PIATA CARDURILOR IN ROMANIA CAP 1.

- CARDUL ,INSTRUMENT MODERN DE PLATA

1.1.- DEFINIREA , CARACTERISTICILE SI TIPOLOGIA CARDURILOR cardul bancar reprezinta un instrument de decontare, care: asigura posesorului autorizat achizitionarea de bunuri sau servicii, fara prezenta efectiva a numerarului; permite legatura financiara dintre comercianti si consumatori (prin acces intr-un cont bancar ); Totodata, cardul are caracteristicile unui instrument de plata, permitand retragerea de numerar de la ghiseele automate bancare Caracteristicile cardului.- Intruct cardul se folosete pentru un numr mare de tranzacii, acesta are numai caracteristici obligatorii care l individualizeaz i securizeaz, astfel: - suport fizic din material plastic i cu dimensiuni standardizate; - aversul care conine elemente imprimate n relief (numrul cardului, redactat n cifre arabe, numele i prenumele posesorului n redactare cu caractere latine, data expirrii valabilitii LL/AA conform calendarului gregorian, meniunea card internaional sau local) i elemente destinate informrii (sigla proprietarului de marc, denumirea sau sigla emitentului, eventual o hologram de securitate, tridimensional, vizibil la lumina natural); - reversul care conine o band magnetic standard pentru nregistrare cu cel puin trei piste sau un microprocesor integrat (chip); un panel de semntur avnd elemente de siguran n desen care s ngrdeasc posibilitatea tergerii sau modificrii semnturii. n prima perioad de funcionare a cardurilor, acestea nu aveau band magnetic, astfel c informaiile se tansmiteau telefonic de ctre comerciant la un centru unde se introduceau intr-un terminal de calculator i se verifica autenticitatea cardului i existena disponibilului n cont i apoi se comunica acordul pentru efectuarea tranzaciei. Ulterior, tehnologia s-a perfecionat i au aprut cardurile cu band magnetic i mai recent cardurile cu microprocesor (cu memorie electronic). - Cardurile cu band magnetic - au pe revers o band magnetic prin care se realizeaz procesul de citire automat a informaiilor (numele i prenumele titularului, tipul de card debit/credit, numrul cardului, codul BIN eng. Bank Identification Number, codul PIN eng. Personal Identification Number, data expirrii) i de transmitere prin linie telefonic la centrul de autorizare. Cardurile cu banda magentica sunt utilizate in industria bancara si cea de securitate. Cardurile de credit, debit, cardurile telefonice pre-platite, cardurile de transport, cardurile de membru, cardurile de acces, au in marea majoritate banda magnetica lipita pe spatele suportului de plastic.

Cardul cu banda magnetica este cardul pe care a fost aplicata o banda, care a fost invelita cu un oxid de metal magnetic. Acest card se foloseste in mod obisnuit atunci cand trebuie citite datele in mod electronic. Cardurile magnetice se impart in doua tipuri HiCo (High Coercivity) si LoCo (Low Coercivity). Standardul este dat de cardurile LoCo. Acestea sunt inscriptionate cu un consum redus de energie, din acest motiv fiind posibila stergerea benzii prin campuri magnetice puternice. Cardurile HiCo sunt mai rezistente si abia pot fi sterse prin influentarile externe. Din punct de vedere optic, ambele tipuri de card se deosebesc prin culoarea benzii magnetice: benzile LoCo sunt mai degraba maron iar benzile magnetice HiCo sunt mai degraba negre. In benzile magnetice este inregistrata informatia cu privire la numarul de identificare, codul de acces (in cazul utilizarii in securitate), cont si alte date numerice. Capacitatea lor de stocare este scazuta, informatia codandu-se pe una din cele 3 piste de inregistrare. Din punct de vedere al securitatii informatiei codate, cardurile cu banda magnetica nu ofera o siguranta prea mare. Cardurile din hartie cu/fara banda magnetica sunt foarte ieftine si se preteaza la aplicatii de ticketing, promovari de produse. O cartel din plastic cu band magnetic, card cu band magnetic sau pe scurt, card magnetic este un card pe care a fost aplicat o band, care a fost nvelit cu un oxid de metal magnetic. Acest card se folosete n mod obinuit atunci cnd trebuie citite datele n mod electronic. Cardurile din plastic cu band magnetic sunt normate n conformitate cu standardul international ISO 7811, care prevede 3 tipuri de date pe band. Urmtoarele cantiti de date pot fi memorate pe cele 3 tipuri: Tipul 1: 79 semne alfanumerice (densitatea de codare: 210 bpi) Tipul 2: 40 semne numerice (densitatea de codare: 75 bpi) Tipul 3: 107 semne numerice (densitatea de codare: 210 bpi) . Carduri din plastic conform standardului (85,98 x 54 x 0,76 mm). Carduri din plastic din diferite materiale precum PVC, PC, PET, ABS. Carduri subtiri din plastic, carduri in diferite grosimi (0,254mm, 0,30mm, 0,46mm, 0,50 mm). Carduri neprotejate (albe, monocrome sau in culori metalice). Carduri standard (carduri pentru clienti, certificate de membru, carduri de identitate). Carduri din plastic cu banda magnetica (carduri bonus, carduri de acces, carduri de fidelitate). Carduri din plastic cu cod de bare (carduri bonus, carduri pentru clienti). Carduri din plastic cu holograma (permise de acces, carduri de identitate). Carduri din plastic cu sigiliu la cald (carduri VIP, carti de credit). Carduri din plastic pentru diverse utilizari.

Cardul cu banda magnetica este cardul pe care a fost aplicata o banda, care a fost invelita cu un oxid de metal magnetic. Acest card se foloseste in mod obisnuit atunci cand trebuie citite datele in mod electronic. Cardurile magnetice se impart in doua tipuri HiCo (High Coercivity) si LoCo (Low Coercivity). Standardul este dat de cardurile LoCo. Acestea sunt inscriptionate cu un consum redus de energie, din acest motiv fiind posibila stergerea benzii prin campuri magnetice puternice. Cardurile HiCo sunt mai rezistente si abia pot fi sterse prin influentarile externe. Din punct de vedere optic, ambele tipuri de card se deosebesc prin culoarea benzii magnetice: benzile LoCo sunt mai degraba maron iar benzile magnetice HiCo sunt mai degraba negre. In benzile magnetice este inregistrata informatia cu privire la numarul de identificare, codul de acces (in cazul utilizarii in securitate), cont si alte date numerice. Capacitatea lor de stocare este scazuta, informatia codandu-se pe una din cele 3 piste de inregistrare. Din punct de vedere al securitatii informatiei codate, cardurile cu banda magnetica nu ofera o siguranta prea mare. Cardurile din hartie cu/fara banda magnetica sunt foarte ieftine si se preteaza la aplicatii de ticketing, promovari de produse.

- Carduri cu microprocesor. Noua tehnologie include dotarea cardurilor cu o memorie electronic n scopul depozitrii unui volum destul de mare de informaii (neconfideniale, confideniale, inaccesibile i istoricul tranzaciilor) n scopul accesului titularului la mai multe informaii de cont, tranzacii, pia monetar, simplificrii unor operaiuni prin transferul depozitelor n memoria electronic i asigurrii unui grad ridicat de securitate Cardul cu cip este un card bancar de credit sau de debit care are incorporat un microcip. Acesta a fost conceput pentru a conferi tranzactiilor cu carduri mai multa siguranta si rapiditate, dar si pentru a oferi posesorilor de carduri si comerciantilor mai multe beneficii. In prezent, majoritatea cardurilor emise de bancile romanesti sunt cu banda magnetica, insa tot mai multe institutii de credit incep sa emita instrumente de plata cu cip. Tranzitia la cip este un proces care se face, insa, si prin pastrarea vechii tehnologii, in sensul ca noile carduri sunt de tip hibrid: au atat o banda magnetica, cat si un cip. In acest fel, noile carduri pot fi folosite la toate punctele de acceptare. Daca un comerciant nu are un terminal care sa citeasca cipul sau cand tranzactia nu se poate efectua prin intermediul cipului, atunci tranzactia se va face cu ajutorul benzii magnetice. Cardul cu cip este un card bancar de credit sau de debit care are incorporat un microcip. Acesta a fost conceput pentru a conferi tranzactiilor cu carduri mai multa siguranta si rapiditate, dar si pentru a oferi posesorilor de carduri si comerciantilor mai multe beneficii. In prezent, majoritatea cardurilor emise de bancile romanesti sunt cu banda magnetica, insa tot mai multe institutii de credit incep sa emita instrumente de plata cu cip. Tranzitia la cip este un proces care se face, insa, si prin pastrarea vechii tehnologii, in sensul ca noile carduri sunt de tip hibrid: au atat o banda magnetica, cat si un cip. In acest fel, noile carduri pot fi folosite la toate punctele de acceptare. Daca un comerciant nu are un terminal care sa citeasca cipul sau cand tranzactia nu se poate efectua prin intermediul cipului, atunci tranzactia se va face cu ajutorul benzii magnetice.

Bancile autohtone sunt in faza de finalizare a procesului de migrare la tehnologia cu cip. Majoritatea bancomatelor si terminalelor POS sunt adaptate acum pentru a recunoaste cipul. Procesarea tranzactiilor cu cip se face potrivit unor standarde comune adoptate de Europay, MasterCard si Visa, denumite pe scurt EMV.

1.2. - TIPURI DE CARDURI

- Cardurile existente pe pia se pot clasifica ns dup anumite criterii n funcie de elementele comune care le conin i le difereniaz, dintre care prezentm cele mai importante tipuri de carduri. n raport de funciile specifice operaionale :- Cardul de credit, este un instrument prin care plile se fac dintr-un credit acordat de banca emitent sub forma unei linii de credit revolving. Limita de creditare se stabilete la emiterea cardului, pe baza unei fie scoring, n funcie de solvabilitatea clientului i de istoricul pe care acesta l are n relaiile cu banca. Cardul de credit reprezinta un imprumut, aflat permanent la dispozitia clientului. Suma maxima care poate fi obtinuta cu ajutorul cardului este numita de banci - limita de credit. Aceasta scade pe masura ce banii sunt utilizati si se reintregeste o data cu rambursarea. Cardul poate fi folosit de client dupa cum doreste. Acesta poate efectua diverse plati la magazinele care accepta cardurile sau, pur si simplu, poate retrage numerar de la bancomate. Prin natura sa, cardul de credit este, insa, un produs destinat facilitarii platilor la comercianti si, mai putin, utilizarii in scopul retragerii de numerar de la bancomate. Diferentierea se observa in mod evident. Trebuie doar sa luam in calcul nivelul net superior al comisioanelor la retragerea de numerar in comparatie cu cardurile de debit. In plus, majoritatea bancilor percep dobanzi pentru sumele retrase in numerar de pe cardurile de credit, din momentul efectuarii operatiunii. La inceput, utilizarea cardurilor de credit emise de institutiile de credit romanesti a fost limitata, in majoritatea cazurilor, la teritoriul national. In prezent, insa, aproape toate cardurile de credit emise sub sigla Visa, MasterCard sau American Express pot fi folosite si in strainatate. Cardurile de credit sunt emise in general in lei. Exista insa banci unde detinatorii de card pot opta pentru carduri in valuta. O asemenea optiune este recomandata celor care calatoresc frecvent in strainatate, intrucat utilizarea in tara a unui card emis in valuta va fi insotita de un comision de conversie de 2% din valoarea tranzactiei.

LIMITA DE CREDIT

- este calculata pe baza unei proceduri, numita scoring. Aceasta tine cont de veniturile solicitantului, dar si de o serie de alti factori relevanti pentru emitent: vechimea la locul de munca, numarul de persoane aflate in intretinere, etc. Scoringul difera de la o banca la alta, astfel incat si limita de credit acordata variaza - uneori chiar semnificativ - de la un emitent la altul. Un alt factor care influenteaza limita este suma minima care trebuie rambursata lunar. Tot mai multe banci solicita, in ultimul timp, plata obligatorie doar a dobanzilor si comisioanelor datorate in fiecare luna. Astfel, limita de credit poate depasi, la anumite carduri, de pana la 16 ori venitul net al solicitantului si familiei acestuia. Clientul, poate sa ataseze cardului de credit un depozit colateral sau alte tipuri de garantii acceptate de banca. In acest fel, limita de credit acordata initial poate fi majorata cu valoarea acestora. In general, limita maxima de credit poate ajunge la un card standard pana la 5.000 de euro sau echivalentul acestei sume in moneda nationala. Solicitantul unui card de credit poate sa opteze insa si pentru o limita de credit inferioara celei rezultate din procedura de scoring. In acest fel, nu isi epuizeaza intreaga capacitate de indatorare si va putea obtine carduri de credit si de la alte institutii. Detinerea a 3 carduri de credit, si nu unul singur, poate fi profitabila pentru un client. In acest mod, el poate profita de eventuale discounturi sau alte tipuri de avantaje pe care diverse banci le ataseaza propriilor carduri.

PERIOADA DE GRATIE

- este unul dintre marile avantaje ale cardurilor de credit. Ea reprezinta durata in care clientul poate folosi banii bancii fara sa plateasca dobanda. Exista insa cateva conditii foarte importante. In majoritatea cazurilor, perioada de gratie se acorda doar pentru tranzactiile la comercianti. In plus, valorea cumparaturilor efectuate la comercianti intr-o luna trebuie rambursata integral pana la finele perioadei de gratie. Durata acesteia variaza in momentul de fata la institutiile de credit de pe piata romaneasca intre 30 si 55 de zile. Sa presupunem ca utilizatorul unui card de credit are o limita de 1.500 RON si beneficiaza de o perioada de gratie de maximum 50 de zile. Acesta a efectuat doua cumparaturi la comercianti in luna ianuarie a.c., in valoare de 550 RON fiecare. Daca detinatorul de card ramburseaza cei 1.100 de RON cheltuiti in ianuarie pana in data de 20 februarie (ultima zi de plata), atunci nu datoreaza bancii nici un fel de dobanda! Cei care-si permit o asemenea strategie trebuie insa sa fie foarte atenti sa nu depaseasca termenul maxim de rambursare. O asemenea eroare ii va costa scump. Bancile vor calcula dobanzi sau comisioane penalizatoare "usturatoare" la valoarea sumelor utilizate, pana la data rambursarii datoriei. In selectarea ofertelor mai trebuie tinut cont de un alt aspect important. Exista si cateva institutii de credit - putine la numar - care extind perioada de gratie si pentru operatiunile de retragere de numerar de la bancomate. Utilizatorii care obisnuiesc sa foloseasca cardurile de credit si in acest scop, nu ar trebui sa treaca cu vederea acest aspect.

In caz contrar, trebuie sa stie ca li se va calcula dobanda chiar din ziua in care au derulat operatiunea de retragere de numerar.

RATA DOBANZII

- este un element foarte important si in cazul cardurilor de credit. Ea este factorul determinant in calculul dobanzii anuale efective, pe care bancile sunt obligate sa o afiseze, la fel ca in cazul creditelor de consum. In general, clientii nu ramburseaza integral sumele utilizate pe parcursul unei luni. Rata dobanzii, alaturi de suma minima lunara de rambursat devin aspectele cele mai importante atunci cand se ia decizia achizitionarii unui card de credit. Dobanda anuala efectiva (DAE) la cardurile de credit are valori ridicate, comparativ cu restul creditelor acordate de banci. Se situeaza in mod frecvent peste 20%, existand si cazuri cand se apropie sau chiar depaseste 30% pe an. La fel se intampla si in Occident, unde APR (annual percentage rate, echivalentul DAE din tara noastra) se plaseaza la valori extrem de inalte in cazul cardurilor de credit. APR ajunge frecvent la aproximativ 20% pe an. Cu cat se ramburseaza o suma mai mica, cu atat creditul este mai costisitor, deoarece dobanda se aplica la soldul creditului. Bancile impun o suma minima de rambursat, calculata ca procent din valoarea creditului utilizat intr-un interval de tranzactionare de o luna. Aceasta se situeaza in prezent pe piata romaneasca intre 0% si 10%. La costul total al creditului se adauga si comisioanele aferente tranzactiilor, in special al celor care tin de retragerea de numerar. Cardurile in general, inclusiv cele de credit, contin o multitudine de TAXE,SPEZE SI COMISIOANE percepute de institutiile de credit. Toate sunt importante, daca se ajunge in situatia de a le plati. Unele afecteaza insa in mod frecvent detinatorii de carduri si trebuie analizate cu prioritate pentru a lua decizia cea mai buna la achizitionarea unui card de credit. In aceasta categorie se situeaza comisioanele de emitere si comisioanele anuale de administrare. Ele pot fi sume deloc neglijabile. Comisioanele de emitere ale unui card de credit standard variaza mult de la o banca la alta, de la emiterea gratuita pana la valori care depasesc, uneori cu mult, 10 RON. Situatia se complica si mai mult in cazul comisioanelor de administrare anuala, care variaza in general intre 10 RON si 40 RON. Pentru adeptii retragerii de numerar de pe cardurile de credit, este foarte important si comisionul perceput de banci pentru aceasta operatiune. Acesta variaza in functie de modalitatea aleasa pentru retragere (ghiseu, bancomat propriu sau al altei institutii de credit, din tara sau din strainatate). Modalitatea cea mai avantajoasa este in general retragerea la bancomatul bancii emitente. Insa nici aceasta solutie nu este in sine deloc ieftina. Comisioanele pot atinge in mod frecvent valoarea de 1% din suma retrasa, iar unele banci percep chiar si 3%. Pentru cei foarte ocupati, nu este deloc de neglijat oportunitatea oferita de unele institutii de credit de a comanda cardurile online. In acest mod, se economiseste nu numai

timp, dar se pot solicita in scris si toate informatiile pe care viitorul detinator al cardului le considera relevante. Aria de acceptare a cardului este de asemenea foarte importanta. Exista inca pe piata carduri de credit de tip Maestro sau Electron. Ele care nu pot fi utilizate decat in mediu electronic (la terminalele de tip POS, existente la comercianti), nu si in cel manual (la aparate, denumite imprintere sau zip-zap-uri, inca destul de raspandite atat la noi, cat si in strainatate). De asemenea, nu este lipsit de importanta daca exista posibilitatea emiterii de carduri suplimentare asociate cardului de credit principal si costurile aferente acestei optiuni. Unele banci ofera acest serviciu gratuit. Altele percep costuri care pot depasi 10 RON pentru fiecare card suplimentar emis pe numele altei persoane desemnate de titularul de cont. Si mai important este insa momentul in care limita de credit este reintregita, dupa efectuarea unei rambursari. Pentru unele carduri, aceasta operatiune are loc imediat sau in aceeasi zi. La altele insa reintregirea limitei poate dura doua zile de la depunerea banilor sau chiar - Cardul de debit, este un instrument care se folosete att la efectuarea plilor ct i la retragerea de numerar n limita disponibilului aflat n contul de card. n acest cont se pstreaz un sold minim permanent care se majoreaz cu transferuri repetate din contul curent n vederea efecturii plilor. Cu ajutorul unui card de debit poti avea acces oricand la banii proprii din contul de la banca. Contul de card nu este insa intotdeauna identic cu contul curent. Tendinta pe piata romaneasca este ca bancile sa unifice aceste doua conturi, astfel incat cardul sa aiba acces direct la contul curent. Acest lucru permite un control mai bun al veniturilor, deoarece toti banii stau intr-un singur cont, iar accesul la ei se face atat la ghiseu (prin retragere de numerar), cat si prin intermediul cardului. Majoritatea romanilor au facut cunostinta cu cardul de debit atunci cand angajatorul a decis sa plateasca salariile pe card. In acelasi timp, au aparut si cozile la bancomate in ziua de salariu, in virtutea obisnuintei de a tine banii in casa. Insa, banii sunt mult mai in siguranta pe card decat in portofel. De exemplu, daca vi s-a furat portofelul nu mai puteti recupera banii. In schimb, daca ati pierdut cardul, banii din cont sunt in siguranta. Cardul nu poate fi utilizat pentru retrageri de numerar fara codul PIN, pe care il stie doar persoana care il detine. Trebuie doar sa solicitati blocarea cardului la banca si emiterea unuia nou si se poate avea din nou acces la banii din cont. Cardul de debit are insa de oferit mult mai mult decat retragerea de numerar. Cea mai importanta functie a sa este plata cumparaturilor la comercianti. Cum se efectueaza o astfel de tranzactie ? Vanzatorul trece cardul printr-un dispozitiv denumit POS, dupa care va solicita, in cele mai multe cazuri, sa introduceti codul PIN pentru a valida tranzactia. Dupa ce tastati codul, aparatul confirma daca aveti bani in cont si elibereaza o chitanta in doua exemplare. Verificati suma inscrisa, semnati ambele chitante, pastrati un exemplar si operatiunea s-a incheiat. In acest mod, nu trebuie sa mai treceti pe la bancomat pentru a retrage numerar, iar pentru tranzactiile efectuate in Romania nu se plateste nici un comision. In plus, sunt evitate situatiile in care vanzatorul nu are marunt pentru a da restul potrivit sau se duce sa schimbe o bancnota la magazinul de alaturi. Cardul de debit cu descoperit de cont (engl. overdraft) permite efectuarea plilor peste disponibilitile din contul de card intr-o anumit sum care este tratat ca un credit. Cel

mai cunoscut este cardul pentru salarii care se alimenteaz direct cu sumele virate periodic de ctre angajatori, iar descoperitul de cont se limiteaz la cca. 75% din salariu i se ramburseaz la virarea salariului n luna urmtoare. Garantarea rambursrii este asigurat de firma angajatoare. Deosebit de acestea, mai sunt carduri de debit pentru numerar i carduri de debit multifuncionale. Cardul de debit poate fi folosit pentru a face cumparaturi sigure pe internet atat pe siteuri din tara, cat si din strainatate, daca aveti un card cu utilizare internationala. Pentru afla aria de utilizare a cardului, verificati daca pe el scrie Valid only in Romania, ceea ce inseamna ca este un card cu utilizare nationala. In caz contrar, aria de folosire este internationala, asa cum se intampla cu majoritatea cardurilor emise in prezent. Pentru a face cumparaturi in deplina siguranta in mediul virtual, trebuie verificat mai intai daca pe site-ul comerciantului este prezenta sigla MasterCard Secure Code sau Verified by Visa. Cele doua logo-uri semnaleaza ca site-ul este inscris in sistemul de plati securitizate online, dezvoltat de MasterCard Worldwide si Visa International. Acesta protejeaza posesorii de carduri si permite comerciantilor si bancilor sa-l identifice pe detinatorul cardului cu care se platesc cumparaturile. Pentru a folosi cardul pe internet, clientii trebuie mai intai sa se inroleze in sistem. Acest lucru se poate face online, accesand site-ul bancii emitente. Cu ocazia inrolarii, clientii isi aleg o parola care va avea rolul pe care codul PIN il are la bancomat. La fiecare tranzactie pe internet, sistemul de plati va solicita confirmarea tranzactiei prin introducerea parolei. Astfel, chiar daca cineva afla seria cardului si celelalte date inscrise pe el, nu va putea face plati online daca nu stie si parola. Nu toate bancile emitente participa la standardul comun dezvoltat de MasterCard Worldwide si Visa International, astfel ca trebuie intrebata banca emitenta daca se poate folosi cardul pentru plati securitizate pe internet. Pe langa faptul ca platile se deruleaza in siguranta, cumparaturile pe internet mai si au un alt avantaj: in cazul in care bunurile livrate nu sunt corespunzatoare sau nu mai sunt pe placul cumparatorului, se poate cere comerciantului returnarea banilor. Optiunea este valabila 10 zile lucratoare de la livrare, iar clientul nu este obligat sa invoce nici un motiv pentru a solicita acest lucru si nici nu trebuie sa plateasca penalizari. Asa ca pastrati chitanta si ambalajele originale ale produsului. In maxim 30 de zile, banii trebuie primiti inapoi, singurul cost suportat de client fiind cel legat de returnarea produsului. Acest drept este prevazut in legea privind contractele la distanta, astfel ca in cazul in care intampinati rezistenta, va puteti adresa Oficiilor Teritoriale pentru Protectia Consumatorului In cazul cardurilor, exista o diversitate foarte mare de comisioane asociate pentru diferite operatiuni. In alegerea unui card de debit, trebuie acordata o atentie mai importanta celor care vor fi platite cel mai frecvent: taxa anuala de administrare - se plateste de regula la inceput de an, banca retinand automat suma respectiva din soldul contului. In consecinta, daca nu intentionati sa mai folositi un anumit card, este bine sa solicitati bancii emitente inchiderea contului. Altfel, veti fi buni de plata. De asemenea, este important sa intrebati la banca daca o data cu emiterea cardului vi s-a deschis si un cont curent. In acest caz, s-ar putea ca si pentru contul curent sa aveti de platit un comision de deschidere si unul de administrare. taxa de emitere se plateste la emitere. Cum cardurile sunt valabile in general doi ani, este bine sa va interesati cat costa si reinnoirea lor.

 comisionul de retragere de numerar in general, se plateste 0,2% pe operatiune, daca se foloseste bancomatul bancii emitente, dar sunt si banci care percep comision zero. In cazul in care se foloseste ATM-ul altei banci, comisioanele sunt mai ridicate. In aceste situatii se achita si o taxa suplimentara de 2,5 lei pentru accesul la reteaua de bancomate a altei banci (sau 0,5 lei in cazul unui numar limitat de banci). Retragerea de numerar in strainatate este si mai scumpa. In general, nu este recomandat sa retrageti sume mici, deoarece comisioanele incep de la 2-3 euro, indiferent de suma retrasa. comisionul pentru tranzactiile la comercianti in Romania, nu se plateste nici un comision pentru platile la comercianti, indiferent de banca emitenta (cea care a emis cardul) si de banca acceptatoare (cea care a instalat POS-ul la comerciant). Pentru tranzactiile efectuate in strainatate, unele banci aplica comisioane, dar exista si carduri cu care se pot face tranzactii cu comision zero. Chiar si asa, pot aparea insa cheltuieli legate de conversia valutara. Daca aveti un card emis in lei si faceti cumparaturi in euro, banca va percepe un comision de schimb valutar. Mai mult, daca faceti plati in alta valuta decat euro, este posbil ca banca sa trasforme mai intai suma cheltuiata din valuta respectiva (de exemplu, dolari) in euro si apoi din euro in lei. Astfel, se vor aplica doua comisioane de schimb valutar. Prin urmare, inainte de folosi cardul in strainatate, intrebati banca emitenta cum se face conversia valutara si la ce curs de schimb. Pe langa aceste costuri, este bine de stiut ce comisioane se practica si pentru urmatoarele operatiuni: interogarea soldului la ATM, alimentarea contului de card, schimbarea sau regenerarea codului PIN si blocarea cardului. DESCOPERITUL DE CONT SAU OVERDRAFTUL - reprezinta o linie de credit pe care banca o acorda pe un card de debit. Astfel, posesorul are acces la un imprumut care se reinnoieste permanent, in limita unui plafon stabilit de banca. Pentru a beneficia de un descoperit de cont, este insa nevoie de acceptul angajatorului. Acesta trebuie sa incheie un protocol cu banca si sa vireze salariile angajatilor pe cardurile de debit. Limita de credit se utilizeaza atunci cand banii proprii au fost epuizati. Din acel moment, posesorul cardului intra pe credit si plateste dobanda pentru sumele utilizate. Nu este obligatoriu ca suma folosita pe credit sa fie achitata la finele lunii, astfel ca datoria se poate prelungi de la o luna la alta. Posesorul cardului trebuie sa fie insa atent atunci cand foloseste la maxim descoperitul de cont. La finele fiecarei luni, banca isi opreste dobanda din soldul contului. Acest lucru se face prin majorarea datoriei fata de banca. De exemplu, clientul a acumulat o datorie pe card de 1.000 lei, iar dobanda datorata pe acea luna este de 15 lei. La finele lunii, banca va majora descoperitul utilizat la 1.015 lei. Astfel, dobanda se transforma in datorie, iar in luna urmatoare, clientul va plati dobanda la dobanda daca nu ramburseaza banii imprumutati. Este important de stiut ca dobanda se poate acumula la datorie pana cand se atinge limita descoperitului de cont. Daca se depaseste acest prag, banca va percepe dobanzi penalizatoare. Prin urmare, daca apelati frecvent la descoperitul de cont, aveti grija ca la finele lunii, limita de credit sa nu fie utilizata la maxim si sa mai ramana loc pentru dobanda datorata. Rambursarea descoperitului de cont se face prin alimentarea cardului. Pe masura ce sumele utilizate sunt rambursate, limita de credit disponibila se reintregeste automat.

Cardurile, fie ele de credit sau de debit, sunt instrumente de plata. In consecinta, este ferm recomandata utilizarea acestora la comercianti. Astfel, se realizeaza si o economie de costuri, eliminandu-se comisioanele la retragerea de numerar. In cazul cardurilor de debit, exista si un grad de securitate sporit in ceea ce priveste platile. Riscul de frauda este minimizat prin utilizarea cardurilor. Montarea unei camere video minuscule pentru citirea codului personal de identificare - PIN, nu se poate efectua decat la bancomat. Iar plata cu cardul contracareaza aceasta raspandita modalitate de frauda. Foarte important: pentru platile efectuate la comercianti in Romania cu orice tip de card emis de o institutie de credit autohtona, clientii nu platesc nici un comision. In cazul utilizarii cardurilor romanesti in strainatate, lucrurile sunt putin diferite. Exista banci care nu percep comisioane nici pentru utilizarea cardurilor la comercianti in strainatate. Dar exista si alte institutii de credit care percep comision, cu valori care pot ajunge pana la 1% pe tranzactie. In extrasele de cont pot aparea insa anumite comisioane, chiar daca utilizarea in strainatate nu este comisionata. Nu este vorba insa de nici o incorectitudine din partea bancii, ci de comisioanele de conversie de 2% aplicate pentru platile efectuate in alta moneda decat cea in care este emis cardul. Un card emis in euro sau dolari, depinde de destinatie, este recomandat pentru cumparaturile de la comerciantii din strainatate. Din punct de vededre al emitentului: - Carduri bancare (emise de bnci). Bncile emit o gam larg de carduri i cea mai recent apariie este cardul bifuncional (de debit i de credit) care pentru operaiunile n limita disponibilului funcioneaz ca un card de debit iar pentru cele care depesc disponibilul ca un card de credit. Pentru a asigura accesul clienilor la orice ATM, indiferent de ce banc aparine, bncile ncheie convenii ntre ele i n mod similar comercianii incheie convenii cu bncile pentru acceptarea cardurilor acetora. - Carduri private (emise de comerciani i alte entiti). Aceste carduri prezint particularitatea c se bazeaz pe un cont de eviden al companiei i nu pe un cont bancar i se adreseaza numai clienilor companiei care pot achiziiona bunuri ntr-o anumit limit cu plata. Comercianii pot acorda un credit comercial sau o linie de credit pe perioade mai mari. Si alte faciliti ca discount la vnzare, neperceperea de comisioane, asigurarea gratuit a bunurilor vndute, bonuri gratuite pentru cumprturi de srbtori, reduceri de preuri n anumite perioade, parcri gratuite la magazine etc. - Cardul hibrid (eng. dual card) care conine att band magnetic ct i microprocesor i permite efectuarea de operaiuni specifice ambelor tipuri. - Cardul co-branded este emis de o banc mpreun cu o entitate comercial. Cardurile de credit co-branded reprezinta produse nascute din asocierea unei institutii de credit cu o companie de telecomunicatii, de asigurari, aeriana, din domeniul IT, al distributiei de carburanti, restaurante, etc. Asocierile de branduri (marci) conduc, in general, la diverse tipuri de beneficii acordate detinatorilor acestor carduri pentru cumparaturile realizate la comerciantul respectiv.

Acestea pot consta in diverse tipuri de discounturi sau in puncte de fidelitate acumulate pentru fiecare utilizare, care pot fi convertite dupa o anumita perioada de timp pentru achizitionarea de produse sau plata de servicii. In anumite tari europene, cum ar fi Turcia, produsele de tip co-brand ofera foarte multe avantaje detinatorilor acestora. Evolutia a determinat si aparitia produselor multi-branded. Bancile sunt astfel interesate sa-si fidelizeze tot mai mult clientii si sa castige noi segmente de piata. In tari europene, cum ar fi Olanda si Marea Britanie, exista produse co-branded, care dispun de discounturi de 1% pentru cumparaturile efectuate la orice comerciant din tara respective sau din strainatate, pe langa discounturile aplicate in reteaua comerciantului respectiv. In Romania, programele de fidelitate sunt inca la inceput, insa deja exista carduri cobranded care ofera discounturi si permit acumularea de puncte de fidelitate pentru utilizatori. Unul dintre programele de carduri co-branded din Romania permite acumularea de puncte de loialitate pentru toate cumparaturile realizate la comercianti, nu doar pentru cele care tin de produsele si serviciile companiei de telefonie respective. - Carduri emise de alte instituii sau organizaii, unele cu acceptabilitate general emise de instituii internaionale specializate n carduri (American Express, Diners Club) i altele cu acceptabilitate redus specifice unor domenii de activitate (companii de transporturi, n special aeriene, agenii de turism, cluburi). Companiile mai ofer: carduri selective pentru plata unor servicii efectuate de compania respectiv (abonamente telefonice, asigurri, benzin la staiile de alimentare); carduri acreditive care nu sunt carduri de plat dar care asigur anumite faciliti gratuite (garanii in caz de pierdere/furt, asigurri medicale pe timpul transportului, garanii pentru rezervare hotelier etc; carduri de loialitate care poate fi un card de plat la care se ataeaz un program de loialitate (acumulare de puncte pentru care se acord reduceri de preuri sau dreptul de cumpra gratuit n limita unei sume) ca o recompens pentru efectuarea de cumprturi de la magazinul respectiv. n functie de zona de acceptabilitate: - Carduri naionale sau de nivel 2 -; permit pe langa retragerile de numerar si efectuarea de plati catre comercianti pentru achizitionarea de marfuri. Acestea pot fi: -cu debit ulterior -; platile efectuate din card intr-o perioada se vor colecta la sfarsitul intervalului, respectiv momentul in care se sting. -cu debit rapid -; platile se deconteaza instantaneu, imediat dupa cumpararea de marfuri sau retragerea de numerar - Carduri internaionale de nivel 3 emise de instituiile internionale sau de bncile locale care au devenit membre ale sistemelor internaionale dar numai sub marca i firma sistemului internaional (VISA, MASTERCARD-EUROCARD) Acestea permit retrageri de numerar in tara sau strainatate, plati catre comercianti in tara si strainatate, precum si o serie de servicii: -asigurarea contra pierderii sau furtului -asigurarea contra accidentelor in calatorii -asigurari de invaliditate -asigurari de deces -asigurari de asistenta medicala.

Carduri internationale de prestigiu, de nivel 4. Fiecare din cele 2 retele emitente amintite anterior au emis pe piata propriul card de prestigiu. Reteaut VISA a emis cardul PREMIER, iar reteaua MASTERCARD-EUROCARD a emis cardul GOLD. Aceste carduri de prestigiu permit pe langa operatiunile si serviciile incluse de cardurile internationale sialte produse financiare precum: -servicii de rezervari s iasigurari -inchirieri -protectie juridica -despagubiri ridicate in caz de furt sau pierdere a cardului -inlocuire rapida in caz de pierdere sau furt -linii de credit cu dobanzi preferentiale Utilizatorii lor sunt selectati in functie de venitul lor. Acesta este inalt si trebuie sa fie stabil si prin costuri ridicate atasate emiterii.

1.3. TRASATURI GENERALE ALE CARDURILOR

Cardul reprezint un instrument de plat bazat pe mijloace electronice. n conformitate cu legislaia romneascin domeniu, cardul este un instrument de plat electronic, respectiv un suport de informaie standardizat, securizat i individualizat, care permite deintorului su s utilizeze disponibilitile bneti proprii dintr-un cont deschis pe numele su la emitentul cardului ori s utilizeze -linie de credit, n limita unui plafon stabilit n prealabil, deschis de emitent n favoarea deintorului cardului, n vederea efecturii, cumulativ sau nu, a urmtoarelor operaiuni: -Retragerea de numerar, respectiv ncrcarea i descrcarea unitilor valorice n cazul unui instrument de plat de tip moned electronic de la terminale precum distribuitoarele de numerar i ATM, de la ghieele emitentului/bncii acceptante sau de la sediul unei instituii, obligat prin contract s accepte instrumentul de plat electronic; -Plata bunurilor sau a serviciilor achiziionate de la comercianii acceptani (avand la baza un contract incheiat intre posesorul cartii de plata, emitentul acesteia si comerciantul de bunuri sau prestatorul de servicii i plata obligaiilor ctre autoritiile administraiei publice reprezentnd impozite, taxe, amenzi, penaliti etc., prin intermediul imprinterelor terminalelor POS sau prin alte medii electronice; -Transferurile de fonduri ntre conturi, altele dect cele ordonate i executate de instituiile financiare efectuate prin intermediul instrumentului de plat electronic. Cardul prezint urmtoarele trsturi generale: Elementele de identificare ale emitentului: -Numele i marca instituiei financiar-bancare emitente a cardului; -nsemnele i mrcile organizaiei internaionale de plat prin card a crei membru este banca emitent; -Elemente de identificare ale tipului de card. Elementele de personalizare: -Numele i prenumele posesorului autorizat;

-Numrul de cod al cardului care conine numrul de identificare al emitentului i al posesorului. Elementele de securitate: -Holograma; -Simbolul tipului de card; -Datele privind termenul de valabilitate al cardului; -Banda magnetic de pe spatele cardului, care conine elemente codificate de individualizare a cardurilor; -Specimenul de semntur al posesorului autorizat; -Alte caractere imprimate n relief. n Romnia, cardul prezint, n baza reglementrilor sprcifice, caracteristici generale, dup cum urmeaz: cardul conine elemente de securizare care s protejeze corpul material al acestuia; cardul prezint trsturi de personalizare ncorporate pe suprafaa sa; i, dup caz, alte componente inserate n corpul material al acestuia, inclusiv banda magnetic i/sau microprocesorul (circuit integrat specializat), astfel nct s se asigure urmtoarele caracteristici comune: a) fabricarea din material plastic cu aceleai dimensiuni, indiferent de emitent, n strict conformitate cu standardele IS-7810 i IS-7813; b) prezentarea pe avers a urmtoarelor elemente: b1) elemente confecionate n relief, necesare folosirii cardului la imprinter (n situaia n care cardul nu este destinat numai efecturii de operaiuni n mediu electronic), care s permit luarea unei amprente clare i distincte i care vor include: -numrul cardului, redactat cu cifre arabe; -numele, prenumele i orice alte elemente care s permit evitarea confuziilor referitoare la identitatea deintorului, ntr--redactare cu caractere latine i fonturi vizibile; -data calendaristic a expirrii valabilitii cardului (LL/AA), conform calendarului gregorian; -spaiul geografic de utilizare (card cu circulaie internaional sau domestic card), acolunde este cazul; b2) elemente destinate informrii prin recunoatere vizual, efectuate prin gravare laser (recomandat) i/sau embosare: -sigla proprietarului de marc, n situaia n care cardul este emis n cadrul unui sistem internaional de pli prin carduri sub licena unui proprietar de marc; -denumirea i/sau sigla emitentului, astfel nct s nu induc n eroare comerciantul acceptant i s nu furnizeze informaii insuficiente sau false despre emitent; -eventual, -hologram vizibil la lumin natural; c) prezentarea pe vers-a urmtoarelor elemente: c1) -band magnetic nregistrabil pe cel puin trei piste, care respect prevederile standardelor IS-7811/2, IS-7814/4, IS-7811/5 i IS-7813, i/sau un microprocesor integrat (chip) care poate fi inserat i pe avers; c2) un panel de semntur cu fundal de culoare deschis, rezistent la uzur i avnd elemente de siguran n desen, care s ngrdeasc posibilitatea tergerii sau modificrii semnturii;

d) pentru asigurarea compatibilitii i interoperabilitii sistemelor de pli electronice cu carduri emitenii vor urmri adoptarea numai a standardelor EMV (Europay/Mastercard/VISA). n prezent, exist -mare varietate de carduri emise de bnci, instituii de credit, comerciani, prestatori de servicii etc. Acestea ofer multiple avantaje deintorilor, cel mai evident fiind substituirea plilor tradiionale effectuate n numerar sau prin cecuri. n plus, indiferent de emitent, cardurile ofer astzi consumatorilor multiple faciliti: - posibilitatea de a-i mri garaniile privind mrfurile; - posibilitatea de a subscrie la diferite variante de asigurare; - posibilitatea de a participa la programe pentru cumprtori fideli.

1.4. FUNCTIILE CARDURILOR

functia de retragere de numerar functia de plata functia de garantii functia d credite

1.5. CONDITIILE DE OBTINERE A UNUI CARD

Cardul de debit presupune eliberarea de numerar dintr-un cont alimentat periodic, fara obligativitatea virarii salariului, dar si fara posibilitatea acordarii de credite pe card. Pentru obtinerea cardurilor de debit in lei nu este nevoie de giranti sau documente care sa ateste veniturile lunare, fiind suficienta achitarea taxei de emitere a cardului si depunerea sumei minime care este blocata de banca in contul de card. Dupa incheierea acestor formalitati, banca elibereaza cardul, in termene variind de la 5 zile lucratoare la doua saptamini. La cardurile de credit, pe linga taxele de emitere, bancile cer garantii pentru a fi sigure ca vor recupera imprumutul acordat. Pentru fiecare client se efectueaza un studiu de bonitate, in functie de care se stabileste daca banca poate acorda creditul cu obligativitatea clientului de a aduce unul sau doi giranti, de a incheia o asigurare pe viata, cesionata in favoarea bancii, sau chiar de a garanta cu un bun imobil. Pentru salariatii care primesc leafa pe card, creditele se acorda de obicei fara garantii suplimentare. In cazul solicitarii unor imprumuturi mai mari sau daca posesorul cardului nu primeste leafa in contul de card, se recurge la analiza de bonitate la baza careia sta adeverinta de salariat, care sa exprime veniturile nete. Este luata in calcul si vechimea in munca (plafonul minim este de 3 pina la 6 luni, in functie de banca si valoarea creditului). Totodata, daca solicitantul creditului mai are deja un imprumut de rambursat, bancile nu acorda un nou credit decit in cazuri exceptionale.

Leafa joaca un rol foarte important pentru obtinerea unui astfel de card. De exemplu, de la BRD, cei care au un salariu net mai mic de 3 milioane nu pot obtine un astfel de card, in timp ce la BCR leafa trebuie sa fie de minimum 4 milioane lei. Tot la BCR, se acorda credite posesorilor de card care nu incaseaza salariul in contul de card numai daca imprumutul este garantat cu un bun imobil.

1.6 SCURT ISTORIC AL CARDURILOR:

Primele au aparut cardurile de credit, care nu erau nici bancare si nici de plastic. Destinatia lor consta in confirmarea credibilitatii detinatorului in afara bancii. Ele au aparut in SUA, unde creditul de consum al persoanelor fizice se dezvolta vertiginos inca la sfirsitul secolului XIX. Deja in anul 1914 unele magazine au inceput sa elibereze clientilor sai cei mai bogati si permanenti carduri speciale pentru a a-i pastra drept clienti. In anul 1928 compania Farrington Manufacturing din Boston a emis primele placi de metal pe care se scria in relief adresa si care se eliberau clientilor de incredere. Vinzatorul introducea placa intr-o masina speciala numita imprinter si informatia de pe placa se imprimau pe cec. In anii urmatori au fost inventate asa categoriide ale schemei creditar-financiare, ca rata minima lunara de rambursare a creditului, perioada aminarii, adica creditarea fara dobinda, si multe altele.Perfectionarea, modernizarea si eficientizarea instrumentelor si modalitatilor de plata au fost determinate pe de o parte de cuceririle stiintei, ndeosebi n domeniul tehnologiei informatiilor si telecomunicatiilor digitale de date (IT&C), comunicatiilor prin circuite telefonice, cablu TV, fibra optica, satelit, telefonie mobila, iar pe de alta parte de succesele de miniaturizare a componentelor n constructia calculatoarelor (producerea microprocesoarelor cu o suprafata de numai ctiva mm patrati a dus la lansarea smart cardurilor). Cardul de plata sub forma arhetipala a aparut pentru prima data n Statele Unite ale Americii n anul 1914, fiind emis de compania Western Union n scopul ncurajarii cumparaturilor si cresterii fidelitatii clientilor sai. Prin acest card se puteau face cumparaturi numai la aceasta companie n anul 1949 un american pe nume Frank McNamara, mpreuna cu partenerul sau Ralph Schneider, creeaza primul card de credit pentru plati n restaurante, avnd marca Diners Club Card. n numai ctiva, ani cardul avea sa fie acceptat la plata de mii de comercianti. Diners Club Card avea sa fie recunoscut drept un nou instrument de plata. Dezvoltarea acestui card continua si astazi, n special n domeniul calatoriilor si industriei timpului aferent (travel and entertaiment, T&E). n 1958 apare un salt nainte n istoria cardurilor de plata, datorat bancii americane Bank of America din San Francisco, care introduce precursorul cardului universal modern, sub numele BankAmericard. Cardul bancii Bank of America a dovedit repede ca exista o piata extinsa pentru cardul de credit bancar si universal (de uz general), n sensul ca este acceptat la plata de orice comerciant participant la acest sistem de plata, pentru cumpararea oricarui fel de produs si prin care orice detinator al sau putea cumpara pe credit. Succesul cardului a fost rapid si aparitia sa a reprezentat un punct de cotitura n istoria platilor, n general, si n istoria platilor fara numerar, n special. n 1976 cardul BankAmericard avea sa devina bine cunoscutul card Visa, iar Bank of America, mpreuna cu alte banci asociate si trecnd prin mai multe transformari, devine Visa International.

Visa International constituie o uriasa asociatie cooperatista de banci, care se supune aceluias regulament si participa n comun la dezvoltarea si operarea sistemului asociatiei. Alte sisteme internationale de plati electronice se vor dezvolta mai apoi, fiind mai mult sau mai putin, inspirate sau modelate dupa Visa. Astfel, n 1966 si avndu-si originea tot n Bank of America, un numar de 17 banci americane formeaza asociatia Interbank Card Association (ICA), care avea sa devina mai apoi nu mai putin celebra MasterCard Interational, cu reteaua proprie privata de telecomunicatii (BankNet), principalul competitor si rival al Visa. Cele doua sisteme de plati electronice prin carduri, detinnd n prezent, circa 90% din piata. n tarile vest-europene cardurile au aparut n jurul anului 1960, dar s-au extins abia dupa anul 1980. n ultimul deceniu al secolului XX, datorita eforturilor masive financiare, derulate de institutiile bancare din tarile avansate, baza materiala a operatiunilor de plati a crescut n asemenea masura nct folosirea cardurilor a ajuns la cote de neimaginat. Cardurile au devenit instrumente preferate pentru derularea platilor de valori mici initiate de persoane fizice detinatoare de conturi bancare, care formeaza n tarile avansate o parte importanta a clientelei bancare. Aparitia cardurilor a avut un rol important n atragerea de catre banci a persoanelor fizice cu venituri modeste, care au apreciat n acest instrument de plata o posibilitate de a obtine credite, care, desi mici, le asigura plata unor datorii curente. O larga raspndire a cardurilor se nregistreaza, n ultimul timp, n activitatea ntreprinderilor mici si mijlocii, datorita avantajelor care le prezinta.

CAP 2. OPERATIUNI CU CARDURI

2.1. - ACTIVITATEA BANCARA CU CARDURI IN ROMANIA

Principiile organizarii platilor cu carduri de catre societatile bancare in Romania sunt prevazute in Regulamentul nr. 6 / 14.11.1995, care are ca obiectiv stabilirea de reguli aplicate in activitatea de servicii de transfer de fonduri si decontarea prin cartile de plata. Anul debutului cardurilor bancare in Romania este 1992, cand un grup de banci: Banca Agricola, Banca Comerciala Romana, Banca Romania pentru Dezvoltare, Bancorex , Banca comerciala Ion Tiriac, iar din 1995 si Banc Post, au pus bazele programelor de carduri in Romania. Prin acesta, bancile s-au angajat in emiterea cardurilor cat si in crearea conditiilor pentru acceptarea acestor instrumente de plata ca mijloc de decontare in mediul economic romanesc. Un prim pas al derularii programului a fost aderarea bancilor la sistemele mondiale Visa International si Europay, si crearea unor departamente bancar e specializate dedicate operatiunilor cu carduri.

Din 1993, bancile au initiat programe de procesare a tranzactiilor derulate prin carduri emise de sistemul bancar international. In acest scop, s-a constituit societatea comerciala ROMCARD, specializata in prelucrarea automata a operatiunilor derulate prin carduri. De asemenea Romcard se constituie ca o entitate de legatura (interfata) intre bancile romanesti si sistemul de utilizare internationala a cardurilor. Romcard ofera avantajul obtinerii de catre comerciantii romani, a autorizarilor intr-un interval de timp de 30 sec., si asigura facilitatea decontarii valutare in doua zile lucratoare. Un alt pas important, l-a constituit emisiunea de carduri in moneda nationala. Cu incepere din anul 1996, bancile comerciale romanesti, au demarat procesul de emitere a cardurilor cu acoperire valorica in depozite exprimate in moneda nationala. Utilizarea de catre agentii economici romani a cardurilor emise sub sigla VISA sau EUROCARD/MASTERCARD antreneaza efecte favorabile asupra activitatii de import export a acestora, intrucat limiteaza riscurile de schimb valutar si folosirea efectiva a valutei in efectuarea platilor. Piata romaneasca a cardurilor, desi se afla in perioada de inceput, se caracterizeaza printro diversificare a produselor. Astfel, BRD a lansat primul card national, numit PRIMA CARD, emis in baza unui contract de depozit in lei. Depasirea disponibilitatilor proprii este permisa, pentru acest instrument de plata, intr-un interval de acoperire de maxim 30 zile. Dintre produsele lansate de celelalte b anci se remarca: Banca Agricola VISA Clasic; BCR Europay Maestro; BCR VISA Clasic; BCR Eurocard -; Mastercard; Banc Post -; VISA Clasic Prospera; Banca Ion Tiriac -; Eurocard Mastercard ceea ce evidentiaza preferinta comerciantilor pentru utilizarea acestor instrumente de plata, comparativ cu platile in numerar. Din punct de vedere al ponderii fiecarei banci pe piata cardurilor (in lei), datele din tabelul de mai jos evidentiaza pozitia dominanta a BCR (analiza la nivelul anului 1997), atat din punct de vedere al numarului cardurilor cat si al numarului tranzactiilor efectuate si al valorii acestora. Banca emitenta Nr. carduri emise Pondere pe piata BCR BancPost BRD B.C. I.T. Banca Agricola 27.777 8.581 2.500 643 110 70,12% 21,6% 6,31% 1,62% 0,27% total= 100%

total= 39.611 -Situatia tranzactiilor cu carduri (in lei) Banca emitenta Nr. de tranzactii

Valoare tranzactii (mild. lei)

BCR Banc Post BCIT

224.266 239.244 2.989

69 43 10

-Acceptarea la plata a cardurilor internationale (pentru anul 1997) s-a realizat dupa cum rezulta din tabelul urmator: Valoarea tranzactiilor Banca emitenta nr de locuri de acceptare mild.$ mild .lei BCR Banc Post Banca Com. I.T. Banca Agricola 10,5 2,5 4,3 68 22,1 3,5 8,6 900 395 500 4.000

2.2 EMITEREA ,UTILIZAREA SI ACCEPTAREA LA DECONTARE A CARDURILOR

11. Detinatorul de card primeste dreptul de utilizare a cardului dupa: - acceptarea de catre Banca a Cererii privind deschiderea contului de card si eliberarea cardului. - depunerea pe contul de card a varsamntului initial, n conformitate cu Tarifele n vigoare. 1.2. Cardul si plicul cu PIN vor fi primite de catre detinatorul cardului de baza sau detinatorul cardului suplimentar n reprezentanta Bancii, unde a fost depusa Cererea, n termenele stabilite de Banca. Detinatorul cardului de baza poate primi cardul de baza si cardul suplimentar si plicurile cu PIN-coduri, cu prezentarea actului de identitate. Detinatorul cardului suplimentar, prezentnd actul de identitate, poate primi doar cardul si plicul cu PIN-cod emise pe numele lui. n unele situatii cardul si plicul cu PIN-cod pot fi primite de catre o persoana terta, n baza procurii ce atesta acest drept. 13. La primirea cardului si plicului cu PIN-cod detinatorul cardului trebuie: - sa verifice integritatea plicului cu PIN-cod n prezenta colaboratorului Bancii; - sa verifice corectitudinea numelui de familie si a prenumelui imprimate sau embosate pe card; - sa confirme prin semnatura primirea cardului si plicului cu PIN-cod;

- sa semneze pe verso cardului, pe banda pentru semnatura. Semnatura trebuie sa corespunda cu semnatura din actul de identitate; - daca plicul cu PIN la momentul primirii este deteriorat, detinatorul de card poate solicita producerea unui PIN-cod nou, gratuit; - daca numele de familie si/sau prenumele au fost imprimate sau embosate pe card incorect, din vina Bancii (adica, n Cererea pentru primirea cardului detinatorul de card a indicat corect datele sale), detinatorul cardului trebuie sa solicite producerea gratuita a unui card nou. 1.4. Din momentul primirii cardului si a plicului cu PIN, detinatorul cardului poarta raspundere pentru toate operatiunile efectuate prin card sau cu ajutorul datelor ce tin de card, adica fara prezenta fizica a cardului, indiferent de faptul daca este semnatura detinatorului de card pe cec sau nu. Responsabilitatea se extinde pna n momentul restituirii cardului Bancii, la expirarea termenului de valabilitate sau la nchiderea nainte de termen a cardului. 1.5. Pentru confectionarea unui card suplimentar, detinatorul cardului de baza va completa cererea de producere a cardului suplimentar pe numele persoanei desemnate. Detinatorul cardului de baza poarta raspundere fata de Banca pentru respectarea prezentelor Reguli de catre detinatorul cardului suplimentar, precum si pentru operatiunile efectuate de catre acesta. 1.6. n cadrul reglementarii relatiilor dintre detinatorul cardului de baza si detinatorul cardului suplimentar, detinatorul cardului de baza are dreptul: - sa stabileasca pentru cardul suplimentar limitele de ridicare a numerarului, precum si limitele de deservire n punctele comerciale. Limitele date se vor indica n Cererea de producere a cardului suplimentar; - sa blocheze cardul suplimentar prin apel telefonic, cu ulterioara confirmare n scris (conform ordinii stabilite n punctul 5.6. a prezentelor Reguli); - sa deblocheze cardul suplimentar prin perfectarea la Banca a Cererii corespunzatoare; - sa depuna Cererea pentru emiterea repetata a cardului suplimentar, n cazurile enumerate n p. 5.6.; - sa nchida cardul suplimentar nainte de termen. 1.7. Detinatorul de card suplimentar este n drept: - sa prelungeasca cardul la expirarea termenului de valabilitate cu acordul detinatorului cardului de baza; - sa blocheze cardul n cazul pierderii/furtului; - sa solicite emiterea repetata a cardului n cazul deteriorarii/pierderii/furtului; - sa solicite si sa primeasca de la Banca extrasul din contul de card, ce cuprinde doar operatiunile efectuate cu cardul suplimentar. 1.8. Detinatorul cardului este de acord cu faptul ca introducerea PIN - codului la efectuarea operatiunilor este: - echivalenta cu semnatura personala a detinatorului de card; - confirmarea faptului, ca efectuarea operatiunii n suma respectiva a fost efectuata n prezenta detinatorului de card si n stricta conformitate cu vointa acestuia. 1.9. Pentru toate tipurile de card, emise de Banca, introducerea PIN - codului este obligatorie la retragerea n numerar a mijloacelor banesti n reprezentantele Bancii. 1.10. La retragerea de numerar n reprezentantele Bancii mpreuna cu semnatura si introducerea PIN-codului, detinatorul cardului este obligat sa prezinte documentul ce confirma identitatea.

La retragerea de numerar n reprezentantele altor banci mpreuna cu semnatura si/sau introducerea PIN - codului, de la detinatorul de card, de asemenea, poate fi solicitata prezentarea documentul ce confirma identitatea. 1.11 n unele puncte comerciale, care primesc catre plata cardurile bancare, pentru confirmarea identitatii detinatorului de card, poate fi solicitata prezentarea documentului ce confirma identitatea. 1.12. La retragerea de numerar n bancomatele Bancii, n bancomatele si casele altor banci pe teritoriul Republicii Moldova sunt aplicate restrictiile n conformitate cu Tarifele n vigoare. Retragerea de numerar n casele Bancii este limitata de suma mijloacelor disponibile. 1.13. La utilizarea cardului n strainatate sunt aplicate restrictiile ce sunt indicate n Tarifele Bancii. 1.14. n cazul n care de pe un cont de card sunt emise mai multe carduri, suma totala a operatiunilor, efectuate prin intermediul tuturor cardurilor, nu poate depasi limitele mentionate n p. 1.12. si p.1.13.

2.3.

TRANSFERUL DE FONDURI PRIN CARDURI

Plile electronice, aceast semnificativ invenie a sfritului de secol XX, au aprut ca una din urmrile remarcabile ale dezvoltrii tehnologiei informaiei i a telecomunicaiilor. Rspndirea calculatoarelor personale, a mijloacelor de telecomunicaii publice, rapide i relativ ieftine, dar i a reelelor private de mari dimensiuni, precum i, n final, a Internetului aa cum l tim astzi, au format infrastructura naional,regional i global pe care s-au construit sisteme de pli electronice, i de transferuri electronice de fonduri, de mici i de mari dimensiuni, i sub nenumrate forme, o infrastructur care astzi reprezint un puternic factor motor al economiilor dezvoltate, i, mai ales, al economiilor rilor n curs de dezvoltare. Aceste sisteme de pli electronice sunt probabil cea mai dinamic parte a economiei informatizate, digitale, local, regional i global. Cele mai importante trei mari componente ale acestor sisteme sunt sistemele de pli prin carduri,comerul electronic, i transferurile electronice de fonduri interbancare i ntre companii. Toate acestea presupun existena, la scar global, a unor reele de Pli Electronice. Plile electronice sunt un stimulator important al creterii economice i al vitalitii unei economii iar guvernele trebuie s fie interesate n ncurajarea dezvoltrii i generalizrii sistemelor electronice de pli i de trasferuri electronice de fonduri. O economie eficient depinde n mare msur de un sistem rapid i eficient de pli. S-a artat, de exemplu, c o cretere a ponderii plilor electronice cu 10% ar putea conduce la o cretere cu circa 0,5% a cheltuielilor generale ale consumatorilor, cu toate urmrile benefice ale acestei creteri. n ultimile dou decenii creterea volumului plilor electronice n SUA a condus la o cretere cu circa 6,5 trilioane de dolari a consumului, ceea ce echivaleaz cu crearea a circa 1,3 milioane de locuri de munc.

O larg rspndire a acestui tip de pli a condus la o cretere semnificativ a vnzrilor de bunuri i servicii, a facilitat mult problema accesului la un credit de consum, i a redus restriciile impuse comerului de barierele geografice. Plile electronice ofer beneficii evidente n principal comoditate i vitez -tuturor prilor implicate ntr-o tranzacie economic consumatorilor i comercianilor, sistemului bancar, companiilor, administraiei centrale i locale. Prin costuri generale de sistem mai reduse i prin vitez sporit, plile i transferurile electronice de fonduri pot conduce la economii anuale estimate la circa 1% din produsul intern brut, n comparaie cu plile bazate pe formulare de hrtie se estimeaz c n SUA aceast reducere general a costurilor plilor se ridic la circa 60 de miliarde de dolari pe an, iar n Anglia la circa 10 miliarde de dolari pe an. Economiile rezultate nu sunt neglijabile, iar guvernul american un promotor al domeniului a demarat nc din 1995 un program legislativ menit a reduce activitile bazate pe hrtie, n cadrul mai general al unei guvernri electronice care cuprinde i plile electronice (Paperwork Reduction Act of 1995, urmat de un Goverment Paperwork Elimination Act of 1998). Unele studii arat c un sistem de pli electronice cost n general ntre o jumtate i o treime din costul unui sistem echivalent de pli bazate pe hrtie . Plile electronice micoreaz semnificativ gripajul unei economii, reducnd substanial ntrzierile de plat, i diminund o oarecare lips de ncredere n sistemul bancar care poate aciona ca o frn n procesul dezvoltrii. Ele au o influen benefic asupra economiei i prin diminuarea volumului economiei subterane, reintroducnd o mare parte din banii acesteia n circuitele legale ale economiei i producnd o cretere binevenit a veniturilor bugetare . Diversele forme de pli electronice, ntre care cele mai rspndite sunt plile prin carduri, pot aciona i n calitate de canale care introduc n sistemul bancar un important segment al populaiei nebancarizate, fapt a crui urmare este creterea volumului de lichiditi din bnci, ceea ce poate constitui un motor al creterii economiei, prin scderea costurilor fondurilor pentru investiii i mprumuturi bancare. Importana acestui efect nu trebuie subestimat innd seama de faptul c circa 70% din populaia lumii nu este bancarizat. Visa consider c ntr-o economie se poate creea un adevrat cerc virtuos, n care plile electronice i creterea economic se influeneaz i se sprijin una pe alta, iar aceasta contribuie la susinerea dezvoltrii economice pe termen lung (1). Marea majoritate a volumului (numr de tranzacii) plilor electronice se realizeaz prin intermediul cardurilor bancare de plat, cele mai cunoscute i mai rspndite fiind cardurile marilor sisteme de carduri internaionale Visa i MasterCard care dein mpreun circa 90% din piaa plilor prin carduri i au peste 2,5 miliarde de carduri emise. Dar marea majoritate a valorii plilor electronice se realizeaz prin transferurile electronice de fonduri derulate prin astfel de sisteme cum ar fi SWIFT, CHIPS, Fedwire, ACH sau TARGET, i atingnd valori de peste 1000 de trilioane de dolari anual. Cardurile, aprute n forma n care o cunoatem astzi n anul 1958 (prin BankAmericard, precursoarea cardurilor Visa), reprezint un moment important n istoria formelor de plat, fiind probabil al patrulea astfel de moment, ca importan, n aceast lung istorie, dup apariia monedelor n jurul anului 1200 aC la chinezi, a cecurilor (biletele de schimb) florentine prin anii 1200 pC, i a bancnotelor de hrtie care se generalizeaz la sfritul secolului al XIX-lea (4,5). Comoditatea acestui nou instrument de plat a condus la adoptarea lui rapid att de ctre consumatori ct i de ctre comerciani.

Pe la mijlocul deceniului al zecelea al secolului trecut apare i comerul electronic, bazat esenialmente pe apariia Internetului i pe folosirea cardurilor de plat. Dei actualmente valoarea total a plilor din comerul electronic este de numai circa 1% din aceea a comerului mondial cu amnuntul, recentele realizri din domeniu (protocoalele de autentificare care diminueaz substanial riscul unei tranzacii) permit prevederea unei dezvoltri foarte rapide n urmtorii ani, inclusiv n Romnia. Comerul mobil, desfurat ca o form a comerului electronic bazat n principal pe telefoanele mobile, este nc n faza de nceput a maturizrii, lipsindu-i nc n mare msur atributele eseniale ale interoperabilitii i globalizrii, dar funcionnd bine la nivel local. Transferurile electronice de fonduri s-au dezvoltat continuu, i mpreun cu extinderea reelelor de telecomunicaii private ale sistemelor bancare (ca s menionam numai sistemul SWIFT), fr a avea impactul la public al cardurilor sau al comerului electronic, dar constituind o adevrat coloan vertebral a circulaiei pe cale electronic a banilor ntre bnci i ntre companii, i formnd una din temeliile dinamismului unei economii dezvoltate. n Romnia plile electronice sunt n plin dezvoltare numrul de carduri (majoritatea Visa i MasterCard), a depit n prezent cifra de 5 milioane, comerul electronic este la nceputul unei perioade de dezvoltare intens prin adoptarea recent a protocolului 3-D Secure de ctre trei mari bnci acceptatoare, iar crearea companiei Transfond ca agent de transfer electronic de fonduri al Bncii Naionale a Romniei va permite din 2004 transferul electronic interbancar i, ntr-un viitor apropiat, conectarea la sistemul TARGET, transfrontalier, al zonei euro. Pot fi remarcate i serviciile bancare electronice, practic deja generalizate, i care includ i pli electronice, precum i nceputul serviciilor de guvernare electronic care permit i plata electronic a taxelor i impozitelor. Majoritatea bancilor ofera clientilor posibilitatea de a realiza diverse operatiuni bancare, inclusiv transferuri de bani dintr-un cont in altul, de la orice calculator, prin intermediul aplicatiilor online banking. Fiecare institutie isi stabileste modalitatile proprii de asigurare a modului in care clientii pot accesa aplicatia si a nivelul de securitate. In general, accesarea aplicatiei se face prin introducerea unui nume de utilizator, a unei parole si a unui cod unic intr-un formular existent pe website-ul oficial al fiecarei banci in parte. Spre exemplu, la BCR, CEC Bank, ING Bank, OTP Bank sau Bancpost, clientii isi pot accesa conturile prin internet doar daca au introdus, pe langa nume de utilizator, si un cod unic generat de un dispozitiv digipass. La Raiffeisen Bank, autentificarea se face prin introducerea codului generat de un digipass special, care citeste cipul de pe cardul de debit detinut de client. La BRD, conturile catre care se fac plati trebuie confirmate intai la telefon unui operator. Odata ce aceste elemente de identificare sunt introduse corect, clientii au posibilitatea de a-si vizualiza conturile, de a face transferuri si plati, schimb valutar sau pot constitui depozite la termen fara a se mai prezenta la ghiseul bancii. Pentru accesarea serviciului de online banking, clientii platesc uneori un abonament lunar, la care se adauga garantia perceputa pentru dispozitivul digipass. Tranzactiile realizate prin internet beneficiaza insa de comisioane mai reduse decat cele percepute pentru operatiunile similare realizate la ghiseu.

2.4. AVANTAJELE SI RISCURILE PLATILOR PRIN INTERMEDIUL CARDURILOR

Pe langa operatiunile de baza plata la comerciant si retragerea de numerar o serie de banci au extins gama serviciilor oferite prin carduri cu un set de noi facilitati : plata facturilor la ATM anumite facturi, cum ar fi cele pentru telefon, energie electrica, pot fi platite de la bancomat. Pentru a beneficia de acest serviciu, clientul trebuie sa incheie o conventie speciala cu banca, iar apoi poate achita factura catre furnizor, selectand optiunea respectiva de la ATM ; reincarcarea cartelelor de telefonie mobila aceste operatiuni se pot efectua la bancomat, iar procedura este similara cu cea de la plata facturilor ; incasarea pe card a dobanzilor la depozitele cu plata lunara a dobanzii; achitarea ratelor la credite de la bancomat ; alimentarea contului curent si conturilor de economii posesorul cardului poate transfera de la bancomat sume din contul de card in alte conturi ale sale deschise la aceeasi banca ; plata facturilor la utilitati de la comercianti unii comercianti incaseaza facturi pentru o serie de furnizori de utilitati (in special, companii de telefonie). Procedura de plata este similara cu cea derulata atunci cand se efectueaza cumparaturi cu cardul la comercianti. In plus, anumite tipuri de carduri pot aduce beneficii speciale. Spre exemplu, cele dedicate studentilor (Euro<26, ISIC) ofera posesorului posibilitatea de a beneficia de reduceri de pret la achizitionarea de bunuri si servicii de la anumiti comercianti, atat din Romania cat si din strainatate. Totodata, cardurile pot avea si un rol educational, iar bancile romanesti au inceput deja sa ofere carduri pentru adolescenti, prin care dau parintilor sansa de a obisnui copii cu un comportament financiar sanatos. Cardurile pot fi setate de parinti cu diferite limite de utilizare privind numarul si valoarea tranzactiilor la nivel de zi si/sau saptamanal. Totodata, parintii vor putea monitoriza cheltuielile efectuate de copii cu ajutorul extraselor de cont. In general, exista perceptia ca acest lucru va da copiilor oportunitatea de a-si gestiona singuri banii, fara riscul de a face cheltuieli exagerate. In plus, odata deprinsi cu administrarea banilor, acest lucru ii va ajuta si mai tarziu in viata, cand vor avea acces la carduri de credit - Avantajele platilor prin carduri bancare Principalul avantaj este dat de rapiditatea tranzactiei si implicit, obtinerea imediata a bunului (exemplul bunurilor digitale: carti electronice, software, proiecte etc) Prin acest sistem, riscul este transferat de la cumparator catre institutia emitenta care decide daca plata poate fi sau nu efectuata iar produsul livrat. - Dezavantaje si riscuri Ca orice serviciu care implica tranzactii, nici platile prin carduri bancare nu sunt scutite de probleme. Desi exista in general o reticenta destul de mare pentru a folosi aceasta metoda, numarul celor care platesc online prin aceasta metoda creste de la an la an, asta si datorita eforturilor magazinelor de a se adapta pietii precum si facilitatilor oferite de procesorii de plati online.

- Riscuri pot aparea prin folosirea unor procesori care nu sunt de incredere, de aceea este recomandat ca pentru acest tip de plata sa se foloseasca unul din procesorii de mai jos. Este imperativ necesar ca cumparatorul sa fie trimis catre site-ul procesorului de plati pentru verificarea autenticitatii si nu catre alta pagina a site-ului cumparatorului. Cand cardul a fost furat sau pierdut, primul lucru ce trebuie facut este contactarea bancii emitente si solicitarea blocarii cardului. De aceea, este bine ca inca de la emiterea cardului, posesorul sa intrebe emitentul care este numarul de telefon unde se pot anunta astfel de evenimente. Conform reglementarilor BNR, bancile sunt obligate sa dispuna de o linie de urgenta, care sa functioneze 24 din 24 de ore. Nu trebuie sunat la numerele de telefon afisate langa bancomate, deoarece aceasta este o metoda folosita uneori de hotii de carduri. In plus, indiferent de motivul pentru care solicitati blocarea cardului, nu dezvaluiti codul PIN, chiar si daca sunteti sigur 100% ca la celalalt capat al firului este un functionar bancar. Nimeni nu are dreptul sa cunoasca acest cod in afara de posesorul cardului. Cu cat se anunta mai repede banca emitenta, cu atat riscul la care se supune posesorul cardului scade. Dupa momentul in care se anunta banca, aceasta devine responsabila de eventualele tranzactii fraduloase efectuate ulterior cu cardul. Chiar si daca fraudele au loc pana sa se anunte banca de pierderea sau furtul cardului, posesorul este protejat de lege. In cazul in care tranzactiile frauduloase depasesc echivalentul a 150 euro, clientul poate primi banii inpoi de la banca. Insa, daca banca dovedeste ca detinatorul cardului a actionat cu neglijenta, atunci raspunderea cade integral in sarcina clientului. Cea mai frecventa greseala este de a nota codul PIN pe un bilet, pus in portofel alaturi de card. De asemenea, se considera neglijenta daca pierderea este raportata cu intarziere. - CUM SE POATE CONTESTA O TRANZACTIE Extrasele de cont pentru carduri trebuie verificate cu regularitate. Acesta este singurul mod prin care se poate observa daca au aparut tranzactii frauduloase. In general, este recomandat sa solicitati bancii emitente explicatii despre orice tranzactie care pare suspecta. Conform legii, detinatorul este obligat sa comunice bancii la linia de urgenta orice eroare sau neregula aparuta in gestionarea contului de card. Ulterior, pentru orice tranzactie frauduloasa va fi responsabila banca. Ca si in cazul pierderii sau furtului cardului, posesorul este protejat si pentru fraudele aparute pana la sesizarea bancii. In acest caz, el va putea fi despagubit pentru tranzactiilor frauduloase mai mari de 150 euro, cu conditia ca banca sa nu poata dovedi ca detinatorul cardului a actionat cu neglijenta. Anuntarea unei tranzactii suspecte cu intarziere poate fi considerata un caz de culpa. Pe de alta parte, daca s-a utilizat cardul fara a fi prezentat fizic si fara identificarea electronica a acestuia (fara a se introduce codul PIN), atunci clientul nu este considerat vinovat pentru tranzactiile efectuate. Mai mult, chiar si daca s-a solicitat codul PIN, acest lucru nu inseamna automat ca raspunderea pentru tranzactiile frauduloase va apartine clientului. -LIMITELE CARE APAR LA FOLOSIREA CARDURILOR

Pentru a preveni si a limita pierderile care pot apare in situatiile de frauda, bancile stabilesc o serie de limite in utilizarea cardurilor. In acest mod, daca a fost furat cardul, iar hotul stie codul PIN, nu va putea retrage de la bancomat toti banii de pe card. Restrictiile depind de la un emitent al altul. In general, bancile stabilesc o suma maxima pentru valoarea tranzactiilor care se pot efectua intr-o singura zi. De asemenea, poate exista un numar maxim de operatiuni care se pot efectua zilnic. Limitele se stabilesc diferit pentru platile la comercianti si pentru retragerile de numerar. Pe langa setarile zilnice, bancile pot stabili si restrictii pentru tranzactii la nivel de saptamana sau pentru un anumit numar de zile. Ca si in cazul limitelor zilnice, acestea se aplica pentru platile la comercianti si retragerile de numerar si pot face referire atat la valoarea tranzactiilor, cat si la numarul lor. - TENDINTELE INFRACTIUNILOR CU CARDURI Industriile ce se dezvolta atat de rapid sunt deseori vulnerabile in fata schemelor de frauda nascocite de cei care cauta sa castige capital folosind oportunitati criminale nou aparute, masuri de securitate invechite si legi inactuale. Sectorul cartelelor de credit nu prezinta o exceptie. In pezent se observa o tendinta de majorare a prejudiciului cauzat de infractiunile din domeniul tehnologiilor bancare. Infractiunile, savarsite cu utilizarea cardurilor se pot atribui catre cele mai periculoase infractiuni economice, datorita faptului ca impactul negativ se rasfrange nu numai asupra activitatii bancii, dar si a altor subiecti. Autoritatile executoare se confrunta in coninuare cu noi si complexe scheme de fraude, incluzand intractiuni cu cartelele de credit impotriva institutiilor financiare si a companiilor producatoare de cartele bancare. Criminalii actioneaza cu ajutorul persoanelor ce au acces usor la informatia despre cartelele de credit- precum sunt oficialitatile de la agentiile cartelelor de credit, persoanele responsabile de bagajele ce trec prin aeroporturi si curierii postali pana la grupuri organizate implicate in furtui de amploare a cartelelor, manipulari si activitati de contrafacere. - OPERATIUNI CU CARFURI FALSIFICATE Cel mai rapid crescator fel de frauda de cartele bancare, cat priveste frecventa si gravitatea, consta in falsificarea ilegala a cartelelor Visa si MasterCard. Noile tehnologii au venit in ajutorul criminalilor in producerea copiilor exacte ale cartelelor existente si in crearea cartelelor false da la zero. Acestui tip de infractiuni ii revine cea mai mare parte din prejudiciul cauzat. Deseori o cartela falsa poate fi rapid identificata prin examinarea hologramei. Pe cartelele legitime holograma este de fapt introdusa in plastic pe fabricatie, iar cartelele false de regula contin o holograma procurata de la un distribuitor ilegal. Aceste holograme sunt lipite deasupra cartelei, si nu sunt introduse in cartela. Se pot vedea sau simti ca aceste holograme sunt ridicate pe suprafata cartelei. Infractorii invadeaza bagajele pasagerilor cautand cartele bancare si informatii ce ar permite falsificarea lesne a cartelelor.

Falsificatorii produc fasii magnetice pentru cartele care contin nume, numere de conturi, limite de credit si alta informatie identificatoare pentru detinatorii legitimi sau nascociti ai cardurilor. In diverse restaurante , chelnerii trec cartile de credit ale clientilor, pe care le primesc in momentul platii consumatiei, printr-un reader electronic portabil - skimmer- (un dispozitiv de marimea unui pachet de tigari, care decodeaza informatiile de pe banda magnetica), care preia informatiile continute pe banda magnetica, apoi le transfera pe o cartela noua. Aparatul decodifica pe loc banda magnetica a cardului si datele secrete: numele si prenumele titularului, banca unde se afla contul, circuitul international si coordonatele bancare. Un skimmer poate inmagazina datele a 500 de carduri. In situatii similare se recomanda sa urmariti actiunile chelnerului. - OPERATIUNI CU CARDURI FURATE/PIERDUTE Una dintre cele mai simple metode de obtinere a informatiei despre conturi sau despre cartelele bancare existente este furtul. Obtinand in mod ilegal cartelele bancare legitime sau informatie despre cont, gruparile frauduloase creaza in continuare portofolii de documente false de identitate pentru a sprijini capacitatea de cumparare oferita de aceste cartele. Sub directia liderilor acestor grupari, "alergatorii" procura marfuri dintr-o varietate de surse, pana cand proprietarii legitimi declara cartelele drept furate. De regul sunt furate datele de identificare a cardurilor, prin mijloace tehnice de ultim or, i realizate clone ori se sustrag cardurile cu totul, acestea fiind terse i reincarcate cu date in laboratoarele de fabricat carduri. Membrii retelei fura, in fapt, datele de identificare ale utilizatorilor de carduri cu ajutorul unui dispozitiv artizanal - pisicuta (skimmer). Odata trecuta o carte de credit originala prin acest aparat, de mici dimensiuni, informatiile se inregistreaza. Apoi, se confectioneaza alte carduri noi-noute si toate datele, deja sustrase, sunt trecute pe cele false. Clonele urmeaza sa fie folosite pentru retragerea banilor din conturi. - TRANSMITEREA CARDULUI PRIN INTOCMIREA DOCUMENTELOR Escrocii dau anunt de angajare la munca. Efectueaza convorbirea si explica ca salariul va fi primit prin intermediul cardurilor Visa Classic sau Master Card, pentru ce este necesar de deschis cont in banca. Ulterior, se cere cardul de la titularul "pentru intocmirea documentelor" escrocii confectioneaza duplicat pe care urgent il expediaza in strainatate, unde sume de pana la $50 pentru o singura data, pot fi retrase fara autorizare.

2.5 ROLUL CARDURILOR IN ECONOMIE

La 10 ani de carduri in Romania, No-Cash a prezentat un studiu realizat la initiativa Visa International care evidentiaza beneficiile utilizarii cardului pentru cresterea economica. Principalele concluzii ale raportului au fost expuse in cadrul unei mese rotunde organizate cu sprijinul Visa, la care au participat reprezentantii institutiilor financiare si nonfinanciare precum si reprezentanti ai Guvernului Romaniei. Dezbaterea s-a axat pe avantajele oferite de carduri pe piata din Romania si pe masurile care ar trebui luate pentru stimularea folosirii cardurilor. Una din principalele concluzii ale studiului a fost ca sistemele electronice de plata sunt un instrument puternic pentru eliminarea economiei subterane. In prezent, piata cardurilor este cea mai importanta piata de servicii financiare din Romania, valoarea sumelor tranzactionate pe card depasind, la sfarsitul anului 2005, valorile cumulate inregistrate pe piata asigurarilor (prime brute subscrise), piata leasingului (valoarea contractelor), piata fondurilor mutuale (valoarea activului net) si piata creditului pe termen lung acordat atat populatiei, cat si companiilor. Tot in studiu se arata ca pe piata sunt in circulatie 8,5 milioane de carduri valide care genereaza un volum anual de tranzactionare de peste 9 miliarde de euro. Valoarea ar putea sa para interesanta, daca nu ne-am gandi ca majoritatea tranzactiilor pe card sunt efectuate pentru retragerile de numerar in perioada avansului si lichidarii salariale. Acest lucru inseamna ca, pentru banci, cardurile nu reprezinta inca un instrument foarte profitabil datorita aplicarii comisioanelor per tranzactie, intr-o medie de doua ori pe luna. De asemenea, comportamentul posesorilor de card evidentiaza cultura cash-ului care este, inca, specifica romanilor. Bancile si organizatiile internationale emitente de carduri ar trebui, deci, sa faca eforturi in schimbarea mentalitatii populatiei de la a plati cu numerar, la a plati cu cardul. Nu in ultimul rand, se simte nevoia diverisifcarii ofertei in privinta cardurilor si dezvoltarea segmentului de credit care a luat avant abia in ultimul an. La sfarsitul lui august 2006, pe piata romaneasca erau 27 de emitenti si 4 procesatori de carduri care operau o retea nationala de 5.300 de ATM-uri si aprox. 40.000 de EFTPOSuri. Potrivit studiului, cardurile contribuie in mod semnificativ la eliminarea economiei subterane prin cresterea transparentei proceselor economice, stimularea de noi afaceri si crearea de slujbe. In plus, studiul sustine potentialul cardurilor ca platforme pentru inovarea si dezvoltarea serviciilor online si apreciaza ca raspandirea serviciilor de internet, mobile si home banking deschide noi oportunitati pentru folosirea cardurilor in Romania. Din pacate, insa, bancarii au recunoscut cu prilejul intalnirilor Internet fara Cravata organizate de LINK si APTI (puteti citi concluziile in articolul din numarul acesta Banca pe valuri(le) Internetului), ca serviciile de online banking sunt inca la inceput in Romania si ca bancile se confrunta cu neincrederea populatiei in mijloacele moderne de tranzactionare online. Este, deci, posibil sa mai treaca ceva apa pe Dunare pana cand romanul obisnuit va folosi mai intai cardul si, ulterior, serviciile online. O concluzie interesanta a studiului este ca exporturile romanesti au crescut datorita cardurilor. Aflam ca in perioada 2000-2005 cardul a contribuit cu peste 1 miliard de euro la cresterea exportului romanesc (comertul exterior pe card este dat de exportul de servicii si produse care reprezinta valoarea sumelor tranzactionate in Romania pe cardurile emise in strainatate si de importul de servicii si produse, exprimat de sumele tranzactionate in strainatate pe cardurile emise in Romania). Si mai interesanta ar fi fost, insa, o balanta a exporturilor si importurilor fara doar si poate am fi vazut ca sumele tranzactionate in Romania de pe carduri straine sunt mai mari si mai multe ca volum decat ce au cheltuit romanii in strainatate. Inainte de a ne entuziasma exagerat, trebuie sa recunoastem ca

utilizarea cardurilor in Romania este inca redusa comparativ cu tarile care au deja o istorie in acest sens.

COMERT ELECTRONIC In privinta comertului electronic cu plata online cu cardul, lucrurile stau prost. Proiectul MCTI, Ghiseul Virtual de Plati, care ar fi putut oferi incredere cetatenilor in plata online, intarzie sa apara. De curand, citeam un articol in Saptamana Financiara care purta un titlulbomba: Ghiseul Virtual de Plati ridica oblonul, apartinand ziaristului George Stoica. Ramasesem placut impresionat de faptul ca proiectul MCTI a fost, in sfarsit, lansat la apa si, in acelasi timp, surprins ca vestea a trecut pe langa mine. Pana la finalul articolului aveam sa aflu, de fapt, ca Ghiseul Virtual se pregateste de lansare fapt care deja nu mai constituie o stire avand in vedere repetatele (mai mult de 10) lansari de pana acum. Nici macar cauzele intarzierii nu mai sunt un subiect de discutie pentru ca, desi oficial birocratia e de vina, piata vorbeste despre interese care lovesc deja sfera politica. Revenind, plata online cu cardul in tranzactiile electronice este inca la un nivel mic. Fapt care, in prezent, determina bancile sa nu gandeasca deloc serios asupra promovarii comertului electronic. Si nu doar bancile, ci si organizatiile internationale emitente de carduri. Lucru care, pana la urma, poate fi considerat normal cata vreme nu ies bani din ecommerce dar si anormal daca nu te chinui sa scoti bani din e-commerceO alta concluzie a studiului este ca pentru marea majoritate a persoanelor din mediul rural (care reprezinta 47% din populatia Romaniei), singurele servicii financiare de care pot beneficia, sunt cele oferite de Posta Romana si de Casa de Economii si Consemnatiuni. Potrivit studiului, ar trebui luate masuri pentru stimularea platilor electronice in mediul rural si sporirea gradului de acceptare a cardurilor. Exceptand Ghiseul Virtual, o alta solutie de incurajare a comertului electronic ar fi fost cardurile pre-platite. O persoana care vrea sa-si cumpere o tastatura sau un mouse de pe un site, n-ar mai fi atat de ingrijorata ca i se vor fura banii de pe card atata timp cat si-l alimenteaza cu o suma mica. Pana la urma, in cel mai rau caz, n-ar avea de pierdut decat maxim 1 milion de lei vechi ceea ce deja nu mai e o gaura in cer. Catalin Cretu (VISA CEMEA) afirma, insa, ca in Romania este interzisa emiterea si comercializarea de carduri pre-payed. Tot potrivit raportului, cardul este vinovat pentru dezvoltarea de noi afaceri si crearea de locuri de munca. 4.700 de persoane care lucreaza in 20 de companii non-bancare realizeaza o cifra anuale de afaceri de 577 milioane RON adica aprox. 160 de milioane euro. Activitatile prestate de aceste companii tin de externa lizarea serviciilor bancare pe card, de la procesarea tranzactiilor pana la gestionarea retelei de terminale. Primele 10 companii non-bancare din piata cardurilor, a caror activitate depinde exclusiv de aceasta piata, au inregistrat in 2005 o cifra de afaceri de aprox. 125 de milioane RON (34,4 milioane euro). Numarul de angajati cu care companiile obtin acest volum de vanzari se ridica la numai 700. Primele 10 companii non-bancare a caror activitate se desfasoara si pe piata cardurilor au inregistrat in aceeasi perioada o cifra de afaceri de 452 milioane RON (125 milioane euro) cu 4.000 de angajati. In ceea ce priveste resursele pentru creditare, la sfarsitul lui iulie 2006, disponibilitatile la vedere din conturile bancare ale populatiei depaseau 1,1 miliard de euro. Marea majoritate

a acestor disponibilitati este reprezentata de conturile de card unde romanii isi primesc salariile, pensiile, bursele, veniturile din dobanzi, alocatiile si diversele ajutoare/indemnizatii de la stat etc. Incepand cu 2005, disponibilitatile la vedere ale populatiei sunt cu 115 milioane de euro mai mari decat creditul acordat populatiei pe termen scurt atat in lei, cat si in valuta. Excedentul se contituie, astfel, intr-o excelenta sursa de crditare care poate influenta consumul intern, unul din principalii factori de crestere economica. Nu in ultimul rand, cardurile reprezinta o modalitate eficienta pentru implicarea in sistemul bancar a oamenilor fara istoric bacar se arata in studiu. Cresterea procentului populatiei bancarizate conduce la sporirea depozitelor din sistemul bancar. Depozitele pot fi folosite pentru finantarea creditelor comerciale. Aceste imprumuturi sunt, de obicei, de cateva ori mai mari decat suma depozitata si sunt folosite pentru a cumpara bunuri si servicii, inclusiv forta de munca. Companiile de unde se achizitioneaza bunuri si servicii si noi angajati, au mai multi bani de cheltuit. Salariile sunt, ulterior, folosite pentru cumpararea de bunuri de consum si de servicii, iar ciclul continua. Un nou ciclu de productie este generat, ceea ce conduce la sporirea cheltuielilor si la dezvoltarea economica. Ramane de vazut cat timp va mai trece pana cand cardurile vor deveni un instrument uzual de plata pentru romani, iar economia nationala va creste datorita utilizarii acestora.

PIATA CARDURILOR IN ROMANIA CAP.1 1.1. 1.2. 1.3. 1.4.. 1.5. CARDUL,INSTRUMENT MODERN DE PLATA DEFINIREA, CARACTERISTICILE SI TIPOLOGIA CARDURILOR TIPURI DE CARDURI TRASATURI GENERALE ALE CARDURILOR FUNCTIILE CARDURILOR CONDITIILE DE OBTINERE A UNUI CARD

1.6. - SCURT ISTORIC AL CARDURILOR CAP. 2 2.1. 2.2. 2.3. 2.4. 2.5. OPERATIUNI CU CARDURI ACTIVITATEA BANCARA CU CARDURI IN ROMANIA EMITEREA,UTILIZAREA SI ACCEPTAREA LA DECONTARE A CARDURILOR TRANSFERUL DE FONDURI PRIN CARDURI AVANTAJELE SI RISCURILE PLATILOR PRIN INTERMEDIUL CARDURILOR ROLUL CARDURILOR IN ECONOMIE PIATA ROMANEASCA DE PROCESARE A CARDURILOR PLATFORMELE DE COMERT ELECTRONIC ROMLAND - PRIMUL CENTRU ROMANESC DE PROCESARE A EPAYMENT PRODUSELE DE PE PIATA PROCESARII TRANZACTIILOR CU CARDURI -PAY NET -PROMS

CAP.3.1. 3.1.1.3.1.2.CARDURILOR 3.1.3.3.1.4.-

CAP.3.2. - EVOLUTIA PIETEI CARDURILOR IN ROMANIA 3.2.1.EVOLUTIA NUMARULUI DE CARDURI EMISE 3.2.2.EVOLUTIA VALORILOR TRANZACTIONATE PRIN CARDURI 3.2.3.EVOLUTIA NUMARULUI DE ATM-URI 3.2.4.EVOLUTIA NUMARULUI DE POS-URI CAP.4. - STUDIU DE CAZ - ORGANIZAREA PLATILOR CU CARDURI LA BANCPOST 4.1.- E-BANKING PRIN BANCPOST 4.2.- OFERTELE BANCPOST 4.3.- SECURIZAREA TRANZACTIILOR PRIN E-BANKING. CAP.5. CONCLUZII SI PROPUNERI BIBLIOGRAFIE ANEXE