțiile corupte sau
invalide sunt respinse de nodurile oneste. Tranzacțiile sunt gratuite dar o taxă ar putea fi
plătită altor noduri pentru a prioritiza procesarea tranzacției.

Numărul total de bitcoini tinde spre 21 de milioane în timp. Masa monetară crește ca
seriile geometrice la fiecare 21,000 de blocuri (aproximativ la 4 ani); până în 2013 jumătate

5
din masa monetară totală va fi generată, iar până în 2017, 3/4 va fi generată. În timp ce se
apropie de acest număr valoarea bitcoin va simți o perioadă de deflație a prețurilor (creștere a
valorii bitcoin) datorită lipsei de noi introduceri de masă monetară. Bitcoinii sunt totuși
divizibil la 8 decimale (permițând 2.1*1015 unități totale), eliminând limitațiile practice de
ajustare a prețului în jos într-un mediu deflaționist. În loc de a depinde de stimulentul creării
de noi bitcoini pentru a înregistra tranzacțiile în blocuri, nodurile din aceasta perioadă este
așteptat să depindă de abilitatea lor de a concura în colectarea taxelor pentru procesarea
tranzacțiilor.

6. Evoluția prețului Bitcoin în raport cu dolarul american

De la primele tranzacții din 2009, Bitcoin a avut o evoluție relativ stabilă până în
2011, cursul de schimb în raport cu dolarul american crescând de la 0,30 $ pentru un Bitcoin
(BTC), până la aproximativ 17 $. La începutul anului 2011, o serie de probleme ale entităților
care efectuau tranzacții în dolari au condus la scăderea rapidă a cursului la valoarea de
5$/BTC. Anii 2011 și 2012 au fost perioade de consolidare, cursul variind destul de puțin și
ajungând la aproximativ 14$/BTC.

În 2013, prețul unui Bitcoin a explodat de la 14$/BTC în ianuarie la un maxim istoric

de peste 1000 dolari în perioada noiembrie – decembrie 2013. Un rol important în această
ascensiune l-a avut criza economică din Cipru care a condus la blocarea conturilor
deponenților din mai multe bănci. Un alt factor de creștere a fost reprezentat de investițiile
masive în infrastructură și implicarea unor investitori de pe WallStreet, printre cei mai celebrii
find gemenii Winklevoss. Dacă până în 2013 rețeaua Bitcoin era dominată de mici
„producători” de monedă, implicarea unor companii și investitori a dus procesul de „minerit”
în aria profesională, echipamente din ce în ce mai puternice fiind conectate la rețea.

Creșterea spectaculoasă a cursului de schimb în raport cu dolarul a atras atenția

autorităților, în multe state moneda Bitcoin nefiind recunoscută drept mijloc legal de plată. În
luna decembrie, anunțul Băncii Centrale a Chinei privind interzicerea tranzacțiilor în Bitcoin a
marcat începutul declinului Bitcoin. Cursul de schimb a scăzut constant și a ajuns în câteva
luni între 550 și 650 $/BTC. La sfârșitul lunii martie 2014, guvernul chinez a interzis băncilor
și procesatorilor de plăți să mai tranzacționeze Bitcoin, prețul în raport cu dolarul american
scăzând până la aproximativ 400 USD/BTC

6
 7. Achiziţionarea de bitcoin
Bitcoinii pot fi achiziţionaţi în următoarele moduri:

 Ca plată pentru bunuri şi servicii.

 Cumpărând bitcoini de la un exchange de Bitcoin.
 Schimbând bitcoini cu cineva din apropierea noastră.
 Câştigând bitcoini intr-un mod competitiv prin minerit.

8. Avantaje Bitcoin
Avantajele bitcoin sunt:

 Este accesibil tuturor: orice om de pe planetă este liber să folosească moneda digitală
Bitcoin.
 Dobânda de 1% pentru orice fel de operaţiuni. Protejarea identităţii utilizatorilor care
tranzacţionează moneda digitală: "un paypal anonim".
 Un sistem monetar descentralizat, de tipul P2P (persoană către altă persoană).
 Nu există o bancă centrală, este un sistem informatic administrat de un număr nelimitat de
persoane.
 Inflaţia - un fenomen economic imposibil. Sistemul admite un număr maxim de 21 de
milioane de unităţi puse în circulaţie.
 Poate fi o alternativă pentru oamenii din statele în curs de dezvoltare, care se pot conecta
cu uşurinţă la economia globală.
 În comparaţie cu sistemele monetare clasice, are un impact ecologic redus, dat de curentul
electric consumat de computerele implicate în realizarea tranzacţiilor cu monede Bitcoin.

7
 9. Concluzii

În ciuda avantajelor, unul dintre oamenii care au lucrat la dezvoltarea monedei

virtuale, un programator pe numele său Mike Hearn, afirma ca Bitcoin este un experiment
eşuat.

Programatorul Mike Hearn, unul dintre dezvoltatorii şi promotorii monedei virtuale

Bitcoin, a anunţat că şi-a vândut toate monedele virtuale, deoarece nu mai crede în viitorul
lor. Într-un articol publicat pe platforma Medium, Hearn scrie că pentru el Bitcoin a fost doar
un experiement care, în cele din urmă a eşuat atât din motive tehnice cât şi din cauza
comunităţii. Declaraţiile sale au dus cursul monedei virtuale de la 429 de dolari la 360 de
dolari, după care a urmat o întoarcere până la 385 de dolari.

Bitcoin este în teorie o monedă democratică, fără o bancă centrală şi fără instituţii
financiare. Aşa a apărut sistemul prin care oricine are un calculator poate participa la
validarea tranzacţiilor cu Bitcoin. Iar puterea de calcul pusă la dispoziţie este remunerată
tocmai cu monede virtuale. Însă creşterea în popularitate a Bitcoin a făcut ca întreg sistemul
să aibă nevoie de computere din ce în ce mai puternice. O mare parte din tranzacţiile cu
moneda virtuală au ajuns să fie procesate de câţiva investitori mari. Aceştia au băgat mulţi
bani în calculatoare foarte eficiente.

În articolul său, Mike Hearn dă de înţeles că lucrurile nu se vor schimba în bine prea
curând. Asta deoarece, pe lângă modul în care comunitatea a fost acaparată de câţiva jucători
mari şi calculatoarele lor puternice, sistemul a atins şi o limitare tehnică. Numărul de
tranzacţii acceptate într-o perioadă de timp este prea mic, ceea ce face ca unele dintre ele să
fie realizate cu întârziere sau să fie blocate.

8
 10. Bibliografie

1. https://bitcoin.org

2. https://medium.com

3. https://www.weusecoins.com/

4. http://adevarul.ro/

5. http://www.digi24.ro/

6. https://ro.wikipedia.org/wiki/Bitcoin

7. http://bitcoin.ro/ro/

8. https://ro.bitcoin.it/