Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. Istoric
Putem vorbi în ziua de astăzi de moneda electronică datorită celebrului cercetător al
sistemelor criptografice, și anume David Chaum. Acesta este fandatorul firmei DigiCash Co. din
Olanda, companie care a dezvoltat sistemul electronic de plăți, în jurul anilor ’90. Acest sistem s-
a bazat pe așa numitele semnături oarbe, care realizau o legătură între retragerile și tranzacțiile
efectuate, ce puteau avea loc între vânzător și cumpărător, cu condiția ca ambii să aibă cont la
aceeasi bancă. Sistemul de monede electronice a reprezentat prima soluție software pentru plățile
realizate pe cale electronică.
În anul 1998, Wei Dai a enunțat conceptual numit “cripto-valută” reprezentând o nouă
formă de bani, ce utilizează criptografia pentru a controla emiterea și tranzacționarea acestora, fără
implicarea unei autorităi centrale. Primele detalii și implementarea acestui concept, s-a realizat în
anul 2009 de Satoshi Nakamoto, Bitcoin fiind considerate prima monedă virtuală.
Conceptul de monedă virtuală (moneda electronică descentralizată) semnifică
reprezentarea digitală a unei valori, nereglementată dar care este pusă în circulație, atât la nivel
European, cât și la nivel mondial, putând fi comercializată, depozitată de un server, transferată, de
către persoane fizice sau juridice, cu ajutorul dispozitivelor electronice. Statutul monedelor
descentralizate nu este unul legal, deoarece nu funcționează pe principiul unor reglementări
oficiale, dar din punct de vedere teoretic este posibil ca acest tip de instrument de plată sa fie
declarat legal în viitor. Însă, acest lucru nu va putea fi posibil de realizat în Statele U.E. din simplul
fapt că reglementarea unei astfel de monede ar conduce la modificarea Tratatului privind
Funcționarea Uniunii Europene (TFEU).
Deși există asemănări între moneda virtuală și cea electronică, cele două noțiuni sunt
diferite. Moneda electronică este reglementată și reprezintă o creanță asupra emitentului
(autoritate publică sau banca centrală) fiind tot odată acceptată drept mijloc de schimb și de către
alte entități. Acest instrument de plată se utilizează atât în lumea digitală prin intermediul
internetului, folosind un computer sau un telefon mobil, cât și în lumea fizică, prin utilizarea unui
card introdus într-un terminal sau cu ajutorul tehnologiei wireless.
Un lucru important de menționat este faptul că atât moneda electronică cât și cea virtuală
(datorită faptului că poate avea o formă fizică, de ex, putând fi tipărită pe hartie sau gravată pe
metal) îndeplinesc aceleași funcții ca și banii fizici, și anume: pot fi utilizate în compararea de
bunuri și servicii, sunt transferabile de la o personă la alta și, nu în cele din urmă, pot fi un mijloc
de prezervare a valorii. Privite din punct de vedere calitativ, cele două tipuri de monedă nu
îndeplinesc concomitent și în aceeași masură toate funcțiile banilor.
2. Analiza SWOT
Avantaje:
Dezavantaje:
Moneda a fost criticată pentru caracterul său anonim și absența unor reglementări,
existând îngrijorări cu privire la posibila utilizare a acesteia pentru finanțarea activităților teroriste
sau a crimei organizate. 1
1 http://www.ziare.com/bani/moneda/bnr-avertizeaza-iata-riscurile-folosirii-bitcoin-sau-a-altor-monede-virtuale-
1352391
2 http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/bnr-monitorizeaza-platile-cu-moneda-virtuala-bce-considera-ca-prezinta-
mai-multe-riscuri-13968995
❖ nu toți comercianții acceptă cripomoneda ca metodă de plată.
❖ utilizare redusă
❖ volatilitatea datorită faptului că moneda este în cantitate limitată, iar valoarea ei este dată
de cerere și ofertă
❖ ireversibilitatea tranzacțiilor, anularea fiind imposibilă
Oportunitati:
– independența fața de o autoritate centrală
Criptomonedele sunt visul oricărui liberal. Deoarece nu există o autoritate centrală, piața se
echilibrează automat și evoluează natural.
– tranzacții internaționale foarte rapide
Companiile încep să vadă valoarea în utilizarea criptomonedelor pentru tranzacțiile
internaționale, în special atunci când tranzacțiile trebuie să aibă loc rapid. Bitcoin este poziționat
pentru a rezolva această problemă datorită vitezei și ușurinței tranzacției în sistemul peer-to-peer.
– stocare de valoare, similaritate cu aurul
Una dintre cele mai mari oportunități ale Bitcoin este aceea că poate acționa și ca un fel de
marfă, similar aurului. Valoarea aurului înregistrează creșteri considerabile ori de câte ori un
eveniment amenință echilibrul pieței mondiale.
Riscuri:
– riscuri de securitate
Odată cu creșterea valorii Bitcoin, au existat și cei care au profitat de tehnologia avansată pentru
a compromite gestionarea de criptomonede. De la platforme exchange atacate, până la furturi din
portofele individuale, incidentele au devenit destul de numeroase.
Acesta este din păcate unul dintre dezavantajele oricărui sistem digital. Este necesar ca atât
utilizatorii cât și companiile să implementeze măsuri de securitate eficiente.
– scalabilitate redusă
Cu toate că tehnologia evoluează permanent, Bitcoin nu are în prezent capacitatea de a prelucra
un număr foarte mare de tranzacții. Proiecte noi precum rețeaua Lightning, care permite
prelucrarea de micro-plăți, sunt abia la început. Este necesar ca dezvoltatorii să dedice mult timp
și efort pentru a remedia această situație.
– statutul legal neclar
Pentru piața cripto în ansamblu există amenințări din partea autorităților de reglementare. La fel
cum internetul este cenzurat în anumite părți ale lumii, criptomonedele se confrunta cu presiuni
de reglementare acolo unde amenință monedele și guvernele locale. China, de exemplu,
a încercat să interzică activitatea legată de criptomonede cu un succes limitat. Acest lucru nu
înseamnă că pot fi oprite sau controlate, dar pot provoca piedici în relaționarea cu sistemele
bancare tradiționale.
– volatilitate crescută
Este știut faptul ca prețul Bitcoin poate fluctua dramatic, aparent fără motive justificate. Acest
lucru face ca Bitcoin să fie considerat un activ cu un coeficient de risc ridicat în comparație cu
activele clasice.
1.Bitcoin:
Capitalizare de piata: $67,295,314,998
Pret: $3,855.87
Volum(24h): $4,913,188,747
Numarul de monede disponibile pe piata: 17,452,675 BTC
2.Ripple:
Capitalizare de piata: $14,932,204,008
Pret: $0.366038
Volum(24h): $545,546,778
3.Ethereum:
Capitalizare de piata: $14,357,881,609
Pret: $137.93
Volum(24h): $3,045,549,646
Numarul de monede disponibile pe piata: 104,095,713 ETH
4.Bitcoin Cash:
Capitalizare de piata: $2,850,086,388
Pret: $162.50
Volum(24h): $301,963,792
5.EOS:
Pret: $2.64
Volum(24h): $731,115,718
6.Stellar:
Pret: $0.117931
Volum(24h): $87,861,762
Pret: $31.94
Volum(24): $426,786,535
8.Tether:
Pret: $1.03
Volum(24h): $4,210,337,623
9.Bitcoin Sv:
Pret: $89.31
Volum(24h): $66,162,455
10.TRON
Capitalizare de piata: $1,340,358,188
Pret: $0.020116
Volum(24h): $84,989,573
Volatilitatea
• volatilitatea monedei digitale se datorează faptului că moneda este în cantitate limitată,
iar valoarea ei este dată de cerere și ofertă
• valoarea ei crește și scade în funcție de evenimentele care se petrec – de exemplu, atunci
când s-a cumpărat prima pizza care a ajuns la 11 milioane de dolari, prețul a crescut
• prețul unei monede se va stabiliza atunci când majoritatea firmelor vor începe să vadă
moneda digitală ca pe ceva obișnuit, cum e acum de exemplu: cash sau card
Dezvoltarea
• acest sistem este în continuă dezvoltare – apar constant tipuri de monede noi menite să
aducă îmbunătățiri sistemului, să îl facă și mai accesibil. De aceea, marile companii investesc
milioane de dolari în dezvoltarea și îmbunătățirea sistemului care stă la baza criptomonedei:
blockchain-ul
• deși sunt câțiva ani de când au apărut, monedele digitale sunt încă la început de drum și
mai este mult de muncă până ca oamenii să conștientizeze pe deplin oportunitatea pe care acestea
le oferă
Principala problemă în România este că monedele cripto nu sunt recunoscute legal astfel încât
să poată fi încadrate într-o anumită categorie de venituri. Dacă este o monedă în accepţiunea
fiscală, atunci profitul obţinut în urma tranzacţiilor este taxat ca orice investiţie pe piaţa de
capital. Caz în care pierderile suferite ar trebui să fie deductibile. Dar Bitcoin sau altă
criptomonedă nu sunt recunoscute drept valute; Banca Naţională a României a dat un
comunicat prin care recomandă băncilor să nu considere cripto monede reale.
Dacă nu este o monedă, atunci tranzacţiile ar putea fi taxate cu TVA si impozitate ca „alte
venituri“, inclusiv contribuţiile sociale dacă veniturile depăşesc 22.800 lei. Iar la „alte
venituri“ pierderile nu mai sunt deductibile. Mai există şi cazul în care criptomoneda este
dobândită ca urmare a minării; teoretic, veniturile ar putea intra în patrimoniul personal, care
au modalitate de taxare diferită de celelalte.
Cert este că avem nevoie de reglementare din partea BNR şi a Autorităţii de Supraveghere
Financiară pentru a putea înregistra legal aceste venituri.
B.Construirea unnei retele complexe a monedelor virtuale intre Romania si tara
aleasa.
Aproape toţi românii (97%) sunt fie familiarizați (58%), fie au auzit (39%) despre conceptul de
criptomonede, în timp ce 9% din total, reprezentând unul din zece români, dețin o monedă
digitală, relevă datele unei cercetări recente realizată pentru Luno, platformă globală care permite
tranzacţionarea de criptomonede.
Mai mult decât atât, două treimi dintre respondenţii familiarizați cu criptomonedele, dar care nu
dețin în prezent una, respectiv 33% din totalul respondenților, au declarat că sunt interesați să
cumpere criptomonede în viitor.
Rugaţi să precizeze monedele digitale pe care le dețin, 72% dintre respondenți au menționat
Bitcoin și / sau Ethereum (29%) și Ripple (14%).
De ce cumpără românii criptomonede? Proprietarii lor spun că sunt o investiție (68%) sau un
instrument de plată online (23%). Un număr mai mic de respondenți folosesc criptomonedele
pentru a transfera bani familiei sau prietenilor (7%).
În plus, 63% dintre respondenți admit că le-ar plăcea să plătească cu monede digitale în
magazine, dacă ar fi disponibilă o astfel de opţiune.
Jumătate dintre români, care știu ce sunt criptomonedele, le consideră o investiție profitabilă, în
timp ce un sfert dintre ei admit că sunt dificil de folosit.
Cum pot criptomonedele câștiga încrederea românilor? Potrivit respondenţilor, ar trebui abordate
următoarele aspecte: reducerea riscului de pierdere a banilor prin prevenirea atacurilor hackerilor
(45%), existența unui furnizor de încredere (35%), o volatilitate scăzută a valorii
criptomonedelor (34%) și o poziție clară a guvernului şi a instituţiilor financiare privind
legalitatea acestora (21%).
Lipsa informării este un alt factor care îi împiedică pe români să cumpere criptomonede. 38%
dintre cei care știu ce sunt acestea spun că știu suficient pentru a le comercializa în siguranță,
21% au optat pentru alte variante de răspuns, în timp ce 40% nu sunt siguri de răspuns.
Respondenții se educă de obicei cu privire valutele digitale în social media (56%), în presa şi
portalurile specializate (38%). Familia și prietenii sunt, de asemenea, o sursă populară de
informații despre acest subiect (34%), în timp ce 23% au menționat campaniile sociale.
Cercetarea a fost realizată în iunie 2018 de catre Norstat pentru Luno. Metodologia a constat în
interviuri online individuale în panelul Norstat (CAWI). Eşantionul a fost de 1.026 persoane,
români, cu vârsta de peste 18 ani, din care: femei – 50,3%, bărbaţi 49,7%; grupuri de varstă de la
18 la 54 ani, utilizatori de internet.
Banca germană Postbank a realizat un studiu statistic în urma căruia a rezultat că 29% dintre
germani sunt interesați să investească în criptomonede pentru a obține venituri suplimentare.
Când vine vorba despre elementele care fac monedele digitale atrăgătoare, răspunsurile au
relevat că principalul aspect de interes al criptomonedelor pentru femei (60%dintre cele
chestionate față de 51% dintre bărbați) este ”independența față de sistemele financiare clasice”,
în timp ce pentru bărbați (56% față de 26% femei) o reprezintă posibilitatea de a obține profituri
foarte mari. Anonimitatea oferită de criptomonede este pe locul trei ca motiv de atracție, cu o
treime dintre respondenți.
În ce privește categoriile de vârstă, criptomonedele sunt populare mai ales pentru cei de 18-34 de
ani – 46% dintre aceștia sunt interesați să investească, iar 6% au făcut-o deja din acestă categorie
de vârstă. 14% dintre tinerii din categoria 18-34 planifică să investească pe piața cripto în
următoarele 12 luni.
Dr. Thomas Mangel, directorului departamentului digital al Postbak a afirmat într-o declarație de
presă ce însoțește rezultatele sondajului că evoluția negativă a prețurilor criptomonedelor de la
începutul acestui an nu a afectat interesul pentru criptomonede ale germanilor. În opinia sa, acest
fapt se datorează lipsei de educație în ce privește oportunitățile investiționale și a riscurilor
asumate pe piața cripto, generate de volatiliatea acesteia.
Hesse și Saxonia, două state din Germania, au realizat recent un sondaj comun cu peste 1000 de
cetățeni în legatura cu sentimentele lor față de Bitcoin și alte criptomonede. Rezultatele
sondajului probabil nu surprind pe nimeni: persoanele mai tinere sunt mai receptive la ideea de
Bitcoin și alte cripto, 28% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 18-29 ani spunând că
achiziționarea lor este o chestiune de saptamani, maxim luni.
Studiul nu a vizat un anumit grup de persoane, cum ar fi cele care sunt „tech savvy”, unde rata
persoanelor favorabile ideii ar fi putut fi diferită. Persoanele cu vârste între 30 și 39 de ani au
considerat ca investiția în cripto este si ,,riscanta,, dar aduce si beneficii, intr-un procent de peste
50%.
Un sondaj realizat de Centrul German pentru Consumatori arată un interes tot mai mare în cripto,
mai mult de un sfert dintre tinerii germani spunând că sunt dispuși să investească în
criptomonede.
Din nou, însă, sondajul evidențiază o ambiguitate continuă în percepția publică a cripto și
utilitatea tehnologiei blockchain. Persoanele demografice mai vechi continuă să perceapă cripto
investițiile ca prea „riscante”, cu puțin peste 60% in segmentul de varsta 39 -45 de ani.
Între timp, rentabilitatea este încă un stimulent de conducere pentru tinerii care doresc să se
implice în criptocurrency, după cum citează aproximativ un sfert dintre cei interesați să
investească. Cred că este clar că persoanele abilitate trebuie să munceasca mai mult pentru a
educa oamenii despre potențialul masiv oferit de tehnologia de tip blockchain.
In comparatie cu Romania, Germania este o tara mult mai informata in privinta criptomonedelor,
insa sunt mult mai reticienti in privinta investitiei in monedele virtuale. O posibila cauza a
acestui fapt poate fi datorat educatiei in domeniul financiar, care este mult mai prezenta in
cultura nemteasca. Diferenta este ca persoanele din Germania, cand aleg sa investeasca, aloca o
suma mai mare fata de investitorul roman.