Impactul FinTech asupra sistemului financiar

Cuprins

Introducere .................................................................................................................................... 3

1.Scurt istoric al tehnologiei financiare ........................................................................................ 4

2.Definire FinTech ........................................................................................................................ 6

3.Tipuri de companii FinTech ....................................................................................................... 7

4.Impactul FinTech asupra sistemului financiar ......................................................................... 10

5.Evoluţii recente ale financial technology ................................................................................. 12

Concluzii ..................................................................................................................................... 15

Bibliografie ................................................................................................................................. 16
 Introducere

Începând cu anii 2000, ca urmare a dezvoltării rapide a tehnologiei informaţiei şi

comunicaţiilor şi a globalizării, interferenţa IT-ului cu sistemul financiar a început să fie din ce în ce
mai puternică. Folosirea tehnologiei moderne (în special a internetului) drept element central al
realizării unor acţiuni din domeniul financiar (plăţi, acordarea de împrumuturi) poate fi considerată o
descriere a ceea ce în literatura de specialitate poartă denumirea de FinTech – financial technology.
Adesea, termenul FinTech se referă la companii care activează în sectorul financiar şi
exploatează cu succes tehnologia pentru a oferi servicii mai flexibile, mai eficiente şi cu mai costuri
reduse decât ale instituţiilor financiare ,,obişnuite”: bănci, IFN-uri, procesatori de plăţi, etc.1 Un
exemplu de FinTech este PayPal, un operator al unui sistem de plăți on-line. PayPal poate fi considerat
un ,,veteran” al companiilor de acest tip, căci aceste companii au crescut ca număr şi ca importanţă abia
după criza financiară din 2008. În ultimul deceniu, sumele investite în start-up-urile din domeniul
financial technology au crescut considerabil.
Pe de altă parte, după cum observă şi Zavolokina et. al2, sintagma ,,FinTech” poate să denote
acele servicii financiare ce sunt puse la dispoziţie sau sunt înlesnite de tehnologia modernă, oferind
rapiditate, inovaţie şi securitate sporită. Dezvoltarea acestui domeniu poate fi considerată o ameninţare
– dacă instituţiile vizate nu se adaptează, sau o oportunitate – dacă acestea vor fructifica tot ceea ce
oferă FinTech.
În lucrarea de faţă vom stabili care sunt tehnologiile folosite, cum ajută acestea clienţii şi
instituţiile financiare, care sunt tipurile de companii FinTech şi prin ce se caracterizează, care este
impactul asupra sistemului financiar.

1
Gomber, P., et al., Digital Finance and FinTech: current research and future research directions, Journal of
Business Economics, vol 87, nr. 5, 2017, pp 537–580
2
Zavolokina, L., et. al., FinTech—what’s in a name?, Thirty Seventh International
Conference on Information Systems (ICIS 2016), Dublin, 2016, p. 3
 1.Scurt istoric al tehnologiei financiare

Conform lui Douglas Arner, prima menţionare a termenului ,,FinTech” are loc la începutul
anilor ’90 în proiectul Financial Services Technology Consortium (FSTC) al companiei americane
Citicorp (de fapt, denumirea iniţială a FSTC a fost Fintech)3. Tot acestea oferă şi o perspectivă mai
largă asupra a ceea ce înseamnă tehnologia financiară, considerând anul 1866 drept începuturile
(timide) ale FinTech.
Păstrând anul de referinţă de mai sus, putem prezenta un scurt istoric al tehnologiei financiare:
 în anul 1866 este finalizat primul cablul transatlantic de telegraf;
 în anul 1912, în SUA este dezvoltat sistemul FedWire Funds Service; în cadrul acestui
sistem tranzacţiile între cele 12 Reserve Banks erau realizate prin mesaje codificate
transmise prin telegraf;
 1920 - John Maynard Keynes publică cartea ,, The Economic Consequences of Power”
în care vorbeşte despre conexiunile dintre tehnologie şi finanţe - ,,Un londonez ar putea
comanda prin telefon, savurându-şi ceaiul în pat, diverse produse de pe tot Pământul, în
orice cantitate crede de cuviinţă şi ar putea în mod rezonabil să aştepte să primească
produsele direct acasă; acesta ar putea în acelaşi moment şi prin aceleaşi mijloace să-şi
investească averea în resursele naturale şi întreprinderile din orice colţ al lumii fără efort
sau probleme.”4;
 Diners Club lansează primul card de credit de uz general în 1950;
 în anul 1966 sunt instalate sisteme Telex în SUA, Canada, Marea Britanie, Germania,
Franţa (telexul poate fi considerat un fax primitiv);
 la 30 iunie 1975, banca englezească Barclays pune în funcţiune primul ATM (o versiune
mai simplistă, de tip ,,cash machine” a apărut în anul 1967 la aceiaşi bancă);
 1971 – NASDAQ (National Association of Securities Dealers Automated Quotations)
începe tranzacţionarea electronică a titlurilor financiare;
 în 1973, 273 de bănci din 15 ţări fondează The Society for Worldwide Interbank
Financial Telecommunication (SWIFT), care are rolul de a facilita tranzacţiile
internaţionale;

3
Arner, D., FinTech: Evolution and Regulation,
https://law.unimelb.edu.au/__data/assets/pdf_file/0011/1978256/D-Arner-FinTech-Evolution-Melbourne-June-2016.pdf,
2016, accesat la 03.12.2018
4
*** A brief timeline of fintech, http://www.theiyerreport.com/wp-content/uploads/2017/07/A-Brief-Timeline-of-
Fintech.pdf, 2017, accesat la 04.12.2018
  în 1981, Michael Bloomberg fondează compania IMS, ce va oferi firmelor de pe Wall
Street analize financiare şi date în timp real despre piaţă;
 1983/1985 unele bănci newyorkeze oferă clienţilor posibilitatea de realiza tranzacţii prin
intermediul liniei telefonice; servicii asemănătoare devin disponibile în Franţa şi Marea
Britanie;
 1995 – Wells Fargo (din SUA) a fost prima bancă care a oferit clienţilor un serviciu de
internet banking;
 în anul 1997, în Canada, apare prima bancă virtuală – ING Direct;
 1999 – creşterea numărului afacerilor online (,,Dot-com Bubble”);
 2008 – criza financiară din 2008 este considerată un reper important în evoluţia
FinTech; totodată, din anul 2008 încep să devină mai des întâlnite telefoanele
inteligente;
 2009 – apare prima versiune a criptomondei Bitcoin;
 2013 – Google introduce Google Wallet – un portofel electronic ce poate fi utilizat atât
online cât şi offline. Tehnologii similiare sunt Samsung Pay, Apple Pay, etc.

Această evoluţie delimitează 3 perioade principale în dezvoltarea tehnologiei financiare.

Tabelul nr. 1 Evoluţia Fintech
Data 1866-1967 1967-2008 2008-prezent
Era Fintech 1.0 Fintech 2.0 Fintech 3.0 Fintech 3.5
Localizare în ţările dezvoltate în ţările dezvoltate în ţările în economiile
dezvoltate emergente
Elemente cheie dezvoltarea digitalizarea, criza financiară
telecomunicaţiilor apariţia internetului
Sursa: Adaptare după Arner, D., op. cit., p. 7

În ultimii 4-5 s-a constat o dezvoltare substanţială a acestui domeniu, investiţiile crescând
considerabil, iar atenţia acordată de mediul academic acestui subiect a crescut, numărul articolelor care
dezbat acest subiect crescând din anul 20155. Creşterea numărului de utilizatori de smartphone şi
proliferarea internetului în ţările emergente pot fi consideraţi factori care influenţează inovaţia
financiară şi tehnologică. Un exemplu este succesul înregistrat de serviciul M-Pesa al celor de la
Vodafone în Kenya – 18 milioane de utilizatori.

5
Zavolokina, L., et. al., op. cit., p. 4
 2.Definire FinTech

După cum am amintit anterior, termenul FinTech are două accepţiuni: fie denotă companiile
inovatoare din domeniul financiar ce exploatează internetul şi tehnologia modernă, fie se referă la
tehnologiile avansate din sectorul financiar. În cele ce urmează vom face o prezentare a câteva definiţii
(sau încercări de definire) a acestei sintagme6:
 conform Ernst & Young, FinTech reprezintă tehnologia aplicată serviciilor financiare,
care are un impact semnificativ asupra vieţii noastre prin facilitarea plăţilor pentru
bunuri şi servicii sau prin furnizarea de infrastructură instituţiilor financiare;
 Accenture: companiile Fintech oferă tehnologie băncilor, pieţelor de capital,
procesatorilor de plăţi, oferă analize financiare;
 conform Deutsche Bank, FinTech reprezintă termenul care descrie digitalizarea
sectorului financiar;
 The Guardian, citând un reprezentant al Ernst & Young, descrie FinTech ca fiind
,,aplicarea tehnologiei în sfera serviciilor financiare pentru a crea noi modele de
business şi produse incluzive;
 conform KPMG, ,,în sens larg, FinTech se referă la utilizarea IT-ului în cadrul
serviciilor financiare, proliferarea internetului fiind un factor care determină reducerea
costurilor de intrare în această industrie”;
 conform The Times, companiile din sfera financial technology facilitează accesul la o
serie de servicii ce ajută utilizatorii să-şi gestioneze cheltuielile, să economisească, să
investească;
 Lee şi Kim7 notează faptul că Fintech include toate procesele tehnice de la îmbunătăţirea
softaware-ului financiar la dezvoltarea unor noi software care pot să modifice unele
aspecte ale serviciilor financiare; tehnologia financiară poate îmbunătăţească
performanţa serviciilor financiar şi poate să deschidă acest sector unui public mai larg.
Sumarizând, putem spune că FinTech, un portmanteau al finance şi technology, înglobează
toate tehnologiile ce sunt combinate cu serviciile financiare pentru a crea noi modele de business, noi
servicii şi pentru a reduce costurile serviciilor deja existente şi de a le oferi într-o nouă formă.

6
Zavolokina, L., et. al., op. cit., p. 6
7
Lee, T., Kim, H.-W., An Exploratory Study on Fintech Industry in Korea: Crowdfunding Case,
ICIET'2015,Thailanda, 2015, citat în Zavolokina, L., et. al., FinTech—what’s in a name?, Thirty Seventh International
Conference on Information Systems (ICIS 2016), Dublin, 2016, p. 7
 3.Tipuri de companii FinTech

Diferite companii din domeniul tehnologiei financiare se ocupă cu diverse activităţi (acordarea
de împrumuturi, procesarea de plăţi, consultanţă, etc). O taxonomie a acestora este oferită de Eickhoff
et al.8:
Tabelul nr. 2 Taxonomia modelelor de business al FinTech
(Arhe)Tip Tehnologia Avantajul Canalul de Clienţi Produsul/serviciul
dominantă oferit distribuţie oferit
Criptomonede Blockchain uşurinţă în API B2C schimb valutar
utilizarea (Application
Programming
Interface*)
Aplicaţie
Servicii de Sisteme de utilizare facilă Aplicaţie B2B servicii de plăţi
plăţi procesare a şi costuri
tranzacţiilor reduse
Intermediere Sisteme de intermediere, Fizic/Online B2B intermediere
pe pieţele procesare a securitate
financiare tranzacţiilor
Agregare de Sisteme de informaţii uşor Aplicaţie B2B, consolidarea şi
informaţii sprijinire a de utilizat B2C exploatarea
deciziilor informaţiilor
(DSS) financiare
Extragere de DSS o bună Aplicaţie B2B consolidarea şi
informaţii cunoaştere a exploatarea
elementelor informaţiilor
analizate financiare
Comunităţi Marketplace** transparenţă Online B2C împrumuturi
pentru
împrumuturi
Peer-to-Peer
Robo Advisor DSS informare Aplicaţie B2C
asistent personal
digital
Analiză DSS utilizare facilă Aplicaţie B2B consolidarea şi
financiară exploatarea
informaţiilor
financiare
Sursa: Adaptare după Eickhoff, M., et al., op. cit, p. 15

8
Eickhoff, M., et al., What do FinTechs actually do? A Taxonomy of FinTech Business Models, International
Conference on Information Systems 2017, p. 15
*API – în sens larg, API-urile sunt programe care permit dezvoltarea facilă a diferitelor aplicaţii.
** În contextul dat, termenul are semnificaţia de platformă online care facilitează întâlnirea ofertanţilor de capital
cu cei care au nevoie de finanţare.
 Dintr-o altă perspectivă, Business Insider oferă o clasificare diferită. Aceştia identifică opt
categorii de fintech-uri care îndeplinesc funcţii specifice în cadrul sistemului financiar. Cele opt sunt:
RegTechs, robo adviser, bănci digitale şi furnizori de software pentru bănci, procesatori de plăţi,
InsurTech, bitcoin şi blockchain, verificare identitate digitală şi ,,alternative finance”. Acestea se
caracterizează prin centrarea pe client, simplitate, scalabilitate, inovaţie, active reduse9.
Regtech. Ca şi fintech, regtech este un cuvânt telescopat (fr. portmanteau) creat prin alăturarea
cuvintelor regulation (reglementare) şi technology. Companiile ce activează în acest domeniu se ocupă
cu procesarea automată a documentelor clienţilor, cu analiza reglementărilor, se asigură că clienţii lor
respectă normele ce vizează sectorul financiar. La rândul lor, aceste firme se pot specializa pe anumite
nişe: gestionarea şi controlul informaţiilor personale, conformitate (en. compliance), monitorizarea
tranzacţiilor, managementul riscului (prin raportare la reglementări), raportări cu privire la
reglementari.10
Robo Adviser. Unele companii au creat veritabili asistenţi financiari virtuali. În general, un
robo-advisor este un serviciu online automat care furnizează utilizatorilor sfaturi de investiţii la costuri
reduse. După criza financiară din 2008, asistenţii financiari virtuali au devenit mai cunoscuţi, oferind
servicii ce în alte vremuri erau rezervate doar celor foarte bogaţi.11
Băncile digitale, denumite şi ,,direct banks”, nu au puncte de lucru fizice, iar întreaga
activitate se desfăşoară online. Se caracterizează prin niveluri înalte de automatizare şi costuri reduse.
Un exemplu elocvent este Revolut (este disponibilă şi în România), o bancă digitală ce oferă diverse
servicii, cum ar fi: asigurări de călătorie, transferuri de bani, posibilitatea de a cumpăra criptomonede,
schimb valutar, carduri fizice sau virtuale (poate fi folosit o singură dată, apoi este şters şi se generează
un alt card; acestea sporesc securitatea tranzacţiilor). Contul de Revolut se poate accesa prin
intermediul telefonului mobil sau al calculatorului. Pentru contul Standard, nu se percep taxe de
administrare cont.
Procesatori de plăţi. Ofera posibilitatea de a plăti online şi/sau offline cu costuri reduse şi în
condiţii de securitate. Exemple ar putea fi Paypal, Apple Pay, Samsung Pay,Venmo,
TransferWiser,VisaCheckout.

9
*** Ernst Young, UK FinTech On the cutting edge, https://www.ey.com/Publication/vwLUAssets/EY-UK-
FinTech-On-the-cutting-edge/%24FILE/EY-UK-FinTech-On-the-cutting-edge.pdf, 2015, accesat la 04.12.2018
10
*** RegTech Universe, https://www2.deloitte.com/lu/en/pages/technology/articles/regtech-companies-
compliance.html, 2018, accesat la 04.12.2018
11
Narayanan, A., As Robo Advisors Go Viral, Where Do Traditional Money Managers Go?,
https://www.investors.com/etfs-and-funds/etfs/fund-industry-wakens-from-slumber-to-take-on-digital-advice-upstarts/,
2016, accesat la 04.12.2018
 Insurtech. Companiile de Insurtech sunt acele organizaţii care oferă servicii de asigurări prin
intermediul tehnologiilor inovatoare şi a internetului. Termenul de insurtech (provenit din insurance –
asigurări şi technology - tehnologie) desemenează un fenomen ce cuprinde inovaţii ale unor companii
tradiţionale (companiile de asigurări obişnuite) sau netradiţionale (diferite start-up-uri) care exploatează
tehnologia informaţiei pentru a furniza soluţii specifice industriei asigurărilor.12 Avantajele pe care le
au aceste companii sunt13:
 exploatarea mai facilă a datelor pentru o mai bună evaluare a riscurilor şi a
despăgubirilor;
 folosirea datelor pentru rezolvarea mai rapidă a cererilor de despăgubire. De exemplu,
un Insurtech al companiei AXA – Fizzy, oferă o asigurare bazată pe tehnologia
blockchain pentru călătoriile cu avionul. Dacă un zbor este anulat, asiguratul este
despăgubit automat.
 completarea asigurărilor cu măsuri de prevenire, fapt ce reduce riscul ca evenimentele
asigurate să se producă;
 centrarea pe nevoile diverse ale clienţilor prin flexibilitatea ridicată (de exemplu,
perioade de asigurare flexibile, cum ar fi câteva ore sau o zi);
 adaptarea rapidă la schimbările ce intervin în industria asigurărilor;
 integrarea asigurărilor cu alte servicii pentru o mai bună retenţie a clienţilor.
Firmele ce activează în domeniul criptomonedelor – precum Ripple, Ethereum sau Coinbase, au
apărut relativ recent şi ca element central operaţiuni cu monede virtuale.
Alternative finance. Acest concept se referă la activităţi ce implică adesea un marketplace, un
spaţiu virtual în care se desfăşoară operaţiuni de împrumuturi între persoane fizice şi/sau juridice (peer-
to-peer lending sau P2P), strângerea de fonduri pentru începerea unei afaceri (crowdfunding) sau alte
activităţi ce se află în afara sistemului financiar tradiţional. Un exemplu de platformă P2P lending este
firma americană Prosper Funding. Clienţi pot folosi platforma fie pentru a se împrumuta, fie pentru a
pune la dispoziţie o sumă de bani pentru a fi împrumutată. Cei ce oferă sume de bani o pot face manual
(vor selecta cererile de împrumut prezente pe site) sau pot lăsa platforma să automatizeze acest proces.
Până în prezent, conform informaţiilor prezentate pe site14, Prosper a intermediat împrumuturi în
valoare de 13 miliarde de dolari acordate la circa 860.000 de clienţi.

12
Stoeckli, E., et al., Exploring characteristics and transformational capabilities of InsurTech innovations to
understand insurance value creation in a digital world, Electronic Markets, vol. 28, nr. 3, 2018, p. 3
13
Stoeckli, E., et al., op. cit., p. 9
14
https://www.prosper.com/
 4.Impactul FinTech asupra sistemului financiar

Influenţa FinTech asupra sistemului este una semnificativă şi se concretizează în diverse

ameninţări cât şi oportunităţi care pot schimba modul în care clienţii şi furnizorii de servicii financiare
îşi desfăşoară activităţile.
O ameninţare se concretizează asupra băncilor, mai precis asupra profitabilităţii acestora. În
prezenţa companiilor precum PayPal, Revolut sau a platformelor de împrumuturi P2P, clienţii existenţi
ai băncilor se vor orienta către acele companii care le vor satisface nevoile facil şi la costuri reduse,
companiile prezentate anterior excelând la aceste aspecte. Pe de altă parte, băncile pot profita de noile
tehnologii şi de deschiderea consumatorilor faţă de acestea creând noi servicii şi/sau reducând costurile
celor deja existente (de exemplu, al transferurilor internaţionale).
O caracteristică esenţială a multor Fintech-uri (şi, în acelaşi timp, o ironie) este aceea că pentru
a avea acces la serviciile oferite este necesar să avem un cont bancar (la o bancă tradiţională). Desigur,
sunt şi furnizori care oferă servicii a căror utilizare este posibilă fără a folosi un cont bancar. Un
exemplu grăitor este Paysafecard, o companie ce oferă servicii de plăţi fără a fi necesar ca clientul să
deţină un cont bancar şi chiar fără să-şi creeze vreun cont pe vreo platformă.
Mecanismul este simplu: clientul care doreşte să achite un produs sau (adesea) un serviciu prin
intermediul Paysafecard se va deplasa un punct de vânzare (în România sunt mii de astfel asemenea
puncte: în benzinării, supermarket-uri, chiar şi în magazinele de cartier prin intermediul diverselor
automate precum Qiwi, Paypoint, Zebrapay, şa), va alege o valoare a tichetului (25, 50, 100, 300 de
lei), va plăti suma aferentă şi i se va tipări un ticket cu un cod de 16 cifre ce poate fi folosit la diverşi
furnizori de servicii online (în special la achiziţia de jocuri, de monedă în jocuri, de credit pentru
diferite servicii de VoIP, etc). Utilizatorul nu plăteşte nici un comision în primele 12 luni de valabilitate
ale tichetului. Acest serviciu vizează persoanele nebancarizate, dar şi persoanele care doresc să achite
anumite servicii în condiţii de siguranţă şi anonimitate. Cazul de faţă este doar unul dintre multiple
situaţii în care FinTech-urile acaparează consumatori a căror nevoi nu sunt satisfăcute de instituţiile
financiare tradiţionale.
Tot din perspectiva ameninţărilor, trebuie spus că firmele din domeniul FinTech se
caracterizează prin flexibilitate, rapiditate şi scalabilitate. Instituţiile tradiţionale trebuie să să-şi
schimbe abordarea şi să fie mai atente la nevoile clienţilor dacă vor să concureze cu adevărat.
Noile companii din sfera tehnologiei financiare oferă atât servicii tradiţionale (de exemplu,
schimb valutar) sub o nouă formă, cât şi servicii şi produse bancare noi, precum împrumuturile P2P
transnaţionale, micro-împrumuturi, robo-advisors, etc. Toate acestea fac ca oferta instituţiilor
tradiţionale să devină învechită, neatractivă. Astfel, profitabilitatea acestora poate avea de suferit. 15
Un alt aspect este faptul că Fintech-urile ţintesc anumite segmente din sfera serviciilor
financiare. Unele se specializează în sisteme de plăţi (PayPal) şi oferă costuri semnificativ mai reduse
decât ale băncilor, alte se specializează doar pe împrumuturi (Prosper în SUA).Trebuie menţionat că un
sfert din companiile care activează în sectorul FinTech sunt procesatori de plăţi, datorită uşurinţei
implementării şi a marjelor ridicate de profit.16
Datorită costurilor reduse pentru serviciile oferite, FinTech-urile au înregistrat evoluţii
puternice în unele ţări emergente. Aplicaţia de plăţi M-Pesa a celor de la Vodafone este foarte populară
în Kenya, având 18 milioane de utilizatori (populaţia totală este de circa 50 de milioane). La un
moment dat, 43% din PIB-ul acestei ţări a trecut prin acest serviciu. În ţări precum China, FinTech-
urile reprezintă o alternativă mai ieftină decât instituţiile tradiţionale şi au un succes considerabil.17
O altă caracteristică este faptul ca FinTech-urile se adresează preponderent persoanelor fizice,
mai puţin firmelor. Motivul principal este uşurinţa oferirii de servicii utilizatorilor individuali.18 Pentru
a se adresa companiilor, Fintech-urile trebuie să aibă mai multe atuuri decât costuri reduse şi utilizare
facilă. Pentru a se adresa acestora au nevoie de know-how cât şi de investiţii considerabile pentru a
satisface cerinţele organizaţiilor moderne.
Pentru bănci, competiţia crescută din partea FinTech-urilor reprezintă o ameninţare. Dacă nu
acţionează pe filierea dezvoltării serviciilor din domeniul tehnologiei financiare, băncile riscă să piardă
între procente substanţiale din venituri. Totuşi, trebuie spus că băncile sunt bine poziţionate în sistemul
financiar şi ar putea să transforme oportunităţile oferite de noul context, dacă plasează inovaţia în
centrul eforturilor de dezvoltare.
Din perspectiva clienţilor, FinTech-urile aduc valoare prin uşurinţa utilizării, a rapidităţii şi prin
oferirea unei bune experienţe. În 2016, la nivel global, conform unui studiu al Capgemini 19, 63,1%
dintre clienţii băncilor foloseau produse/servicii oferite de Fintech-uri. Rata de penetrare a acestora este
mai mare în economiile emergente: în America Latină 77,4% dintre clienţii băncilor foloseau serviciile

15
Drummer, D., et. al., FinTech – Challenges and Opportunities, McKinsey&Company,
https://mobileservices.mckinsey.com/~/media/McKinsey/Industries/Financial%20Services/Our%20Insights/FinTech%20Ch
allenges%20and%20Opportunities/FinTechChallenges%20and%20Opportunities.ashx, 2016, accesat la 04.12.2018
16
Drummer, D., et. al.,op. cit.
17
Arner, D., FinTech: Evolution and Regulation,
https://law.unimelb.edu.au/__data/assets/pdf_file/0011/1978256/D-Arner-FinTech-Evolution-Melbourne-June-2016.pdf,
2016, accesat la 03.12.2018
18
Drummer, D., et. al.,op. cit.
19
Omarini, A., The Digital Transformation in Banking and The Role of FinTechs in the New Financial
Intermediation Scenario, International Journal Finance, Economics and Trade,vol. 1, nr. 1-6, p. 3
fintech, în Orientul Mijlociu - 68,9%, în Africa – 63,3%. Aceste procente sunt explicate prin faptul că
în ţările în dezvoltare, clienţii găsesc în aceste companii posibilitatea de a realiza tranzacţii financiare
facil şi la costuri mici. Tot în acelaşi raport este evidenţiat faptul că tinerii sunt mai predispuşi să
apeleze la serviciile Fintech-urilor.
Sumarizând, putem spune că organizaţiile ce activează în industria FinTech par a avea un viitor
prosper, iar instituţiile financiare tradiţionale au de recuperat teren. În ceea ce priveşte consumatorii,
viitorul sună bine, căci concurenţa şi inovaţia oferă cetăţeanului obişnuit mai multe opţiuni în domeniul
finanţelor.

5.Evoluţii recente ale financial technology

După criza din anul 2018, numărul şi dimensiunile companiilor din domeniul FinTech au
crescut foarte mult. Rapoartele diverselor companii ne arată că interesul investitorilor către acest
domeniu este în ascensiune. În ultimul deceniu, investiţiile în FinTech-uri au crescut exponenţial.
Graficul de mai jos prezintă evoluţia acestor investiţii în perioada 2008-2014.
Figura nr. 1 Evoluţie investiţii FinTech 2008-2014

Sursa: Prelucrare după Fernandez, M., Fintech investment and the emergence of debt in
startups, https://medium.com/b-capital-group/fintech-investment-and-the-emergence-of-debt-in-
startups-5fb55ebccd5f
 În graficul anterior se poate observa că SUA domină sectorul tehnologiei financiare, sumele
investite fiind considerabil mai mari decât în restul ţărilor. Anul 2014 marchează un volum ridicat al
investiţiilor, trendul continuând şi în anii următorii (după cum se poate observa în graficul următor).
Totodată, numărul tranzacţiilor (achiziţii, fuzionări) a înregistrat o creştere. Graficul următor prezintă
evoluţia investiţiilor în perioada 2012 - Q2 2018.
Figura nr. 2 Evoluţie investiţii FinTech 2012-Q2 2018

Sursa: Adaptare după ***Pulse of Fintech 2018, Global analysis of investment in fintech, KPMG
International, https://assets.kpmg.com/content/dam/kpmg/xx/pdf/2018/07/h1-2018-pulse-of-
fintech.pdf, 2018

În graficul de mai sus observăm tendinţa de creştere a numărului tranzacţiilor în domeniul

FinTech, cât şi a valorii totale a acestora. Anul 2018 pare a fi unul în care volumul investiţiilor va lua
amploare.
O altă perspectivă asupra acestui domeniu ne oferă numărul de companii existente în fiecare ţară. În
tabelul de mai jos este prezentat un top al primelor 20 de ţări după numărul de FinTech-uri.
 Tabelul nr. 3 Clasament ţări după numărul de FinTech-uri
Poziţie Ţara Număr de Fintech-uri
1 SUA 3904
2 UK 695
3 India 262
4 Canada 247
5 China 160
6 Australia 154
7 Singapore 139
8 Germania 135
9 Franţa 132
10 Brazilia 79
11 Olanda 75
12 Spania 70
13 Israel 66
14 Hong Kong 63
15 Suedia 63
16 Rusia 62
17 Africa de Sud 60
18 Mexic 56
19 Elveţia 55
20 Irlanda 40
Sursa: Adaptare după Haddad, C., Hornuf, L., The emergence of the global fintech market: economic
and technological determinants, Small Business Economics, 2018, p. 17

Se observă, din nou, poziţia dominantă a SUA. Factorii care au determinat această dezvoltare pot
fi: dezvoltarea economică, răspândirea ridicată a internetului, o piaţă de capital puternic dezvoltată.
În ceea ce priveşte adoptarea tehnologiei financiare de către utilizatori, un studiu20 efectuat de
Ernst&Young în 2017 pe un eşantion de 22.000 de persoane din 20 de ţări ne relevă câteva aspecte:
 rata adoptării tehnologiilor financiare la nivel global este de 33%, în comparaţie cu 16% în
2015;
 46% este rata medie de adopţie a FinTech în ţările emergente;
 50% dintre cei intervievaţi folosesc servicii de transfer de bani şi procesare plăţi oferite de
Fintech-uri;
 13% dintre respondenţi folosesc cinci sau mai multe service din sfera financial technology;
 în China, 69% dintre respondenţi folosesc serviciile oferite de Fintech-uri; în India, circa 50%.

20
*** EY FinTech Adoption Index 2017, https://www.ey.com/Publication/vwLUAssets/ey-fintech-adoption-
index-2017/$FILE/ey-fintech-adoption-index-2017.pdf, 2017, accesat la 05.12.2018
 Concluzii

Dezvoltarea FinTech din ultimul deceniu este rezultatul a doi factori esenţiali: reconfigurarea
perspectivei asupra sistemului financiar după criza din 2008 şi dezvoltările care au avut loc în domeniul
IT&C în ceea ce priveşte costurile, performanţa şi accesul la tehnologie. Ţările care dau tonul în
industria FinTech sunt cele dezvoltate (în special SUA, Marea Britanie şi ţările din Europa de Vest),
însă gradul de adoptare a serviciilor FinTech-urilor este mai mare în ţările emergente, cum ar fi China
sau India, ca urmare a costurilor reduse şi dezvoltării rapide a tehnologiilor mobile. În ţările dezvoltate,
sistemele financiare sunt mai aşezate, populaţia satisfăcându-şi necesităţile financiare prin intermediul
instituţiilor tradiţionale.
Creşterea rapidă a acestui domeniu poate constitui atât o ameninţare pentru instituţiile
financiare ,,clasice” – dacă nu se adaptează, fie o oportunitate, dacă reuşesc să acapareze noi clienţi şi
să-i păstreze pe cei vechi oferindu-le servicii cu costuri reduse, flexibile şi uşor de folosit (aşa cum
oferă FinTech-urile).
În rândul clienţilor, de-a lungul anilor, a crescut apetitul pentru servicii financiare noi, fie că
este vorba de platforme de împrumuturi P2P sau de servicii de plăţi. Motivele care stau la baza acestui
fenomen sunt creşterea numărului de utilizatori ai internetului şi al telefonului mobil la nivel global,
dezvoltarea unor ţări din Africa (de exemplu, Kenya) sau Asia (de exemplu, India), nevoia de
schimbare în sistemul financiar unde, până la apariţia FinTech-urilor, posibilităţile de intrare pe piaţă
erau limitate, în special din cauza costurilor. Dezvoltarea IT-ului combinată cu deschiderea oamenilor
către acest domeniu a facilitat apariţia FinTech-urilor.
Per ansamblu, impactul tehnologiei financiare (FinTech) asupra consumatorilor şi asupra
sistemului financiar este unul pozitiv, generând inovaţie, competiţie – elemente ce au efecte benefice
atât asupra sănătăţii sistemului financiar, cât şi asupra cetăţeanului obişnuit, care are în prezent mai
multe opţiuni în ceea ce priveşte finanţele proprii.
 Bibliografie

1. *** A brief timeline of fintech, http://www.theiyerreport.com/wp-

content/uploads/2017/07/A-Brief-Timeline-of-Fintech.pdf, 2017
2. *** Ernst&Young, UK FinTech On the cutting edge,
https://www.ey.com/Publication/vwLUAssets/EY-UK-FinTech-On-the-cutting-
edge/%24FILE/EY-UK-FinTech-On-the-cutting-edge.pdf, 2015
3. *** EY FinTech Adoption Index 2017, https://www.ey.com/Publication/vwLUAssets/ey-
fintech-adoption-index-2017/$FILE/ey-fintech-adoption-index-2017.pdf, 2017, accesat la
05.12.2018
4. *** RegTech Universe, https://www2.deloitte.com/lu/en/pages/technology/articles/regtech-
companies-compliance.html, 2018, accesat la 04.12.2018
5. ***Pulse of Fintech 2018, Global analysis of investment in fintech, KPMG International,
2018
6. Arner, D., FinTech: Evolution and Regulation,
https://law.unimelb.edu.au/__data/assets/pdf_file/0011/1978256/D-Arner-FinTech-
Evolution-Melbourne-June-2016.pdf, 2016, accesat la 03.12.2018
7. Drummer, D., et. al., FinTech – Challenges and Opportunities, McKinsey&Company,
https://mobileservices.mckinsey.com/~/media/McKinsey/Industries/Financial%20Services/
Our%20Insights/FinTech%20Challenges%20and%20Opportunities/FinTechChallenges%20
and%20Opportunities.ashx, 2016,
8. Eickhoff, M., et al., What do FinTechs actually do? A Taxonomy of FinTech Business
Models, International Conference on Information Systems, 2017
9. Fernandez, M., Fintech investment and the emergence of debt in startups,
https://medium.com/b-capital-group/fintech-investment-and-the-emergence-of-debt-in-
startups-5fb55ebccd5f
10. Gomber, P., et al., Digital Finance and FinTech: current research and future research
directions, Journal of Business Economics, vol. 87, nr. 5, 2017
11. Narayanan, A., As Robo Advisors Go Viral, Where Do Traditional Money Managers Go?,
https://www.investors.com/etfs-and-funds/etfs/fund-industry-wakens-from-slumber-to-take-
on-digital-advice-upstarts/, 2016, accesat la 04.12.2018
12. Omarini, A., The Digital Transformation in Banking and The Role of FinTechs in the New
Financial Intermediation Scenario, International Journal Finance, Economics and Trade,vol.
1, nr. 1-6
13. Stoeckli, E., et al., Exploring characteristics and transformational capabilities of InsurTech
innovations to understand insurance value creation in a digital world, Electronic Markets,
vol. 28, nr. 3, 2018
14. Zavolokina, L., et. al., FinTech—what’s in a name?, Thirty Seventh International
Conference on Information Systems (ICIS 2016), Dublin, 2016