Universitatea Tehnică a Moldovei

Facultatea Inginerie Economică și Bussines

Catedra EMC

Referat

Tema: Banii digitali

Chișinău 2017
 Cuprins
Introducere

1. Teoria banilor.....................................................................................................................4
1.1.Banii, esență, geneză și evoluție...................................................................................4
2. Ce sunt monedele digitale ? ........................................................................................5
2.1. 5 Apariția banilor digitali..............................................................................................5
2.1.1. Cum se obține moneda digitală?..........................................................................5
2.1.2. Apariția primei monede digitale...........................................................................5
2.1.3. Ce este oferta inițială de monede?........................................................................6
2.1.4. Unde pot fi cumpărați banii digitali ?...................................................................6
2.1.5. Tiluri de monezi digitale.......................................................................................6
2.1.6. BITCOIN sau OneCoin………………………………………………………………6
2.1.7. Ethereum……………………………………………………………………………..7
2.2. 2.2 Facilități oferite de monedele digitale......................................................................7
2.3. De ce este bine să deținem monede digitale ?................................................................7
2.4. Care este pericolul eliminării totale a banilor de hârtie?.................................................7

3. Cncluzie..................................................................................................................................8

Bibliografie

2
 INTRODUCERE

Sfârşitul banilor cash ar putea fi mai apropiat decât credem, iar trecerea la moneda digitală nu mai
este considerată o ficţiune. Bănci centrale, comerciale şi economişti de marcă propun interzicerea
tranzacţiilor cash, în principal pentru a se accelera creşterea economică.
După ce au fost utilizaţi timp de patru milenii, banii sub forma monedelor şi a hârtiilor de valoare
au ajuns să fie percepuţi ca fiind sursă de infecţii, perisabili, greu de utilizat şi costisitori. Într-un cuvânt,
depăşiţi în fața modernelor carduri de plastic și ale tranzacțiilor electronice.
Sesizând cererea de pe piaţă pentru alternativa la banii clasici, întreprinzătorii au lansat zeci de
valute digitale în ultimii ani, dintre care bitcoin a reuşit să se impună cel mai bine în plăţile digitale. De
remarcat că în 2015, bitcoin-ul a fost singura valută care s-a apreciat în raport cu dolarul. Acum, bănci
centrale ca cele din Ecuador, Filipine, Marea Britanie şi Canada cochetează cu ideea trecerii la bani
virtuali.
În teorie, moneda digitală va combina inventivitatea utilizarii monedelor virtuale private cu
stabilitatea şi garanţia oferită de emisiunile monetare supervizate de către guvernele naţionale. Valuta
viitorului ar fi deci o combinaţie între moneda actuală, care este emisă de o bancă şi cea electronică,
virtuală, ca bitcoin de exemplu, care este este generată într-o reţea de computere, nesupravegheată de vreo
autoritate monetară, împrumutând de la fiecare dintre cele două modele cele mai bune caracteristici.
Problema principală a adoptării monedei exclusiv electronică la nivel global ţine însă de
sincronizarea politicilor monetare între marile blocuri comerciale. De exemplu, dacă SUA ar interzice
circulaţia dolarilor de hârtie şi zona euro ar fi obligată să ia aceeaşi măsură cu propria monedă. În caz
contrar, ar creşte foarte mult cererea de euro, ceea ce ar destabiliza Banca Centrală Europeană. Şi acesta
este doar unul dintre efectele secundare, cu o amploare greu de prevăzut, care ar putea să apară.
Dacă ar fi concepută corect, o monedă digitală ar putea să se transfere cu uşurinţă între reţele de
plată, altfel incompatibile, ceea ce ar face ca tranzacţiile să fie rapide şi ieftine. Ar reprezenta un ajutor
pentru cei săraci, care ar putea achita facturi şi să primească bani on-line, fără să aibă cont la bancă. În
plus ar facilita remitenţele, eliminând necesitatea ca banii să fie ridicaţi de la un ghişeu.
Monedele şi bancnotele au ajuns să mai reprezinte doar 10% din totalul numerarului aflat în
circulaţie în SUA şi în zona euro. Incluzând aici şi depozitele şi conturile bancare la vedere. Putem
presupune că scopul acestei politici este de a reduce acest procentaj la zero. Cu alte cuvinte eliminarea
plăţilor cash.
Trecerea la mijloacele de plată exclusiv electronice au atât avantaje cât şi dezavantaje.

3
 1. TEORIA BANILOR
1.1 Banii, esență, geneză și evoluție. Bancotele și monedele reprezintă bani, la fel ca și soldul
unui cont bancar. Ce reprezintă, de fapt, banii? Cum sunt produși banii și care este rolul lor?
Înţelegerea conceptului de bani, a funcţiilor şi formelor sale şi a mutaţiilor pe care le-au dobîndit
acestea impune analiza complexului proces de desfăşurare istorică a economiei marfară-băneşti. Apariția
banilor a însemnat o mare descoperire în istoria umană, care poate fi comparată cu apariția limbajului.
Banii servesc ca mijlocitori în relațiile dintre oameni, la fel cum limba servește ca unealtă de comunicare
între oameni.
Procesul de apariție a banilor e legat de etapele de dezvoltare a economiei de schimb și cuprinde 4
faze:
 Faza în care în calitate de echivalent în procesul de schimb serveau mărfurile mai mult solicitate
( sarea, vitele ș.a. )
 Faza în care în calitate de echivalent serveau metalele prețioase ( lingourile sau obiectele de aur,
argint, cupru, aramă)
 Faza în care în calitate de echivalent serveau monedele bătute ( în China monedele au apărut în
sec. XI î.e.n. )
 Faza în care în calitate de echivalent general al schimbului au devenit banii de hârtie – bancnote,
cecuri, cambii
 Banii scripturali – carduri electronice
 Sisteme electronice de plată – prin Internet
Așadar, banii în esența lor au fost timp îndelungat o marfă specifică cu valoare intrisecă, care au
îndeplinit funcția de echivalent general. Actualmente, în urma demonetizării aurului, banii au încetat de a
mai fi marfă. Ceea ce numim noi astăzi sunt titluri de valoare emise de stat, investite cu putere de
cumpărare și de plată.
Banii îndeplinesc următoarele funcții:
1. Măsura valorii mărfurilor și serviciilor
2. Mijloc de circulație
3. Mijloc de plată
4. Mijloc de acumulare
5. Bani universali
Banii de hîrtie, de cont, care funcţionau altă dată ca semne ale aurului şi înlocuitori ai acestuia,
funcţionează azi în baza cantităţii de bunuri şi servicii existente în circulaţie; valoarea lor, puterea lor de
cumpărare este un raport între masa bănească în circulaţie şi cantitatea şi calitatea de mărfuri şi servicii
oferite spre cumpărare. Ca şi cantitatea de bani reali, de bani aur, cantitatea de bani dematerializaţi,
monedă de hîrtie, bani de cont etc., este condiţionată de dimensiunile venitului naţional şi produsului
social aflat în circulaţie.
În actuala economie de piață rolul economic al banilor constă în următoarele:
 Banii servesc ca etalon general de măsurare a valorilor de mărfuri și servicii.
 Fluxul de bani, în viziunea economistului american P.Samuelson, este sângele care irigă sistemul
economic
 Prin intermediul banilor are loc repartiția bunurilor create în societate
 Prin intermediul banilor se efectuează atragerea și utilizarea factorilor de producție
 Banii servesc ca mijloc principal de control asupa activității economice
 Banii servesc ca instrument de sporire a rentabilității economice la nivel micro și macroeconomic
Deşi substanţa lor materială s-a schimbat mereu, banii reprezintă un instrument social, o formă
particulară, imediat mobilizată şi omnivalentă a puterii de cumpărare, care conferă deţinătorului dreptul
asupra unei părţi din produsul social al ţării emitente.

4
 2. CE SUNT MONEDELE DIGITALE ?
2.1 Apariția banilor digitali. Odată cu apariția Internetului multe din companii au emigrat pe internet
pentru simplul fapt că aici costurile de întreținere și promovare sunt foarte mici comparativ cu piața
offline. Dacă în piața offline trebuie plătită o chirie, personal, electricitate etc., în piața online costurile se
rezumă doar la plata unui domeniu și întreținerea lui. De asemnea, promovarea produselor și serviciilor
este mult mai ieftină în piața online.
Progresele științei și tehnicei contemporane au produs o revoluție și în modul de derulare a
tranzactiilor bănești. La început a fost o problemă deoarece cu banii cash nu se putea face plată
cumpărăturilor pe internet. Atunci au apărut cardurile de debit și credit care se folosesc și în ziua de
astăzi, însă o monedă adevărată încă nu a existat până în anul 2009, când a apărut prima monedă digitală.
Ideea a fost de a se crea o monedă care să nu fie influențată de inflație și bazată pe aceleași principii ca și
aurul la care cererea și oferta crează valoarea. Idee bazată pe o tehnologie modernă care ar putea oferi
tranzacții rapide, ieftine și sigure.
Monedele digitale sunt asemănătoare monedelor clasice (euro, dolari etc.) și cu ajutorul lor se pot face
tranzacții pe internet. Aceste monede s-au născut cu ajutorul tehnologiei moderne. De fapt, acestea sunt
UN COD DIGITAL, o înșiruire de cifre și litere cu ajutorul cărora se pot face orice fel de cumpărături pe
internet, fără a se cunoaște deținătorul lor. Ele nu se pot palpa sau așeza în fișicuri, sunt digitale. Fiecare
monedă are un cod unic, iar cu ajutorul lor se pot face plăți online fără a fi nevoie de o bancă. Monedele
digitale sunt o nouă formă de bani, dar bani digitali.
Exemplu de cod al monedelor digitale (xcAV34Bc1234......)

2.1.1. Cum se obține moneda digitală? Procedeul de obținere este foarte diferit de cel a monedelor
clasice. Monedele digitale se obțin printr-un procedeu de Ciptare sau Minare. Când începem minarea
monedei nu avem nimic. Avem doar un algoritm (formula matematică complexă), și un computer.
Minarea se începe cu căutarea soluțiilor acestor ecuații, cu ajutorul computerului. Când s-a găsit o soluție,
înseamnă că s-a minat (creat) o monedă. La început minarea este foarte ușoară și putem găsi soluțiile
algoritmului ușor și foarte rapid, pentru că nu sunt mulți mineri. Cu cât crește numărul minerilor, cu atât
găsirea soluțiilor este mai dificilă ceea ce face să crească costurile de minare și automat valoarea
monedei.
De asemenea dacă se accesează https://blockchain.info/ se pot vedea toate blocurile care sunt
minate și toate tranzacțiile. Tot pe acest site vedem numele utilizatorului care a minat blocul, toate
tranzacțiile și cât a durat minare pentru o monedă. Acest fapt este important, deoarece crează încredere în
valuta respectivă.
Mai importante decât monezile în sine este tehnologia din spatele acestora, respectiv Blockchain și
RAIDA fiind principalele tehnologii care își dispută supremația la nivel mondial. Rolul Blockchain
devine din ce în ce mai important nu doar atât ca platformă pentru monezi digitale, cât și ca tehnologie pe
care pot fi create modele de business și companii cu sute de angajați. Datorită cererii mari din piață și a
multor tranzacții, Blockchain a devenit neîncăpător, depășit, uneori trebuind să aștepți ore până la
procesarea unei tranzacții.
Până în 2017 nu a existat o alternativă la Blockchain însă Sean Worthington, un programator
American care scrie cod de la 13 ani a inventat o tehnologie mai bună, denumită RAIDA (Redundant
Array of Independent Detection Agents) care suplinește problemele de scalabilitate ale Blockchain și de
confidențialitate a tranzacțiilor.

2.1.2. Apariția primei monede digitale. În anul 2009 a apărut prima monedă digitală BITCOIN, care
putea fi minată de orice de orice persoană care deținea acel algoritm și avea un computer. Desigur că la
început moneda BITCOIN se mina foarte ușor pentru că existau puțini mineri. La început puține persoane
aveau cunoștință despre acestă monedă fiind anonimă și minarea se efectua cu un computer obișnuit. În
acest interval de timp moneda BITCOIN a fost din ce în ce mai cunoscută și astefel numărul minerilor,

5
dar și cheltuielile de minare au crescut foarte mult. Astfel, valoarea unei monede a crescut de la 0,10$ în
anul 2009 la 7698,53$ în prezent.
În anul 2009 când s-a început minarea monedei BITCOIN un utilizator găsea 1 BITCOIN în
fiecare oră, astăzi, minarea durează 25 zile. Dacă în 2009 BITCOINUL se putea mina cu un computer
vechi, astăzi avem computere sofisticate pentru minare.
BITCOINUL este un sistem uriaș și foarte scump, iar pentru a realiza un profit după recuperarea
investiției, este nevoie de un număr de 450 de zile. De aceea s-a impus necesitatea de a se mina pe
principiul bazinului minier. Aceasta constatând în unirea mai multor mineri cu tehnologiile lor avansate și
inovative, fiecare primind în urma minării monede în funcție de participare.
BITCOIN este moneda care va rămâne în istorie și care a deschis o nouă eră în lumea financiară.

2.1.3. Ce este oferta inițială de monede? Această operațiune, numită ofertă inițială de monede
(initial coin offering – n.r.), devine din ce în ce mai folosită de companii pentru a obține finanțare,
deoarece este o modalitate nereglementată. Companiile obțin sume mari de bani așa, iar utilizatorii acelor
monede sunt și primii care vor beneficia de ele.
Poate vă întrebați cum se transformă aceste monede virtuale în bani reali. Ei bine, totul pornește
de la ce înseamnă banii în general. Aceștia reprezintă o modalitate prin care oamenii dau valoare unui
lucru. În trecut, băncile centrale din întreaga lume emiteau atâția bani cât aur aveau în visterie. Între timp,
s-a renunțat la acest sistem. Acum valoarea este încrederea. Mai exact, dolarul valorează atât cât cred
oamenii că valorează. La fel și Bitcoin.

2.1.4. Unde pot fi cumpărați banii digitali ? Pentru cei interesați banii digitali pot fi cumpărați pe
bursele de specialitate. Cea mai mare dintre acestea este Coinbase, aceasta fiind ușor de utilizat de către
începători și acceptă dolari, euro sau lire sterline. Tot ce trebuie este să te înregistrezi, încarci banii pe
cont și te apuci să tranzacționezi.
O listă cu peste 40 de burse specializate în tranzacționarea cu monede virtuale se află pe
BestBitcoinExchange.io.

2.1.5. Tiluri de monezi digitale. La ora actuală există aproximativ 900 monede digitale și numărul
lor este în continuă creștere, însă din ele, mai puțin de 50 contează cu adevărat. Când te uiți la o monedă
digitală pentru a-i evalua potențialul, ar fi bine să te uiți în primul rând la tehnologie, echipă, posibilitatea
de a fi tranzacționată, cu ce se diferențiază de celelalte și potențialul de creștere.
Cele mai populare monezi virtuale sunt: Bitcoin, OneCoin, Blackcoin, Dash, Dogecoin, Ethereum,
Litecoin, Namecoin, NXT, Peercoin, Primecoin, Ripple si CloudCoin.
Bitcoin, OneCoin și Ethereum déjà se tranzicționează în multe din platformele pe care se tranzacționează
în mod current acțiuni și perechi valutare. Una dintre cele mai populare este eTero, care este un fel de
Facebook pentru investitori.
Băncile cele mai inteligente, sesizând acest trend uriaș au început să se alieze cu creatorii acestor
monede și să ofere facilitate propriilor clienți în adoptarea acestora. În fond, este vorba tot de bani însă în
alt format.

2.1.6. BITCOIN sau OneCoin. Dintre mulțimea de monezi digitale cele mai iportante, din puct de
vedere al capitalizări sunt Bitcoin și OneCoin, Astăzi moneda Bitcoin este foarte scumpă și nu se merită
să se investească în ea, în schimb OneCoin este o monedă digitală care oferă aceleași facilități ca toate
celelalte monede digitale. Prețul monedei este destul de mic și se merită să investești în ea.
OneCoin este o monedă care a vut o creștere exponențială în interval de 2 ani de când este pe
piață, a creat o comunitate de peste 2 milioane membri interesați în viitorul lor financiar. Creșterea a fost
atât de mare ca urmare a faptului că OneCoin folosește ca mod de promovare un plan de marketing care
face ca informația să ajungă repede la mai multe personae interesate.
În România există deja o comunitate foarte mare, creată în jurul monezii controversate OneCoin,
aceasta dezvoltându-se pe o structură de business de tip network marketing.
6
 Pentru următorii 2 ani se prevede că comunitatea OneCoin va crește la peste 10 milioane membri
și va fi prima monedă digital din lume de pe piața de capital.
Câteva diferențe dintre Bitcoin și OneCoin sunt:
 Bitcoinul se minează de către membri, cu ajutorul unor calculatoare performante și,
implicit, costisitoare, pe când OneCoin este minată de system, pe baza cererilor membrilor;
 Bitcoin poate fi considerată o monedă vulnerabilă, întrucât nu se pot verifica tranzacțiile
ilegale, pe când OneCoin solicit informații de indentificare fiecărui membru al sistemului;
 Bitcoin este acceptat doar la anumiți comercianți, OneCoin se poate utilize oriunde există
un POS ( Point Of Sale ) – prin cardul OnePay by MaterCard, care convertește monedele
în orice valută.

2.1.7. Ethereum. O altă monedă aflată pe val este Ethereum, fondată de către programatorul Vitalik
Buterin, un canadian de origine rusă de 23 de ani. Nu neapărat moneda în sine este importantă, cât
”blockchain-ul” care o susține.
Mai multe companii, precum gigantul bancar JPMorgan Chase și grupurile de tehnologie
Microsoft, Intel și alte peste 20 de societăți s-au aliat pentru a dezvolta standarde care să facă Ethereum
mai ușor de folosit de către companii, conform Reuters. În fapt, datorită creșterii valorii Ethereum au
crescut puternic recent acțiunile AMD, producător de cipuri grafice. Cipurile sale nu se mai găseau la
vânzare pe Amazon și site-urile altor retaileri online, sugerând cerere foarte mare. Acestea sunt integrate
în calculatoare și folosite pentru minarea de Ethereum. Potrivit analistului Mitch Steves de la RBC,
minerii de Ethereum își recuperează investiția în calculator în 3-4 luni.

2.2 Facilități oferite de monedele digitale. Monedele digitale oferă anumite facilități pe care
monedele obișnuite nu le pot oferi și de asemenea ele pot ajuta la rezolvarea unor probleme mondiale.
 Sunt monede descentralizate ( prețul îl decide cererea și oferta de pe piață );
 Pentru a se efectua o tranzacție financiară nu este nevoie de o bancă;
 Tranzacțiile se efectuează pe loc;
 Comisioanele plătite la tranzacții sunt foarte mici;
 Banca Mondială anunță că 40% din populația majoră a globului nu au un cont deschis la o
bancă, pentru că deschiderea și întreținerea unui cont este prea scump pentru ei. Pentru
această categorie defavorizată moneda digitală poate fi o rezolvare, care poate face
conectarea acestora la sistemul financiar fără a avea un cont deschis la o bancă;
 Monedele digitale fiind în număr limitat nu se poate vorbi de inflație;
2.3. De ce este bine să deținem monede digitale ? În primul rând acestea vor forma viitorul plăților
online. Sistemul bancar este falimentar, învechit și scump. Criza financiară prin care am trecut în anii
precedenții, a demonstrat acest lucru. Viitorul plăților va fi unul digital, adică se va efectua folosind
monedele digitale. Déjà au apărut pe piață comanii cum ar fi Huber ( o companie de taximetre ).
Important este să găsești o monedă care este contruită pe principiul monedei Bitcoin. O monedă
care are preț mic și care acum se poate crea cu costuri mici. Păstrând un timp moneda poți obține venituri
la care nici nu te aștepți.
2.4. Care este pericolul eliminării totale a banilor de hârtie?
La prima vedere, cele mai interesate ca bancnotele să dispară ar fi băncile, căci ar face
profituri uriaşe din comisioanele percepute din toate tranzacţiile procesate. Dar şi statul ar avea de
câştigat ca monezile şi banii de hârtie să dispară, din următoarele motive:
 Banii de hârtie sunt mai scumpi de imprimat, verificat, transportat, depozitat şi păzit;
 Banii de hârtie pot fi falsificaţi;
 Banii-gheaţă sunt preferaţi de infractori, întrucât ele nu lasă urme evidente ale
activităţii lor infracţionale;
 Cum toate tranzacţiile sunt făcute electronic, s-ar putea elimina criminalitatea
economică şi evaziunea fiscală;
Dar, totuşi trecerea la o societate fără bani de hârtie, ar ridica o mare problemă:
 Ar exista un “ochi central” care ne-ar supraveghea toate activităţile;
7
  Am fi urmăriţi ce am cumpăra în orice moment: fie că luăm o cameră la hotel, că
achiziţionăm un Pepsi sau alceva;
 Nu vom avea parte de viață privată;
 În plus, se ştie că multe bănci pot fi sparte de diverşi hackeri: cine ne garantează că
într-o zi nu ne putem trezi cu identitatea furată şi cu banii furaţi?;
 Iar cei care ne controlează acest uriaş sistem de bani electronici vor putea face ce vrea
cu noi şi cu vieţile noastre;
 Atât Bitcoin, cât și restul monedelor virtuale, fluctuează foarte mult. Există diferențe
foarte mari între tranzacții de la o zi la alta. Tranzacționarea Bitcoin este la fel cu
tranzacționarea de acțiuni pe bursă și este posibil ca acestea să pice oricând, iar portofoliul
să nu mai valoreze nimic.
 Prin intermediul acestora pot fi finanțate grupuri teroriste, bande de criminali sau mafia
datorită faptului tranzacțiile sunt anonime. Și asta pentru că Bitcoin este, în esență, un fel
de PayPal cu valoare proprie, fără a avea bănci ca intermediari. Acest fenomen se numește
democratizarea banilor.
 Rata de schimb este influenţată major de expunerea mediatică.
 Emisia de Bitcoini este controlată de protocol, pentru a preveni inflaţia, dar este
descrescătoare şi finită. Pe măsură ce emisia va scădea şi cererea va creşte, se va
produce fenomenul numit hiperdeflaţie, care este mult mai rea decât hiperinflaţia şi
va distruge reţeaua. Dar până atunci lumea va învăţa o lecţie importantă şi poate un
sistem mai bun va fi inventat.

3. CONCLUZIE
O societate fără bani de hârtie nu este atât de îndepărtată pe cât s-ar putea crede. De exemplu, în
Statele Unite, doar 7% din totalul tranzacțiilor au loc cu bani-gheaţă, restul tranzacţiilor au loc
electronic. În unele ţări occidentale, folosirea unei sume mari de bani cash te face să fii privit ca un
potenţial infractor, căci în majoritatea infracţiunilor se folosesc cu precădere banii-gheaţă. În Italia,
în decembrie 2011, primul ministru italian Mario Monti a propus ca tranzacţiile cu cash să fie
limitate la suma de 1.200 de euro, ceea ce înseamnă că, dacă ai vrea să vinzi sau să cumperi ceva ce
depăşeşte 1.200 de euro trebuie să foloseşti doar tranzacţiile prin bancă. În Suedia, doar 3% din
tranzacţii au loc cu bani cash, de exemplu, în majoritatea mijloacelor de transport în comun nu se
mai pot cumpăra bilete cu ajutorul banilor-gheaţă.
Monezile digitale sunt atât modalități de a investi lei, dolari, euro, yeni, lire și altele în speranța ca
în viitor valoarea va crește cât și instrumente de plată în măsura în care ele sunt acceptate. Industria
monezilor digitale este o industrie nouă, care creează joburi și specializări care nu au existat înainte și
care constituie o nișă în care de exemplu poți dezvolta o agenție de publicitate.
De asemenea, nu este recomandat să investiți TOATE economiile în monede virtuale, tocmai din
cauza riscurilor mari. Fondurile de pensii sau investiții fac dispersia riscului, adică investesc în lucruri
variate. De regulă, investițiile cele mai sigure au cele mai mici randamente.
Investițiile în Bitcoin sau alte monede virtuale sunt foarte speculative, mai speculative chiar decât cele în
acțiuni.

8
Bibliografie
1. Movileanu P. Teoria economică și doctrine economice, Chișinău 2011
2. http://www.businessmagazin.ro
3. http://www.afacere-on-line.ro
4. http://www.afacere-on-line.ro
5. http://www.adplayers.ro
6. www.editecsan.ro
7. www.vocea.biz
8. www.lovendal.ro