Universitatea Alexandru I.

Cuza IAŞI
Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor
Specializarea Finanţe Bănci Anul III - ID

Monedele virtuale / criptomonede

Avantaje și riscuri
 Cuprins

1. Conceptul de monedă virtuală și moneda electronică......................................3

2. Ce este moneda virtuală ?.................................................................................5

3. Cine emite monedele virtuale ?.........................................................................6

4. Tipuri de monede virtuale..................................................................................7

5. Avantajele și dezavantajele monedei virtuale...................................................8

5.1. Avantaje:.....................................................................................................8
5.2. Dezavantaje:...............................................................................................9
6. Aspecte legale.................................................................................................10

Concluzie................................................................................................................11

Blibliografie:............................................................................................................12
 1. Conceptul de monedă virtuală și moneda electronică

În anul 1998, Wei Dai a enunţat conceptul numit “cripto-valută” reprezentând

o nouă formă de “bani”, ce utilizează criptografia pentru a controla emiterea şi
tranzacţionarea acestora, fără implicarea unei autorităţi centrale. Primele detalii şi
implementarea acestui concept, s-a realizat în anul 2009 de Satoshi Nakamoto,
Bitcoin fiind considerată prima monedă virtuală, astfel de câțiva ani aceasta
cripto-valută este din ce in ce mai mediatizată, devenind o monedă digital uzuală.

Conceptul de monedă virtuală (moneda electronică descentralizată) semnifică

reprezentarea digitală a unei valori, nereglementată dar care este pusă în
circulație, atât la nivel European, cât şi la nivel mondial, putând fi comercializată,
depozitată de un server, transferată, de către persoane fizice sau juridice, cu
ajutorul dispozitivelor electronice. Statutul monedelor descentralizate nu este unul
legal, deoarece nu funcționează pe principiul unor reglementări oficiale, dar din
punct de vedere teoretic este posibil ca acest tip de instrument de plată să fie
declarat legal în viitor. Însă, acest lucru nu va putea fi posibil de realizat în Statele
Unite ale Europei din simplul fapt că reglementarea unei astfel de monede ar
conduce la modificarea Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene (TFEU).

Deși există asemănări între moneda virtuală și cea electronică, cele două
noţiuni sunt diferite. Moneda electronică este reglementată şi reprezintă o creanţă
asupra emitentului (autoritate publică sau bancă centrală) fiind totodată acceptată
drept mijloc de schimb şi de către alte entităţi. Acest instrument de plată se
utilizează atât în lumea digitală prin intermediul internetului, folosind un computer
sau un telefon mobil, cât şi în lumea fizică, prin utilizarea unui card introdus într-
un terminal sau cu ajutorul tehnologiei wireless.

Un lucru important de menționat este faptul că atât moneda electronică cât și

cea virtuală (datorită faptului că poate avea o formă fizică, de exemplu, putând fi
tipărită pe hârtie sau gravată pe metal) îndeplinesc aceleaşi funcţii ca şi banii
fizici, şi anume: pot fi utilizate în cumpărarea de bunuri şi servicii, sunt
transferabile de la o persoană la alta şi, nu în cele din urmă, pot fi un mijloc de
prezervare a valorii. Privite din punct de vedere calitativ, cele două tipuri de
monedă nu îndeplinesc concomitent şi în aceeaşi masură toate funcţiile banilor.

În 2011, BCE a început să analizeze apariția unor sisteme de monedă

virtuală, anticipând creșterea-evoluţia acestora și totodată ca un răspuns la
solicitările publicului, presei și autorităților publice. Analiza a condus la publicarea,
în octombrie 2012, a unui raport al BCE privind schemele de monedă virtuală care
a fost unul dintre primele rapoarte cuprinzătoare publicate. S-a considerat că nu
este surprinzător faptul că banii au fost afectați de tehnologia recentă, de evoluțiile
și în special, utilizarea pe scară largă a acestor monede virtuale. În cadrul
comunităților de utilizatori, monedele virtuale seamănă cu banii.Termenul
3
”Sistemul virtual monetar(e)” (VCS) a fost, prin urmare, introdus în raport pentru a
descrie aspecte precum valoarea și mecanismele care asigură procesarea
tranzacțiilor. Raportul propune introducerea sistemelor de monedă virtuală în trei
categorii:

1) sisteme de monedă virtuală închisă, care nu au aproape nicio legătură cu

economia reală;

2) sisteme de schimb valutar virtuale cu fluxuri unidirecționale în care unitățile pot

fi achiziționate utilizând moneda „reală” la un anumit curs de schimb, dar nu pot fi
permise schimburile cu alți utilizatori și schimburile comerciale cu alți utilizatori;

3) sistemele de monedă virtuală cu fluxuri bidirecționale, în care unitățile pot fi

cumpărate și vândute în conformitate cu cursurile de schimb (floating).
Concluzia generală a raportului a fost că, deși VCS poate avea aspecte
pozitive în ceea ce privește inovarea financiară și furnizarea de alternative de
plată suplimentare pentru consumatori, aceasta este clar că implică și riscuri.
Pentru sarcinile băncilor centrale, cum ar fi asigurarea stabilității prețurilor și
stabilitatea financiară, materializarea acestor riscuri depinde de volumul emis,
legătura pentru economia reală, volumul comercializat și acceptarea de către
utilizatori. În acel moment, acești factori de risc au fost consideraţi mici. După
publicarea raportului BCE în octombrie 2012, atenția mass-media asupra VCS şi
Bitcoin in special, a rămas ridicată.
Banca Națională a României semnalează o creștere a interesului populației
față de monedele virtuale, în special Bitcoin, atât din perspectiva deținerii și
tranzacționării acestora, cât și ca afacere. Pe fondul lipsei reglementărilor și a
lipsei supravegherii schemelor de monede virtuale, la nivel global, precum și a
diversificării acestora, s-au amplificat riscurile financiare și reputaționale la nivelul
deținătorilor.Totodată, având în vedere creșterea exponențială din ultima perioadă
a prețului majorității monedelor virtuale, și a fluctuațiilor foarte mari înregistrate de
acestea pe perioade foarte scurte, Banca Națională a României clasifică
monedele virtuale, cum ar fi Bitcoin, drept active speculative, extrem de volatile și
riscante.
 2. Ce este moneda virtuală ?

Criptomoneda sau cripto-valută este un tip de monedă digitală, virtuală,

o monedă surogat, nebancară, folosită ca mijloc de plată 1. Denumirea de
criptomonedă indică faptul că acest mijloc de plată utilizează criptografia (ramură
a matematicii care se ocupă cu securizarea informației precum și cu autentificarea
și resctricționarea accesului într-un sistem informatic) 2 și este descentralizat
pentru a controla tranzacțiile și pentru a preveni dubla cheltuială, o problemă
curentă pentru valutele digitale.Moneda virtuală nu este națională și nici valută, iar
acceptarea acesteia la plată nu este obligatorie din punct de vedere legal.
Totodată, moneda virtuală nu reprezintă o formă de monedă electronică, în
înțelesul Legii 127/2011 privind activitatea de emitere a monedei electronice. 3
Criptomoneda este similară cu banii, dar nu este un mijloc de plată legal.

Bitcoin este cea mai răspândită și cea mai cunoscută monedă digitală. 4 Printre
cele mai populare găsim: Ethereum, Litecoin sau Ripple. Trebuie să ne imaginăm
că acestea sunt asemenea jetoanelor din parcul de distracții sau creditelor pe
care le cumpărați pentru o anumită aplicație sau un anumit joc. Criptomonedele
se comportă exact ca banii, odată ce se află în posesia cuiva, pot fi folosite pentru
a schimba bunuri sau servicii.

Ca registru pentru distribuirea criptomonedelor precum Bitcoin se utilizează

tehnologia blockchain (folosit pentru a înregistra tranzacțiile, distribuit – pe mai
multe calculatoare – iar înregistrările nu pot fi modificate retroactiv fără alternarea
blocurilor (seturi de tranzacții) ulterioare)5. În timp ce câteva bănci centrale din
anumite țări precum India, China, Hong Kong, Statele Unite ale Americii, Suedia,
Singapore, Africa de Sud și Marea Britanie studiază emiterea de criptomonede,
cei de la BNR nu au facut asta până la sfârșitul anului 2016.

Criptomonedele sunt speciale pentu că se bazează pe o rețea peer-to-peer (de la

egal la egal)6. Aceasta înseamnă că fiecare posesor de criptomonede, cum ar fi
Bitcoin, păstrează o copie a tuturor tranzacțiilor. Un exemplu ar fi în momentul în
care îi oferi unei prietene o criptomonedă, rețeaua înregistrează acel token și
fiecare persoană din rețea află că aceasta și-a schimbat proprietarul. Din acest
motiv, nu poți să-i oferi atât prietenei cât și pretenului tău același token. Complicat
dar simplu.

1
Criptomoneda - https://ro.wikipedia.org/wiki/Criptomoned%C4%83
2
Criptografia - https://ro.wikipedia.org/wiki/Criptografie
3
http://www.ziare.com/bani/moneda/bnr-avertizeaza-iata-riscurile-folosirii-bitcoin-sau-a-altor-monede-virtuale-1352391
4
https://www.quora.com/What-is-virtual-currency-mining
5
Blockchain - https://ro.wikipedia.org/wiki/Blockchain
6
Peer-to-peer - https://ro.wikipedia.org/wiki/Peer-to-peer
5
 3. Cine emite monedele virtuale ?

Criptomonedele nu sunt emise de bănci, ci de o platformă virtuală, printr-un

procedeu extrem de complex. Banii virtuali se obţin printr-un proces numit
minare, prin care nişte calculatoarea ultraperformante legate la platforma virtuală
rezolvă formule matematice complexe. Cu cât mai dificile, cu atât creşte şi
valoarea monedei obţinute.7

Sunt anumite tipuri de minare care utilizează mai mult memoria internă sau
procesorul, altele care folosesc procesorul grafic şi altele care favorizează chiar
dispozitive hardware specializate pentru minare.

Există exchange-uri, puncte în care poţi să iei o criptomonedă şi să o transformi

într-o valută reală, în euro în lei sau în dolari.

Portofelele digitale în care se ţin criptomonedele sunt foarte sigure şi nu pot fi

sparte de infractori cibernetici, susţin cei care lucrează cu astfel de platforme. 8
Sunt nişte algoritmi matematici în spate care creează o securitate enormă în
criptomonede.

Cele mai moderne sisteme de minat folosesc circuite integrate de tip field-
programmable gate array (FPGA) sau application-specific integrated circuit
(ASIC), pe scurt, componente anume create pentru minerit. Minarea cu
computere este ineficientă și nu se mai utilizează din primul an al Bitcoin. 9

Raritatea, limitarea emiterii, emiterea ei în creștere constatată odată cu creșterea

comunității, comoditatea plăților, rapiditatea în tranzacții, securitatea, unicitatea,
costurile minime de transfer, lipsa inflației, anonimatul tranzacțiilor, controlul prin
cerere și ofertă, toate aceste caracteristici ii dau valoare monedei virtuale. 10

7
Emiterea monedei - https://www.digi24.ro/stiri/sci-tech/lumea-digitala/prima-moneda-virtuala-romaneasca-
860158
8
https://www.digi24.ro/stiri/sci-tech/lumea-digitala/prima-moneda-virtuala-romaneasca-860158
9
Sisteme - http://mcoins.ro/informatii-utile-pentru-realizarea-planului-de-cariera/ce-este-o-moneda-virtuala-
sau-cryptomoneda/
10
Valoarea monedei - http://mcoins.ro/informatii-utile-pentru-realizarea-planului-de-cariera/ce-este-o-
moneda-virtuala-sau-cryptomoneda/
 4. Tipuri de monede virtuale

În ziua de astăzi există în circulație peste 200 de sisteme virtuale, dar dintre
acestea, cel mai cunoscut în tranzacțiile la nivel mondial, este Bitcoin-ul. Dintre
monede existente pe piață, dar care nu au reușit să își facă un “renume” la fel de
mare, precum Bitcoin-ul putem preciza:

a) BitShares (BTSX) → această monedă a fost inițial un experiment care a

avut ca obiectiv testarea teoriei economice cu privire la noua modalitate de
previziune e pieței. Acest experiment care utilizează un registru de tranzacție
descentralizată pentru a crea bunuri digitale fungibile, bunuri care sunt raportate
la diferite valori cum ar fi: valoarea dolarului, a aurului, etc. Această monedă are
un preț de 0,02$

b) LiteCoin (LTC) → în legătură cu această monedă virtuală multe voci

spun nu va fi doar o alternativă a Bitcoin-ului, ci va fi succesorul acestuia. Litecoin
este o criptomonedă peer-to-peer alternativă (altcoin) open-source la Bitcoin.
Acesta a fost creat în octombrie 2011 de către Charles Lee, sub licență MIT.
Volumul de tranzacționare în ultimele 30 de zile al Litecoin-ului a fost de 161
milioane $, iar acest lucru demonstrează de ce Litecoin se află printre primele trei
cele mai „populare monede virtuale”.

c) Ethereum → a fost propus la sfârșitul anului 2013 de către Vitalik

Buterin, un cercetător de criptomonede și programator. Dezvoltarea a fost
finanțată de către un crowdsale on-line, care a avut loc în perioada iulie - august
2014. Sistemul a fost lansat pe 30 iulie 2015, cu 11,9 milioane de monede
"preminate" pentru finanțarea investitorilor din crowdsale. Această cantitate
reprezintă aproximativ 13% din totalul de monede în “circulație”.

d) Monero → Monero este o criptomonedă creată în 2014 de către Monero

Core Team. Aceasta este un altkoinom orientat privat, care se mândrește cu o
siguranță impresionantă și anonimă. Cu un volum al schimburilor comerciale de
100 de milioane de $ în doar treizeci de zile, Monero are o anumită greutate între
criptovalute și se bucură de popularitate în rândul utilizatorilor.  Datorită
modalităților inovatoare de blockchain-analiză, Monero este pe locul patru pe listă.

e) Ripple → scopul creării monedei Ripple a fost acela de a aduce inovații

asupra Bitcoin-ului. Prețul acestei monede este de 0,01$.

7
 Revenind la Bitcoin, această monedă este considerate o opțiune de luat în
calcul în următoarele campanii politice. Prețul unui Bitcon este de 375,49$. Un
prim motiv pentru care ar fi considerată cea mai importantă monedă ar putea fi
sistemul de plată P2P (peer-to-peer) descentralizat, care este susținut de
utilizatorii săi, fără ca aceștia să aibă vreo autoritate centrală. Un al doilea motiv
ar fi funcția de sistem compatibil triple entry care este asociată acestui instrument
de plată.

Bitcoin este un instrument de plată ușor de utilizat având în vedere că nu

este mai mult decât o aplicație pe telefon sau un soft pe computer ce permite
utilizatorilor să facă tranzacții și să dețină banii în e-wallet.

Poate că acestea sunt unele din motivele pentru care Bitcoin este din ce în ce mai
folosit într-un număr tot mai mare de afaceri și personae. Chiar dacă acest
fenomen este unul nou, valoarea bitconilor aflați în circulație în luna martie a
anului 2014, de exemplu, era de 8 miliarde $.

5. Avantajele și dezavantajele monedei virtuale

5.1. Avantaje:

Monedele virtuale fac parte dintr-un sistem descentralizat, în care nu există

o autoritate centrală, cum ar fi de exemplu o bancă centrală, acest sistem permite
libertatea plăților, tranzacțiile putându-se astfel realiza instant în orice loc și la
orice oră fără a fi restricționate de anumite limite de sumă sau de orice alt fel.
Totodată oferă controlul absolut al utilizatorilor asupra banilor lor, deorece se
poate crea o copie de rezervă criptată a monedei virtuale.
Plățile din rețeaua Bitcoin sunt procesate cu taxe foarte mici, având
comisioane variabile ce se pot referi la proprietatea de procesare a tranzacției
mult mai rapid față de celelalte, dar există și posibilitatea de a nu fi percepută nici
o taxă.
Poate provoca mai puține riscuri pentru comercianți, deoarece tranzacțiile
sunt ireversibile, sigure și nu conțin datele personale ale clientului. Acesta
reprezintă de asemenea și o metodă de protecție împotriva fraudei. Securitatea
este asigurată prin criptare si Back-up, cei ce utilizează acest tip de monedă
virtuală, au certitudinea că nu pot apărea plăți ascunse sau nedorite.
 5.2. Dezavantaje:

Dezavantajele monedelor virtuale îl reprezintă gradul redus de acceptare,

fiind un instrument de plată relativ nou, multe persoane nu au auzit încă de
această „monedă”. Firmele doresc să beneficieze de avantajele acestui tip de
monedă, dar faptul că axistă destul de puțini utilizatori le aduce firmelor răspunsul
dur că mai au de așteptat până vor reuși să se bucure de efectul de rețea.
Volatitatea, este un alt dezavantaj, în sensul că anumite evenimente sau
chiar activitățile anumitor firme pot avea o influență majoră asupra prețului care ar
putea produce o destabilizare a rețelei.
Moneda a fost criticată pentru caracterul său anonim și absența unor
reglementări, existând îngrijorări cu privire la posibila utilizare a acesteia pentru
finanțarea activităților teroriste sau a crimei organizate. 11
Avertizarea adresată consumatorilor cu privire la monedele virtuale, de
către Autoritatea Bancară Europeană (ABE), evidenţiază posibilele riscuri cu care
aceștia se pot confrunta atunci când cumpără, deţin sau tranzacţionează monede
virtuale precum Bitcoin. Se susține că, deși monedele virtuale continuă să țină
primele pagini ale ziarelor şi se bucură de o popularitate în creștere, consumatorul
trebuie să fie conștient de riscurile pe care le implică monedele virtuale, inclusiv
acela de a pierde banii.12

Dintre riscurile criptomonedelor regăsim:

- interdicția utilizării anumitor criptomonede în unele țări
- distribuția neuniformă a criptomonedei între primii utilizatori și cei actuali
- necesită un înalt nivel de securitate
- nu toți comercianții acceptă cripomoneda ca metodă de plată.
- utilizare redusă
- volatilitatea datorită faptului că moneda este în cantitate limitată, iar valoarea ei
este dată de cerere și ofertă
- ireversibilitatea tranzacțiilor, anularea fiind imposibilă

11
http://www.ziare.com/bani/moneda/bnr-avertizeaza-iata-riscurile-folosirii-bitcoin-sau-a-altor-monede-
virtuale-1352391
12

http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/bnr-monitorizeaza-platile-cu-moneda-virtuala-bce-considera-ca-prezinta-
mai-multe-riscuri-13968995

9
 6. Aspecte legale

Activitățile criminale legate de criptomonedă se centrează în general în jurul

furtului de capital, a utilizării agenților software (un program de calculator capabil
într-o anumită măsură să acționeze autonom) pentru minerit și a sponsorizării de
activități ilicite sau teroriste cu ajutorul criptomonedelor. Anumite țări consideră că
utilizarea acestora în activități de pariere (pariurile sportive sunt în general o
activitate de prezicere a rezultatelor sportive prin punerea unei mize pe eventualul
rezultat al unui eveniment sportiv) este ilegală, iar unele guverne încearcă să le
controleze pentru a diminua activitatea infracțională, pentru a proteja consumatorii
și pentru a avea un control asupra capitalului.

La sfârşitul anului trecut, China a interzis portalurilor de tranzacţionare a

bitcoin din ţară să mai efectueze schimburi. Banca Chinei a interzis totodată
băncilor să efectueze tranzacţii cu bitcoin, care nu are statut legal de monedă.
Banca centrală din Rusia a avertizat, că tranzacţiile cu bitcoin sunt speculative,
din cauza riscului mare ca moneda să piardă foarte mult din valoare într-un timp
scurt. În SUA, unde comunitatea bitcoin este mult mai dezvoltată decât cea din
Rusia, autorităţile investighează mai multe cazuri de activităţi ilegale comise
utilizând bitcoin. Măsura vizează în acelaşi timp spălarea de bani şi evaziunea
fiscală, ceea ce pune schimbul de devize virtuale sub directiva dată de UE
împotriva spălării banilor.
Un alt element important este introducerea unei definiţii legale a
criptomonedei: „… o reprezentare numerică a valorii care nu este eliberată de o
bancă centrală sau o autoritate publică şi nici nu este în mod necesar asimilată
unei monede fiduciare, dar este acceptată de persoane fizice şi juridice ca mijloc
de plată şi poate fi transferată, stocată sau schimbată pe cale electronică”. Acestă
definiţie a fost introdusă de toate statele membre UE în legislaţia împotriva
spălării de bani, începând cu 1 ianuarie 2017. 13
Statele membre UE vor fi obligate să ţină un registru central de informaţii
despre toţi cei care au conturi bancare şi de plăți, pentru ca autorităţile să aibă
acces mai uşor atunci când apar suspiciuni de activităţi ilegale. Uniunea
Europeană şi SUA au luat încă din aprilie 2015 măsuri în acest sens, anunţând în
comunicatul Comisiei Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic
şi Social şi al Comitetului Regiunilor că „programul EU – SUA de urmărire a
finanţării terorismului (TFTP) permite statelor membre să ceară o anchetă a
datelor financiare, când există suspiciuni rezonabile privind activităţi teroriste.
Până acum, TFTP a furnizat piste privind numeroşi suspecţi de terorism şi a
reţelelor lor de susţinere”.14

13
http://www.mlmnews.ro/uniunea-europeana-reglementeaza-criptomonedele/?p=10997
14
http://www.mlmnews.ro/uniunea-europeana-reglementeaza-criptomonedele/?p=10997
 Concluzie

Având în vedere aceste evoluții, nivelul beneficiilor oferite de criptomonede nu

pare să justifice riscurile asumate pe această piață, iar câștigurile pot fi realizate
doar printr-un noroc excepțional sau o strategie vizionară de portofoliu. Procesul
de due-diligence și conştientizarea riscului sunt așadar mai importante decât
oricând.

În România nu putem spune că lucrurile sunt în vreun fel diferite. După

efervescența care a cuprins investitorii, domeniul a intrat încet-încet într-un con de
umbră. Autoritățile nu s-au grăbit să reglementeze dar nici să interzică fenomenul,
așteptând luarea unei decizii la nivelul Uniunii Europene (decizie care se lasă încă
așteptată). În plus, din punct de vedere fiscal, problema criptomonedelor pare să
fie complet ignorată, autoritățile nearătându-se interesate în a oferi soluții celor
implicați în astfel de operațiuni. Pentru moment, lucrurile par înghețate. Investitorii
care au pariat pe domeniu de la început și care acum stau pe niște câștiguri
potențial semnificative nu au curajul de a face pasul către autorități și a solicita
clarificări. De cealaltă parte, fiscul nu poate solicita plata impozitului pe aceste
câștiguri atâta vreme cât criptomonedele nu sunt tansformate în bani reali care să
fie virați în conturile contribuabililor (persoane fizice sau juridice). Cei care au aflat
de domeniu mai târziu sunt, de asemenea, indeciși. În măsura în care lucrurile nu
par deloc transparente, riscurile se arată ca fiind foarte mari, iar fantoma
fenomenului Caritas din urmă cu peste două decenii încă mai bântuie. Așteptăm
așadar ca tehnologia blockchain, aflată în spatele acestui domeniu, să își
demonstreze potențialul uriaș. Abia atunci vom putea spune că începe cu
adevărat o nouă eră în economie, dominată de criptomonede.

11
 Blibliografie:

BNR, Poziția Băncii Naționale a României în legătură cu monedele virtuale,

www.bnr.ro

BNR, Comunicate de presă, www.bnr.ro

BNR, Instituții emitente de monedă electronică, www.bnr.ro

BNR, Pozițiile exprimate de către statele europene cu privire la monedele virtuale,

www.bnr.ro

Ștefănuț, L., Fenomenul Bitcoin explicat, digi24.ro

Bonneau, J., Miller, A., Clark, J., Narayanan, A., Kroll, J., A., Felten, E.,W., SoK:
Research Perspectives and Challenges for Bitcoin and Cryptocurrencies

http://www.mlmnews.ro/uniunea-europeana-reglementeaza-criptomonedele/?
p=1099

https://www.quora.com/What-is-virtual-currency-mining

https://ro.wikipedia.org/wiki/Criptografie

ttp://www.ziare.com/bani/moneda/bnr-avertizeaza-iata-riscurile-folosirii-bitcoin-
sau-a-altor-monede-virtuale-1352391

www.profit.ro