PIATA CARDURILOR IN ROMANIA CAP 1.

- CARDUL ,INSTRUMENT MODERN DE PLATA

1.1.- DEFINIREA , CARACTERISTICILE SI TIPOLOGIA CARDURILOR cardul bancar reprezinta un instrument de decontare, care: asigura posesorului autorizat achizitionarea de bunuri sau servicii, fara prezenta efectiva a numerarului; permite legatura financiara dintre comercianti si consumatori (prin acces intr-un cont bancar ); Totodata, cardul are caracteristicile unui instrument de plata, permitand retragerea de numerar de la ghiseele automate bancare Caracteristicile cardului.- Intruc t cardul se folose!te pentru un num"r mare de tranzac#ii, acesta are numai caracteristici obligatorii care $l individualizeaz" !i securizeaz", astfel: - suport fizic din material plastic !i cu dimensiuni standardizate; - aversul care con#ine elemente imprimate $n relief (num"rul cardului, redactat $n cifre arabe, numele !i prenumele posesorului $n redactare cu caractere latine, data e%pir"rii valabilit"#ii & ''()) & conform calendarului gregorian, men#iunea card interna#ional sau local) !i elemente destinate inform"rii (sigla proprietarului de marc", denumirea sau sigla emitentului, eventual o hologram" de securitate, tridimensional", vizibil" la lumina natural"); - reversul care con#ine o band" magnetic" standard pentru $nregistrare cu cel pu#in trei piste sau un microprocesor integrat (chip); un panel de semn"tur" av nd elemente de siguran#" $n desen care s" $ngr"deasc" posibilitatea !tergerii sau modific"rii semn"turii. *n prima perioad" de func#ionare a cardurilor, acestea nu aveau band" magnetic", astfel c" informa#iile se tansmiteau telefonic de c"tre comerciant la un centru unde se introduceau intr-un terminal de calculator !i se verifica autenticitatea cardului !i e%isten#a disponibilului $n cont !i apoi se comunica acordul pentru efectuarea tranzac#iei. +lterior, tehnologia s-a perfec#ionat !i au ap"rut cardurile cu band" magnetic" !i mai recent cardurile cu microprocesor (cu memorie electronic"). - Cardurile cu a!d" #a$!etic" - au pe revers o band" magnetic" prin care se realizeaz" procesul de citire automat" a informa#iilor (numele !i prenumele titularului, tipul de card debit(credit, num"rul cardului, codul ,I- eng. ,an. Identification -umber, codul /I- eng. /ersonal Identification -umber, data e%pir"rii) !i de transmitere prin linie telefonic" la centrul de autorizare. 0ardurile cu banda magentica sunt utilizate in industria bancara si cea de securitate. 0ardurile de credit, debit, cardurile telefonice pre-platite, cardurile de transport, cardurile de membru, cardurile de acces, au in marea ma1oritate banda magnetica lipita pe spatele suportului de plastic.

0ardul cu banda magnetica este cardul pe care a fost aplicata o banda, care a fost invelita cu un o%id de metal magnetic. )cest card se foloseste in mod obisnuit atunci cand trebuie citite datele in mod electronic. 0ardurile magnetice se impart in doua tipuri 2i0o (2igh 0oercivit3) si 'o0o ('o4 0oercivit3). 5tandardul este dat de cardurile 'o0o. )cestea sunt inscriptionate cu un consum redus de energie, din acest motiv fiind posibila stergerea benzii prin campuri magnetice puternice. 0ardurile 2i0o sunt mai rezistente si abia pot fi sterse prin influentarile e%terne. 6in punct de vedere optic, ambele tipuri de card se deosebesc prin culoarea benzii magnetice: benzile 'o0o sunt mai degraba maron iar benzile magnetice 2i0o sunt mai degraba negre. In benzile magnetice este inregistrata informatia cu privire la numarul de identificare, codul de acces (in cazul utilizarii in securitate), cont si alte date numerice. 0apacitatea lor de stocare este scazuta, informatia codandu-se pe una din cele 7 piste de inregistrare. 6in punct de vedere al securitatii informatiei codate, cardurile cu banda magnetica nu ofera o siguranta prea mare. 0ardurile din hartie cu(fara banda magnetica sunt foarte ieftine si se preteaza la aplicatii de tic.eting, promovari de produse. 8 cartel" din plastic cu band" magnetic", card cu band" magnetic" sau pe scurt, card magnetic este un card pe care a fost aplicat" o band", care a fost $nvelit" cu un o%id de metal magnetic. )cest card se folose!te $n mod obi!nuit atunci c nd trebuie citite datele $n mod electronic. 0ardurile din plastic cu band" magnetic" sunt normate $n conformitate cu standardul international I58 9:;;, care prevede 7 tipuri de date pe band". +rm"toarele cantit"#i de date pot fi memorate pe cele 7 tipuri: Tipul ;: 9< semne alfanumerice (densitatea de codare: =;> bpi) Tipul =: ?> semne numerice (densitatea de codare: 9@ bpi) Tipul 7: ;>9 semne numerice (densitatea de codare: =;> bpi) . 0arduri din plastic conform standardului (:@,<: % @? % >,9A mm). 0arduri din plastic din diferite materiale precum /B0, /0, /CT, ),5. 0arduri subtiri din plastic, carduri in diferite grosimi (>,=@?mm, >,7>mm, >,?Amm, >,@> mm). 0arduri neprote1ate (albe, monocrome sau in culori metalice). 0arduri standard (carduri pentru clienti, certificate de membru, carduri de identitate). 0arduri din plastic cu banda magnetica (carduri bonus, carduri de acces, carduri de fidelitate). 0arduri din plastic cu cod de bare (carduri bonus, carduri pentru clienti). 0arduri din plastic cu holograma (permise de acces, carduri de identitate). 0arduri din plastic cu sigiliu la cald (carduri BI/, carti de credit). 0arduri din plastic pentru diverse utilizari.

0ardul cu banda magnetica este cardul pe care a fost aplicata o banda, care a fost invelita cu un o%id de metal magnetic. )cest card se foloseste in mod obisnuit atunci cand trebuie citite datele in mod electronic. 0ardurile magnetice se impart in doua tipuri 2i0o (2igh 0oercivit3) si 'o0o ('o4 0oercivit3). 5tandardul este dat de cardurile 'o0o. )cestea sunt inscriptionate cu un consum redus de energie, din acest motiv fiind posibila stergerea benzii prin campuri magnetice puternice. 0ardurile 2i0o sunt mai rezistente si abia pot fi sterse prin influentarile e%terne. 6in punct de vedere optic, ambele tipuri de card se deosebesc prin culoarea benzii magnetice: benzile 'o0o sunt mai degraba maron iar benzile magnetice 2i0o sunt mai degraba negre. In benzile magnetice este inregistrata informatia cu privire la numarul de identificare, codul de acces (in cazul utilizarii in securitate), cont si alte date numerice. 0apacitatea lor de stocare este scazuta, informatia codandu-se pe una din cele 7 piste de inregistrare. 6in punct de vedere al securitatii informatiei codate, cardurile cu banda magnetica nu ofera o siguranta prea mare. 0ardurile din hartie cu(fara banda magnetica sunt foarte ieftine si se preteaza la aplicatii de tic.eting, promovari de produse.

- Carduri cu #icr%&r%ces%r. -oua tehnologie include dotarea cardurilor cu o memorie electronic" $n scopul depozit"rii unui volum destul de mare de informa#ii (neconfiden#iale, confiden#iale, inaccesibile !i istoricul tranzac#iilor) $n scopul accesului titularului la mai multe informa#ii de cont, tranzac#ii, pia#" monetar", simplific"rii unor opera#iuni prin transferul depozitelor $n memoria electronic" !i asigur"rii unui grad ridicat de securitate 0ardul cu cip este un card bancar & de credit sau de debit & care are incorporat un microcip. )cesta a fost conceput pentru a conferi tranzactiilor cu carduri mai multa siguranta si rapiditate, dar si pentru a oferi posesorilor de carduri si comerciantilor mai multe beneficii. In prezent, ma1oritatea cardurilor emise de bancile romanesti sunt cu banda magnetica, insa tot mai multe institutii de credit incep sa emita instrumente de plata cu cip. Tranzitia la cip este un proces care se face, insa, si prin pastrarea vechii tehnologii, in sensul ca noile carduri sunt de tip hibrid: au atat o banda magnetica, cat si un cip. In acest fel, noile carduri pot fi folosite la toate punctele de acceptare. 6aca un comerciant nu are un terminal care sa citeasca cipul sau cand tranzactia nu se poate efectua prin intermediul cipului, atunci tranzactia se va face cu a1utorul benzii magnetice. 0ardul cu cip este un card bancar & de credit sau de debit & care are incorporat un microcip. )cesta a fost conceput pentru a conferi tranzactiilor cu carduri mai multa siguranta si rapiditate, dar si pentru a oferi posesorilor de carduri si comerciantilor mai multe beneficii. In prezent, ma1oritatea cardurilor emise de bancile romanesti sunt cu banda magnetica, insa tot mai multe institutii de credit incep sa emita instrumente de plata cu cip. Tranzitia la cip este un proces care se face, insa, si prin pastrarea vechii tehnologii, in sensul ca noile carduri sunt de tip hibrid: au atat o banda magnetica, cat si un cip. In acest fel, noile carduri pot fi folosite la toate punctele de acceptare. 6aca un comerciant nu are un terminal care sa citeasca cipul sau cand tranzactia nu se poate efectua prin intermediul cipului, atunci tranzactia se va face cu a1utorul benzii magnetice.

,ancile autohtone sunt in faza de finalizare a procesului de migrare la tehnologia cu cip. Da1oritatea bancomatelor si terminalelor /85 sunt adaptate acum pentru a recunoaste cipul. /rocesarea tranzactiilor cu cip se face potrivit unor standarde comune adoptate de Curopa3, Daster0ard si Bisa, denumite pe scurt CDB.

1.'. - TIPURI DE CARDURI

- 0ardurile e%istente pe pia#" se pot clasifica $ns" dup" anumite criterii $n func#ie de elementele comune care le con#in !i le diferen#iaz", dintre care prezent"m cele mai importante tipuri de carduri. *n raport de func#iile specifice opera#ionale :- Cardul de credit, este un instrument prin care pl"#ile se fac dintr-un credit acordat de banca emitent" sub forma unei linii de credit revolving. 'imita de creditare se stabile!te la emiterea cardului, pe baza unei fi!e scoring, $n func#ie de solvabilitatea clientului !i de istoricul pe care acesta $l are $n rela#iile cu banca. 0ardul de credit reprezinta un imprumut, aflat permanent la dispozitia clientului. 5uma ma%ima care poate fi obtinuta cu a1utorul cardului este numita de banci - limita de credit. )ceasta scade pe masura ce banii sunt utilizati si se reintregeste o data cu rambursarea. 0ardul poate fi folosit de client dupa cum doreste. )cesta poate efectua diverse plati la magazinele care accepta cardurile sau, pur si simplu, poate retrage numerar de la bancomate. /rin natura sa, cardul de credit este, insa, un produs destinat facilitarii platilor la comercianti si, mai putin, utilizarii in scopul retragerii de numerar de la bancomate. 6iferentierea se observa in mod evident. Trebuie doar sa luam in calcul nivelul net superior al comisioanelor la retragerea de numerar in comparatie cu cardurile de debit. In plus, ma1oritatea bancilor percep dobanzi pentru sumele retrase in numerar de pe cardurile de credit, din momentul efectuarii operatiunii. 'a inceput, utilizarea cardurilor de credit emise de institutiile de credit romanesti a fost limitata, in ma1oritatea cazurilor, la teritoriul national. In prezent, insa, aproape toate cardurile de credit emise sub sigla Bisa, Daster0ard sau )merican C%press pot fi folosite si in strainatate. 0ardurile de credit sunt emise in general in lei. C%ista insa banci unde detinatorii de card pot opta pentru carduri in valuta. 8 asemenea optiune este recomandata celor care calatoresc frecvent in strainatate, intrucat utilizarea in tara a unui card emis in valuta va fi insotita de un comision de conversie de =E din valoarea tranzactiei.

LIMITA DE CREDIT

- este calculata pe baza unei proceduri, numita scoring. )ceasta tine cont de veniturile solicitantului, dar si de o serie de alti factori relevanti pentru emitent: vechimea la locul de munca, numarul de persoane aflate in intretinere, etc. 5coringul difera de la o banca la alta, astfel incat si limita de credit acordata variaza - uneori chiar semnificativ - de la un emitent la altul. +n alt factor care influenteaza limita este suma minima care trebuie rambursata lunar. Tot mai multe banci solicita, in ultimul timp, plata obligatorie doar a dobanzilor si comisioanelor datorate in fiecare luna. )stfel, limita de credit poate depasi, la anumite carduri, de pana la ;A ori venitul net al solicitantului si familiei acestuia. 0lientul, poate sa ataseze cardului de credit un depozit colateral sau alte tipuri de garantii acceptate de banca. In acest fel, limita de credit acordata initial poate fi ma1orata cu valoarea acestora. In general, limita ma%ima de credit poate a1unge la un card standard pana la @.>>> de euro sau echivalentul acestei sume in moneda nationala. 5olicitantul unui card de credit poate sa opteze insa si pentru o limita de credit inferioara celei rezultate din procedura de scoring. In acest fel, nu isi epuizeaza intreaga capacitate de indatorare si va putea obtine carduri de credit si de la alte institutii. 6etinerea a 7 carduri de credit, si nu unul singur, poate fi profitabila pentru un client. In acest mod, el poate profita de eventuale discounturi sau alte tipuri de avanta1e pe care diverse banci le ataseaza propriilor carduri.

PERIOADA DE GRATIE

- este unul dintre marile avanta1e ale cardurilor de credit. Ca reprezinta durata in care clientul poate folosi banii bancii fara sa plateasca dobanda. C%ista insa cateva conditii foarte importante. In ma1oritatea cazurilor, perioada de gratie se acorda doar pentru tranzactiile la comercianti. In plus, valorea cumparaturilor efectuate la comercianti intr-o luna trebuie rambursata integral pana la finele perioadei de gratie. 6urata acesteia variaza in momentul de fata la institutiile de credit de pe piata romaneasca intre 7> si @@ de zile. 5a presupunem ca utilizatorul unui card de credit are o limita de ;.@>> F8- si beneficiaza de o perioada de gratie de ma%imum @> de zile. )cesta a efectuat doua cumparaturi la comercianti in luna ianuarie a.c., in valoare de @@> F8- fiecare. 6aca detinatorul de card ramburseaza cei ;.;>> de F8- cheltuiti in ianuarie pana in data de => februarie (ultima zi de plata), atunci nu datoreaza bancii nici un fel de dobandaG 0ei care-si permit o asemenea strategie trebuie insa sa fie foarte atenti sa nu depaseasca termenul ma%im de rambursare. 8 asemenea eroare ii va costa scump. ,ancile vor calcula dobanzi sau comisioane penalizatoare HusturatoareH la valoarea sumelor utilizate, pana la data rambursarii datoriei. In selectarea ofertelor mai trebuie tinut cont de un alt aspect important. C%ista si cateva institutii de credit - putine la numar - care e%tind perioada de gratie si pentru operatiunile de retragere de numerar de la bancomate. +tilizatorii care obisnuiesc sa foloseasca cardurile de credit si in acest scop, nu ar trebui sa treaca cu vederea acest aspect.

In caz contrar, trebuie sa stie ca li se va calcula dobanda chiar din ziua in care au derulat operatiunea de retragere de numerar.

RATA DO(AN)II

- este un element foarte important si in cazul cardurilor de credit. Ca este factorul determinant in calculul dobanzii anuale efective, pe care bancile sunt obligate sa o afiseze, la fel ca in cazul creditelor de consum. In general, clientii nu ramburseaza integral sumele utilizate pe parcursul unei luni. Fata dobanzii, alaturi de suma minima lunara de rambursat devin aspectele cele mai importante atunci cand se ia decizia achizitionarii unui card de credit. 6obanda anuala efectiva (6)C) la cardurile de credit are valori ridicate, comparativ cu restul creditelor acordate de banci. 5e situeaza in mod frecvent peste =>E, e%istand si cazuri cand se apropie sau chiar depaseste 7>E pe an. 'a fel se intampla si in 8ccident, unde )/F (annual percentage rate, echivalentul 6)C din tara noastra) se plaseaza la valori e%trem de inalte in cazul cardurilor de credit. )/F a1unge frecvent la apro%imativ =>E pe an. 0u cat se ramburseaza o suma mai mica, cu atat creditul este mai costisitor, deoarece dobanda se aplica la soldul creditului. ,ancile impun o suma minima de rambursat, calculata ca procent din valoarea creditului utilizat intr-un interval de tranzactionare de o luna. )ceasta se situeaza in prezent pe piata romaneasca intre >E si ;>E. 'a costul total al creditului se adauga si comisioanele aferente tranzactiilor, in special al celor care tin de retragerea de numerar. 0ardurile in general, inclusiv cele de credit, contin o multitudine de TA*E,SPE)E SI COMISIOANE percepute de institutiile de credit. Toate sunt importante, daca se a1unge in situatia de a le plati. +nele afecteaza insa in mod frecvent detinatorii de carduri si trebuie analizate cu prioritate pentru a lua decizia cea mai buna la achizitionarea unui card de credit. In aceasta categorie se situeaza comisioanele de emitere si comisioanele anuale de administrare. Cle pot fi sume deloc negli1abile. 0omisioanele de emitere ale unui card de credit standard variaza mult de la o banca la alta, de la emiterea gratuita pana la valori care depasesc, uneori cu mult, ;> F8-. 5ituatia se complica si mai mult in cazul comisioanelor de administrare anuala, care variaza in general intre ;> F8- si ?> F8-. /entru adeptii retragerii de numerar de pe cardurile de credit, este foarte important si comisionul perceput de banci pentru aceasta operatiune. )cesta variaza in functie de modalitatea aleasa pentru retragere (ghiseu, bancomat propriu sau al altei institutii de credit, din tara sau din strainatate). Dodalitatea cea mai avanta1oasa este in general retragerea la bancomatul bancii emitente. Insa nici aceasta solutie nu este in sine deloc ieftina. 0omisioanele pot atinge in mod frecvent valoarea de ;E din suma retrasa, iar unele banci percep chiar si 7E. /entru cei foarte ocupati, nu este deloc de negli1at oportunitatea oferita de unele institutii de credit de a comanda cardurile online. In acest mod, se economiseste nu numai

timp, dar se pot solicita in scris si toate informatiile pe care viitorul detinator al cardului le considera relevante. )ria de acceptare a cardului este de asemenea foarte importanta. C%ista inca pe piata carduri de credit de tip Daestro sau Clectron. Cle care nu pot fi utilizate decat in mediu electronic (la terminalele de tip /85, e%istente la comercianti), nu si in cel manual (la aparate, denumite imprintere sau zip-zap-uri, inca destul de raspandite atat la noi, cat si in strainatate). 6e asemenea, nu este lipsit de importanta daca e%ista posibilitatea emiterii de carduri suplimentare asociate cardului de credit principal si costurile aferente acestei optiuni. +nele banci ofera acest serviciu gratuit. )ltele percep costuri care pot depasi ;> F8pentru fiecare card suplimentar emis pe numele altei persoane desemnate de titularul de cont. 5i mai important este insa momentul in care limita de credit este reintregita, dupa efectuarea unei rambursari. /entru unele carduri, aceasta operatiune are loc imediat sau in aceeasi zi. 'a altele insa reintregirea limitei poate dura doua zile de la depunerea banilor sau chiar - Cardul de de it, este un instrument care se folose!te at t la efectuarea pl"#ilor c t !i la retragerea de numerar $n limita disponibilului aflat $n contul de card. *n acest cont se p"streaz" un sold minim permanent care se ma1oreaz" cu transferuri repetate din contul curent $n vederea efectu"rii pl"#ilor. 0u a1utorul unui card de debit poti avea acces oricand la banii proprii din contul de la banca. 0ontul de card nu este insa intotdeauna identic cu contul curent. Tendinta pe piata romaneasca este ca bancile sa unifice aceste doua conturi, astfel incat cardul sa aiba acces direct la contul curent. )cest lucru permite un control mai bun al veniturilor, deoarece toti banii stau intr-un singur cont, iar accesul la ei se face atat la ghiseu (prin retragere de numerar), cat si prin intermediul cardului. Da1oritatea romanilor au facut cunostinta cu cardul de debit atunci cand anga1atorul a decis sa plateasca salariile pe card. In acelasi timp, au aparut si cozile la bancomate in ziua de salariu, in virtutea obisnuintei de a tine banii in casa. Insa, banii sunt mult mai in siguranta pe card decat in portofel. 6e e%emplu, daca vi s-a furat portofelul nu mai puteti recupera banii. In schimb, daca ati pierdut cardul, banii din cont sunt in siguranta. 0ardul nu poate fi utilizat pentru retrageri de numerar fara codul /I-, pe care il stie doar persoana care il detine. Trebuie doar sa solicitati blocarea cardului la banca si emiterea unuia nou si se poate avea din nou acces la banii din cont. 0ardul de debit are insa de oferit mult mai mult decat retragerea de numerar. 0ea mai importanta functie a sa este plata cumparaturilor la comercianti. 0um se efectueaza o astfel de tranzactie I Banzatorul trece cardul printr-un dispozitiv denumit /85, dupa care va solicita, in cele mai multe cazuri, sa introduceti codul /I- pentru a valida tranzactia. 6upa ce tastati codul, aparatul confirma daca aveti bani in cont si elibereaza o chitanta in doua e%emplare. Berificati suma inscrisa, semnati ambele chitante, pastrati un e%emplar si operatiunea s-a incheiat. In acest mod, nu trebuie sa mai treceti pe la bancomat pentru a retrage numerar, iar pentru tranzactiile efectuate in Fomania nu se plateste nici un comision. In plus, sunt evitate situatiile in care vanzatorul nu are marunt pentru a da restul potrivit sau se duce sa schimbe o bancnota la magazinul de alaturi. 0ardul de debit cu descoperit de cont (engl. overdraft) permite efectuarea pl"#ilor peste disponibilit"#ile din contul de card intr-o anumit" sum" care este tratat" ca un credit. 0el

mai cunoscut este cardul pentru salarii care se alimenteaz" direct cu sumele virate periodic de c"tre anga1atori, iar descoperitul de cont se limiteaz" la cca. 9@E din salariu !i se ramburseaz" la virarea salariului $n luna urm"toare. Jarantarea ramburs"rii este asigurat" de firma anga1atoare. 6eosebit de acestea, mai sunt carduri de debit pentru numerar !i carduri de debit multifunc#ionale. 0ardul de debit poate fi folosit pentru a face cumparaturi sigure pe internet atat pe siteuri din tara, cat si din strainatate, daca aveti un card cu utilizare internationala. /entru afla aria de utilizare a cardului, verificati daca pe el scrie KBalid onl3 in FomaniaL, ceea ce inseamna ca este un card cu utilizare nationala. In caz contrar, aria de folosire este internationala, asa cum se intampla cu ma1oritatea cardurilor emise in prezent. /entru a face cumparaturi in deplina siguranta in mediul virtual, trebuie verificat mai intai daca pe site-ul comerciantului este prezenta sigla KDaster0ard 5ecure 0odeL sau KBerified b3 BisaL. 0ele doua logo-uri semnaleaza ca site-ul este inscris in sistemul de plati securitizate online, dezvoltat de Daster0ard Morld4ide si Bisa International. )cesta prote1eaza posesorii de carduri si permite comerciantilor si bancilor sa-l identifice pe detinatorul cardului cu care se platesc cumparaturile. /entru a folosi cardul pe internet, clientii trebuie mai intai sa se inroleze in sistem. )cest lucru se poate face online, accesand site-ul bancii emitente. 0u ocazia inrolarii, clientii isi aleg o parola care va avea rolul pe care codul /I- il are la bancomat. 'a fiecare tranzactie pe internet, sistemul de plati va solicita confirmarea tranzactiei prin introducerea parolei. )stfel, chiar daca cineva afla seria cardului si celelalte date inscrise pe el, nu va putea face plati online daca nu stie si parola. -u toate bancile emitente participa la standardul comun dezvoltat de Daster0ard Morld4ide si Bisa International, astfel ca trebuie intrebata banca emitenta daca se poate folosi cardul pentru plati securitizate pe internet. /e langa faptul ca platile se deruleaza in siguranta, cumparaturile pe internet mai si au un alt avanta1: in cazul in care bunurile livrate nu sunt corespunzatoare sau nu mai sunt pe placul cumparatorului, se poate cere comerciantului returnarea banilor. 8ptiunea este valabila ;> zile lucratoare de la livrare, iar clientul nu este obligat sa invoce nici un motiv pentru a solicita acest lucru si nici nu trebuie sa plateasca penalizari. )sa ca pastrati chitanta si ambala1ele originale ale produsului. In ma%im 7> de zile, banii trebuie primiti inapoi, singurul cost suportat de client fiind cel legat de returnarea produsului. )cest drept este prevazut in legea privind contractele la distanta, astfel ca in cazul in care intampinati rezistenta, va puteti adresa 8ficiilor Teritoriale pentru /rotectia 0onsumatorului In cazul cardurilor, e%ista o diversitate foarte mare de comisioane asociate pentru diferite operatiuni. In alegerea unui card de debit, trebuie acordata o atentie mai importanta celor care vor fi platite cel mai frecvent: ta%a anuala de administrare - se plateste de regula la inceput de an, banca retinand automat suma respectiva din soldul contului. In consecinta, daca nu intentionati sa mai folositi un anumit card, este bine sa solicitati bancii emitente inchiderea contului. )ltfel, veti fi buni de plata. 6e asemenea, este important sa intrebati la banca daca o data cu emiterea cardului vi s-a deschis si un cont curent. In acest caz, s-ar putea ca si pentru contul curent sa aveti de platit un comision de deschidere si unul de administrare. ta%a de emitere se plateste la emitere. 0um cardurile sunt valabile in general doi ani, este bine sa va interesati cat costa si reinnoirea lor.

 comisionul de retragere de numerar in general, se plateste >,=E pe operatiune, daca se foloseste bancomatul bancii emitente, dar sunt si banci care percep comision zero. In cazul in care se foloseste )TD-ul altei banci, comisioanele sunt mai ridicate. In aceste situatii se achita si o ta%a suplimentara de =,@ lei pentru accesul la reteaua de bancomate a altei banci (sau >,@ lei in cazul unui numar limitat de banci). Fetragerea de numerar in strainatate este si mai scumpa. In general, nu este recomandat sa retrageti sume mici, deoarece comisioanele incep de la =-7 euro, indiferent de suma retrasa. comisionul pentru tranzactiile la comercianti in Fomania, nu se plateste nici un comision pentru platile la comercianti, indiferent de banca emitenta (cea care a emis cardul) si de banca acceptatoare (cea care a instalat /85-ul la comerciant). /entru tranzactiile efectuate in strainatate, unele banci aplica comisioane, dar e%ista si carduri cu care se pot face tranzactii cu comision zero. 0hiar si asa, pot aparea insa cheltuieli legate de conversia valutara. 6aca aveti un card emis in lei si faceti cumparaturi in euro, banca va percepe un comision de schimb valutar. Dai mult, daca faceti plati in alta valuta decat euro, este posbil ca banca sa trasforme mai intai suma cheltuiata din valuta respectiva (de e%emplu, dolari) in euro si apoi din euro in lei. )stfel, se vor aplica doua comisioane de schimb valutar. /rin urmare, inainte de folosi cardul in strainatate, intrebati banca emitenta cum se face conversia valutara si la ce curs de schimb. /e langa aceste costuri, este bine de stiut ce comisioane se practica si pentru urmatoarele operatiuni: interogarea soldului la )TD, alimentarea contului de card, schimbarea sau regenerarea codului /I- si blocarea cardului. DESCOPERITUL DE CONT SAU O+ERDRAFTUL - reprezinta o linie de credit pe care banca o acorda pe un card de debit. )stfel, posesorul are acces la un imprumut care se reinnoieste permanent, in limita unui plafon stabilit de banca. /entru a beneficia de un descoperit de cont, este insa nevoie de acceptul anga1atorului. )cesta trebuie sa incheie un protocol cu banca si sa vireze salariile anga1atilor pe cardurile de debit. 'imita de credit se utilizeaza atunci cand banii proprii au fost epuizati. 6in acel moment, posesorul cardului intra pe credit si plateste dobanda pentru sumele utilizate. -u este obligatoriu ca suma folosita pe credit sa fie achitata la finele lunii, astfel ca datoria se poate prelungi de la o luna la alta. /osesorul cardului trebuie sa fie insa atent atunci cand foloseste la ma%im descoperitul de cont. 'a finele fiecarei luni, banca isi opreste dobanda din soldul contului. )cest lucru se face prin ma1orarea datoriei fata de banca. 6e e%emplu, clientul a acumulat o datorie pe card de ;.>>> lei, iar dobanda datorata pe acea luna este de ;@ lei. 'a finele lunii, banca va ma1ora descoperitul utilizat la ;.>;@ lei. )stfel, dobanda se transforma in datorie, iar in luna urmatoare, clientul va plati dobanda la dobanda daca nu ramburseaza banii imprumutati. Cste important de stiut ca dobanda se poate acumula la datorie pana cand se atinge limita descoperitului de cont. 6aca se depaseste acest prag, banca va percepe dobanzi penalizatoare. /rin urmare, daca apelati frecvent la descoperitul de cont, aveti gri1a ca la finele lunii, limita de credit sa nu fie utilizata la ma%im si sa mai ramana loc pentru dobanda datorata. Fambursarea descoperitului de cont se face prin alimentarea cardului. /e masura ce sumele utilizate sunt rambursate, limita de credit disponibila se reintregeste automat.

0ardurile, fie ele de credit sau de debit, sunt instrumente de plata. In consecinta, este ferm recomandata utilizarea acestora la comercianti. )stfel, se realizeaza si o economie de costuri, eliminandu-se comisioanele la retragerea de numerar. In cazul cardurilor de debit, e%ista si un grad de securitate sporit in ceea ce priveste platile. Fiscul de frauda este minimizat prin utilizarea cardurilor. Dontarea unei camere video minuscule pentru citirea codului personal de identificare - /I-, nu se poate efectua decat la bancomat. Iar plata cu cardul contracareaza aceasta raspandita modalitate de frauda. Noarte important: pentru platile efectuate la comercianti in Fomania cu orice tip de card emis de o institutie de credit autohtona, clientii nu platesc nici un comision. In cazul utilizarii cardurilor romanesti in strainatate, lucrurile sunt putin diferite. C%ista banci care nu percep comisioane nici pentru utilizarea cardurilor la comercianti in strainatate. 6ar e%ista si alte institutii de credit care percep comision, cu valori care pot a1unge pana la ;E pe tranzactie. In e%trasele de cont pot aparea insa anumite comisioane, chiar daca utilizarea in strainatate nu este comisionata. -u este vorba insa de nici o incorectitudine din partea bancii, ci de comisioanele de conversie de =E aplicate pentru platile efectuate in alta moneda decat cea in care este emis cardul. +n card emis in euro sau dolari, depinde de destinatie, este recomandat pentru cumparaturile de la comerciantii din strainatate. Di! &u!ct de ,ededre al e#ite!tului: - Carduri a!care (emise de b"nci). ,"ncile emit o gam" larg" de carduri !i cea mai recent" apari#ie este cardul bifunc#ional (de debit !i de credit) care pentru opera#iunile $n limita disponibilului func#ioneaz" ca un card de debit iar pentru cele care dep"!esc disponibilul ca un card de credit. /entru a asigura accesul clien#ilor la orice )TD, indiferent de ce banc" apar#ine, b"ncile $ncheie conven#ii $ntre ele !i $n mod similar comercian#ii incheie conven#ii cu b"ncile pentru acceptarea cardurilor acetora. - Carduri &ri,ate (emise de comercian#i !i alte entit"#i). )ceste carduri prezint" particularitatea c" se bazeaz" pe un cont de eviden#" al companiei !i nu pe un cont bancar !i se adreseaza numai clien#ilor companiei care pot achizi#iona bunuri $ntr-o anumit" limit" cu plata. 0omercian#ii pot acorda un credit comercial sau o linie de credit pe perioade mai mari. 5i alte facilit"#i ca discount la v nzare, neperceperea de comisioane, asigurarea gratuit" a bunurilor v ndute, bonuri gratuite pentru cump"r"turi de s"rb"tori, reduceri de pre#uri $n anumite perioade, parc"ri gratuite la magazine etc. - Cardul -i rid (eng. dual card) care con#ine at t band" magnetic" c t !i microprocesor !i permite efectuarea de opera#iuni specifice ambelor tipuri. - Cardul c%- ra!ded este emis de o banc" $mpreun" cu o entitate comercial". 0ardurile de credit co-branded reprezinta produse nascute din asocierea unei institutii de credit cu o companie de telecomunicatii, de asigurari, aeriana, din domeniul IT, al distributiei de carburanti, restaurante, etc. )socierile de branduri (marci) conduc, in general, la diverse tipuri de beneficii acordate detinatorilor acestor carduri pentru cumparaturile realizate la comerciantul respectiv.

)cestea pot consta in diverse tipuri de discounturi sau in puncte de fidelitate acumulate pentru fiecare utilizare, care pot fi convertite dupa o anumita perioada de timp pentru achizitionarea de produse sau plata de servicii. In anumite tari europene, cum ar fi Turcia, produsele de tip co-brand ofera foarte multe avanta1e detinatorilor acestora. Cvolutia a determinat si aparitia produselor multi-branded. ,ancile sunt astfel interesate sa-si fidelizeze tot mai mult clientii si sa castige noi segmente de piata. In tari europene, cum ar fi 8landa si Darea ,ritanie, e%ista produse co-branded, care dispun de discounturi de ;E pentru cumparaturile efectuate la orice comerciant din tara respective sau din strainatate, pe langa discounturile aplicate in reteaua comerciantului respectiv. In Fomania, programele de fidelitate sunt inca la inceput, insa de1a e%ista carduri cobranded care ofera discounturi si permit acumularea de puncte de fidelitate pentru utilizatori. +nul dintre programele de carduri co-branded din Fomania permite acumularea de puncte de loialitate pentru toate cumparaturile realizate la comercianti, nu doar pentru cele care tin de produsele si serviciile companiei de telefonie respective. - Carduri e#ise de alte i!stitu.ii sau %r$a!i/a.ii, unele cu acceptabilitate general" emise de institu#ii interna#ionale specializate $n carduri ()merican C%press, 6iners 0lub) !i altele cu acceptabilitate redus" specifice unor domenii de activitate (companii de transporturi, $n special aeriene, agen#ii de turism, cluburi). 0ompaniile mai ofer": carduri selective pentru plata unor servicii efectuate de compania respectiv" (abonamente telefonice, asigur"ri, benzin" la sta#iile de alimentare); carduri acreditive care nu sunt carduri de plat" dar care asigur" anumite facilit"#i gratuite (garan#ii in caz de pierdere(furt, asigur"ri medicale pe timpul transportului, garan#ii pentru rezervare hotelier" etc; carduri de loialitate care poate fi un card de plat" la care se ata!eaz" un program de loialitate (acumulare de puncte pentru care se acord" reduceri de pre#uri sau dreptul de cump"ra gratuit $n limita unei sume) ca o recompens" pentru efectuarea de cump"r"turi de la magazinul respectiv. *n functie de zona de acceptabilitate: - Carduri !a.i%!ale sau de !i,el ' -; permit pe langa retragerile de numerar si efectuarea de plati catre comercianti pentru achizitionarea de marfuri. )cestea pot fi: -cu de it ulteri%r -; platile efectuate din card intr-o perioada se vor colecta la sfarsitul intervalului, respectiv momentul in care se sting. -cu de it ra&id -0 platile se deconteaza instantaneu, imediat dupa cumpararea de marfuri sau retragerea de numerar - Carduri i!ter!a.i%!ale de !i,el 1 e#ise de i!stitu.iile i!ter!.i%!ale sau de "!cile l%cale care au devenit membre ale sistemelor interna#ionale dar numai sub marca !i firma sistemului interna#ional (BI5), D)5TCF0)F6-C+F80)F6) )cestea permit retrageri de numerar in tara sau strainatate, plati catre comercianti in tara si strainatate, precum si o serie de servicii: -asigurarea contra pierderii sau furtului -asigurarea contra accidentelor in calatorii -asigurari de invaliditate -asigurari de deces -asigurari de asistenta medicala.

Carduri i!ter!ati%!ale de &resti$iu, de !i,el 2. Niecare din cele = retele emitente amintite anterior au emis pe piata propriul card de prestigiu. Feteaut BI5) a emis cardul /FCDICF, iar reteaua D)5TCF0)F6-C+F80)F6 a emis cardul J8'6. )ceste carduri de prestigiu permit pe langa operatiunile si serviciile incluse de cardurile internationale sialte produse financiare precum: -servicii de rezervari s iasigurari -inchirieri -protectie 1uridica -despagubiri ridicate in caz de furt sau pierdere a cardului -inlocuire rapida in caz de pierdere sau furt -linii de credit cu dobanzi preferentiale +tilizatorii lor sunt selectati in functie de venitul lor. )cesta este inalt si trebuie sa fie stabil si prin costuri ridicate atasate emiterii.

1.1. TRASATURI GENERALE ALE CARDURILOR

0ardul reprezint" un instrument de plat" bazat pe mi1loace electronice. *n conformitate cu legisla#ia rom neasc"in domeniu, cardul este un instrument de plat" electronic", respectiv un suport de informa#ie standardizat, securizat !i individualizat, care permite de#in"torului s"u s" utilizeze disponibilit"#ile b"ne!ti proprii dintr-un cont deschis pe numele s"u la emitentul cardului ori s" utilizeze -linie de credit, $n limita unui plafon stabilit $n prealabil, deschis" de emitent $n favoarea de#in"torului cardului, $n vederea efectu"rii, cumulativ sau nu, a urm"toarelor opera#iuni: -Fetragerea de numerar, respectiv $nc"rcarea !i desc"rcarea unit"#ilor valorice $n cazul unui instrument de plat" de tip moned" electronic" de la terminale precum distribuitoarele de numerar !i )TD, de la ghi!eele emitentului(b"ncii acceptante sau de la sediul unei institu#ii, obligat" prin contract s" accepte instrumentul de plat" electronic"; -/lata bunurilor sau a serviciilor achizi#ionate de la comercian#ii acceptan#i (avand la baza un contract incheiat intre posesorul cartii de plata, emitentul acesteia si comerciantul de bunuri sau prestatorul de servicii !i plata obliga#iilor c"tre autorit"#iile administra#iei publice reprezent nd impozite, ta%e, amenzi, penalit"#i etc., prin intermediul imprinterelor terminalelor /85 sau prin alte medii electronice; -Transferurile de fonduri $ntre conturi, altele dec t cele ordonate !i e%ecutate de institu#iile financiare efectuate prin intermediul instrumentului de plat" electronic". Cardul &re/i!t" ur#"t%arele tr"s"turi $e!erale3 Clementele de identificare ale emitentului: --umele !i marca institu#iei financiar-bancare emitente a cardului; -*nsemnele !i m"rcile organiza#iei interna#ionale de plat" prin card a c"rei membru este banca emitent"; -Clemente de identificare ale tipului de card. Clementele de personalizare: --umele !i prenumele posesorului autorizat;

--um"rul de cod al cardului care con#ine num"rul de identificare al emitentului !i al posesorului. Clementele de securitate: -2olograma; -5imbolul tipului de card; -6atele privind termenul de valabilitate al cardului; -,anda magnetic" de pe spatele cardului, care con#ine elemente codificate de individualizare a cardurilor; -5pecimenul de semn"tur" al posesorului autorizat; -)lte caractere imprimate $n relief. *n Fom nia, cardul prezint", $n baza reglement"rilor sprcifice, caracteristici generale, dup" cum urmeaz": cardul con#ine elemente de securizare care s" prote1eze corpul material al acestuia; cardul prezint" tr"s"turi de personalizare $ncorporate pe suprafa#a sa; !i, dup" caz, alte componente inserate $n corpul material al acestuia, inclusiv banda magnetic" !i(sau microprocesorul (circuit integrat specializat), astfel $nc t s" se asigure urm"toarele caracteristici comune: a) fabricarea din material plastic cu acelea!i dimensiuni, indiferent de emitent, $n strict" conformitate cu standardele I5-9:;> !i I5-9:;7; b) prezentarea pe avers a urm"toarelor elemente: b;) elemente confec#ionate $n relief, necesare folosirii cardului la imprinter ($n situa#ia $n care cardul nu este destinat numai efectu"rii de opera#iuni $n mediu electronic), care s" permit" luarea unei amprente clare !i distincte !i care vor include: -num"rul cardului, redactat cu cifre arabe; -numele, prenumele !i orice alte elemente care s" permit" evitarea confuziilor referitoare la identitatea de#in"torului, $ntr--redactare cu caractere latine !i fonturi vizibile; -data calendaristic" a e%pir"rii valabilit"#ii cardului (''())), conform calendarului gregorian; -spa#iul geografic de utilizare (card cu circula#ie interna#ional" sau domestic card), acolunde este cazul; b=) elemente destinate inform"rii prin recunoa!tere vizual", efectuate prin gravare laser (recomandat) !i(sau embosare: -sigla proprietarului de marc", $n situa#ia $n care cardul este emis $n cadrul unui sistem interna#ional de pl"#i prin carduri sub licen#a unui proprietar de marc"; -denumirea !i(sau sigla emitentului, astfel $nc t s" nu induc" $n eroare comerciantul acceptant !i s" nu furnizeze informa#ii insuficiente sau false despre emitent; -eventual, -hologram" vizibil" la lumin" natural"; c) prezentarea pe vers-a urm"toarelor elemente: c;) -band" magnetic" $nregistrabil" pe cel pu#in trei piste, care respect" prevederile standardelor I5-9:;;(=, I5-9:;?(?, I5-9:;;(@ !i I5-9:;7, !i(sau un microprocesor integrat (chip) care poate fi inserat !i pe avers; c=) un panel de semn"tur" cu fundal de culoare deschis", rezistent la uzur" !i av nd elemente de siguran#" $n desen, care s" $ngr"deasc" posibilitatea !tergerii sau modific"rii semn"turii;

d) pentru asigurarea compatibilit"#ii !i interoperabilit"#ii sistemelor de pl"#i electronice cu carduri emiten#ii vor urm"ri adoptarea numai a standardelor CDB (Curopa3(Dastercard(BI5)). *n prezent, e%ist" -mare varietate de carduri emise de b"nci, institu#ii de credit, comercian#i, prestatori de servicii etc. )cestea ofer" multiple avanta1e de#in"torilor, cel mai evident fiind substituirea pl"#ilor tradi#ionale effectuate $n numerar sau prin cecuri. *n plus, indiferent de emitent, cardurile ofer" ast"zi consumatorilor multiple facilit"#i: - posibilitatea de a-!i m"ri garan#iile privind m"rfurile; - posibilitatea de a subscrie la diferite variante de asigurare; - posibilitatea de a participa la programe pentru cump"r"tori fideli.

1.2. FUNCTIILE CARDURILOR

functia de retragere de numerar functia de plata functia de garantii functia d credite

1.4. CONDITIILE DE O(TINERE A UNUI CARD

0ardul de debit presupune eliberarea de numerar dintr-un cont alimentat periodic, fara obligativitatea virarii salariului, dar si fara posibilitatea acordarii de credite pe card. /entru obtinerea cardurilor de debit in lei nu este nevoie de giranti sau documente care sa ateste veniturile lunare, fiind suficienta achitarea ta%ei de emitere a cardului si depunerea sumei minime care este blocata de banca in contul de card. 6upa incheierea acestor formalitati, banca elibereaza cardul, in termene variind de la @ zile lucratoare la doua saptamini. 'a cardurile de credit, pe linga ta%ele de emitere, bancile cer garantii pentru a fi sigure ca vor recupera imprumutul acordat. /entru fiecare client se efectueaza un studiu de bonitate, in functie de care se stabileste daca banca poate acorda creditul cu obligativitatea clientului de a aduce unul sau doi giranti, de a incheia o asigurare pe viata, cesionata in favoarea bancii, sau chiar de a garanta cu un bun imobil. /entru salariatii care primesc leafa pe card, creditele se acorda de obicei fara garantii suplimentare. In cazul solicitarii unor imprumuturi mai mari sau daca posesorul cardului nu primeste leafa in contul de card, se recurge la analiza de bonitate la baza careia sta adeverinta de salariat, care sa e%prime veniturile nete. Cste luata in calcul si vechimea in munca (plafonul minim este de 7 pina la A luni, in functie de banca si valoarea creditului). Totodata, daca solicitantul creditului mai are de1a un imprumut de rambursat, bancile nu acorda un nou credit decit in cazuri e%ceptionale.

'eafa 1oaca un rol foarte important pentru obtinerea unui astfel de card. 6e e%emplu, de la ,F6, cei care au un salariu net mai mic de 7 milioane nu pot obtine un astfel de card, in timp ce la ,0F leafa trebuie sa fie de minimum ? milioane lei. Tot la ,0F, se acorda credite posesorilor de card care nu incaseaza salariul in contul de card numai daca imprumutul este garantat cu un bun imobil.

1.5 SCURT ISTORIC AL CARDURILOR3

/rimele au aparut cardurile de credit, care nu erau nici bancare si nici de plastic. 6estinatia lor consta in confirmarea credibilitatii detinatorului in afara bancii. Cle au aparut in 5+), unde creditul de consum al persoanelor fizice se dezvolta vertiginos inca la sfirsitul secolului OIO. 6e1a in anul ;<;? unele magazine au inceput sa elibereze clientilor sai cei mai bogati si permanenti carduri speciale pentru a a-i pastra drept clienti. In anul ;<=: compania Narrington Danufacturing din ,oston a emis primele placi de metal pe care se scria in relief adresa si care se eliberau clientilor de incredere. Binzatorul introducea placa intr-o masina speciala numita imprinter si informatia de pe placa se imprimau pe cec. In anii urmatori au fost inventate asa categoriide ale schemei creditar-financiare, ca rata minima lunara de rambursare a creditului, perioada aminarii, adica creditarea fara dobinda, si multe altele./erfectionarea, modernizarea si eficientizarea instrumentelor si modalitatilor de plata au fost determinate pe de o parte de cuceririle stiintei, $ndeosebi $n domeniul tehnologiei informatiilor si telecomunicatiilor digitale de date (ITP0), comunicatiilor prin circuite telefonice, cablu TB, fibra optica, satelit, telefonie mobila, iar pe de alta parte de succesele de miniaturizare a componentelor $n constructia calculatoarelor (producerea microprocesoarelor cu o suprafata de numai c tiva mm patrati a dus la lansarea smart cardurilor). 0ardul de plata sub forma arhetipala a aparut pentru prima data $n 5tatele +nite ale )mericii $n anul ;<;?, fiind emis de compania Mestern +nion $n scopul $ncura1arii cumparaturilor si cresterii fidelitatii clientilor sai. /rin acest card se puteau face cumparaturi numai la aceasta companie *n anul ;<?< un american pe nume Nran. Dc-amara, $mpreuna cu partenerul sau Falph 5chneider, creeaza primul card de credit pentru plati $n restaurante, av nd marca 6iners 0lub 0ard. *n numai c tiva, ani cardul avea sa fie acceptat la plata de mii de comercianti. 6iners 0lub 0ard avea sa fie recunoscut drept un nou instrument de plata. 6ezvoltarea acestui card continua si astazi, $n special $n domeniul calatoriilor si industriei timpului aferent (travel and entertaiment, TPC). *n ;<@: apare un salt $nainte $n istoria cardurilor de plata, datorat bancii americane ,an. of )merica din 5an Nrancisco, care introduce precursorul cardului universal modern, sub numele ,an.)mericard. 0ardul bancii ,an. of )merica a dovedit repede ca e%ista o piata e%tinsa pentru cardul de credit bancar si universal (de uz general), $n sensul ca este acceptat la plata de orice comerciant participant la acest sistem de plata, pentru cumpararea oricarui fel de produs si prin care orice detinator al sau putea cumpara pe credit. 5uccesul cardului a fost rapid si aparitia sa a reprezentat un punct de cotitura $n istoria platilor, $n general, si $n istoria platilor fara numerar, $n special. *n ;<9A cardul ,an.)mericard avea sa devina bine cunoscutul card Bisa, iar ,an. of )merica, $mpreuna cu alte banci asociate si trec nd prin mai multe transformari, devine Bisa International.

Bisa International constituie o uriasa asociatie cooperatista de banci, care se supune aceluias regulament si participa $n comun la dezvoltarea si operarea sistemului asociatiei. )lte sisteme internationale de plati electronice se vor dezvolta mai apoi, fiind mai mult sau mai putin, inspirate sau modelate dupa Bisa. )stfel, $n ;<AA si av ndu-si originea tot $n ,an. of )merica, un numar de ;9 banci americane formeaza asociatia Interban. 0ard )ssociation (I0)), care avea sa devina mai apoi nu mai putin celebra Daster0ard Interational, cu reteaua proprie privata de telecomunicatii (,an.-et), principalul competitor si rival al Bisa. 0ele doua sisteme de plati electronice prin carduri, detin nd $n prezent, circa <>E din piata. *n tarile vest-europene cardurile au aparut $n 1urul anului ;<A>, dar s-au e%tins abia dupa anul ;<:>. *n ultimul deceniu al secolului OO, datorita eforturilor masive financiare, derulate de institutiile bancare din tarile avansate, baza materiala a operatiunilor de plati a crescut $n asemenea masura $nc t folosirea cardurilor a a1uns la cote de neimaginat. 0ardurile au devenit instrumente preferate pentru derularea platilor de valori mici initiate de persoane fizice detinatoare de conturi bancare, care formeaza $n tarile avansate o parte importanta a clientelei bancare. )paritia cardurilor a avut un rol important $n atragerea de catre banci a persoanelor fizice cu venituri modeste, care au apreciat $n acest instrument de plata o posibilitate de a obtine credite, care, desi mici, le asigura plata unor datorii curente. 8 larga rasp ndire a cardurilor se $nregistreaza, $n ultimul timp, $n activitatea $ntreprinderilor mici si mi1locii, datorita avanta1elor care le prezinta.

CAP '. OPERATIUNI CU CARDURI

'.1. - ACTI+ITATEA (ANCARA CU CARDURI IN ROMANIA

/rincipiile organizarii platilor cu carduri de catre societatile bancare in Fomania sunt prevazute in Fegulamentul nr. A ( ;?.;;.;<<@, care are ca obiectiv stabilirea de reguli aplicate in activitatea de servicii de transfer de fonduri si decontarea prin cartile de plata. )nul debutului cardurilor bancare in Fomania este ;<<=, cand un grup de banci: ,anca )gricola, ,anca 0omerciala Fomana, ,anca Fomania pentru 6ezvoltare, ,ancore% , ,anca comerciala QIon TiriacR, iar din ;<<@ si ,anc /ost, au pus bazele programelor de carduri in Fomania. /rin acesta, bancile s-au anga1at in emiterea cardurilor cat si in crearea conditiilor pentru acceptarea acestor instrumente de plata ca mi1loc de decontare in mediul economic romanesc. +n prim pas al derularii programului a fost aderarea bancilor la sistemele mondiale Bisa International si Curopa3, si crearea unor departamente bancar e specializate dedicate operatiunilor cu carduri.

6in ;<<7, bancile au initiat programe de procesare a tranzactiilor derulate prin carduri emise de sistemul bancar international. In acest scop, s-a constituit societatea comerciala F8D0)F6, specializata in prelucrarea automata a operatiunilor derulate prin carduri. 6e asemenea Fomcard se constituie ca o entitate de legatura (interfata) intre bancile romanesti si sistemul de utilizare internationala a cardurilor. Fomcard ofera avanta1ul obtinerii de catre comerciantii romani, a autorizarilor intr-un interval de timp de 7> sec., si asigura facilitatea decontarii valutare in doua zile lucratoare. +n alt pas important, l-a constituit emisiunea de carduri in moneda nationala. 0u incepere din anul ;<<A, bancile comerciale romanesti, au demarat procesul de emitere a cardurilor cu acoperire valorica in depozite e%primate in moneda nationala. +tilizarea de catre agentii economici romani a cardurilor emise sub sigla BI5) sau C+F80)F6(D)5TCF0)F6 antreneaza efecte favorabile asupra activitatii de import e%port a acestora, intrucat limiteaza riscurile de schimb valutar si folosirea efectiva a valutei in efectuarea platilor. /iata romaneasca a cardurilor, desi se afla in perioada de inceput, se caracterizeaza printro diversificare a produselor. )stfel, ,F6 a lansat primul card national, numit /FID) 0)F6, emis in baza unui contract de depozit in lei. 6epasirea disponibilitatilor proprii este permisa, pentru acest instrument de plata, intr-un interval de acoperire de ma%im 7> zile. 6intre produsele lansate de celelalte b anci se remarca: Q,anca )gricola BI5) 0lasicR; Q,0F Curopa3 DaestroR; Q,0F BI5) 0lasicR; Q,0F Curocard -; DastercardR; Q,anc /ost -; BI5) 0lasic /rosperaR; Q,anca Ion Tiriac -; Curocard DastercardR ceea ce evidentiaza preferinta comerciantilor pentru utilizarea acestor instrumente de plata, comparativ cu platile in numerar. 6in punct de vedere al ponderii fiecarei banci pe piata cardurilor (in lei), datele din tabelul de mai 1os evidentiaza pozitia dominanta a ,0F (analiza la nivelul anului ;<<9), atat din punct de vedere al numarului cardurilor cat si al numarului tranzactiilor efectuate si al valorii acestora. ,anca emitenta -r. carduri emise /ondere pe piata ,0F ,anc/ost ,F6 ,.0. I.T. ,anca )gricola =9.999 :.@:; =.@>> A?7 ;;> 9>,;=E =;,AE A,7;E ;,A=E >,=9E totalS ;>>E

totalS 7<.A;; -5ituatia tranzactiilor cu carduri (in lei) ,anca emitenta -r. de tranzactii

Baloare tranzactii (mild. lei)

,0F ,anc /ost ,0IT

==?.=AA =7<.=?? =.<:<

A< ?7 ;>

-)cceptarea la plata a cardurilor internationale (pentru anul ;<<9) s-a realizat dupa cum rezulta din tabelul urmator: Baloarea tranzactiilor ,anca emitenta nr de locuri de acceptare mild.T mild .lei ,0F ,anc /ost ,anca 0om. I.T. ,anca )gricola ;>,@ =,@ ?,7 A: ==,; 7,@ :,A <>> 7<@ @>> ?.>>>

'.' EMITEREA ,UTILI)AREA SI ACCEPTAREA LA DECONTARE A CARDURILOR

;;. 6etinatorul de card primeste dreptul de utilizare a cardului dupa: - acceptarea de catre ,anca a 0ererii privind deschiderea contului de card si eliberarea cardului. - depunerea pe contul de card a varsam ntului initial, $n conformitate cu Tarifele $n vigoare. ;.=. 0ardul si plicul cu /I- vor fi primite de catre detinatorul cardului de baza sau detinatorul cardului suplimentar $n reprezentanta ,ancii, unde a fost depusa 0ererea, $n termenele stabilite de ,anca. 6etinatorul cardului de baza poate primi cardul de baza si cardul suplimentar si plicurile cu /I--coduri, cu prezentarea actului de identitate. 6etinatorul cardului suplimentar, prezent nd actul de identitate, poate primi doar cardul si plicul cu /I--cod emise pe numele lui. *n unele situatii cardul si plicul cu /I--cod pot fi primite de catre o persoana terta, $n baza procurii ce atesta acest drept. ;7. 'a primirea cardului si plicului cu /I--cod detinatorul cardului trebuie: - sa verifice integritatea plicului cu /I--cod $n prezenta colaboratorului ,ancii; - sa verifice corectitudinea numelui de familie si a prenumelui imprimate sau embosate pe card; - sa confirme prin semnatura primirea cardului si plicului cu /I--cod;

- sa semneze pe verso cardului, pe banda pentru semnatura. 5emnatura trebuie sa corespunda cu semnatura din actul de identitate; - daca plicul cu /I- la momentul primirii este deteriorat, detinatorul de card poate solicita producerea unui /I--cod nou, gratuit; - daca numele de familie si(sau prenumele au fost imprimate sau embosate pe card incorect, din vina ,ancii (adica, $n 0ererea pentru primirea cardului detinatorul de card a indicat corect datele sale), detinatorul cardului trebuie sa solicite producerea gratuita a unui card nou. ;.?. 6in momentul primirii cardului si a plicului cu /I-, detinatorul cardului poarta raspundere pentru toate operatiunile efectuate prin card sau cu a1utorul datelor ce tin de card, adica fara prezenta fizica a cardului, indiferent de faptul daca este semnatura detinatorului de card pe cec sau nu. Fesponsabilitatea se e%tinde p na $n momentul restituirii cardului ,ancii, la e%pirarea termenului de valabilitate sau la $nchiderea $nainte de termen a cardului. ;.@. /entru confectionarea unui card suplimentar, detinatorul cardului de baza va completa cererea de producere a cardului suplimentar pe numele persoanei desemnate. 6etinatorul cardului de baza poarta raspundere fata de ,anca pentru respectarea prezentelor Feguli de catre detinatorul cardului suplimentar, precum si pentru operatiunile efectuate de catre acesta. ;.A. *n cadrul reglementarii relatiilor dintre detinatorul cardului de baza si detinatorul cardului suplimentar, detinatorul cardului de baza are dreptul: - sa stabileasca pentru cardul suplimentar limitele de ridicare a numerarului, precum si limitele de deservire $n punctele comerciale. 'imitele date se vor indica $n 0ererea de producere a cardului suplimentar; - sa blocheze cardul suplimentar prin apel telefonic, cu ulterioara confirmare $n scris (conform ordinii stabilite $n punctul @.A. a prezentelor Feguli); - sa deblocheze cardul suplimentar prin perfectarea la ,anca a 0ererii corespunzatoare; - sa depuna 0ererea pentru emiterea repetata a cardului suplimentar, $n cazurile enumerate $n p. @.A.; - sa $nchida cardul suplimentar $nainte de termen. ;.9. 6etinatorul de card suplimentar este $n drept: - sa prelungeasca cardul la e%pirarea termenului de valabilitate cu acordul detinatorului cardului de baza; - sa blocheze cardul $n cazul pierderii(furtului; - sa solicite emiterea repetata a cardului $n cazul deteriorarii(pierderii(furtului; - sa solicite si sa primeasca de la ,anca e%trasul din contul de card, ce cuprinde doar operatiunile efectuate cu cardul suplimentar. ;.:. 6etinatorul cardului este de acord cu faptul ca introducerea /I- - codului la efectuarea operatiunilor este: - echivalenta cu semnatura personala a detinatorului de card; - confirmarea faptului, ca efectuarea operatiunii $n suma respectiva a fost efectuata $n prezenta detinatorului de card si $n stricta conformitate cu vointa acestuia. ;.<. /entru toate tipurile de card, emise de ,anca, introducerea /I- - codului este obligatorie la retragerea $n numerar a mi1loacelor banesti $n reprezentantele ,ancii. ;.;>. 'a retragerea de numerar $n reprezentantele ,ancii $mpreuna cu semnatura si introducerea /I--codului, detinatorul cardului este obligat sa prezinte documentul ce confirma identitatea.

'a retragerea de numerar $n reprezentantele altor banci $mpreuna cu semnatura si(sau introducerea /I- - codului, de la detinatorul de card, de asemenea, poate fi solicitata prezentarea documentul ce confirma identitatea. ;.;; *n unele puncte comerciale, care primesc catre plata cardurile bancare, pentru confirmarea identitatii detinatorului de card, poate fi solicitata prezentarea documentului ce confirma identitatea. ;.;=. 'a retragerea de numerar $n bancomatele ,ancii, $n bancomatele si casele altor banci pe teritoriul Fepublicii Doldova sunt aplicate restrictiile $n conformitate cu Tarifele $n vigoare. Fetragerea de numerar $n casele ,ancii este limitata de suma mi1loacelor disponibile. ;.;7. 'a utilizarea cardului $n strainatate sunt aplicate restrictiile ce sunt indicate $n Tarifele ,ancii. ;.;?. *n cazul $n care de pe un cont de card sunt emise mai multe carduri, suma totala a operatiunilor, efectuate prin intermediul tuturor cardurilor, nu poate depasi limitele mentionate $n p. ;.;=. si p.;.;7.

'.1.

TRANSFERUL DE FONDURI PRIN CARDURI

/l"#ile electronice, aceast" semnificativ" inven#ie a sf r!itului de secol OO, au ap"rut ca una din urm"rile remarcabile ale dezvolt"rii tehnologiei informa#iei !i a telecomunica#iilor. F"sp ndirea calculatoarelor personale, a mi1loacelor de telecomunica#ii publice, rapide !i relativ ieftine, dar !i a re#elelor private de mari dimensiuni, precum !i, $n final, a Internetului a!a cum $l !tim ast"zi, au format infrastructura na#ional",regional" !i global" pe care s-au construit sisteme de pl"#i electronice, !i de transferuri electronice de fonduri, de mici !i de mari dimensiuni, !i sub nenum"rate forme, o infrastructur" care ast"zi reprezint" un puternic factor motor al economiilor dezvoltate, !i, mai ales, al economiilor #"rilor $n curs de dezvoltare. )ceste sisteme de pl"#i electronice sunt probabil cea mai dinamic" parte a economiei informatizate, digitale, local", regional" !i global". 0ele mai importante trei mari componente ale acestor sisteme sunt sistemele de pl"#i prin carduri,comer#ul electronic, !i transferurile electronice de fonduri interbancare !i $ntre companii. Toate acestea presupun e%isten#a, la scar" global", a unor re#ele de U/l"#i ClectroniceU. /l"#ile electronice sunt un stimulator important al cre!terii economice !i al vitalit"#ii unei economii iar guvernele trebuie s" fie interesate $n $ncura1area dezvolt"rii !i generaliz"rii sistemelor electronice de pl"#i !i de trasferuri electronice de fonduri. 8 economie eficient" depinde $n mare m"sur" de un sistem rapid !i eficient de pl"#i. 5-a ar"tat, de e%emplu, c" o cre!tere a ponderii pl"#ilor electronice cu ;>E ar putea conduce la o cre!tere cu circa >,@E a cheltuielilor generale ale consumatorilor, cu toate urm"rile benefice ale acestei cre!teri. *n ultimile dou" decenii cre!terea volumului pl"#ilor electronice $n 5+) a condus la o cre!tere cu circa A,@ trilioane de dolari a consumului, ceea ce echivaleaz" cu crearea a circa ;,7 milioane de locuri de munc".

8 larg" r"sp ndire a acestui tip de pl"#i a condus la o cre!tere semnificativ" a v nz"rilor de bunuri !i servicii, a facilitat mult problema accesului la un credit de consum, !i a redus restric#iile impuse comer#ului de barierele geografice. /l"#ile electronice ofer" beneficii evidente & $n principal comoditate !i vitez" -tuturor p"r#ilor implicate $ntr-o tranzac#ie economic" & consumatorilor !i comercian#ilor, sistemului bancar, companiilor, administra#iei centrale !i locale. /rin costuri generale de sistem mai reduse !i prin vitez" sporit", pl"#ile !i transferurile electronice de fonduri pot conduce la economii anuale estimate la circa ;E din produsul intern brut, $n compara#ie cu pl"#ile bazate pe formulare de h rtie & se estimeaz" c" $n 5+) aceast" reducere general" a costurilor pl"#ilor se ridic" la circa A> de miliarde de dolari pe an, iar $n )nglia la circa ;> miliarde de dolari pe an. Cconomiile rezultate nu sunt negli1abile, iar guvernul american & un promotor al domeniului & a demarat $nc" din ;<<@ un program legislativ menit a reduce activit"#ile bazate pe h rtie, $n cadrul mai general al unei guvern"ri electronice care cuprinde !i pl"#ile electronice (/aper4or. Feduction )ct of ;<<@, urmat de un Joverment /aper4or. Climination )ct of ;<<:). +nele studii arat" c" un sistem de pl"#i electronice cost" $n general $ntre o 1um"tate !i o treime din costul unui sistem echivalent de pl"#i bazate pe h rtie . /l"#ile electronice mic!oreaz" semnificativ gripa1ul unei economii, reduc nd substan#ial $nt rzierile de plat", !i diminu nd o oarecare lips" de $ncredere $n sistemul bancar care poate ac#iona ca o fr n" $n procesul dezvolt"rii. Cle au o influen#" benefic" asupra economiei !i prin diminuarea volumului economiei subterane, reintroduc nd o mare parte din banii acesteia $n circuitele legale ale economiei !i produc nd o cre!tere binevenit" a veniturilor bugetare . 6iversele forme de pl"#i electronice, $ntre care cele mai r"sp ndite sunt pl"#ile prin carduri, pot ac#iona !i $n calitate de QcanaleR care introduc $n sistemul bancar un important segment al popula#iei QnebancarizateR, fapt a c"rui urmare este cre!terea volumului de lichidit"#i din b"nci, ceea ce poate constitui un motor al cre!terii economiei, prin sc"derea costurilor fondurilor pentru investi#ii !i $mprumuturi bancare. Importan#a acestui efect nu trebuie subestimat" #in nd seama de faptul c" circa 9>E din popula#ia lumii nu este bancarizat". Bisa consider" c" $ntr-o economie se poate creea un adev"rat Qcerc virtuosR, $n care pl"#ile electronice !i cre!terea economic" se influen#eaz" !i se spri1in" una pe alta, iar aceasta contribuie la sus#inerea dezvolt"rii economice pe termen lung (;). Darea ma1oritate a volumului (num"r de tranzac#ii) pl"#ilor electronice se realizeaz" prin intermediul cardurilor bancare de plat", cele mai cunoscute !i mai r"sp ndite fiind cardurile marilor sisteme de carduri interna#ionale Bisa !i Daster0ard care de#in $mpreun" circa <>E din pia#a pl"#ilor prin carduri !i au peste =,@ miliarde de carduri emise. 6ar marea ma1oritate a valorii pl"#ilor electronice se realizeaz" prin transferurile electronice de fonduri derulate prin astfel de sisteme cum ar fi 5MINT, 02I/5, Ned4ire, )02 sau T)FJCT, !i ating nd valori de peste ;>>> de trilioane de dolari anual. 0ardurile, ap"rute $n forma $n care o cunoa!tem ast"zi $n anul ;<@: (prin ,an.)mericard, precursoarea cardurilor Bisa), reprezint" un moment important $n istoria formelor de plat", fiind probabil al patrulea astfel de moment, ca importan#", $n aceast" lung" istorie, dup" apari#ia monedelor $n 1urul anului ;=>> a0 la chinezi, a cecurilor (biletele de schimb) florentine prin anii ;=>> p0, !i a bancnotelor de h rtie care se generalizeaz" la sf r!itul secolului al OIO-lea (?,@). 0omoditatea acestui nou instrument de plat" a condus la adoptarea lui rapid" at t de c"tre consumatori c t !i de c"tre comercian#i.

/e la mi1locul deceniului al zecelea al secolului trecut apare !i comer#ul electronic, bazat esen#ialmente pe apari#ia Internetului !i pe folosirea cardurilor de plat". 6e!i actualmente valoarea total" a pl"#ilor din comer#ul electronic este de numai circa ;E din aceea a comer#ului mondial cu am"nuntul, recentele realiz"ri din domeniu (protocoalele de autentificare care diminueaz" substan#ial riscul unei tranzac#ii) permit prevederea unei dezvolt"ri foarte rapide $n urm"torii ani, inclusiv $n Fom nia. 0omer#ul mobil, desf"!urat ca o form" a comer#ului electronic bazat $n principal pe telefoanele mobile, este $nc" $n faza de $nceput a maturiz"rii, lipsindu-i $nc" $n mare m"sur" atributele esen#iale ale interoperabilit"#ii !i globaliz"rii, dar func#ion nd bine la nivel local. Transferurile electronice de fonduri s-au dezvoltat continuu, !i $mpreun" cu e%tinderea re#elelor de telecomunica#ii private ale sistemelor bancare (ca s" men#ionam numai sistemul 5MINT), f"r" a avea impactul la public al cardurilor sau al comer#ului electronic, dar constituind o adev"rat" coloan" vertebral" a circula#iei pe cale electronic" a banilor $ntre b"nci !i $ntre companii, !i form nd una din temeliile dinamismului unei economii dezvoltate. *n Fom nia pl"#ile electronice sunt $n plin" dezvoltare & num"rul de carduri (ma1oritatea Bisa !i Daster0ard), a dep"!it $n prezent cifra de @ milioane, comer#ul electronic este la $nceputul unei perioade de dezvoltare intens" prin adoptarea recent" a protocolului 7-6 5ecure de c"tre trei mari b"nci acceptatoare, iar crearea companiei Transfond ca agent de transfer electronic de fonduri al ,"ncii -a#ionale a Fom niei va permite din =>>? transferul electronic interbancar !i, $ntr-un viitor apropiat, conectarea la sistemul T)FJCT, transfrontalier, al zonei euro. /ot fi remarcate !i serviciile bancare electronice, practic de1a generalizate, !i care includ !i pl"#i electronice, precum !i $nceputul serviciilor de guvernare electronic" care permit !i plata electronic" a ta%elor !i impozitelor. Da1oritatea bancilor ofera clientilor posibilitatea de a realiza diverse operatiuni bancare, inclusiv transferuri de bani dintr-un cont in altul, de la orice calculator, prin intermediul aplicatiilor online ban.ing. Niecare institutie isi stabileste modalitatile proprii de asigurare a modului in care clientii pot accesa aplicatia si a nivelul de securitate. In general, accesarea aplicatiei se face prin introducerea unui nume de utilizator, a unei parole si a unui cod unic intr-un formular e%istent pe 4ebsite-ul oficial al fiecarei banci in parte. 5pre e%emplu, la ,0F, 0C0 ,an., I-J ,an., 8T/ ,an. sau ,ancpost, clientii isi pot accesa conturile prin internet doar daca au introdus, pe langa nume de utilizator, si un cod unic generat de un dispozitiv digipass. 'a Faiffeisen ,an., autentificarea se face prin introducerea codului generat de un digipass special, care citeste cipul de pe cardul de debit detinut de client. 'a ,F6, conturile catre care se fac plati trebuie confirmate intai la telefon unui operator. 8data ce aceste elemente de identificare sunt introduse corect, clientii au posibilitatea de a-si vizualiza conturile, de a face transferuri si plati, schimb valutar sau pot constitui depozite la termen fara a se mai prezenta la ghiseul bancii. /entru accesarea serviciului de online ban.ing, clientii platesc uneori un abonament lunar, la care se adauga garantia perceputa pentru dispozitivul digipass. Tranzactiile realizate prin internet beneficiaza insa de comisioane mai reduse decat cele percepute pentru operatiunile similare realizate la ghiseu.

'.2. A+ANTA6ELE SI RISCURILE PLATILOR PRIN INTERMEDIUL CARDURILOR

/e langa operatiunile de baza plata la comerciant si retragerea de numerar o serie de banci au e%tins gama serviciilor oferite prin carduri cu un set de noi facilitati : plata facturilor la )TD anumite facturi, cum ar fi cele pentru telefon, energie electrica, pot fi platite de la bancomat. /entru a beneficia de acest serviciu, clientul trebuie sa incheie o conventie speciala cu banca, iar apoi poate achita factura catre furnizor, selectand optiunea respectiva de la )TD ; reincarcarea cartelelor de telefonie mobila aceste operatiuni se pot efectua la bancomat, iar procedura este similara cu cea de la plata facturilor ; incasarea pe card a dobanzilor la depozitele cu plata lunara a dobanzii; achitarea ratelor la credite de la bancomat ; alimentarea contului curent si conturilor de economii posesorul cardului poate transfera de la bancomat sume din contul de card in alte conturi ale sale deschise la aceeasi banca ; plata facturilor la utilitati de la comercianti unii comercianti incaseaza facturi pentru o serie de furnizori de utilitati (in special, companii de telefonie). /rocedura de plata este similara cu cea derulata atunci cand se efectueaza cumparaturi cu cardul la comercianti. In plus, anumite tipuri de carduri pot aduce beneficii speciale. 5pre e%emplu, cele dedicate studentilor (CuroV=A, I5I0) ofera posesorului posibilitatea de a beneficia de reduceri de pret la achizitionarea de bunuri si servicii de la anumiti comercianti, atat din Fomania cat si din strainatate. Totodata, cardurile pot avea si un rol educational, iar bancile romanesti au inceput de1a sa ofere carduri pentru adolescenti, prin care dau parintilor sansa de a obisnui copii cu un comportament financiar sanatos. 0ardurile pot fi setate de parinti cu diferite limite de utilizare privind numarul si valoarea tranzactiilor la nivel de zi si(sau saptamanal. Totodata, parintii vor putea monitoriza cheltuielile efectuate de copii cu a1utorul e%traselor de cont. In general, e%ista perceptia ca acest lucru va da copiilor oportunitatea de a-si gestiona singuri banii, fara riscul de a face cheltuieli e%agerate. In plus, odata deprinsi cu administrarea banilor, acest lucru ii va a1uta si mai tarziu in viata, cand vor avea acces la carduri de credit - A,a!ta7ele &latil%r &ri! carduri a!care /rincipalul avanta1 este dat de rapiditatea tranzactiei si implicit, obtinerea imediata a bunului (e%emplul bunurilor digitale: carti electronice, soft4are, proiecte etc) /rin acest sistem, riscul este transferat de la cumparator catre institutia emitenta care decide daca plata poate fi sau nu efectuata iar produsul livrat. - De/a,a!ta7e si riscuri 0a orice serviciu care implica tranzactii, nici platile prin carduri bancare nu sunt scutite de probleme. 6esi e%ista in general o reticenta destul de mare pentru a folosi aceasta metoda, numarul celor care platesc online prin aceasta metoda creste de la an la an, asta si datorita eforturilor magazinelor de a se adapta pietii precum si facilitatilor oferite de procesorii de plati online.

- Fiscuri pot aparea prin folosirea unor procesori care nu sunt de incredere, de aceea este recomandat ca pentru acest tip de plata sa se foloseasca unul din procesorii de mai 1os. Cste imperativ necesar ca cumparatorul sa fie trimis catre site-ul procesorului de plati pentru verificarea autenticitatii si nu catre alta pagina a site-ului cumparatorului. 0and cardul a fost furat sau pierdut, primul lucru ce trebuie facut este contactarea bancii emitente si solicitarea blocarii cardului. 6e aceea, este bine ca inca de la emiterea cardului, posesorul sa intrebe emitentul care este numarul de telefon unde se pot anunta astfel de evenimente. 0onform reglementarilor ,-F, bancile sunt obligate sa dispuna de o linie de urgenta, care sa functioneze =? din =? de ore. -u trebuie sunat la numerele de telefon afisate langa bancomate, deoarece aceasta este o metoda folosita uneori de hotii de carduri. In plus, indiferent de motivul pentru care solicitati blocarea cardului, nu dezvaluiti codul /I-, chiar si daca sunteti sigur ;>>E ca la celalalt capat al firului este un functionar bancar. -imeni nu are dreptul sa cunoasca acest cod in afara de posesorul cardului. 0u cat se anunta mai repede banca emitenta, cu atat riscul la care se supune posesorul cardului scade. 6upa momentul in care se anunta banca, aceasta devine responsabila de eventualele tranzactii fraduloase efectuate ulterior cu cardul. 0hiar si daca fraudele au loc pana sa se anunte banca de pierderea sau furtul cardului, posesorul este prote1at de lege. In cazul in care tranzactiile frauduloase depasesc echivalentul a ;@> euro, clientul poate primi banii inpoi de la banca. Insa, daca banca dovedeste ca detinatorul cardului a actionat cu negli1enta, atunci raspunderea cade integral in sarcina clientului. 0ea mai frecventa greseala este de a nota codul /I- pe un bilet, pus in portofel alaturi de card. 6e asemenea, se considera negli1enta daca pierderea este raportata cu intarziere. - CUM SE POATE CONTESTA O TRAN)ACTIE C%trasele de cont pentru carduri trebuie verificate cu regularitate. )cesta este singurul mod prin care se poate observa daca au aparut tranzactii frauduloase. In general, este recomandat sa solicitati bancii emitente e%plicatii despre orice tranzactie care pare suspecta. 0onform legii, detinatorul este obligat sa comunice bancii la linia de urgenta orice eroare sau neregula aparuta in gestionarea contului de card. +lterior, pentru orice tranzactie frauduloasa va fi responsabila banca. 0a si in cazul pierderii sau furtului cardului, posesorul este prote1at si pentru fraudele aparute pana la sesizarea bancii. In acest caz, el va putea fi despagubit pentru tranzactiilor frauduloase mai mari de ;@> euro, cu conditia ca banca sa nu poata dovedi ca detinatorul cardului a actionat cu negli1enta. )nuntarea unei tranzactii suspecte cu intarziere poate fi considerata un caz de culpa. /e de alta parte, daca s-a utilizat cardul fara a fi prezentat fizic si fara identificarea electronica a acestuia (fara a se introduce codul /I-), atunci clientul nu este considerat vinovat pentru tranzactiile efectuate. Dai mult, chiar si daca s-a solicitat codul /I-, acest lucru nu inseamna automat ca raspunderea pentru tranzactiile frauduloase va apartine clientului. -LIMITELE CARE APAR LA FOLOSIREA CARDURILOR

/entru a preveni si a limita pierderile care pot apare in situatiile de frauda, bancile stabilesc o serie de limite in utilizarea cardurilor. In acest mod, daca a fost furat cardul, iar hotul stie codul /I-, nu va putea retrage de la bancomat toti banii de pe card. Festrictiile depind de la un emitent al altul. In general, bancile stabilesc o suma ma%ima pentru valoarea tranzactiilor care se pot efectua intr-o singura zi. 6e asemenea, poate e%ista un numar ma%im de operatiuni care se pot efectua zilnic. 'imitele se stabilesc diferit pentru platile la comercianti si pentru retragerile de numerar. /e langa setarile zilnice, bancile pot stabili si restrictii pentru tranzactii la nivel de saptamana sau pentru un anumit numar de zile. 0a si in cazul limitelor zilnice, acestea se aplica pentru platile la comercianti si retragerile de numerar si pot face referire atat la valoarea tranzactiilor, cat si la numarul lor. - TENDINTELE INFRACTIUNILOR CU CARDURI Industriile ce se dezvolta atat de rapid sunt deseori vulnerabile in fata schemelor de frauda nascocite de cei care cauta sa castige capital folosind oportunitati criminale nou aparute, masuri de securitate invechite si legi inactuale. 5ectorul cartelelor de credit nu prezinta o e%ceptie. In pezent se observa o tendinta de ma1orare a pre1udiciului cauzat de infractiunile din domeniul tehnologiilor bancare. Infractiunile, savarsite cu utilizarea cardurilor se pot atribui catre cele mai periculoase infractiuni economice, datorita faptului ca impactul negativ se rasfrange nu numai asupra activitatii bancii, dar si a altor subiecti. )utoritatile e%ecutoare se confrunta in coninuare cu noi si comple%e scheme de fraude, incluzand intractiuni cu cartelele de credit impotriva institutiilor financiare si a companiilor producatoare de cartele bancare. 0riminalii actioneaza cu a1utorul persoanelor ce au acces usor la informatia despre cartelele de credit- precum sunt oficialitatile de la agentiile cartelelor de credit, persoanele responsabile de baga1ele ce trec prin aeroporturi si curierii postali pana la grupuri organizate implicate in furtui de amploare a cartelelor, manipulari si activitati de contrafacere. - OPERATIUNI CU CARFURI FALSIFICATE 0el mai rapid crescator fel de frauda de cartele bancare, cat priveste frecventa si gravitatea, consta in falsificarea ilegala a cartelelor Bisa si Daster0ard. -oile tehnologii au venit in a1utorul criminalilor in producerea copiilor e%acte ale cartelelor e%istente si in crearea cartelelor false da la zero. )cestui tip de infractiuni ii revine cea mai mare parte din pre1udiciul cauzat. 6eseori o cartela falsa poate fi rapid identificata prin e%aminarea hologramei. /e cartelele legitime holograma este de fapt introdusa in plastic pe fabricatie, iar cartelele false de regula contin o holograma procurata de la un distribuitor ilegal. )ceste holograme sunt lipite deasupra cartelei, si nu sunt introduse in cartela. 5e pot vedea sau simti ca aceste holograme sunt ridicate pe suprafata cartelei. Infractorii invadeaza baga1ele pasagerilor cautand cartele bancare si informatii ce ar permite falsificarea lesne a cartelelor.

Nalsificatorii produc fasii magnetice pentru cartele care contin nume, numere de conturi, limite de credit si alta informatie identificatoare pentru detinatorii legitimi sau nascociti ai cardurilor. In diverse restaurante , chelnerii trec cartile de credit ale clientilor, pe care le primesc in momentul platii consumatiei, printr-un reader electronic portabil - s.immer- (un dispozitiv de marimea unui pachet de tigari, care decodeaza informatiile de pe banda magnetica), care preia informatiile continute pe banda magnetica, apoi le transfera pe o cartela noua. )paratul decodifica pe loc banda magnetica a cardului si datele secrete: numele si prenumele titularului, banca unde se afla contul, circuitul international si coordonatele bancare. +n Ws.immerR poate inmagazina datele a @>> de carduri. In situatii similare se recomanda sa urmariti actiunile chelnerului. - OPERATIUNI CU CARDURI FURATE8PIERDUTE +na dintre cele mai simple metode de obtinere a informatiei despre conturi sau despre cartelele bancare e%istente este furtul. 8btinand in mod ilegal cartelele bancare legitime sau informatie despre cont, gruparile frauduloase creaza in continuare portofolii de documente false de identitate pentru a spri1ini capacitatea de cumparare oferita de aceste cartele. 5ub directia liderilor acestor grupari, HalergatoriiH procura marfuri dintr-o varietate de surse, pana cand proprietarii legitimi declara cartelele drept furate. 6e regul" sunt furate datele de identificare a cardurilor, prin mi1loace tehnice de ultim" or", !i realizate QcloneW ori se sustrag cardurile cu totul, acestea fiind !terse !i reincarcate cu date in laboratoarele de QfabricatW carduri. Dembrii retelei fura, in fapt, datele de identificare ale utilizatorilor de carduri cu a1utorul unui dispozitiv artizanal - WpisicutaR (s.immer). 8data trecuta o carte de credit originala prin acest aparat, de mici dimensiuni, informatiile se inregistreaza. )poi, se confectioneaza alte carduri noi-noute si toate datele, de1a sustrase, sunt trecute pe cele false. W0loneleR urmeaza sa fie folosite pentru retragerea banilor din conturi. - TRANSMITEREA CARDULUI PRIN INTOCMIREA DOCUMENTELOR Cscrocii dau anunt de anga1are la munca. Cfectueaza convorbirea si e%plica ca salariul va fi primit prin intermediul cardurilor Bisa 0lassic sau Daster 0ard, pentru ce este necesar de deschis cont in banca. +lterior, se cere cardul de la titularul Hpentru intocmirea documentelorH escrocii confectioneaza duplicat pe care urgent il e%pediaza in strainatate, unde sume de pana la T@> pentru o singura data, pot fi retrase fara autorizare.

'.4 ROLUL CARDURILOR IN ECONOMIE

'a ;> ani de carduri in Fomania, -o-0ash a prezentat un studiu realizat la initiativa Bisa International care evidentiaza beneficiile utilizarii cardului pentru cresterea economica. /rincipalele concluzii ale raportului au fost e%puse in cadrul unei mese rotunde organizate cu spri1inul Bisa, la care au participat reprezentantii institutiilor financiare si nonfinanciare precum si reprezentanti ai Juvernului Fomaniei. 6ezbaterea s-a a%at pe avanta1ele oferite de carduri pe piata din Fomania si pe masurile care ar trebui luate pentru stimularea folosirii cardurilor. +na din principalele concluzii ale studiului a fost ca sistemele electronice de plata sunt un instrument puternic pentru eliminarea economiei subterane. In prezent, piata cardurilor este cea mai importanta piata de servicii financiare din Fomania, valoarea sumelor tranzactionate pe card depasind, la sfarsitul anului =>>@, valorile cumulate inregistrate pe piata asigurarilor (prime brute subscrise), piata leasingului (valoarea contractelor), piata fondurilor mutuale (valoarea activului net) si piata creditului pe termen lung acordat atat populatiei, cat si companiilor. Tot in studiu se arata ca pe piata sunt in circulatie :,@ milioane de carduri valide care genereaza un volum anual de tranzactionare de peste < miliarde de euro. Baloarea ar putea sa para interesanta, daca nu ne-am gandi ca ma1oritatea tranzactiilor pe card sunt efectuate pentru retragerile de numerar in perioada avansului si lichidarii salariale. )cest lucru inseamna ca, pentru banci, cardurile nu reprezinta inca un instrument foarte profitabil datorita aplicarii comisioanelor per tranzactie, intr-o medie de doua ori pe luna. 6e asemenea, comportamentul posesorilor de card evidentiaza cultura cash-ului care este, inca, specifica romanilor. ,ancile si organizatiile internationale emitente de carduri ar trebui, deci, sa faca eforturi in schimbarea mentalitatii populatiei de la a plati cu numerar, la a plati cu cardul. -u in ultimul rand, se simte nevoia diverisifcarii ofertei in privinta cardurilor si dezvoltarea segmentului de credit care a luat avant abia in ultimul an. 'a sfarsitul lui august =>>A, pe piata romaneasca erau =9 de emitenti si ? procesatori de carduri care operau o retea nationala de @.7>> de )TD-uri si apro%. ?>.>>> de CNT/85uri. /otrivit studiului, cardurile contribuie in mod semnificativ la eliminarea economiei subterane prin cresterea transparentei proceselor economice, stimularea de noi afaceri si crearea de slu1be. In plus, studiul sustine potentialul cardurilor ca platforme pentru inovarea si dezvoltarea serviciilor online si apreciaza ca raspandirea serviciilor de internet, mobile si home ban.ing deschide noi oportunitati pentru folosirea cardurilor in Fomania. 6in pacate, insa, bancarii au recunoscut cu prile1ul intalnirilor WInternet fara 0ravataW organizate de 'I-X si )/TI (puteti citi concluziile in articolul din numarul acesta & W,anca pe valuri(le) InternetuluiYR), ca serviciile de online ban.ing sunt inca la inceput in Fomania si ca bancile se confrunta cu neincrederea populatiei in mi1loacele moderne de tranzactionare online. Cste, deci, posibil sa mai treaca ceva apa pe 6unare pana cand romanul obisnuit va folosi mai intai cardul si, ulterior, serviciile online. 8 concluzie interesanta a studiului este ca e%porturile romanesti au crescut datorita cardurilor. )flam ca in perioada =>>>-=>>@ cardul a contribuit cu peste ; miliard de euro la cresterea e%portului romanesc (comertul e%terior pe card este dat de e%portul de servicii si produse care reprezinta valoarea sumelor tranzactionate in Fomania pe cardurile emise in strainatate si de importul de servicii si produse, e%primat de sumele tranzactionate in strainatate pe cardurile emise in Fomania). 5i mai interesanta ar fi fost, insa, o balanta a e%porturilor si importurilor & fara doar si poate am fi vazut ca sumele tranzactionate in Fomania de pe carduri straine sunt mai mari si mai multe ca volum decat ce au cheltuit romanii in strainatate. Inainte de a ne entuziasma e%agerat, trebuie sa recunoastem ca

utilizarea cardurilor in Fomania este inca redusa comparativ cu tarile care au de1a o istorie in acest sens.

COMERT ELECTRONIC In privinta comertului electronic cu plata online cu cardul, lucrurile stau prost. /roiectul D0TI, Jhiseul Birtual de /lati, care ar fi putut oferi incredere cetatenilor in plata online, intarzie sa apara. 6e curand, citeam un articol in 5aptamana Ninanciara care purta un titlulbomba: WJhiseul Birtual de /lati ridica oblonulR, apartinand ziaristului Jeorge 5toica. Famasesem placut impresionat de faptul ca proiectul D0TI a fost, in sfarsit, lansat la apa si, in acelasi timp, surprins ca vestea a trecut pe langa mine. /ana la finalul articolului aveam sa aflu, de fapt, ca Jhiseul Birtual se pregateste de lansare & fapt care de1a nu mai constituie o stire avand in vedere repetatele (mai mult de ;>) WlansariR de pana acum. -ici macar cauzele intarzierii nu mai sunt un subiect de discutie pentru ca, desi oficial birocratia e de vina, piata vorbeste despre interese care lovesc de1a sfera politica. Fevenind, plata online cu cardul in tranzactiile electronice este inca la un nivel mic. Napt care, in prezent, determina bancile sa nu gandeasca deloc serios asupra promovarii comertului electronic. 5i nu doar bancile, ci si organizatiile internationale emitente de carduri. 'ucru care, pana la urma, poate fi considerat normal cata vreme nu ies bani din ecommerce dar si anormal daca nu te chinui sa scoti bani din e-commerce8 alta concluzie a studiului este ca pentru marea ma1oritate a persoanelor din mediul rural (care reprezinta ?9E din populatia Fomaniei), singurele servicii financiare de care pot beneficia, sunt cele oferite de /osta Fomana si de 0asa de Cconomii si 0onsemnatiuni. /otrivit studiului, ar trebui luate masuri pentru stimularea platilor electronice in mediul rural si sporirea gradului de acceptare a cardurilor. C%ceptand Jhiseul Birtual, o alta solutie de incura1are a comertului electronic ar fi fost cardurile pre-platite. 8 persoana care vrea sa-si cumpere o tastatura sau un mouse de pe un site, n-ar mai fi atat de ingri1orata ca i se vor fura banii de pe card atata timp cat si-l alimenteaza cu o suma mica. /ana la urma, in cel mai rau caz, n-ar avea de pierdut decat ma%im ; milion de lei vechi & ceea ce de1a nu mai e o gaura in cer. 0atalin 0retu (BI5) 0CDC)) afirma, insa, ca in Fomania este interzisa emiterea si comercializarea de carduri pre-pa3ed. Tot potrivit raportului, cardul este WvinovatR pentru dezvoltarea de noi afaceri si crearea de locuri de munca. ?.9>> de persoane care lucreaza in => de companii non-bancare realizeaza o cifra anuale de afaceri de @99 milioane F8- adica apro%. ;A> de milioane euro. )ctivitatile prestate de aceste companii tin de e%terna lizarea serviciilor bancare pe card, de la procesarea tranzactiilor pana la gestionarea retelei de terminale. /rimele ;> companii non-bancare din piata cardurilor, a caror activitate depinde e%clusiv de aceasta piata, au inregistrat in =>>@ o cifra de afaceri de apro%. ;=@ de milioane F8(7?,? milioane euro). -umarul de anga1ati cu care companiile obtin acest volum de vanzari se ridica la numai 9>>. /rimele ;> companii non-bancare a caror activitate se desfasoara si pe piata cardurilor au inregistrat in aceeasi perioada o cifra de afaceri de ?@= milioane F8(;=@ milioane euro) cu ?.>>> de anga1ati. In ceea ce priveste resursele pentru creditare, la sfarsitul lui iulie =>>A, disponibilitatile la vedere din conturile bancare ale populatiei depaseau ;,; miliard de euro. Darea ma1oritate

a acestor disponibilitati este reprezentata de conturile de card unde romanii isi primesc salariile, pensiile, bursele, veniturile din dobanzi, alocatiile si diversele a1utoare(indemnizatii de la stat etc. Incepand cu =>>@, disponibilitatile la vedere ale populatiei sunt cu ;;@ milioane de euro mai mari decat creditul acordat populatiei pe termen scurt atat in lei, cat si in valuta. C%cedentul se contituie, astfel, intr-o e%celenta sursa de crditare care poate influenta consumul intern, unul din principalii factori de crestere economica. -u in ultimul rand, cardurile reprezinta o modalitate eficienta pentru implicarea in sistemul bancar a oamenilor fara istoric bacar & se arata in studiu. 0resterea procentului populatiei bancarizate conduce la sporirea depozitelor din sistemul bancar. 6epozitele pot fi folosite pentru finantarea creditelor comerciale. )ceste imprumuturi sunt, de obicei, de cateva ori mai mari decat suma depozitata si sunt folosite pentru a cumpara bunuri si servicii, inclusiv forta de munca. 0ompaniile de unde se achizitioneaza bunuri si servicii si noi anga1ati, au mai multi bani de cheltuit. 5alariile sunt, ulterior, folosite pentru cumpararea de bunuri de consum si de servicii, iar ciclul continua. +n nou ciclu de productie este generat, ceea ce conduce la sporirea cheltuielilor si la dezvoltarea economica. Famane de vazut cat timp va mai trece pana cand cardurile vor deveni un instrument uzual de plata pentru romani, iar economia nationala va creste datorita utilizarii acestora.

PIATA CARDURILOR IN ROMANIA CAP.1 1.1. 1.2. 1.3. 1.4.. 1.5. CARDUL,INSTRUMENT MODERN DE PLATA DEFINIREA, CARACTERISTICILE SI TIPOLOGIA CARDURILOR TIPURI DE CARDURI TRASATURI GENERALE ALE CARDURILOR FUNCTIILE CARDURILOR CONDITIILE DE OBTINERE A UNUI CARD

1.6. - SCURT ISTORIC AL CARDURILOR CAP. 2 2.1. 2.2. 2.3. 2.4. 2.5. OPERATIUNI CU CARDURI ACTIVITATEA BANCARA CU CARDURI IN ROMANIA EMITEREA,UTILIZAREA SI ACCEPTAREA LA DECONTARE A CARDURILOR TRANSFERUL DE FONDURI PRIN CARDURI AVANTAJELE SI RISCURILE PLATILOR PRIN INTERMEDIUL CARDURILOR ROLUL CARDURILOR IN ECONOMIE PIATA ROMANEASCA DE PROCESARE A CARDURILOR PLATFORMELE DE COMERT ELECTRONIC ROMLAND - PRIMUL CENTRU ROMANESC DE PROCESARE A EPAYMENT PRODUSELE DE PE PIATA PROCESARII TRANZACTIILOR CU CARDURI -PAY NET -PROMS

CAP.3.1. 3.1.1.3.1.2.CARDURILOR 3.1.3.3.1.4.-

CAP.3.2. - EVOLUTIA PIETEI CARDURILOR IN ROMANIA 3.2.1.EVOLUTIA NUMARULUI DE CARDURI EMISE 3.2.2.EVOLUTIA VALORILOR TRANZACTIONATE PRIN CARDURI 3.2.3.EVOLUTIA NUMARULUI DE ATM-URI 3.2.4.EVOLUTIA NUMARULUI DE POS-URI CAP.4. - STUDIU DE CAZ - ORGANIZAREA PLATILOR CU CARDURI LA BANCPOST 4.1.- E-BAN ING PRIN BANCPOST 4.2.- OFERTELE BANCPOST 4.3.- SECURIZAREA TRANZACTIILOR PRIN E-BAN ING. CAP.5. CONCLUZII SI PROPUNERI BIBLIOGRAFIE ANE!E