Sunteți pe pagina 1din 53

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE BLAJ


SPECIALIZAREA FINANE I BNCI
CENTRUL TEHNOLOGIC CLUJ-NAPOCA

PROIECT ECONOMIC
PROSUSE SI SERVICII BANCARE MODERNE OFERITE DE
SISTEMUL BANCAR ROMANESC
(RAIFFEISEN BANK)

Student:
Fertea Septimiu

-20111

CUPRINS

Introducere...............................................................................................................................3
Cap. I:Produse si servicii bancare moderne oferite de sistemul bancar romanesc.........4
1.1 Aspecte generale....................................................................................................4
1.2 Conceptul de produse si servicii bancare generalitati.....................................5
1.3 Platile cu card.......................................................................................................14
1.4 Home-banking......................................................................................................16
Cap. II:Produse si servicii bancare moderne oferite de Raiffeisen Bank........................17
2.1 Prezentarea bancii ~Raiffeisen Bank~...............................................................17
2.2 Principalele produse bancare moderne oferite de Raiffesen Bank.................31
2.2.1 Cardurile plate Visa Electron/Maestro..................................................31
2.2.2 Cardurile de debit embosate Mastercard.............................................32
2.2.4 Cardurile pentru persoane juridice.......................................................36
2.3 Principalele tipuri de servicii moderne oferite de Raiffeisen Bank.................39
2.3.1 Serviciul Raiffeisen Direct.....................................................................39
2.3.2 Serviciul Raiffeisen Online....................................................................40
2.3.3 Serviciul SMARTEL................................................................................41
2.3.4 Serviciul My Banking.............................................................................42
2.3.5 Serviciul Plati Directe Furnizori............................................................43
Concluzii si propuneri..........................................................................................................45
Bibliografie............................................................................................................................50

INTRODUCERE

Bancile erau privite de obicei ca o ruda neinsemnata a marilor banci de


investitii si brockerage. Aceasta nu mai e de actualitate. Bancile se misca acum
intr-o sfera larga de activitati, cum ar fi banci de investitii, fonduri mutuale si
brockerage.
Dezvoltarea tehnicii de calcul din ultimele decenii a influentat direct
metodele si tehnicile utilizate in domeniul financiar bancar. In tarile avansate
volumul tranzactiilor efectuate utilizand mijloace electronice detine ponderea cea
mai mare. In ultimii ani, un numar din ce in ce mai mare de societati bancare
romanesti adopta metode de plata moderne.
Principalele metode moderne de plata utilizate sunt:
- platile cu card;
- schimbul electronic de date financiare;
- home banking;
- internet.
Lucrarea de fata Produse si servicii bancare moderne oferite de sistemul
bancar romanesc are ca scop prezentarea in detaliu a acestor produse bancare
moderne luand ca exemplu banca Raiffeisen Bank.

CAP. I:PRODUSE SI SERVIICII BANCARE MODERNE OFERITE DE SISTEMUL


BANCAR ROMANESC

1.1Aspecte generale
Dupa cum s-a vazut, in bancile romanesti exista o mare varietate de sisteme
informatice, utilizarea serviciilor bancare bazate pe tehnici moderne este inca intrun stadiu incipient. Acest lucru poate constitui un avantaj deoarece se pot alege de
la bun inceput solutiile optime verificate de practica bancara internationala.
Implementarea metodelor moderne in activitatea bancara romaneasca necesita nu
doar eforturi financiare deosebite.
Trebuie depasite mentalitati care inca mai persista atat la nivelul factorilor
decizionali, cat si la nivelul consumatorului de servicii bancare. Din pacate, inca
sunt infiintate sedii noi de unitati bancare care sunt dotate de la bun inceput cu
sisteme pneumatice de transmitere a documentelor intre contabilitate si casierie, in
conditiile in care cu aceleasi fonduri se poate achizitiona o retea locala de
calculatoare.
Introducerea metodelor moderne in sistemul bancar trebuie sa fie rezultanta
a doua tendinte convergente. Pe de o parte, societatile bancare urmaresc cresterea
operativitatii prin introducerea tehnicii de calcul si a metodelor moderne.
Infiintarea unor noi societati bancare si extinderea ariei de cuprindere a celor
existente, in conditiile in care numarul clientilor - agentilor economici - ramane
relativ constant, accentueaza caracterul concurential al activitatii bancare. Pe de
alta parte, un rol determinant revine Bancii Nationale a Romaniei care are puterea
oferita de lege pentru a impune societatilor bancare niveluri minimale privind
dotarea tehnica si serviciile bancare oferite.

Principalele metode moderne de plata utilizate sunt:


- platile cu card;
- schimbul electronic de date financiare;
- home banking;
- internet
1.2Conceptul de produse si servicii bancare-generalitati
Bancile comerciale constituie o veriga principala a sistemului financiar.
Ele sunt institutii ale sistemului financiar si de creditare a economiei de tranzitie.
Bancile sunt societati pe actiuni cu caracter universal; pot realiza toate produsele si
serviciile pentru toate sectoarele economiei nationale. In aceasta perioada de
tranzitie este necesara diversificarea activitatii bancare din urmatoarele motive:
1.Concurenta altor banci
2. Nevoia de apropiere a bancilor din partenerii pe care ii serveste
3. Cresterea rolului bancilor in economia de piata
4.Diversificarea activitatilor economice
5.Gasirea de noi forme de atragere a resurselor banesti necesare bancilor
comerciale
6.Diversificarea plasamentelor
7.Dezvoltarea pietelor de capital si a Burselor de valori
8.Participarea bancilor la constituirea capitalului social al unor firme
9.Participare bancilor romanesti la circuitul mondial al informatiei bancare prin sist
SWIFT (sistemul bancilor corespondente)

10. Participarea la tot mai multe tranzacti financiar-valutare internationale


11.Diversificarea platilor interne si internationale
12. Utilizarea publicitatii ca mijloc de promovare a produselor si tehnicilor
bancare
13. Diferentierea instrumentelor de depozite
14. Diferentierea dobanzii in functie de tipul de credit
15. Utilizarea unor prod bancare alternative la creditare (leasing, factoring)
Produsele si serviciile bancare sunt rezultatul activitatii bancilor comerciale.
Tipuri de produse bancare:
1.Produse pure realizate exclusiv din activitatea specialistilor bancii (consultanta,
evaluari, produse de inginerie financiara)
2.Produse mixte cand se imbina activitatea salariatilor bancii in tehnica si
echipamente performante (platile electronice, asistenta pe calculator)
3.Produse care au ca suport capitalul (depozite, credite, dobanzi, alte active si
pasive)
4.Produse bancare moderne
Caracteristicile principale ale produselor bancare sunt:
-sunt imateriale
-sunt conditionate de reglementari bancare si fiscale
-sunt propuse direct clientilor ( nu exista posibilitatea de revanzare sau
reconcesionare -implica angajarea clientului in mod direct
O caracteristica a activitatii bancare este ca bancile incearca sa evalueze individual
serviciile in mod profitabil.

Banca ca intermediar dintre cei care dau cu imprumut si cei care folosesc
capitalul acestora, bancile realizeaza urmatoarele activitati de baza:
-colecteaza fonduri sau resurse
-acorda imprumuturi
-isi asuma in final riscul celor ce au cerut un imprumut; armonizeaza cererile
de credite si preiau riscurile
-isi asuma riscurile .Bancile nu sunt multumite sa realizeze doar un venit
normal pt activitatea de intermediere. Ele cauta cand este posibil si prudent sa
obtina si alte profituri prin structurarea scadenteleor activelor si pasivelor bancare.
Dintre produsele si serviciile bancare moderne amintim:
1. Scrisoarea de garantie bancara
Acest produs bancar SGB- este un angajament prin care o banca numita
garanta se obliga sa plateasca o suma de bani unei personane fizice sau juridice
(beneficiarului garantiei) in cazul in care ordonatorul garantiei nu si-a onorat
integral sau partial obligatiile contractuale. Bancile pot elibera la cererea clientilor
scrisori de garantie in lei, valuta pe termen scurt, mediu, lung pentru urmatoarele:
-garantarea unor credite acordate clientilor sai de catre alte banci
-aprovizionari cu materii prime, energie, subansamble, produse finite (din tara sau
import)
-executari lucrari si prestari servicii
-taxe vamale, alte creante bugetare
-accize si TVA
-transporturi marfuri in tranzit
-executarea licentelor de export
-restituirea avansurilor acordate
-participarea la licitatii
7

-leasing
-alte operatii comerciale
Eliberarea unei SGB implica pentru banca aceleasi rsicuri ca si acordarea de
credite, de aceea analiza cererii de eliberare a scrisorii de garantie si a bonitatii
solicitantilor se efectueaza de ofitetrii de credite pe baza metodologiei de
determinare a riscului de creditare. Scrisoarea de garantie are la baza un contract
de garantie. Acesta este accesoriu la un contract principal (contract import-export,
conventie credit).
Bancile emit scrisori de garantie bancara:
-prin blocarea fondurilor proprii ale clientului pana la concurenta scrisorii de
garantie
-in cadrul unei linii de credit aprobata in acest scop
-pe baza unei conventii angajament care se incheie cu clientul respectiv
-in baza garantiilor statului sau in baza contragarantiilor altor banci
Principalele avantajeale SGB:
1. Stimularea respectarii obligatiilor contractual
2. Securizarea tranzactiilor
3. Creditarea debitorului principal (ordonatorului) garantand obligatia acestuia fata
de creditor (beneficiarul garantiei)
4. Evitarea imobilizarii de fonduri in cazul neandeplinirii obligatiilor contractuale
5. Eliminarea incertitudinii care apare in situatia in care partenerii nu se cunosc
bine sau atunci cand contractul se deruleaza pe o perioada mare de timp

2. Avalizarea titlurilor de credit


Avalul este o garantie personala data de o persoana avalist (in cazul nostru
o banca) care garanteaza obligatia unuia dintre obligatii cambiari avalizat
pentru suma mentionata pe titlu sau pentru o parte din ea. Avalistul este obligat sa
indice persoana pentru care da avalul, unitatile teritoriale ale bancii putand privi in
vederea avalizarii titlurilor de credit care indeplinesc si urmatoarele conditii
cumulative:
-Trasul (obligatul principal) sa fie client al bancii
-Titlul sa fie acceptat (avizat legal la plata)
-Intervalul de timp dintre momentul prezentarii la avalizare si scadenta titlului sa
nu depaseasca 5 ani. Deoarece avalizarea unei cambii sau Bilet la Ordin implica
pentru banca aceleasi riscuri ca si acordarea unui credit, analiza documentatiilor
de avalizare se efectueaza de catre ofiterii de credite avand in vedere si evaluarea
riscurilor bancare.
-Avalizand titilurile de valoare, banca isi majoreaza expunerea totala fata de
clientul care si-a dat avalul. Avalul este o operatiune negociabila intre banca si
solicitant iar atunci cand exista dubii asupra capacitatii de plata a trasului banca are
dreptul si obligatia de a nu efectua operatiunea.
Ofiterii de credite ai bancii verifica daca creantele au fost constituite din
vanzarea de marfuri sau prestari servicii catre terti. Produsele si serviciile sa fie
livrate si executate efectiv. Titlurile care indeplinesc conditiile de mai sus sunt
inregistrate la banca in documentul intitulat: Registrul de evidenta a titlurilor
prezentate la avalizare.
Mentiunea de avalizare a bancii poate fi inscrisa pe fata titlului la rubrica
Avalizat sau pe verso-ul titilului - caz in care trebuie sa apara expres mentiunea
Pentru aval.
9

Mentiunea de avalizare mai poate fi facuta pe ALONJA (cotorul) cambiei


prin inserarea unor elemente de identificare. Titlurile avalizate se pastreaza in
copie la banca, originalele fiind remise trasului sau tragatorului prin banca
acestuia. Pentru operatiunile de avalizare banca incheie un acord de avalizare sau
contract de credit prin care se inscriu conditiile si comisionele. Banca percepe
comision de garantare care se calculeaza si se percepe de regula la data semnarii
acordului de avalizare. Partea din comision aferenta anului in curs
se inregistreaza la Venituri din operatiunile cu comisione.
Partea din comision aferenta anilor urmatori se inscrie in contul de Venituri
anticipate.
Evidenta contabila a avalurilor in lei, valuta se tin in contul In afara
Bilantului: garantii in lei date pt clientela; garantii in valuta date pt clientela.
Competentele de aprobare a avalizarii titlurilor de credit sunt necesare cu cele de
garantie bancara. Este interzisa avalizarea titlurilor intre sucursalele si agentii
bancii, numai centrala fiecarei banci putand aproba avalizarea titlurilor intre
unitatile teritoriale. Banca poate avaliza si titlurile in situatii, in care trasul este o
alta banca, dar numai prin centrala bancii.
3. Scontarea
Scontarea transmiterea catre banca inainte de scadenta a proprietatii asupra
unui efect de comert in schimbul unui pret. Derularea operatiilor de scontare se
face pe (t.s. sub 180 zile) baza Legii cambiei si a Biletului la ordin si a unor reguli
si uzante internationale elaborate de Camera de Comert Internationala cu privire la
acreditivele documentare. Scontarea se face in moneda in care este exprimata
creanta.
10

Documentatia cuprinde:
1.Cererea pt efectuarea operatiilor de scontare
2.Ultimul Bilant contabil certificat de Administratia Financiara
3.Ultima Balanta de verificare
4.Efectuarea de comert original sau Factura Externa.
Pentru derularea operatiilor de scontare sunt necesare urmatoarele conditii
obligatorii:
Beneficiarul sau emitentul efectului de comert sa nu se afle pe lista Centralei
Incidentelor de plati de la BNR
Sa reiasa foarte clar calitatea de beneficiar al titlului sau faptul ca el este
ultimul girant
Sa nu existe vicii de forma ale titlurilor respective
Sa nu se sconteze titlurile negarantate
Avantaje:
Se imbunatatesc lichiditatile firmei deoarece tranzactia la termen se
transforma in tranzactie la vedere in cel mult 2 zile de la data semnarii
conventiei de scontare.
Se diminueaza riscul de neplata in conditii unui titlu avalizat.
Operativitatea scontarii este mai mare comparativ cu obtinerea unui credit
bancar.
Se poate solicita scontarea unui pachet de titluri cu valori nominale si
scadente diferite considerandu-se o scontare simultana pentru

care se

incheie o singura conventie de scontare.


Operatiunea propriu-zisa de scontare presupune transmiterea catre banca a
drepturilor de proprietate pe care un agent economic le detine asupra unor titluri

11

de creanta cu plata la termen. Ceea ce banca plateste este suma inscrisa pe titlu
mai putin taxa scontului.
Necesitatea scontarii trebuie cautata in existenta efectelor de comert. Ex.
cambia este un document care exprima o tranzactie comerciala si o livrare pe
credit a unei cantitati de marfa. Prin scontare creanta este transformata inainte
de scadenta in capital banesc. Firma care solicita operatia de scontare vinde
catre banca creantele in lei sau valuta pe care le are asupra partenerilor de
afaceri. Transmiterea se face inainte de scadenta titlurilor bancii, plateste
firmelor solicitante contravaloarea crantelor (VN) mai putin costul operatiunii
de scontare. Scontarea produsului bancar este foarte eficient deoarece sporeste
gradul de lichiditate, elimina o datorie din bilant, ofera rapiditate in incheierea
si derularea afacerilor.
4. Cardul - instrument modern de plata
Aparitia cardurilor in Europa dupa 40 ani de folosire in SUA a creat
probleme serioase sectorului bancar. Si in Romania creditele sunt utilizate intro proportie foarte mica datorita mentalitatii si temerii romanilor de serviciile
bancare. Alte cauze: falimentul bancar, lipsa de cunoastere cu privire la
avantajele creditelor. Creditul reflecta accesul la banii din cont.
Creditarea contului se face automat prin virarea de catre persoana fizica sau
juridica a unor fonduri salariale sau depozite, alte venituri sau credite luate de la
banca.
Cardul a generat un intreg sistem de plati electronice prin care titularul are
acces la credite cu dobanda preferentiala, cu cateva puncte procentuale mai
mica decat dobanda perceputa in mod curent la credite fara sa fie nevoie de
garantii speciale. Alte avantaje se refera la utilizarea cardului in strainatate si
bonificare unei dobanzi la suma de cont mai mare decat dobanda la vedere.
12

Cardul se elibereaza fara taxa si nu se percep comisioane de gestionare a


contului.
Pentru emiterea si folosirea cardurilor este necesara incheierea unui contract
cu banca. In cazul cardurilor titularul beneficiaza de descoperire de cont.
Solicitantul poate solicita sume mai mari decat salariul, restituirea facandu-se
din salariile viitoare. Prin automatele bancare toate platile prin carduri se fac
prin onorarea automata a facturilor emise.
Cardurile pot fi utilate oriunde in lume nefiind necesara deschiderea unui
cont in valuta in tara respectiva. Leii sunt convertibili in valuta tarii respective
prin conversii incheiate intre bancile centrale din tarile respective. Facturile pot
fi platite prin card fara comision. Clientul trebuie sa faca transferul sumelor
respective din contul de card in contul curent. Transferul se face simplu.
Deoarece in cazul cardurilor se produc fraude au aparut metode moderne de
sofisticare a accesului la card. Exista carduri la care se accede prin identificarea
vocii titularului, confruntarea foto.
5. Creditele directionate
Se tinde la gasirea unor noi tipuri de credite si chiar alternative la creditare
(produse bancare derivate) contracte futures, optiuni, titlurizari. Creditarea
propriu-zisa s-a perfectionat in tarile dezvoltate prin asa-zisele programe de
credit directionat. Acesta constituie strategii monetar-bancare cu spectru foarte
larg.
La inceput Organismele Financiar Bancare Interne BIR, BERD si alte
banci participa la: scaderea saraciei, cresterea productiei, marirea investitiilor,
ameliorarea efectelor calamitatilor naturale. Prin aceste credite directionate se

13

realizeaza mai usor proiectele de imprumut cu privire la constructia drumurilor,


spitalelor, scolilor, barajelor.
Programul de credit directionat poate fi anuntat imediat iar fondurile sunt
puse la dispozitie in cateva saptamani. Motivul: garantarea de stat si de bancile
puternice a acestor credite. Creditul directionat a generat o mare varietate de
produse de creditare. Daca la inceput aceste credite aveau ca obiect productia si
investitiile agricole, ulterior aproape toate ramurile pot beneficia de astfel de
credite dar mai ales zonele sarace si intreprinderile mici si mijlocii. In abordarea
creditelor directionate imprumuturile sunt considerate ingrediente vitale primare
in rezolvarea problemelor: cresterii economice si saraciei.
Creditele directionate devin un element principal al cresterii si dezvoltarii
economice. In principiu creditul directionat este subventionat. Institutiile
financiare sunt incurajate sa diversifice aceste credite si sa le extinda in
domeniul nefinanciar. Creditele directionate implica participarea si garantarea
de Guvern sau de societati.
1.3 Platile cu card
Acest gen de plati cunosc o varietate larga de implementari, de la simpla
retragere a unei sume in numerar pana la initierea unor plati de mare valoare.
Principiile si regulile de efectuare a transferului de fonduri si decontare prin
intermediul card-urilor sunt reglementate in tara noastra de Regulamentul nr.
6/14.11.1995 emis de Banca Nationala a Romaniei.
Sistemul de plati pe baza de card are urmatoarele componente:
- dentinatorul card-ului;
- card-ul; - automatul programabil;
- comerciantul;
- agentul de decontare.
14

Tipul automatului programabil respectiv al card-ului implicate in initierea si


efectuarea platii stabilesc operatii specifice de plata, si anume: Tipuri de automate
programabile - distribuitorul automat de numerar (cash dispenser) permite
detinatorului card-ului sa retraga disponibil din cont sub forma de numerar; ghiseul automat de banca (ATM -Automated Teller Machine) permite detinatorului
card-ului, in plus fata de distribuitorul automat de numerar, accesul la unele
servicii bancare cum sunt: obtinerea de informatii privind situatia conturilor
personale, initierea unor transferuri de fonduri; Automatele programabile
mentionate mai sus pot fi amplasate: - in incinta bancii, cu acces limitat la orarul
de functionare al bancii; - intr-un spatiu special al bancii accesibil 24 ore (Lobby
24 hours); - intr-un spatiu exterior bancii (TTW - Through The Wall); - terminalul
pentru transferul electronic de fonduri la punctul de vanzare (EFT/POS - Electronic
Fund Transfer at Point of Sale) permite preluarea si transmiterea de informatie
privind plata cu card a unor bunuri sau servicii la sediul comerciantului.
Tipuri de card-uri Debit card - permite debitarea automata a contului
detinatorului card-ului (cumparator) cu suma reprezentand contravaloarea
bunurilor sau serviciilor achizitionate folosind card-ul.
Credit card - permite achizitionarea de bunuri sau servicii a caror valoare
cumulata nu poate depasi un anumit plafon stabilit de emitentul card-ului. Pe baza
datelor achizitionate prin intermediul automatelor programabile se stabileste suma
efectiv utilizata, care urmeaza sa fie restituita bancii care a emis card-ul de catre
detinatorul card-ului.
Card multifunctional - este un debit card care poate indeplini si alte functii:
retrageri de numerar de la ATM-uri, garantarea unor cecuri emise de detinatorul
card-ului.

15

Automatele programabile - au incorporat un microprocesor si software


aferent, fiind conectate prin comunicatie asincrona cu centrul de autorizare al
platilor situat de regula in centrala societatii bancare care emite card-ul.
Card-urile sunt cartele de plastic pe care informatia este memorata pe suport
magnetic sau, in cazul card-urilor inteligente, microprogramat. In tara noastra,
numarul utilizatorilor de card-uri este modest in comparatie cu tarile avansate.
Pentru a degreva personalul angrenat in operatii front office, un numar tot mai
mare de societati bancare introduc la sediile unitatilor bancare teritoriale automate
programabile. Transferul electronic de fonduri la locul vanzarii are, de asemenea,
un volum redus.
Reinnoirea cardului
Fiecare card are o anumita perioada de valabilitate (de regula 2 ani). La
sfarsitul acestei perioade, cardul se reinnoieste automat. Noul plastic poate fi
ridicat de la unitatea bancara care a emis cardul.
1.4 Home-banking ( Servicii bancare la domiciliu)
Home banking defineste accesul la serviciile bancare din exteriorul sediului
unitatii bancare. Acest acces se poate realiza prin intermediul unui simplu telefon
conectat la o centrala telefonica digitala sau prin intermediul unui calculator
personal. Accesul la servicii bancare prin telefon (telephone banking) se realizeaza
astfel: de la un telefon cu tastatura se formeaza numarul serviciului bancar
telefonic, dupa terminarea mesajelor emise de robotul telefonic (placa voice-teller
plus software-ul aferent) se tasteaza codul numeric personal (PIN), apoi se tasteaza
codul operatiei ce se doreste a se efectua asupra contului curent.
In prezent, acest tip de serviciu este intalnit la unele banci din tara, dar este
orientat in principal spre informarea clientului privind starea conturilor sale.
Clientul poate obtine informatiile sub forma de voce sau fax.
16

Accesul la servicii bancare prin intermediul unui calculator personal


presupune conectarea calculatorului personal al clientului bancii prin intermediul
unei linii telefonice si a unui modem la calculatorul bancii. Comunicatia si accesul
la serviciile bancare sunt controlate de un program specializat furnizat de banca
instalat pe calculatorul clientului. De fapt, calculatorul clientului devine un ATM
virtual. Se pot ordona plati, se pot obtine informatii privind starea contului etc.
Acest gen de serviciu este putin utilizat in tara noastra.

17

CAP. II:PRODUSE SI SERVICII BANCARE MODERNE


OFERITE DE RAIFFEISEN BANK
2.1 Prezentarea Bancii Raiffeisen Bank
Prezenta Raiffeisen Zentralbank Oesterreich (RZB) in Romania a inceput in
anul 1994 prin deschiderea unei reprezentante la Bucuresti. In 1998, reprezentanta a
fost transformata intr-o subisidara a RZB, oferind servicii si produse pentru
companii.
In acelasi timp, una dintre cele mai mari banci detinute de statul roman - Banca
Agricola - se afla intr-o situatie financiara dificila.
Datorita masurilor luate de autoritatile romane - precum preluarea creditelor
neperformante de catre stat - banca a fost pregatita pentru privatizare in anul 2000.
In februarie 2001, RZB, impreuna cu Romanian-American Enterprise Fund (RAEF),
si-a exprimat interesul de a achizitiona pachetul majoritar de actiuni ale Bancii
Agricole. Contractul de achizitie a fost semnat la sfarsitul lunii iulie 2002.
Raiffeisen Bank este o banca universala de top pe piata romaneasca, oferind o
gama completa de produse si servicii de calitate superioara persoanelor fizice, IMMurilor si corporatiilor mari, prin multiple canale de distributie: unitati bancare (peste
550 in toata tara), retele de ATM si EPOS, phone-banking (Raiffeisen Direct), mobile
banking (myBanking) si internet banking (Raiffeisen Online).
Raiffeisen Bank Romania a rezultat prin fuziunea, incheiata in iunie 2002, a
celor doua entitati detinute de Grupul Raiffeisen in Romania: Raiffeisenbank
(Romania), infiintata in 1998 ca subsidiara a Grupului RZB, si Banca Agricola
Raiffeisen S.A., infiintata in 2001, dupa preluarea bancii de stat Banca Agricola de
catre grupul austriac.

18

Raiffeisen Bank deserveste peste 2 milioane de clienti, din care aprox.


100.000 IMM-uri, si peste 4.400 companii cu o cifra anuala de afaceri ce depaseste 5
milioane EUR, entitati publice si institutii financiare.
Banca detine diferite unitati specializate ca agentii de retail care se adreseaza
persoanelor fizice si IMM-urilor.
De asemenea, Raiffeisen Bank este prima banca de pe piata romaneasca care a
lansat unitati destinate exclusiv acordarii de credite imobiliare - Raiffeisen Bank
Casa Ta.
Raiffeisen Exclusive, marca pentru serviciile de private banking destinata
clientilor bancari de top, ofera pachete de produse pentru o gama larga de investitii,
in spatii dedicate in marile orase ale tarii, adaugand o nota personala serviciilor de
calitate pe care le ofera, fiecare client avand bancherul sau personal.
Pentru segmentul corporatist, banca are reprezentanti n toate centrele
regionale corporatiste, oferind clientilor marele avantaj de a beneficia de solutii
bancare adaptate cerintelor acestora n orice zona a tarii.
De asemenea, Raiffeisen Bank este un jucator important pe piata cardurilor a
lansat primul card de credit co-branded si ofera clientilor sai toata gama de carduri:
de debit si de credit, pentru persoane fizice si juridice, in lei sau in valuta, cu utilizare
nationala sau internationala, de tip Visa sau Mastercard.
Activitatea Raiffeisen Bank a fost recunoscuta de prestigioase publicatii de-a
lungul anilor: Piata Financiara Banca Anului (2007) si Premiul de Excelenta
(2008) pentru calitatea portofoliului corporativ al bancii, Business Press Banca
anului pentru activitatea corporate din 2005 si 2007, dar si pentru cele mai bune
investitii din sistemul bancar in 2008, Tribuna Economica Cea mai buna banca
(2006), Camera de Comert si Industrie a Romaniei - Premiul de Excelenta in
Afaceri pentru cele mai diversificate produse si servicii bancare destinate

19

intreprinderilor mici si mijlocii din 2007, Global Finance Cea mai buna banca
din Romania (2004 si 2005).

Raiffeisen Bank ncepututrile funcionrii i grupul Raiffeisen


Internaional
Friedrich Wilhelm Raiffeisen a ntemeiat n 1862 prima uniune de credit n
Anhausen Germania. n 1886 apare prima uniune bancar Raiffeisen n Mhldorf
Austria. Raiffeisen Zentralbank Austria a fost fondat n 1927 pentru a coordona
activitile i politicile financiare ale ntregului grup bancar Raiffeisen i este
responsabil cu tranzaciile i operaiunile efectuate n numele grupului la nivel
naional i internaional. Astzi, Grupul Raiffeisen este cel mai mare grup bancar
privat din Austria cu un numr total de 2.360 de uniti.
Acestea sunt cteva informaii despre un grup care, n anul 2001, achiziiona
Banca Agricol de la statul romn, aceasta fiind prima achiziie important a unei
bnci n Romnia. n cei ase ani care au urmat, Raiffeisen Bank a avut mai multe
realizri semnificative. Am construit o banc universal competitiv, care ocup
unul dintre primele trei locuri din ar n ceea ce privete cota de pia1.
Pn la obinerea acestor rezultate ns, drumul a fost lung, i a presupus
eforturi deosebite din partea echipei. Raiffeisen Bank Romnia a rezultat prin
fuziunea, ncheiata n iunie 2002, a celor dou entiti deinute de Raiffeisen
Zentralbank Oesterreich AG (RZB) n Romnia Raiffeisenbank (Romnia),
nfiinat n 1998 ca subsidiar a Grupului RZB i Banca Agricol, achiziionat n
2001.
Pe scurt, urmnd s revenim asupra evoluiei n detaliu, dup privatizare,
Raiffeisen Bank a reuit o schimbare radical. n 2004 banca a obinut un profit net
1

Steven van Groningen, Preedinte & CEO Raiffeisen Bank Romnia, Cuvnt nainte, Raport
2005, pag. 7
20

de 28,3 milioane EUR, de ase ori mai mare dect n anul 2003 (4,6 milioane
EUR). Activele totale s-au dublat fa de 2003, depind 2.000 milioane EUR. n
2006, banca a continuat s implementeze un plan de investiii semnificativ, destinat
n principal infrastructurii i sistemelor IT&C, modernizrii reelei de uniti i
extinderii reelelor de ATM i POS. Anul 2007 marcheaz nceputul unei campanii
de comunicare extern i intern pentru brandul Raiffeisen Bank sub sloganul
Reuim mpreun. Cred ca noul nostru slogan exprim clar ceea ce vrem s
fim: o echip unit, care coopereaz pentru a oferi clienilor cea mai bun solu ie
financiar i o relaie bazat pe parteneriat. Esena brandului Raiffeisen este
spiritul de echip. Prin adobtarea unor decizii de management i marketing
competent s-a ajuns n present ca banca numere peste 1,8 milioane de clieni.
Prezena Raiffeisen Zentralbank Oesterreich (RZB) n Romnia a nceput n
anul 1994 prin deschiderea unei reprezentane la Bucureti. n 1998, reprezentana
a fost transformat ntr-o subsidiar a RZB, oferind servicii i produse pentru
companii.
n acelai timp, una dintre cele mai mari bnci deinute de statul romn, Banca
Agricol, se afla ntr-o situaie financiar dificil. Datorit msurilor luate de autoritile
romne precum preluarea creditelor neperformante de ctre stat banca a fost
pregtit pentru privatizare n anul 2000.
Pe parcursul anului 2001 au avut loc, la nivelul ntregului sistem, mutaii
semnificative, de structur. Banca Agricol a marcat o revenire spectaculoas n topul
marilor bnci romneti, dup ce a fost la un pas de colaps n urm cu civa ani. Banca
a trecut printr-un amplu proces de restructurare i curare a portofoliului i recuperare a
creanelor, ajungnd la o privatizare, ncheiat cu succes, prin achiziionarea de ctre
banca austriac Raiffeisenbank i Fondul Romno-American de Investiii a 99,99 % din
aciuni2.
2

Aurelian Alexandru Berea Modernizarea sistemului bancar, Editura Expert, Bucureti, 2003, pag. 120

21

ntr-adevr, n februarie 2001, RZB, mpreun cu Romanian-American


Enterprise Fund (RAEF), i-a exprimat interesul de a achiziiona pachetul majoritar
de aciuni ale Bncii Agricole. Contractul de achiziie a fost semnat la sfritul
lunii iulie 2002.
nceputurile funcionrii au avut la baz recrutarea unei echipe cu experien
n toate ariile de activitate ale bncii, echip instruit i dezvoltat permanent. Ca
urmare, Raiffeisen Bank poate oferi o gam complet de servicii financiare
precum: servicii bancare comerciale, de investiii, leasing, banc ipotecar,
managementul activelor. Toate aceste dezvoltri, fac ca banca s fie pregtit s
fac fa provocrilor aprute pe o pia foarte competitiv, care se schimb cu
rapiditate.
Raiffeisen a reinventat Banca Agricol. Contractul de privatizare a Bancii
Agricole s-a ridicat la 52 milioane de dolari 3. Dac pn la momentul privatizrii
serviciile oferite de Banca Agricol se adresau ntr-o proporie semnificativ
mediului rural, dup preluarea ei de ctre Raiffeisen, zona de interes s-a mutat
aproape integral n mediul urban. Msura luat de Raiffeisen este justificat prin
coeficientul sporit de risc pe care ar fi trebuit s i-l asume. Dup privatizare,
Raiffeisen Bank a reuit o schimbare radical. n 2004, banca a obinut un profit
net de 28,3 milioane euro, de ase ori mai mare dect n anul 2003 (4,6 milioane
euro). Activele totale s-au dublat fa de 2003, depind 2 miliarde de euro.
n prezent, Grupul Raiffeisen este reprezentat n Romnia de urmtoarele
entiti:
Raiffeisen Bank;
Raiffeisen Leasing (iulie 2002);
3

Serban Buscu - Piaa bancar din Romnia, liberalizat aproape integral, Curierul Naional, 21
decembrie 2005, de pe: http://www.infonews.ro/modules.php
22

Raiffeisen Investment Romnia;


Raiffeisen Capital & Investment;
Raiffeisen Banca pentru Locuine;
Raiffeisen Asset Management;
Raiffeisen Bank - reprezentana din Republica Moldova.
Raiffeisen Bank Romnia, este o subsidiar a Raiffeisen International BankHolding AG (Raiffeisen International), o unitate consolidat n ntregime a
Raiffeisen Zentralbank sterreich AG (RZB). La rndul su, RZB este instituia
central a Grupului Bancar Raiffeisen din Austria, cel mai puternic grup financiar
din ar. La data de 31 decembrie 2007, bilanul total consolidat al Grupului
Bancar Raiffeisen a fost de 145,5 miliarde EUR. Aproximativ un sfert din toate
activitile bancare din Austria sunt derulate prin grup, care are cea mai mare reea
de distribuie, format din aproape 2.300 de uniti i aproximativ 23.000 de
angajai. nfiinat n 1927, RZB ofer o gam larg de servicii bancare i de
investment banking n Austria i este considerat un pionier n Europa Central i
de Est.
Raiffeisen Internaional este compania care administreaz aceste bnci,
deinnd o mare parte din aciunile acestora (n majoritatea cazurilor 100% sau
aproape 100%). De asemenea, din grup fac parte numeroase companii de leasing
(inclusiv una n Kazakhstan). Raiffeisen International este o unitate consolidat n
ntregime a RZB. n urma celei mai mari oferte publice iniiale din istoria Austriei,
care a avut loc n aprilie 2005, RZB a rmas acionarul majoritar al Raiffeisen
International, cu 70% din capitalul social. Restul aciunilor (30%) sunt liber
tranzacionabile, inclusiv aciunile International Finance Corporation (IFC) i
Bncii Europene pentru Reconstrucie i Dezvoltare (BERD), care dein, fiecare,
aproximativ 3 % din capitalul social.
23

Ca i n anii anteriori, expansiunea Raiffeisen International a continuat i n


anul 2007. La jumtatea anului, activele totale ale acesteia au ajuns la 32,9
miliarde EUR, n cretere cu 13,7% fa de sfritul anului 2006. Profitul nainte de
impozitare conform Standardelor Internaionale de Raportare Financiar (IFRS) a
ajuns la 273,3 milioane EUR, ceea ce reprezint o cretere cu 58% fa de primul
semestru al anului 2006. Rentabilitatea capitalului propriu a crescut cu 0,6 puncte
procentuale, ajungnd la 22,8%, iar raportul costuri/venituri a ajuns la 59,9%. La
data bilanului, Raiffeisen International avea 971 uniti bancare n Europa
Central i de Est i peste 24.600 de angajai.
La sfritul anului 2006, valoarea bilanului Grupului RZB a fost de 67,9
miliarde EUR, n cretere cu peste o cincime fa de anul 2005. Profitul nainte de
impozitare conform IFRS a crescut de mai mult de dou ori, ajungnd la 706
milioane EUR. Rentabilitatea capitalului propriu nainte de impozitare a fost de
27,4% (n cretere cu 11,9%), aceasta fiind una dintre cele mai bune rentabiliti
nregistrate de o banc de prim clas din Austria. Raportul costuri/venituri al
Grupului s-a mbuntit cu 4,7%, ajungnd la 50,4%. La data raportrii, Grupul
avea peste 25.300 de angajai n ntreaga lume.
Pe lng bncile subsidiare la care se adaug reprezentanele din Rusia
(Moscova) i Lituania (Vilnius) RZB este prezent n Europa Central i de Est
prin mai multe companii specializate care ofer, printre altele, servicii n domeniul
fuziunilor i achiziiilor, dezvoltrii de proiecte imobiliare, managementul
fondurilor, leasing i credit ipotecar.
n Europa Occidental i n SUA, RZB este prezent printr-o sucursal la
Londra i reprezentane la New York, Bruxelles, Milano, Paris i Stockholm. La
acestea se adaug o companie de finanare n New York (cu reprezentane la
Chicago i Houston) i o banc subsidiar la Malta. n Asia, RZB are sucursale la
Beijing i Singapore i reprezentane la Hong Kong, Ho Chi Min, Mumbai,
24

Teheran i Seul. Aceast prezen internaional ilustreaz clar strategia bncii


privind pieele n dezvoltare.
Angajamentul permanent al Grupului RZB pentru calitate este recunoscut
prin numeroasele premii locale i internaionale. Pentru a doua oar consecutiv,
RZB i Raiffeisen International au primit premiul Cea mai bun banc n Europa
Central i de Est acordat de prestigioasa revist Global Finance n aprilie 2005.
Totodata, Raiffeisen Bank din Romnia, Raiffeisen Bank Albania, Raiffeisen Bank
Bosnia i Herzegovina, Raiffeisenbank Serbia i Muntenegru i Priorbank Belarus
au primit premiul Cea mai bun banc pentru pieele respective. n iulie 2005,
Euromoney, binecunoscuta revist britanic, a desemnat RZB mpreun cu
subsidiara Raiffeisen International drept Cea mai bun banc n Europa Central
i de Est. De asemenea, Grupul RZB a primit patru premii pentru subsidiarele din
Austria, Albania, Belarus, Serbia i Muntenegru.
n prezent RZB are urmtoarele calificative:
Standard & Poor's Termen scurt A1
Moody's Termen scurt P-1
Moody's Termen lung A1
Moody's Putere financiar C+
La baza activitii bncii stau elemente definitorii, care susin ideea de
seriozitate i ncredere. Emblema bncii este unul din aceste elemente. Cluii
ncruciai reprezint emblema Raiffeisen. Simbolistica este profund i se refer la
faptul c, n vechime, cluii ncruciai completau vrful unui acoperi de cas,
protejnd ocupanii acesteia de orice tip de pericol. Organizaia Raiffeisen a
transformat acest simbol al proteciei n propria marc deoarece membrii acesteia
se protejeaz reciproc de dificultile economice, colabornd unul cu celalalt.

25

Totodat, lansarea programului "Viziune, Misiune, Valori", a reprezentat un


pas esenial n definirea identitii bncii ca organizaie. Viziunea i misiunea sunt
linii directoare pentru ntreaga activitate a bncii, care exprim ceea ce dorete s
devin i ce direcii trebuie s urmeze. Valorile stabilesc coordonatele principale
ale comportamentului fa de clieni, acionari, competitori i colegi.
Viziune - Raiffeisen Bank este liderul pieei bancare prin calitate, dinamism
i inovare. Oferind produse i servicii de nalt calitate, cu o atitudine constant
dinamic i axndu-se pe inovare, Raiffeisen Bank poate deveni banca de prim
opiune pentru clieni i poate fi recunoscut ca fiind liderul pieei bancare.
Misiune - Raiffeisen Bank este un partener de termen lung pentru toi
clienii si, oferind o gam complet de servicii financiare la standarde ridicate i
genernd un profit pe aciune peste medie. Este o banc universal, aparinnd unui
grup care ofer servicii financiare integrate n urmtoarele domenii: bancar, banc
de investiii, analiz i consultan financiar, leasing, asigurri.
Standardele ridicate se aplic fiecrui aspect al activitii bncii: servicii i
produse de calitate, investiii n infrastructur, conceptul original Raiffeisen pentru
sucursala modern, multiple canale de distribuie, inovare constant n ceea ce
privete produsele, soluii alternative sau personalizate nevoilor specifice ale
clienilor bncii.
Valori - Axarea pe nevoile clientului;
- Creterea valorii pentru acionari;
- Pstrarea eticii generale solide;
- Fii numrul unu, motiveaz-i i d-le oamenilor ncredere n sine.
n concluzie, Raiffeisen Bank este o banc universal, oferind o gam
complet de produse i servicii de cea mai bun calitate persoanelor fizice, IMMurilor i corporaiilor mari prin multiple canale de distribuie: uniti bancare (peste

26

200 n ntreaga ar), reele de ATM i EPOS, phone-banking (Raiffeisen Direct) i


mobile banking (myBanking).

Contextul economic i realizrile RZB n Romnia n perioada 20042007


Mediul economic n care i-a desfurat activitatea noua banc nfiinat
dup privatizarea Bancii Agricole a fost unul deosebit de favorabil, dup cum se
va vedea din desrierea climatului economic n rndurile urmtoare 4.
Sistemul bancar romnesc a fost i dominat de bnci cu acionariat majoritar
strin, acestea deinnd 87,8% din total activelor la sfritul lunii septembrie 2007.
Cota de pia a bncilor cu capital majoritar de stat a reprezentat numai 5,3% la
sfritul lunii septembrie 2007. Prezena bncilor strine are un efect benefic
asupra sistemului bancar romnesc, contribuind la mbuntirea ofertei de servicii
i produse bancare i la creterea competiiei pe pia. n plus, bncile strine
asigur fondurile necesare pentru susinerea creditrii la costuri mai reduse.
n 2007, creterea creditului neguvernamental i a activelor instituiilor de
credit a fost din nou surprinztoare. De fapt, 2007 a reprezentat anul n care am
asistat la cea mai rapid adncire a gradului de intermediere financiar n Romnia
de dup 1990.
Ponderea creditului neguvernamental n PIB a crescut de la 26,8% la
sfritul lui 2006 la 36,6% la sfritul lui 2007, ceea ce corespunde unei creteri
anuale a creditului neguvernamental cu 50,5% n termeni reali.
Creterea activelor instituiilor de credit a fost i mai mare. Ponderea
activelor instituiilor de credit n PIB a crescut de la 50,9% la sfr itul lui 2006 la
64,2% la sfritul lui 2007, ceea ce corespunde unui ritm de cretere de 39% n
termeni reali.
4

Raiffeisen Bank - Raportul Anual 2005, Raportul conducerii, pag. 31-35

27

Creterea rapid a creditului neguvernamental s-a reflectat i ntr-o cretere a


ponderii acestuia n totalul activelor, la 57%, fa de 52,6% n 2006. De asemenea,
n 2007, soldul creditelor acordate populaiei a dept pentru prima dat volumul
depozitelor atrase de bnci de la populaie.
Creterea cea mai rapid s-a nregistrat la creditele acordate populaiei,
creditele pentru consum fiind motorul principal (acestea au crescut cu 70,8% n
termeni reali). Creditarea populaiei a fost susinut de creterea rapid a salariilor,
de aprecierea leului n prima jumtate a anului, de reducerea dobnzilor i de
eliminarea de ctre Banca Central a unor restricii impuse anterior creditrii.
Astfel, BNR a eliminat n ianuarie 2007 restricia potrivit creia totatul creditelor
n valut acordate de bnci populaiei neprotejate la riscul valutar nu putea depi
de trei ori nivelul fondurilor proprii. De asemenea, BNR a eliminat limitele privind
ponderea serviciului datoriei n totalul venitului disponibil lunar (30% n cazul
creditelor de consum, 35% n cazul creditelor
ipotecare i 40% pentru ansamblul creditelor) permind bncilor s utilizeze
reglementri proprii. BNR a eliminat i obligativitatea avansului de 25% n cazul
creditelor ipotecare.
Ca urmare, n cea de-a doua jumtate a lui 2007 majoritatea bncilor a
nceput s foloseasc norme de creditare proprii, iar limita serviciului datoriei n
totalul venitului disponibil lunar era de 60-70%.
Temerile Bncii Centrale n legtur cu riscurile generate de cre terea rapid
a creditrii au rmas ridicate i, mai mult, acestea au crescut dup deprecierea
rapid a leului din a a doua jumtate a anului. De aceea, n 2007, BNR a men inut
nemodificate ratele rezervelor minime obligatorii la 20% pentru resursele n lei ale
bncilor i la 40% pentru resursele n valut ale bncilor.
n ciuda dinamicii nregistrate n ultimii ani, la sfritul lui 2007 nivelul
intermedierii financiare din Romnia (msurat ca pondere a activelor institu iilor
28

de credit n PIB) continu s rmn cel mai sczut din Uniunea European, ceea
ce implic un potenial de cretere important n perioada urmtoare.

Principalele rezultate ale Grupului Raiffeisen n Romnia n 2007


Detalii privind evoluia activelor5 - Activele totale ale Raiffeisen Bank au crescut n
2007 cu 2,5 miliarde RON, reprezentnd o cretere de 18,23% fa de 2006.
Creterea s- a datorat n proporie de 45% afacerilor retail, afacerile corporate i
trezoreria contribuind cu 20%, respectiv 10%. Creterea a fost susinut de
dezvoltarea Reolei de uniti (167 de uniti noi) i de specializarea ei (la sfr itul
anului existnd 46 Mortage Cornere i 15 Mortgage Centere). Strategia bncii de
consolidare a relaiei pe termen lung cu clienii si este reflectat de cre terea cu
77% a creditelor garantate cu ipotec.

Raiffeisen Bank Raport Anual 2007, pag. 25

29

Grafic 1

Sursa: Raiffeisen Bank Raport Anual 2007, pag. 25

Detalii privind evoluia pasivelor i a capitalului propriu - Depozitele atrase de


la clieni depeau 12,9 miliarde RON la sfritul anului 2007, cu 30% mai mult
dect n decembrie 2006. Peste 40% din aceast sum reprezint resurse atrase de
la persoanele fizice, corporaiile mari i instituiile financiare avnd i ele o
pondere de 35% n totalul depozitelor de la clieni.

Grafic 2
30

Sursa: Raiffeisen Bank Raport Anual 2007, pag. 25

Venitul net - Veniturile operaionale au crescut cu peste 30% fa de 2006,


veniturile din dobnzi avnd o pondere de 45%, iar cele din comisioane de 40% n
sum total. Creditarea persoanelor fizice i partea de tranzacionare persoane
juridice au avut cea mai mare contribuie la creterea venitului.
Pe partea de cheltuieli, cheltuielile cu personalul au nregistrat cea mai mare
cretere (+30%), dezvoltarea reoeelei fiind factorul principal. n 2007 Banca a
nregistrat un profit cu 75% mai mare fa de anul precedent.
Grafic 3

Sursa: Raiffeisen Bank Raport Anual 2007, pag. 26

31

2.2 Principalele produse bancare moderne oferite de Raiffeissen Bank


Unul dintre principalele produse bancare moderne oferite de Raiffeisen Bank
este cardul.In oferta Raiffeisen Bank exista o mare varietate de carduri.
2.2.1Cardurile plate : VISA ELECTRON / MAESTRO
Cardurile plate in LEI (VISA ELECTRON / MAESTRO) sunt produse care
se adreseaza persoanelor fizice si pot fi utilizate in tara si in strainatate pentru:
Tranzactii comerciale directe la agentii economici dotati cu E-POS (cardul
nu poate fi folosit pentru operatiuni manuale, cu utilizare de imprinter)
Retrageri de numerar, in tara si strainatate de la toate echipamentele
auatomate de eliberare a numerarului (ATM) care afiseaza sigla
MAESTRO / VISA ELECTRON, precum si la ghiseele bancare care
afiseaza sigla MAESTRO / VISA. Retragerile de numerar se onoreaza in
moneda locala a tarii in care se efectueaza operatiunea.

2.2.2 Cardurile de debit embosate MASTERCARD :


Cardurile in LEI / EUR / USD MasterCard Raiffeisen Bank sunt carduri
care se adreseaza persoanelor fizice si poate fi utilizat in tara si strainatate pentru:
Tranzactii comerciale directe la agentii economici dotati cu E-POS sau cu
imprintere
Retargeri numerar, in tara si strainatate de la toate echipamentele automate
de eliberare al numerarului (ATM) care afiseaza sigla MASTERCARD,
precum si la ghiseele bancare care afiseaza sigla MASTERCARD.

32

Retragerile de numerar se onoreaza in moneda locala a tarii in care se


efectuaeaza operatiunea.
La ghiseele bancare ale Raiffeisen Bank din Romania pot fi efectuate, la
cerere, retrageri de numerar direct in moneda de cont (EUR,USD), dar
numai cu utilizarea imprinterului (tranzactii manual).
2.2.3 Cardul de credit MASTERCARD
Cardul de credit are un cont atasat de tip linie de credit in LEI pentru nevoi
personale, cu acces exclusiv prin card si cu rambursare lunara si reintregirea
disponibilului dupa fiecare rambursare. Cardul este cu elemente de identificare
scoase in evidenta (embosat) emis sub sigla MASTERCARD .
Caracteristici:
Linia de credit: suma maxima ce poate fi acordata de banca
solicitantului cardului de credit
Ciclul de tranzactionare : interval de timp cu durata standard de o luna
care poate incepe pe data de 1, 7, 15, 22 ale luni
Raportul de activitate card de credit : documentul emis lunar de banca
in ultima zi a ciclului de tranzactionare ce cuprinde :
o Situatia contului de credit la inceputul ciclului
o Rambursarea aferenta ciclului precedent
o Dobanda calculata pentru ciclul precedent
o Tranzactiile efectuate
o Taxe si comisioane
o Dobanda calculata pentru tranzactiile de eliberare
numerar
o Data pana la care trebuie efectuata rambursarea lunara
33

o Suma minima ce trebuie rambursata


Suma minima de rambursat: este deteminata ca 5% din suma utilizata
din linia de credit in conditii standard dar nu mai putin de 10 LEI. La
aceasta se adauga eventualele rate aferente facilitatii plata in rate.
Data sacdentei platii: este data pana la care clientul trebuie sa
ramburseae o parte din suma utilizata din contul de credit (cel putin suma
minima de rambursat).

2.2.3.1 Cardul de credit MASTERCARD in LEI pentru persoane fizice


Caracteristici:
Perioada de valabilitate a cardului: 2 ani, cu reinoire automata a cardului
Utilizare nationala si internationala. Cardul poate fi folosit :
o Pentru plata cumparaturilor direct de la comerciantii din tara si
strainatate care afiseaza sigla MASTERCARD atat in mediul
electronic cat si manual (inclusiv pe internet)
o Pentru retragere de numerar in tara si strainatate :
La bancomate
La ghisee bancii
Numarul de carduri emise pe acelasi cont si niveluri de acces:
o 5 carduri: 1 card principal si 4 carduri suplimentare
o cardul principal are acces 100% la linia de credit
o pentru cardurile suplimentare titularul poate stabili nivelul de acces
de: 25%, 50%, 75%, 100% din linia de credit

34

Tip credit: linie de credit cu reinnoire automata, dupa fiecare rambursare a


sumelor utilizate
Perioada de valabilitate a liniei de credit:
o Nelimitata
o Nu este necesara rambursarea integrala a sumei datorate bancii la
expirarea cardului
Limita de credit
o 700 20000 LEI pentru cardul de credit Raiffeisen Bank Standard si
cardul de credit Raiffeisen Bank Vodafone
o intre 5000 40000 LEI pentru cardul de credit Raiffeisen Bank Gold
o se stabileste in functie de criteriile bancii pentru evaluare bonitatii
clientului
o se poate majora la solicitarea clientului, in cazul cresterii veniturilor
nete ale acestuia (dupa ce s-au scazut angajamentele de plata ale
familiei); solicitarea de majorare se poate realiza o data la 6 luni
Dimensionare acces la credit:
o Pentru plati la comercianti accesul la creditul acordat de banca este de
100%
o Pentru operatiunile de eliberare de numerar la bancomate si ghisee
bancare, accesul la creditul acordat de banca este dimensionat la
maxim 40% pe luna din limita aprobata
Perioada ciclului de tranzactionare: un ciclu de tranzactionare dureaza 1
luna. Poate incepe in data de 1, 7, 15 sau 22 a lunii in functie de alegerea
clientului.

35

2.2.3.2Cardul de credit Raiffeisen Bank Vodafone puncte de loialitate


Acesta este un card mai special creat in colaborare cu Vodafone, special
pentru abonatii acestei companii de telefonie mobila.
Caracteristici:
Modalitate acumulare puncte prin programul Vodafone in fiecare zi:
o La prima tranzactie la comercianti, se primeste automat un bonus de
400 puncte de loialitate Vodafone
o La fiecare tranzactie la comercianti se primesc 4 puncte de loialitate
Vodafone pentru fiacre 10 LEI cheltuiti
o Punctele obtinute ca urmare a tranzactiilor comerciale efectuate pe
parcursul unui ciclu de tranzactionare vor fi evidentializate pe raportul
de activitate lunar
o Aceste puncte se vor adauga pe urmatoarea factura Vodafone emisa
dupa raportul de activitate si se vor cumula cu celelalte puncte
obtinute in programul Vodafone in fiecare zi
Valoare punct de loialitate:
o 1 punct loialitate = 0.01 EUR
o 100 puncte loialitate = 1 EUR
Valoare punct de loialitate:
o 1 punct loialitate = 0.01 EUR
o 100 puncte loialitate = 1 EUR
utilizare puncte de loialitate Vodafone:

36

o Aceste puncte se vor putea cheltui conform regulamentului


programului Vodafone in fieacare zi
o Toate punctele se pot transforma in:
Telefoane mobile subventionate sau nesubventionate
Minute gratuite de convorbiri nationale in reteaua Vodafone
Reduceri la abonamente
Extraoptiuni
Alte produse Vodafone (cartele reincarcabile, accesorii, produse
promotionale Vodafone)
Punctele pot fi utilizate pentru achizitioanrea produselor de mai sus dupa
sfarsitul primului an de contract cu Vodafone
2.2.4 Cardurile pentru persoane juridice
Sunt carduri emise sub sigla VISA BUSINESS.
Raiffeisen Bank are in portofolui urmatoarele tipuri de carduri :
In LEI cu utilizare nationala
In LEI cu utilizare internationala
In USD, EUR
Cardul VISA BUSINESS
Este un instrument de plata care se emite individual persoanelor fizice
imputernicite de o persoana juridica sa opereze pe contul (conturile) sale, cheltuieli
in numele firmei, si poate fi utilizat in tara si strainatate (exceptie cardul VISA
BUSINESS national) pentru :

37

Tranzactii comerciale directe la agentii economici dotati cu EPOS sau


imprintere, retrageri numerar, de la toate echipamentele automate de
eliberare a numerarului (ATM) care afiseaza sigla VISA, precum si la
ghiseele bancare care afiseaza sigla VISA. Retragerile de numerar se
onoreaza in moneda locala a tarii in care se efectueaza operatiunea.
La ghiseele bancare si in reteaua de ATM-uri a Raiffeisen Bank pot fi
efectuate numai retrageri de numerar doar in moneda nationala
Cardul VISA BUSINESS Card Credit in LEI :
Este un card destinat IMM-urilor (care au pana la 5000 EUR cifra de afaceri
anuala). Se utilizeaza pentru efectuarea operatiunilor non cash si retrageri de
numerar, exclusiv prin utilizarea cardurilor charge, atat domestic cat si
international.
Caracteristici generale si specifice ale produsului:
Nivelul maxim de creditare este de 30000 LEI pentru segmentul
IMM-uri Micro si de 70000 LEI pentru segmentul IMM-uri Medii,
dar nu mai mult de 10% din cifra de afaceri medie lunara a companiei
calculata pe baza ultimului bilant, pentru an financiar intreg, depus la
administratia financiara
Limita de credit pe companie se acorda pe 24 de luni, la scadenta
urmand sa se reanalizeze opotunitatea prelungirii valabilitatii
Limita se prelungeste de catre banca in conditiile indeplinirii de catre
client a criiteriilor de eligibilitate
Limita de credit are carater neangajant, banca putand decide oricand
retragerea ei, suma datorata devenind scadenta imediat

38

Limita de credit va fi utilizata pentru finantarea capitalului de lucru


(orice nevoi permanente, recurente sau accidentale generate de ciclul
de exploatare al afacerii)
Titularul contului card (persoana juridica) are dreptul sa solicite banii,
majorarea limitei de credit, numai dupa trecerea a cel putin 12 luni de
la semnarea contractului privind acordarea unie linii de credit cu acces
prin cardul de credit VISA BUSINESS Rauffeisen Bank (Business
credit card)
Perioada de valabilitate a cardului: 2 ani.
Se pot acorda maxim 5 carduri pe companie
Pe teritoriul Romaniei nu se poate ridica pe card mai mult de 3000 de
LEI pe zi
Suma minima de rambursat: 10% sau 100 % din suma datorata bancii
la sfarsitul fiecarui ciclu de tranzactionare, la care se cumuleaza
integral orice depasire accidentala a limitei de credit sau orice suma
datorata si nerambursata in ciclu de tranzactionare precedent.acesta
suma este mentionata pe raportul de activitate
Perioada de gratie este de pana la 45 zile. Perioada de gratie acopera
ciclul de tranzactionare (o luna) in care se efectueaza tranzactiile plus
cele 15 zile pentru efectuarea rambursarii

Perioada de rambursare 15 zile calendaristice de la data generarii


raportului de activitate (extras de cont)

39

2.3 PRINCIPALELE TIPURI DE SERVICII MODERNE OFERITE DE


RAIFFEISEN BANK
2.3.1 Serviciul Raiffeisen Direct
Acest serviciu este oferit clientilor persoanelor fizice si juridice si permite
efectuarea de tranzactii bancare, obtinerea de informatii despre situatia conturilor
detinute la Raiffeisen si despre produse si servicii oferite de Raiffeisen Bank prin
intermediul telefonului.
Raiffeisen Direct reprezinta o facilitate oferita clientilor RZB, de a accesa si
opera in conturile lor fara a fi necesara deplasarea la banca in conditii de siguranta
si confidentialitate.
Operatiunile si informatiile disponibile prin acest serviciu sunt :
Optinerea de informatii specifice privind conturile detinute la banca
Transferul de fonduri in lei din conturile titularului catre :
o Conturi ale sale detinute de Raiffeisen Bank sau la alte banci
o Conturi detinute de alte persoane la Raiffeisen Bank sau la alte
banci
Constituire sau lichidare de depozite la termen
Schimb valutar intreconturile titularului (titularul sa fie rezident)
40

Deschidere de conturi curente si emitere carduri atasate acestora


Definirea si modifiacrtea tranzactiilor tip standing order
Obtinerea de informatii cu privire la produse si servicii oferite de
Raiffeisen Bank
Transferul de fonduri in valuta intre conturile titularului

2.3.2 Serviciul Raiffeisen Online


Serviciul este oferit clientilor persoane fizice si juridice. Permite efectuarea
de tranzactii bancare, obtinerea de informatii despre situatia conturilor detinute la
Raiffeisen Bank si despre produse si servicii oferite de Raiffeisen Bank prin
intermediul internetului.
Operatiunile si informatiile disponibile prin acest serviciu sunt:
Informatii despre conturi detinute la Raiffeisen Bank
Plati intra sau inter bancare in LEI intre conturile proprii sau ale altor
titulari/furnizori
Constituire depozite
Schimburi valutare intre conturile proprii
Constituire contracte plati directe furnizori
Setarea de plati automate in viitor (fix pay)
In plus pesoanele juridice mai au urmatoarele optiuni:

Setarea de plati catre anumite grupuri de furnizori (plati multiple)

Transmiterea si receptionarea catre/de la banca a fisierelor aferente


serviciilor oferite de catre banca, Plati directe furnizori, plati de salarii

41

(aceasta functionalitate nu este inca disponibila ea va fi implementata la o


data anterioara)
Alocare de useri pe diferite nivele de acces ale aplicatiei atat pentru
conturile societatii cat si pentru tipurile de tranzactii ce pot fi efectuate,
astfel fiecarui utilizator poti acorda acces doar pentru anumite conturi ale
societatii
Alocarea de limite de sume pentru tranzactii fiecarui utilizator in parte

2.3.3 Serviciul Smartel


Acest serviciu permite clientilor bancii (persoane fizice si juridice) accesarea
informatiilor bancare prin intermediul telefonului mobil.Conditia esentiala pentru
ca un client al bancii sa se poata abona la acest serviciu este ca acesta sa detina un
telefon mobil activ in oricare din retelele de telefonie mobila din Romania:
Vodafone, Orange sau Zapp. Se pot abona si utilizatorii serviciilor preplatite.
Acest serviciu permite clientiilor bancii, prin intermediul telefonului mobil :
Sa accceseze informatii financiar bancare private: informatii
referitoare la soldul contului, rulajul creditor al contului, dobanzile
incasate sau de incasat, data scadentei (in cazul conturilor de depozit),
ratele ce urmeaza a fi platite pentru credite, termenele de plata precum
si lista ultimelor 5 tranzactii
Sa acceseze informatii financiar bancare publice: cursurile de schimb
valutar de banca la casa de schimb pentru USD, EUR, GBP, CHF,
HUF si cursurile BNR din data curenta sau o data anterioara, precum
si nivelul dobanzilor practicate de banca la conturile de depozit si de
credit
42

Sa fie notificati privind actualizarile diferitelor atribute ale conturilor


(curent, de credit sau de depozit)
Sa fie notificati cu o zi inainte de scadenta ratelor aferente creditelor

2.3.4 Serviciul My Banking


Acest serviciu constitue un nou canal de acces al clientilor la conturile
detinute la Raiffeisen Bank. Este diponibil clientilor comuni Raiffeisen - Vodafone
si Orange abonatii sau utilizatori de cartele pre platite.
My banking este oferit clientilor persoanelor fizice si juridice si permite
obtinerea de informatii sau generarea de comenzi pentru realizarea de tranzactii
prin intermediul meniul preconfigurat in cartela SIM din telefonul mobil al
clientilor.
Informatiile si comenzile de realizare a tranzactiilor diponibile prin acest
serviciu sunt:
Informatii despre cont sunt diferite in functie de tipul contului:
o Cont curent pseudonim cont, valuta, sold disponibil
incluzand overdraftul pentru conturile cu card atasat si
descoperire de cont, data actualizarii informatiei
o Cont depozit - pseudonim cont, valuta, sold disponibil, suma
ultimei dobanzii platite, data urmatoarei platii de dobanda,
suma urmatoarei dobanda de plata, data scadentei depozitului
43

o Cont credit - pseudonim cont, valuta, dat urmatoarei plati,


valoarea de palta = rata curenta + dobanda la data scadentei +
valoarea totala a restantelor pe care clientul le are de platit
Sold cont
Mini extras cont se furnizeaza informatii referitoare la ultimele 5
tranzactii dintr-un cont: doar debitari sau toate tranzactiile (aceste
informatii nu sunt actualizate in afara orelor de program ale bancii si
in zilele nelucratoare)
Setari notificari prin care se pot activa, lista sau anula notificari cu
sau fara limita de suma pentru debitari, creditari, rata de dobanda, rata
la credit
Reincarcare cartele telefonice preplatite
Plata facturilor Vodafone si Orange
Curs valutar
Convertor valutar
Schimbare parola
Plati de utilitatii
Transferuri intra si interbancare
Aflarea soldurilor cardurilor de credit Raiffeisen Bank
2.3.5 Serviciul Platii Directe Furnizori
Serviciu ofera posibilitatea de a mandata banca pentru plata facturilor emise
pe numele acestora de furnizorii de servicii, direct din contul curent deschis la
orice unitate a bancii in baza conventiilor incheiate intre banca si furnizor si a
contractului incheiat intre client si banca.

44

In cazul in care clientul platitor solicita, banca va accepta sa efectueze plati


din contul sau curent in favoarea unui tert abonat, nominalizat de titularul
contractului.
Conventiile intre banca si furnizor pot fi incheiate atat la nivel central cat si
la nivelul unitatilor teritoriale. In baza conventiei semnate cu banca, furnizorul va
cere bancii sa efectuaeze plata facturilor emise pe numele clientilor.
Dupa incheierea conventiei cu un anumit furnizor vor fi incheiate la nivel
local contract cu clientii (persoane fizizce sau juridice) pentru plata factrurilor
emise direct din contul curent prin serviciul PDF.
Banca va efectua platile la instructiunile transmise de furnizorul de servicii
si sau utilitatii.
Banca este imputernicita sa efectueze operatiuni in contul clientului platitor
fara o valoare maxima admisa in baza documentului primit de la furnizor.
Furnizorul este responsabil de corectitudinea datelor.
Clientul platitor are responsabilitatea sa asigure fondurile necesare efectuarii
platii inainte de termenul limita de plata prevazut in factura sau conventia cu
furnizorul.
In cazul in care suma din cont nu este suficienta pentru efectuarea platii
serviciului nu sunt admise plati partiale. In cazul in care abonatul nu este de acord
cu plata facturii, clientul platitor va prezenta refuzul de plata bancii in scris, cel
tarziu cu zile lucratoare inainte de termenul limita de plata.
Pentru inregistrarea platii dupa termenul limita de efectuare a platii clientul
platitor trebuie sa se prezinte la banca pentru semnarea ordinului de plata.
Operatiunea se executa la cerere si din ordinul clientului platitor inafara acestui
serviciu.

45

Concluzii i propuneri
Romnia a devenit membru al Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007. Procesul
de aderare a fost unul ndelungat, negocierile fiind iniiate n februarie 2000.
Procesul de integrare va fi ns mult mai ndelungat deoarece progresul necesar a fi
realizat n ceea ce privete convergena real i reformele structurale din economie
este unul important.
Pentru sistemul bancar, anul 2007 a reprezentat un nou an de cretere
impresionant a creditului neguvernamental i a activelor instituiilor de credit.
Creditul neguvernamental a crescut cu 53,7% fa de 2006 (respectiv cu 46,6% n
termeni reali). Dinamica a fost una rapid pentru toate categoriile de credite i a fost
susinut de creterile importante ale salariilor reale i de rata dobnzii la credite mai
sczut, ca urmare a accenturii concurenei n cadrul sistemului bancar. Datorit
nivelului curent redus al intermedierii financiare i a perspectivelor pozitive legate
de convergena real a economiei Romniei ctre cea a Uniunii Europene,
potenialul de cretere a activitii bancare n anii urmtori este unul ridicat.
La sfritul anului 2006 au fost realizai noi pai pentru alinierea legislaiei
romneti la Directivele Uniunii Europene. n decembrie 2006 Guvernul a adoptat
46

Ordonana de Urgen nr.99 privind instituiile de credit i adecvarea capitalului.


Noile prevederi se aplic ncepnd cu 1 ianuarie 2007 i reglementeaz n mod
unitar activitatea tuturor instituiilor de credit (bnci comerciale, organizaii
cooperatiste de credit, bnci de economisire i creditare n domeniul locativ, bnci
de credit ipotecar, instituii emitente de moned electronic). Legea instituie
principiul autorizaiei unice pentru instituiile de credit ce desfoar activitate pe
teritoriul Uniunii Europene (n statul de origine sau ntr-un alt stat membru, n mod
direct sau prin surcursale), precum i principiul supravegherii prudeniale a
activitii instituiei de credit de ctre autoritatea statului membru al UE care a
autorizat-o. De asemenea, n decembrie 2006 BNR a adoptat i normele privind
adecvarea capitalului instituiilor de credit la riscul de credit, riscul de pia i
riscul operaional, norme ce sunt armonizate cu Directivele Uniunii Europene
privind cerinele de capital i cu principiile acordului Basel II. n consecin,
legislaia privind activitatea instituiilor de credit din Romnia este armonizat cu
Directivele Uniunii Europene ce implementeaz principiile acordului Basel II.
n aceste condiii economice Raiffeisen Bank a desfurat o activitate
profitabil, dup cum se prezint i n Raportul bncii pentru anul 2007, situaie ce
demonstreaz obinerea unor rezultate superioare celor din anul 2006.
Activele totale ale Raiffeisen au avut o evoluie foarte bun n anul 2007
(creterea lor fiind de 24,5%), ajungnd la 13.860,0 milioane RON la data de 31
decembrie 2007, de la 11.135,3 milioane RON la sfritul anului 2006. Creterea
bncii n 2006 a fost susinut de dezvoltarea i specializarea reelei de uniti.
Numrul total de uniti Raiffeisen era de 265 la sfritul lui 2007 fa de 215 la
sfritul anului precedent. n timpul anului au fost deschise uniti dedicate n
special populaiei i ntreprinderilor mici i mijlocii, n cadrul procesului de
specializare a reelei pe segmentele de corporate i retail. Ponderea titlurilor de
valoare n totalul activelor a sczut semnificativ, de la 17,1% la sfritul lui 2006 la
47

2,2% n decembrie 2007, ca efect al lipsei licitaiilor de titluri de stat pe piaa


primar n timpul anului i al volumului sczut de plasamente n certificate de
depozit emise de BNR. ns raportul active lichide pe total active a rmas la
valoare ridicat, foarte apropiat de cea din 2006, datorit plasamentelor crescute
pe piaa interbancar i n rezervele minime obligatorii.
Creditele i avansurile acordate clienilor au crescut cu 30 % n 2007. Banca
a reuit nu numai s nlocuiasc portofoliul de credite pe termen scurt care au ajuns
la maturitate, ci i s schimbe structura portofoliului de credite, crescnd ponderile
creditelor acordate pe termen mediu i lung.
Activitatea Raiffesien Bank n anul 2007 a fost una deosebit de profitabil,
estimndu-se c pe viitor, n special datorit implementrii strategiei de extindere a
reelei de uniti la nivel de orae, s nregistreze rezultate i mai bune.
n ceea ce privete activitatea RZB, anul 2008 a fost unul foarte dificil
pentru toata industria bancar, Raiffeisen International Bank-Holding AG a reuit
s i ating intele propuse pentru 2008 i s obin din nou, rezultate anuale
record. Profitul consolidat (dupa impozitare i plata intereselor minoritare) a
crescut cu 17 procente, la 982 milioane de euro. Un factor cheie pentru obinerea
acestui rezultat l-a reprezentat venitul net din dobnzi, care a crescut cu
aproximativ 34 de procente, pn la 3,2 miliarde de euro. Provizioanele pentru
pierderi din deprecierea activelor au fost majorate la 780 milioane de euro, mai
mult dect dublu fa de suma din 2007 (357 milioane de euro).
Aceast cretere semnificativ reflect abordarea conservatoare fa de
managementul riscurilor practicat de Raiffeisen Internaional, oferindu-i totodat
un spaiu de manevr pentru a absorbi riscurile viitoare. La aproximativ 1,5
miliarde euro, venitul net din comisioane a crescut cu mai mult de 20 de procente
fa de anul trecut.

48

Profitul din tranzacionare a crescut cu 31%, la 168 milioane de euro, n timp


ce cheltuielile administrative generale au crescut cu numai 21%, la 2,6 miliarde de
euro (2007: 2,2 miliarde euro).
"Aceste cifre preliminare sunt dovada clar ca modelul nostru de afaceri
functioneaz chiar si in conditii economice extraordinar de dificile", a afirmat
Preedintele Raiffeisen International, Herbert Stepic. Pentru a consolida bazele
acestui model, compania a implementat o serie de msuri ce includ: mbuntirea
continu a standardelor sale nalte de management al riscului i constituire a
garaniilor, stoparea creditrii n franci elveieni, reducerea generalizat a creditelor
n valut, oprirea la nivel de grup a programului de extindere a reelei si reduceri
de personal n Ucraina i Ungaria.
n 2008, Raiffeisen Internaional a acordat o atenie deosebit creterii
depozitelor de la clieni, reuind s creasc volumul acestora la 44,2 miliarde euro
la finalul anului, cu 9% faa de perioada similar a anului trecut.
" Am reusit sa ne ntrim substanial baza de depozite i lichiditatea n
general, dei am nregistrat o scdere destul de important a depozitelor de la
clieni, datorit crizei financiare, mai ales n urma evenimentelor din septembrie.
Acest lucru reflect poziia noastr excelent pe piaa din regiune i gradul nalt
de ncredere pe care clienii notri l au n marca Raiffeisen", a adaugat Stepic.
Creditele i avansurile pentru clieni au crescut cu 18%, la 57,9 miliarde de
euro n 2008. Bilanul total al Raiffeisen Internaional a fost de 85,4 miliarde de
euro la finalul anului, cu 17% mai mare dect cele 72,7 miliarde de euro
nregistrate cu un an nainte.
Analitii macroeconomici ai RZB prognozeaz o scdere a PIB-ului de 1,3
procente pentru 2009 n Europa Central i de Est. Aceeai cifr a fost prognozat
i pentru Austria. n ciuda condiiilor generale care se deterioreaz, Dr. Stepic
49

continu s considere aceast regiune ca fiind motorul de cretere al Europei i


evideniaz faptul c este important ca acesta s fie meninut n funciune.
Prezentarea permanent exagerat a riscului din regiune i neprezentarea percepiei
publice n legatura cu ECE sunt poteniale obstacole n atingerea acestor obiective,
potrivit lui Stepic. Acest lucru a avut impact asupra preului ac iunilor multor
companii active n regiune, care au sistat astfel dezvoltarea fundamentala a
afacerilor. Problema cu care ne confruntam n prezent este sa evitm consecinele
pe termen lung asupra economiei reale.
"Nu trebuie s ne ntoarcem la o Europ care evolueaz la dou viteze
diferite. Uniunea European i multe alte instituii au investit prea mult n acest
proiect al unei Europe unite i stabile. Raiffeisen Internaional i-a demonstrat
deja angajamentul pe termen lung fa de regiune n timpul crizei din Rusia din
1998 i contribuie semnificativ ca i banc de sistem la stabilizarea economiei din
regiune ", a mai adaugat Stepic.
Prin servicii de o calitate deosebit, personal foarte bine instruit i
preocuparea permanent de dezvoltare a gamei de produse, am sigurana c i pe
viitor, Raiffeisen Bank i va menine i chiar mbunti performanele financiare.

50

BIBLIOGRAFIE

1. Gheorghe Brbulescu 120 de credit pentru agricultura romneasc, Editura


Cons, Bucureti, 1993
2. Cezar Basno, Nicolae Dardac, Constantin Floricel - Moned, Credit, Bnci,
Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1999
3. Aurel O. Berea, Octavian

A. Berea Orientri n activitatea bancar

contemporan, Editura Expert, Bucureti, 1999


4. Aurelian Alexandru Berea Modernizarea sistemului bancar, Editura Expert,
Bucureti, 2003
5. Nicolae Dnil, Lucian Anghel, Marius Dnil Managementul lichiditii
bancare, Editura Economic, Bucureti, 2002
6. Steven van Groningen - Preedinte & CEO Raiffeisen Bank Romnia, Cuvnt
nainte, Raport Anual 2005
7. Mihai-Gheorghe A. Imreanu Produse i servicii bancare n realiile de pli
interne i internaionale, Ed. Tribuna Economic, Bucureti, 2002
8. Lucian C. Ionescu - Evoluia sistemului bancar romnesc n perspectiva aderrii
51

la Uniunea European. Studiu elaborat n cadrul Programului ESEN 2 (iulie


2002)
9. Virgil Madgearu Evoluia economiei romneti dup rzboiul mondial,
Editura Independent Economic, Bucureti, 1940
10.Alexandru Pintea, Gheorghi Ruscanu Bncile n economia romneasc 17741995, Editura Economic, Bucureti, 1995
11.Constantin Rotaru - Sistemul bancar romnesc i integrarea european, Editura
Expert, 2000
12.D. andru Creditul agricol n Romnia, Editura Academiei R.S.R.
Bucureti, 1985
13.Dan Vasilache - Pli electronice. O introducere, Editura Rosetti Educaional,
Bucureti, 2004
14.Serban Buscu - Piaa bancar din Romnia, liberalizat aproape integral, Curierul
Naional, 21 decembrie 2005, de pe: http://www.infonews.ro/modules.php
15. ***Raiffeisen Bank - Raportul Anual 2005, Raportul conducerii
16. ***Raiffeisen Bank - Raportul Anual 2006, Raportul conducerii
17. ***http://www.euroticket.ro/banci/detaliu_banca.php
18. ***http://www.granturi.ro/finantatori/banci/raiffeisen-bank-1259.html
19.***http://revistapresei.rol.ro/stiri/2006/08/raiffeisen_se_vede_cu_50_mai_profi
tabila.htm
20. ***http://www.banknews.ro/stire/7866_raiffeisen,_in_topul_primelor_100_de_b
anci_din_lume.html
21.***Newsletter Raiffeisen Bank ianuarie-iunie 2006
22.***Revista Finane Bnci Asigurri art. Raiffeisen Bank dezvolt serviciul
my Banking pentru plata facturilor de utiliti, nr.6, iunie 2006
23.***Raiffeisen Bank EU-RO Buletin Afaceri europene prin Raiffeisen Bank,
nr.0/2006
52

24.***Revista Finane Banci Asigurri Raiffeisen Bank lanseaz un nou


serviciu pentru pli automate, nr. 3, martie 2006

53