Diploma - WWW - Tocilar

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Acceptarea si emiterea cardului bancar ca element de plata
Motto : Astazi, pe masura ce ia nastere economia mai avansata a celui de-al Treilea Val, banii de hirtie se confrunta cu desuetudinea aproape totala. Este clar de-acum ca moneda de hirtie, asemeni cosurilor de fum este un artefact al muribundei ere industriale. [... banul de hirtie o va lua pe urmele monetarului din cochilii de coral si bratarilor de arama... Alvin Toffler - Puterea in miscare
Introducere - scurta prezentare
In toate domeniile cunoasterii umane, dorinta de a imbunatati si spori rezultatele, experienta si cercetarea, conduc spre aparitia unor idei de avangarda, unor idei a caror calitate -pentru domeniul respectiv- o depaseste pe cea a celor existente. Aceste concepte noi aparute in urma unor eforturi deosebite, atit cantitative cit si calitative, se regasesc sub un nume relativ obisnuit - progres. Daca acest cuvint este unul obisnuit, importanta mesajului ce l poarta nu cred ca mai are nevoie de vreun comentariu. Tuturor ni se pare absolut firesc sa folosim autoturismul, sa aprindem lumina, sa pornim calculatorul sau televizorul, sa gatim la cuptorul cu microunde,sa vorbim la telefonul fix sau mobil... Nu stiu citi se mai gindesc ca aceste imense avantaje si multe altele de acest tip , care pentru noi sunt obisnuinta, au fost vreme de mii de ani doar vise irealizabile... Si pentru a ajunge la subiectul in discutie, voi spune ca, in opinia mea, instrumentul de plata numit card bancar nu este altceva decit o parte din realizarile civilizatiei umane enumerate mai sus, un rezultat a evolutiei stiintei si practici economice, un virf de aisberg ce are ca baza zeci de ani de practica si teorie in domeniul tranzactiilor monetare.
Pagina 1 din 98
Aceasta introducere - prezentare a lucrarii de diploma Operatiuni cu carduri in Romania nu se vrea a contine informatii specifice, punctuale despre subiectul amintit. Acest tip de informatii se gasesc atent detaliate si structurate in interiorul lucrarii. Ceea ce as vrea sa evidentieze introducerea sunt citeva idei generale, de ansamblu, asupra banilor electronici, a circulatiei acestora si a impactului pe care il au asupra vietii noastre de zi cu zi. Este cunoscut ca valoarea instrumentelor monetare este data de o conventie, de prestabilirea faptului ca o bancnota de hirtie ori plastic nu reprezinta doar o bucata de hirtie sau plastic ci este purtatoarea unor beneficii conferite tocmai de acest acord pe care il agreeaza orice participant la viata economica. Fara acest acord, bancnota respectiva ar insemna exact cit orice alta bucata de hirtie de aceleasi dimensiuni. Acceptarea acestei intelegeri a fost primul pas in civilizarea si dezvoltarea schimburilor economice ce presupuneau prestatie monetara. Importanta sa este evidentiata la justa valoare daca vom spune ca in urma cu sute de ani se foloseau ca instrumente de schimb ce indeplineau rolul de moneda, animale, pietre, sau bucati de argint ori alt metal rar care erau verificate in dinti. Odata aparute, bancnotele confereau detinatorului capacitatea de a face o plata a unui bun sau serviciu, de a stinge o datorie, sau de a forma rezerve proprii, prin economisire, tezaurizare. Toate acestea cu o singura conditie : ca cel care desfasura vreuna din actiunile enumerate mai sus sa posede moneda in mod fizic, sa o aiba asupra sa. Au aparut apoi si instrumente de plata care permiteau realizarea functiilor monedei si fara prezenta ei efectiva. Acest proces evolutiv dureaza de citeva sute de ani, iar modul lui de exprimare cel mai modern se numeste card bancar. Aceasta este dovada valorii gindirii economice in ceea ce priveste schimburile monetare a civilizatiei umane. Acesta este stadiul cel mai avansat la care s-a putut ajunge pina acum. Principalele argumente pentru ca cele afirmate mai sus sa nu fie considerate simple supozitii sunt nenumarate si pot fi regasite in lucrare. Doua dintre ele sunt insa fundamentale pentru a sustine ideea conform careia cardul bancar face parte din familia marilor descoperiri : primul - raportul dintre avantajele si dezavantajele unui card bancar - raport care este covirsitor in favoarea avantajelor acestuia (simplitate, confidentialitate, siguranta, rapiditate, disparitia obstacolelor legate de spatiu, controlabilitate,etc), iar al doilea- faptul ca toate aceste avantaje sunt accesibile oricui doreste acest lucru ( si daca nu sunt inca, in scurt timp vor fi ). Publicul tinta al cardului este format din populatia lumii.
Pagina 2 din 98
CAPITOLUL 1. CARDUL - INSTRUMENT MODERN DE PLATA
1. 1. CONCEPT, ISTORIC, AVANTAJE
Cardul este un instrument cu ajutorul caruia se poate efectua plata unui produs sau serviciu, avind la baza un sistem organizat pe baze contractuale, intre detinator, emitent si comerciantul sau prestatorul de servicii. De asemenea, cu ajutorul anumitor carti de plata, detinatorul poate dispune sau retrage numerar in si din contul personal. Este deci un instrument de plata fara numerar, prin care un posesor autorizat poate achita contravaloarea unor bunuri si/sau servicii cumparate de la comercianti abilitati sa il accepte sau prin utilizarea caruia poate obtine lichiditati de la banca emitenta. In 1946, John C. Biggins creeaza premisele aparitiei cartii de plata bancare. Lucrind ca specialist in domeniul creditelor de consum la Flatbush National Bank din Brooklyn, New York, Biggins s-a gindit sa lanseze un nou plan de creditare denumit Charge - It care sa utilizeze script-uri ( bonuri valorice) in schimbul carora se puteau face achizitii de la comerciantii participanti la acest nou plan de creditare. Principiul acestui plan era relativ simplu : comerciantii depuneau aceste bonuri valorice obtinute in urma vinzarilor efectuate ( in general de mica valoare) intr-un cont bancar, iar banca factura cumparatorii pentru contravaloarea lor. De la acest plan de creditare pina la aparitia efectiva a primei carti de credit moderne nu mai era decit un pas, pas care in 1951 este facut de Franklin National Bank din New York. In 1950, Dinners Club introducea prima carte pentru calatorii si amuzament ( T & E Card). Aceasta noua carte a stirnit interesul bancilor de a considera o noua forma de acordare de credite pe baza unei carti de plastic, care functiona intr-un mod similar cu bonurile valorice introduse de Biggins. Ideea de creditare pe baza cartilor de plastic s-a transformat in realitate abia in 1960 intr-un instrument propriu zis, cind Bank of America a lansat BankAmericard ( in prezent denumita VISA ). BankAmericard a fost utilizata la inceput de foarte putini consumatori, ca apoi, in numai 10 ani, statisticile sa indice existenta a peste 20 milioane de detinatori de carduri. In 1970 s-au prelucrat peste 170 milioane de bonuri de vinzari, fiecare reprezentind cite o singura achizitie. Pina in 1980 numarul cartilor ajunsese la 73 milioane, iar in 1991 aceasta cifra crescuse la 105 milioane.
Pagina 3 din 98
In data de 26 iulie 2001 VISA International a sarbatorit 25 de ani din momentul in care BankAmericard si-a schimbat numele in VISA. Primul card marca VISA emis de Howard Bank a fost utilizat la 26 iulie 1976, la Thompson Travel, in statul american Vermont. Valoarea tranzactiei a fost de 178 USD, plata reprezentind contravaloarea unor bilete de avion. Odata cu succesul nemaiintilnit al cartii BankAmericard, un grup de 17 bancheri din diferite institutii financiare s-au decis sa-si creeze propria retea prin care sa-si accepte reciproc cartile de credit locale.Astfel, in 1966, aceste 17 banci infiinteaza Asociatia Interbancara de Carduri, care se ocupa cu procesele de autorizare, de clearing si decontare. Pina in 1970, peste 5000 de institutii financiare aderasera la Master Charge si existau 36 milioane de detinatori de carduri. Odata cu dezvoltarea pe plan international a acestei organizatii, s-a redenumit in 1979 Mastercard. Aceasta organizatie a cunoscut, ca si BankAmerica (VISA) o dezvoltare rapida, ajungind ca in 1990 sa aiba peste 90 de milioane de carduri MasterCard in circulatie. Utilizarea cartilor de plata in Europa a crescut mai repede decit utilizarea altor modalitati de plata. In ultimii doi ani, volumul platilor efectuate cu carti de plata a crescut cu 40% ajungind la peste 8 miliarde de tranzactii. De asemenea, numarul detinatorilor de carti de plata a crescut in ultimii doi ani cu 20%, ajungindu-se la 1,3 carduri/adult. In prezent, exista 10 tari care au mai multe carti de plata decit numarul adultilor. Cea mai mare densitate este in Marea Britanie, unde sunt aproximativ doua carti de plata pentru fiecare adult. La cealalta extrema se situeaza Turcia, Irlanda si Grecia, care au 0,5 carti de plata/adult.
In ciuda faptului ca proportia detinuta de cardurile de debit in totalul cartilor de plata a inregistrat o scadere, acestea sunt totusi cele mai importante carduri din Europa, reprezentind 53% din totalul cardurilor emise.
Pagina 4 din 98
Carti de debit Alte tipuri de carti Grafic 1.1. : Ponderea cardurilor de credit in totalul tipurilor de carduri Astazi, in lume exista peste un miliard de carduri VISA, care genereaza anual un volum de vinzari de aproximativ 2.000 de miliarde dolari. Cardurile prezinta anumite avantaje : Din punct de vedere al comerciantilor : a) vinzarile se puteau autoriza cu usurinta. Daca numarul de card nu aparea pe lista neagra a comerciantului si valoarea tranzactiei se incadra sub limita de autorizare stabilita, atunci achizitia detinatorului de card era considerata solida. In cazul in care valoarea tranzactiei depasea limita de autorizare stabilita de banca, comerciantul lua legatura telefonic cu centrul de autorizare al bancii pentru a valida tranzactia. Prin aceasta procedura simpla comerciantii nu erau expusi riscurilor inexistentei de fonduri sau a validitatii cardurilor, sumele cuvenite platindu-se de catre banca in momentul in care acestia depuneau la banca chitantele in original. b) cresterea volumului vinzarilor comerciantilor. Bancile si asociatiile nationale emitente de carduri, au cheltuit sume insemnate de bani pentru publicitate si directionarea posesorilor de carduri catre punctele de vinzare ce afisau autocolante cu insemnele bancii. Odata cu cresterea numarului detinatorilor de carduri, comerciantii au inceput sa accepte mai multe marci de carduri, contribuind astfel la cresterea volumului vinzarilor. Comerciantii agreau cardurile pentru motivul ca posesorii acestora faceau achizitii de valori mult mai mari decit ar fi facut cu numerar. c) comerciantii au putut vinde pe credit odata cu aparitia Mastercard International si Visa International. Astfel, orice comerciant care accepta carduri putea sa vinda pe credit oricarui consumator care folosea carduri. Rezultatul imediat a fost o sporire a numarului de carduri, a volumului si valorii vinzarilor comerciantilor.
Pagina 5 din 98
Din punct de vedere al bancilor care ofereau carduri clientilor lor : a) linia de credit revolving asociata cardurilor Clientul putea imprumuta din nou fara a fi nevoit sa mearga la banca pentru a completa o noua cerere de imprumut. Atit timp cit suma imprumutata nu depasea plafonul de creditare stabilit ( adica suma pe care banca o punea la dispozitia clientului ) detinatorul de card se putea imprumuta continuu si rambursa sumele la scadente lunare. Bancile foloseau cardurile ca o modalitate simpla de a acorda credite si de a incuraja clientii sa se imprumute, veniturile bancii sporind cu dobinda incasata de la clientii care imprumutau bani si care ii rambursau in transe lunare la scadenta. b) atragerea si a clientilor care nu locuiau in apropierea bancii Contrar ideii clasice de creditare conform careia clientul trebuie sa se prezinte la banca ori de cite ori dorea sa obtina un credit, cu ajutorul cardului clientul putea obtine credite fara prea multe inconveniente, portofoliul bancii crescind necontenit. Pe de alta parte, multe banci au incercat cu aceasta ocazie sa ofere clientilor si alte servicii si produse bancare. c) comerciantii plateau comisioane bancii pentru prestarea serviciilor de prelucrare si decontare a tranzactiilor cu carduri. Pe linga veniturile din comisioane, comerciantii mai aduceau si depozite suplimentare bancii. Lista cu chitante a comerciantului era considerata drept un depozit.Deci, banii obtinuti din achizitiile clientilor cu ajutorul cardului generau noi depozite pentru banca, iar aceste sume la rindul lor deveneau noi surse de creditare.
1.2. TIPURI DE CARDURI Trasaturi comune ale cardurilor : suport fizic din material plastic cu dimensiune si grosime standard; pe aversul cardurilor este inscriptionat prin tiparire, gofrare sau gravare laser numele emitentului, numarul cardului, perioada de valabilitate, sfera de aplicabilitate si numele posesorului;
Pagina 6 din 98
de asemenea, pe aversul cardurilor este aplicata sigla emitentului, logo-ul organizatiei de carduri si holograma standard de securitate ( diferita ca forma de securitate in functie de marca de emisiune ); pe reversul cardurilor este intotdeauna aplicata o banda magnetica pentru incriptarea elementelor de securitate, precum si un spatiu desemnat exclusiv semnaturii posesorului. Calsificarea cardurilor Dupa modul de stocare a caracteristicilor de securizare : a. carduri cu banca magnetica b. carduri cu microprocesor a. Cardul cu banda magnetica asigura pe trei piste distincte incriptarea si securizarea unor informatii despre utilizatorul cardului, emitentul acestuia, precum si a algoritmului unic de codare/decodare a datelor de verificare a validitatii; b. Cardul cu microprocesor (chip) - smartcardul - asigura, prin intermediul chip-ului atasat pe avers, stocarea informatiilor de securitate direct in acest chip si poate optional asigura alimentarea si golirea financiara ( transfer efectiv de fonduri ). Incepind din 1992, cardurile cu chip au inceput sa-si extinda aria de raspidire, iar din 1998 marii operatori ai acestor instrumente de decontare au promovat pe scara larga chip-ul, incercind inlocuirea tehnologiei de securizare pe banda magnetica cu cea de microprocesor. Dupa functiile specifice pe care le indeplinesc : a. carduri de debit; b. carduri de credit; c. carduri de retragere a numerarului; d. carduri de garantare a cecurilor; e. carduri multifunctionale sau derivate; f. carduri pentru transferul electronic de fonduri la punctele de vinzare. a. Cardurile de debit asigura utilizatorului achizitionarea de bunuri si servicii sau retragerea de numerar fara prezenta efectiva a insemnelor monetare. Conditia esentiala de
Pagina 7 din 98
functionare a acestui tip de card o reprezinta prezervarea unor fonduri intr-un cont de card si efectuarea de cheltuieli in limita soldului disponibil. Toate platile efectuate prin intermediul unui asemenea card se regasesc in grupa debitorului contului atasat cardului. Un card de debit poate functiona printr-un cont curent de operatiuni sau printr-un cont pentru tranzactii cu carduri. Cu toate ca acest tip de card se apropie cel mai mult de ideea lichiditatilor financiare fizice ( cheltuielile se fac in limita disponibilului existent ), practica mondiala demonstreaza o retinere evidenta pentru produsele de debit. O societate bancara orientata pe gestionarea profitabila a unor produse de retail ( produse si servicii bancare pentru populatie ) nu este interesata de incadrarea consumului in limitele disponibilitatilor proprii, ci de stimularea cheltuielilor pe credit. b. Cardurile de credit asigura utilizarea de bunuri si servicii sau retragerea de numerar, iar platile se efectueaza dintr-un credit sau linie de credit acordata pe numele posesorului de card. Functionarea sistemului cartilor de credit se sprijina pe doua entitati specifice : centrele de autorizare si cele de prelucrare. Centrele de autorizare sunt organizate de banci si reprezinta interesele lor. La cererea comerciantior, acorda autorizatia de plata, adica recunosc existenta conditiilor de plata potrivit informatiilor pe care le detin, sesizind cazurile de inoportunitate, de furt, pierdere sau utilizare abuziva. Centrele de prelucrare sunt gestionate de societati de servicii si inginerie informatica, avind ca sarcina principala primirea documentelor sau informatiilor privind platile desfasurate.Platile care se incadreaza in normele stabilite se iau in evidenta, datele sunt prelucrate si transmise celor interesati. Se asigura astfel fluxurile monetare implicate si modificarea soldurilor din conturile bancare in favoarea comerciantilor, prin diminuarea disponibilitatilor platitorilor. In functie de gradul de expunere al bancii fata de creditul potential exista : cardul de tip charge pentru utilizatorii fara o credibilitate bancara considerabila sau in lipsa cunoasterii unor comportamente bancare anterioare. Posesorul este obligat ca in maxim o luna sa acopere depasirea de sold inregistrata ( credit de overdraft ) sau creditul temporar acordat; card de credit cu functiuni depline pentru utilizatorii cu punctaje de credit rezonabile. Cheltuielile sunt acoperite dintr-un plafon sau linie de credit negociata anterior. Practica
Pagina 8 din 98
mondiala releva ca acest tip de card este cel mai avantajos, atit pentru utilizatori si pentru banci, cit si pentru comercianti. Orice cheltuiala efectuata de utilizator genereaza instantaneu venituri bancare si surse de profit pentru comercianti. Dobinda la credit asigura fructificarea resurselor bancare, iar utilizatorii isi pot satisface oricind dorintele chiar daca nu dispun de sumele necesare. c. Cardul pentru retrageri de numerar este un instrument cu ajutorul caruia posesorul poate dispune sau retrage numerar prin distribuitorul automat de bilete ( cash dispenser ), operatiunea reflectindu-se, dupa caz, in debitul sau creditul contului sau personal deschis la o institutie financiara. d. Cardul de garantare a cecurilor este un instrument de garantare ca sumele de plata inscrise pe cec au acoperire in contul personal al detinatorului. El poate functiona atia ca o carte de debit sau de credit, cit si ca o carte pentru retrageri de numerar. e. Cardul multifunctional sau derivat are functii mixte si facilitati sporite si deriva din celelate tipuri de carti mentionate. Exemplu sunt cartile de calatorie sau de agrement ( care indeplinesc functiile unei carti de credit al carei plafon nu poate fi depasit ) si cartile private emise de comercianti pentru a fi utilizate in propriile lor magazine.
In functie de calitatea emitentului a. carduri emise de banci ( carduri bancare ); b. carduri emise de comercianti ( carduri private ); c. carduri emise de societati nonbancare ( alte institutii sau organizatii ). a. Cardurile bancare In ultimele doua decenii numarul detinatorilor si volumul platilor efectuate prin carti bancare au cunoscut o crestere spectaculoasa. Bancile au facut eforturi pentru unificarea ofertei si eliminarea concurentei dintre ele, aparind astfel un nou fenomen : interbancaritatea, ce ofera posibilitatea oricarui detinator de carduri, oricare ar fi emitentul bancar sa o utilizeze oriunde exista un distribuitor de numerar si pentru toti comerciantii.
Pagina 9 din 98
Aceasta tendinta de dezvoltare a cartilor de plata a aparut pentru scaderea cheltuielilor de exploatare a bancilor, pentru a ameliora rentabilitatea si eventual conditiile de creditare pe care le ofera. In functie de posibilitatile de utilizare, distingem urmatoarele patru niveluri distincte : i) ii) iii) i) carti pentru retragere de numerar; carti nationale; carti internationale; Cartile pentru retrageri de numerer au de regula doua niveluri de utilizare :
iv) carti internationale de prestigiu nivelul 0, care da dreptul numai la servicii oferite de institutia emitenta, nefiind reglementate prin acorduri interbancare, emiterea lor fiind gratuita; nivel 1, permite accesul la reteaua interbancara a distribuitoarelor de numerar, fiind emise contra cost si folosite pentru retrageri de numerar in limita unui plafon variabil, in functie de banca emitenta. In plus, ele ofera si posibilitatea de a cunoaste soldul contului si ultimele operatiuni efectuate. ii) Cartile nationale ( de nivel 2 ) sunt administrate prin acorduri interbancare,
permitind retrageri de numerar prin distribuitoare aflate pe teritoriul national, in baza unui plafon variabil si in plus si reglarea platilor in cazul achizitiei de bunuri de la comerciantii afiliati. Pot fi personale sau profesionale si ofera doua optiuni : debit rapid : contul detinatorului este debitat in momentul efectuarii tranzactiei in termeni cu cei asemanatori cu cei pentru incasarea unui cec; debit ulterior : contul detinatorului se debiteaza lunar, la o data fixa, cu un termen ce poate atinge 4-5 saptamini. iii) Cartile internationale ( nivelul 3 ) sunt grupate in doua retele ( VISA si EUROCARD/MASTERCARD ) si sunt utilizate ca si cartile nationale pentru plati si retrageri de numerar pe plan national, fiind folosite, in plus, in aceleasi operatiuni si in strinatate. iv) Cartile bancare internationale de prestigiu, definite prin nivelul 4 al acordurilor internationale, sunt carti internationale de plata care ofera servicii multiple : retrageri de numerar in tara si in strainatate, asigurarea automata a calatoriei, servicii de rezervare asigurate, protectie juridica, inchirieri de masini fara garantie, etc.
Pagina 10 din 98
Fiecare dintre cele 2 retele ofera cartea sa de perstigiu : PREMIER pentru VISA si GOLD pentru MASTERCARD, create in mai si respectiv septembrie 1986. b. Cardurile private
Sunt emise in principal de marii comercianti care detin un segment important de piata si care sunt foarte bine cunoscuti de consumatori. Existenta acestor carti private presupune crearea unei retele financiare paralele administrata de institutiile de credit. Spre deosebire de cardul bancar care e acceptat in orice lant de magazine, cardul privat este acceptat doar de un comerciant sau de un grup de comercianti. Emitentii acestui tip de card ofera o gama atractiva de servicii prin care urmaresc : stabilirea unei relatii directe cu clientii, cresterea vinzarilor care justifica apelarea la credite, oferirea si administrarea mai buna a unor servicii, stimularea cumparaturilor, etc. Concurenta dintre cartile private si cele bancare are loc ca urmare a dezvoltarii serviciilor asociate primelor. Aceste servicii ( care urmaresc atragerea si fidelizarea clientelei ) sunt adesea insotite de facilitati de credit. Cartea este eliberata dupa acceptarea ofertei prealabile pentru deschiderea unui credit propusa de comerciant, acceptare care are loc imediat daca emitentul este legat direct la o institutie de credit. Plafonul cheltuielilor maxime se stabileste fie de comun acord cu comerciantul, fie este impus si reprezinta pentru detinatorul cardului datoria maxima autorizata, numita rezerva pentru cumparaturi. Cardurile private ofera, in principal, patru avantaje : i) ii) iii) iv) i) posibilitati : plata imediata. Se mentioneaza optiunea pentru plata din disponibilitati, caz in care nivelul cumparaturilor va fi prelevat ulterior asupra contului bancar atasat cartii, fara cheltuieli suplimentare si in termenul de incasare a unui cec; plata prin cec trimis gestionarului cartii sale, in urma primirii lunar a extrasului de cont detaliat pentru cheltuielile sale. ii) Creditul. Detinatorul cardului poate opta pentru plata pe credit sau partial credit, partial disponibilitati, putind alege intre urmatoarele tipuri de credite : plata aminata gratuita in 20-50 zile de la data efectuarii cumparaturilor; plata din disponibilitatile clientului; creditul; retragerile de numerar; servicii anexe multiple. Plata din disponibilitati. Cardul prezinta, in functie de punctele de vinzare doua
Pagina 11 din 98
un credit scurt cu plata in 2-3 varsaminte lunare si cu plafonarea, in general, a cheltuielilor; esantionarea platilor pe o perioada de la 3 la 24 luni, cumparatorul putind stabili cote lunare care-i convin mai bine, rata dobinzii variind de la un comerciant la altul; credit revolving ( linie de credit permanenta pe care detinatorul o poate folosi dupa optiunea sa in limita plafonului stabilit in cadrul ei ). iii) Retrageri de numerar, serviciu pe care il ofera doar citeva carduri si are doua forme : din disponibilitati : suma ramasa este debitata in acelasi interval de timp ca si un cec, ca pentru cumparaturile platite cash; pe credit : clientul beneficiaza pentru retrageri de numerar de conditii de credit identice creditului permanent. iv) Alte servicii : reducerile speciale, remize la sfirsitul anului, asigurarea masinilor, a locuintelor, asigurarea pentru raspundere civila, asigurarea contului si a cartii care sa acopere riscurile de boala, somaj, pierderea sau furtul cartii, etc. c. Carduri emise de societati nonbancare Institutiile si organizatiile care emit acest tip de card sunt : institutii internationale specializate, institutii de credit, companii de transport si telecomunicatii, companii autorutiere si de inchirieri de vehicule, companii petroliere, societati de asigurari, agentii de turism, cluburi, etc. Exista patru tipuri de astfel de carduri : i) tipurile de ii) iii) iv) dar care nu i) carti de plata sau de credit cu larga accesibilitate, utilizabile pentru toate comert; carti de plata selective, cu accesibilitate redusa; carti care se substituie platii ( carti de abonament ); carti de identificare, care dau dreptul sau nu la anumite avantaje sau servicii, pot fi folosite ca instrumente de plata. Carti de plata sau de credit cu larga acceptabilitate pot fi asimilate prin
intrebuintari cu cartile bancare, fiind utilizabile la un numar mare de puncte de vinzare. Din punct de vedere al accesibilitatii clientelei carora li se adreseaza si al naturii emitentului lor, exista : carti emise de institutii internationale - cele mai vechi si mai prestigioase;
Pagina 12 din 98
carti emise de institutii de credit - efectul dezvoltarii recente a pietei cardurilor : Diners Club, American Express, American Express Gold. Aceste trei carti ofera urmatoarele servicii si facilitati : - acceptabilitate in peste 170 de tari, fara limita de suma, cheltuielile sunt debitate intrun termen foarte scurt ( 10 zile ) prin prelevare automata; - retrageri de numerar in numeroase agentii in toata lumea; - asigurare automata si gratuita a calatoriilor; - asigurare medicala si materiala internationala gratuita; - garantii pentru pierderea sau furtul cartilor; - garantii pentru rezervarea hoteliera; - linii de credit permanente egale cu cistigul pe mai multe luni; - numeroase alte servicii. ii) iii) Carti de plata selective pot fi folosite doar la o singura categorie de bunuri si Carti de abonament au o utilizare specifica, clientela limitata si sunt emise de
servicii ( carti de telefon, cartile companiilor petroliere, cartile de asigurare ). companiile de transport aerian si rutier. Trebuie mentionat ca ele nu se substituie in totalitate platii, generind reduceri si alte avantaje preferentiale pentru detinatori ( bilete gratuite, etc. ). iv) Cartile de identificare pot fi folosite doar in scop de identificare a posesorului si sunt emise de agentii economici a caror activitate consta in inchirierea autovehiculelor, agentii de turism, hoteluri, diverse cluburi, organizatii profesionale, etc. *** Cardul proprietar este folosit ca mijloc de pastrare a disponibilitatilor banesti, si in unele cazuri, ca instrument de plata. Primul card de acest fel a fost Prima emis de BRD in 1995. A urmat emiterea in 1997 a cardului de debit al BNR pentru plata salariilor angajatilor acestei institutii si lansarea, trei ani mai tirziu, in decembrie 2000, a produsului din aceeasi clasa denumit Vendor Card, al carui proprietar este Citibank. Cardurile proprietar au aparut inaintea cardurilor emise sub licenta ( VISA, Europay ), si au fost destinate acoperirii nevoilor unor segmente relativ limitate de clienti. Acest tip de card poate fi segmentat din punct de vedere al institutiilor emitente astfel : carduri bancare si carduri nonbancare. In ultima vreme se asista insa la expansiunea creditului proprietar nonbancar, cu care se pot plati diverse bunuri si servicii fara a folosi numerar. Astfel a aparut cardul Shell, cardul
Pagina 13 din 98
Acces Bucuresti si cardurile nonbancare nationale emise de compania austriaca OMV ( acestea pot fi folosite in retelele de benzinarii ale companiilor partenere in cadrul Routex-OMV, State Oil, British Petroleum, Italiana Petroleum si Aral ). Cardurile proprietar existente pe piata sunt in marea lor majoritate loyalty card ( Shell, Gima, Connex, Orange). Cu ele nu se pot cumpara bunuri si/sau servicii. Este putin credibila ideea de a le considera concurente cardurilor bancare, deoarece functioneaza intr-un cerc restrins de utilizatori si comercianti. La fel, cardurile EuroShell si OMV care functioneaza pe sistemul pre-platit sau credit furnizor, dar nu sunt acceptate decit la statiile respective. In acelasi timp, cel putin in Europa, statiile Shell si OMV accepta cardurile Visa si Europay. In general, aceste carduri se utilizeaza pe arii mai restrinse si sunt strict specializate ( de exemplu numai pentru servicii telefonice, achizitii de produse petroliere sau operatiuni doar in cadrul unui anumit lant de magazine). Majoritatea acestor carduri sunt achitate ( cumparate cu plata in avans) si nu sunt personalizate. Un exemplu clasic este cel al cartelelor telefonice. Un alt tip de card proprietar este cardul care acumuleza puncte ( in microprocesor sau pe banda magnetica ). In anumite cazuri, aceste carduri sunt personalizate, iar principiul functional consta in acumularea de puncte valorice - in baza unor regulamente variate - care ulterior pot fi utilizate pentru achizitii in cadrul aceluiasi lant comercial. In esenta, prin acest tip de card comerciantul acorda utilizatorilor un discount de pret ca mijloc de fidelizare a clientelei si/sau atragerea de noi clienti. Caracteristica principala a sistemului consta in faptul ca se acorda un discount retroactiv, in sensul ca reducerea de pret devine efectiva numai in momentul utilizarii punctelor valorice acumulate ( respectiv ulterior cumparaturilor care genereaza acumularea de puncte ). Astfel, cardurile proprietar : raspund unor necesitati ale clientelei, adresindu-se in general, unor piete noi a caror cucerire nu este posibila : ( ex : servicii telefonice ) sau nu este considerata profitabila de banci; piata romaneasca de carduri, fiind in prezent in expansiune, permite si incurajeaza aparitia atit a cardurilor bancare cu variata utilizare ( sub sigle consacrate ), cit si a cardurilor proprietar, cu conditia ca serviciile atasate acestora din urma sa fie de un real folos utilizatorilor ( cum ar fi de exemplu contoarele electrice de apartament cu cartela, istoric medical pe card cu microprocesor, etc ).
Pagina 14 din 98
cardurile proprietar romanesti - cu exceptia cartelelor telefonice -se adreseaza deocamdata unui public cu venituri medii si mari, nereusind inca sa devina concurenti seriosi pentru cardurile bancare de larga utilizare, emise sub sigle consacrate.
1.3.
SMART-CARDUL
In 1990, Franta a fost pioniera in lansarea smart-cardurilor pentru aplicatii financiare, prin convertirea cardurilor bancare in smart-carduri. In prezent, cea mai comuna aplicatie folosind un smart-card este in telefonia publica. Cardurile folosite sunt carduri care inmagazineaza informatie, dar nu contin microprocesor. Aproximativ 200 milioane de astfel de smart-carduri sunt emise anual numai in Franta si Germania, si multe alte tari, inclusiv Romania, folosesc sau au in plan folosirea de sisteme similare. Cardurile cu cip mai sunt denumite si smart-carduri, carduri cu circuit integrat sau carduri cu microprocesor. Pe acest suport se pot rula aplicatii care utilizeaza parametrii sau optiuni care pot fi stabilite de catre emitentul cardului si folosesc date specifice detinatorului de card, cum ar fi numarul de cont al acestuia. Procesul de inlocuire a cardurilor cu banda magnetica cu cardurile inteligente este in plina desfasurare. La ora actuala exista in lume 50 milioane de smartcarduri, iar cresterea estimata pentru 2003 este de 10 milioane in SUA si 5 milioane in Marea Britanie. Exista aproximativ 170 de tipuri de smart-carduri in lume si peste 10 companii produc cip-uri pentru carduri. Smartcardurile sunt fabricate respectind standardele ISO. Fabricarea unui smart-card incepe cu cip-ul. Acesta este un mic dispozitiv fabricat din material semiconductor subtire, de obicei siliciu, care contine un set specific de caracteristici electrice. Pentru a produce un smart-card, fabricantul inglobeaza cip-ul intr-un card de plastic. Mare parte din informatiile continute intr-un cip sunt inscrise in memoria ROM in timpul fabricatiei acestuia, din ratiuni de eficienta a costurilor. Sistemul de operare al cip-ului si multe alte aplicatii sunt stocate in memoria RAM. Optiunile si informatiile specifice detinatorului de card sunt programate in memoria EPROM atunci cind un card specific este utilizat. Tot atunci, cardul este embosat si personalizat, iar banda magnetica este codata cu informatii care corespund informatiilor din cip. Acum cardul este gata pentu a fi folosit de catre detinator.
Pagina 15 din 98
In 1993, VISA, Europay si Mastercard au inceput colaborarea pentru a elabora specificatii pentru utilizarea cip-urilor in domeniul platilor. Scopurile acestei colaborari au fost : sa asigure o interoperabilitate globala, astfel incit smart-cardurile, terminalele si dispozitivele implicate in operatiuni cu acestea sa interactioneze cu succes in toata lumea, indiferent de locatie, institutie financiara, sau furnizor de tehnologie. Astfel, detinatorul de card poate fi sigur ca, oriunde s-ar afla, cardul sau va fi acceptat, iar comerciantii nu sunt nevoiti sa investeasca in diferite tehnologii de acceptare in scopul deservirii tuturor clientilor sai; sa instituie standarde ridicate pentru smart-carduri si terminale, in scopul descurajarii fraudelor. Factorii care influenteaza cresterea recenta si potentiala a programelor bazate pe smart-card si pe industria serviciilor financiare, sunt : concurenta crescuta din partea noilor intrati pe piata serviciilor financiare, care a impus institutiilor financiare sa caute noi modalitati de a mentine si imbunatati relatiile cu clientii lor. Tehnologia cip-urilor permite institutiilor financiare sa ofere pachete de servicii prin proiectarea unui card care sa vina in intimpinarea nevoilor clientilor. Un astfel de produs, un smart-card, poate asigura accesul la mai multe conturi, incluzind conturi de depozit si de credit, programe de loialitate, informatii personale ale detinatorului de card, etc., facilitind desfasurarea relatiei client-banca oriunde si oricind. dezvoltarea tehnologiei si implicit a cailor de acces catre aceasta, dezvoltarea diverselor servicii interactive ( informatii on-line, cumparaturi si servicii de consum), face ca legatura cu aceste servicii financiare moderne sa aiba loc prin intermediul smart-cardului; costul cardurilor este in scadere din cauza cresterii productiei. In acelasi timp sunt dezvoltate o mai buna securitate a cardului, capacitatile de stocare si procesare a informatiilor. Smart-cardul a fost recunoscut ca singura tehnologie capabila sa lupte impotriva fraudelor. Permite efectuarea de tranzactii on-line si off-line, reducind astfel costul tranzactiei. Este de asemenea considerat ca tehnologia ideala pentru a oferi servicii suplimentare detinatorului de card si comerciantului, servicii care nu pot fi oferite folosind tehnologia existenta cu banda magnetica
1.3.1. Portofelul electronic
Pagina 16 din 98
Cerinte functionale Un portofel electronic este un smart-card care inlocuieste numerarul sau cecurile. Sistemele de portofel electronic prezinta urmatoarele avantaje : usurinta de a-l purta; sunt ieftine; sunt sigure din punct de vedere functional; sunt prevazute cu un inalt grad de securitate, necesar pentru a preveni fraudele si falsurile; un singur smart-card poate fi folosit ca un portofel electronic si poate sa includa si alte functii ca facilitati de debit sau credit. Un sistem de portofel electronic este inchis atunci cind acelasi operator emite carduri si accepta tranzactiile. Un sistem deschis necesita compensarea tranzactiilor intre diferiti emitenti. Un portofel electronic de unica folosinta este vindut la valoarea inglobata in el. Odata consumat, poate fi aruncat sau colectionat la fel ca si cardurile pentru telefonia publica. Un portofel electronic reincarcabil poate fi reincarcat la banci sau ATM-uri, sau poate fi folosit atit timp cit soldul sau este creditor. Valoarea inglobata in card poate fi ori preplatita, ori preautorizata. Un portofel electronic pre-platit inglobeaza bani reali, transferati dintr-un cont bancar sau dintr-un depozit de numerar. Un portofel electronic pre-autorizat inglobeaza valoarea ( costul ) unei cumparaturi, pe care operatorul portofelului o garanteaza. Se poate opta pentru un portofel electronic pre-platit in situatia unei piete mature Pre-platit Pre-autorizat
Pagina 17 din 98
din punct de vedere al platilor, iar in cazul pietelor in formare pentru sisteme pre-autorizate. Valoarea inglobata reprezinta ... Dobinda aferenta float-ului bani electronici operatorului portofelului o linie de credit clientului bancii
revine... Cumparaturile sunt ... anonime evidentiate Tabel 1.1 : Comparatie intre portofelul electronic pre-platit si cel preautorizat Portofelul electronic poate fi domestic sau international, caz in care este necesar un card care se adreseaza mai multor valute. Aceasta necesita dispozitive capabile sa execute schimbul valutar si un sistem de compensare intre operatorii portofelului. 1.3.2. Mediul de functionare al sistemului de portofel electronic In orice sistem de portofel electronic exista cel putin trei participanti principali : Banca Un sistem de portofel electronic este promavat, de obicei, de catre un grup de banci sau alte institutii financiare sau asociatii de comercianti ( in continuare institutia care promoveaza portofelul electronic va fi denumita banca ). Banca poarta intreaga raspundere pentru operarea si securitatea sistemului de portofel electronic. Banca va implementa sau subcontracta emiterea portofelului, operatiunile de la ATM-uri pentru incarcarea portofelului si transferul de fonduri de la comercianti. In cadrul unui sistem national, exista mai multe banci sau institutii implicate intr-un sistem de portofel electronic. Acestea implica existenta cel putin a unui acceptant si o retea de case de compensatii pentru a colecta tranzactiile de la comercianti si a le redistribui intre banci. De aceea, un sistem de portofel electronic porneste de la un sistem pilot care implica o singura banca pentru a se asigura de operarea corecta a sistemului, dupa care sistemul este extins la scara nationala. Detinatorul de card Este persoana care primeste de la banca un portofel electronic il incarca cu numerar electronic si il foloseste pentru cumparaturi. In mod normal, detinatorul portofelului pretinde ca acesta sa fie acceptat acolo unde este acceptat si numerarul si in locurile ce il avantajeaza.
Pagina 18 din 98
Comerciantul Comerciantul EFTPOS. Beneficii si limitari Pentru banca, portofelul electronic asigura o noua metoda de plata care permite acesteia sa intre intr-o piata a tranzactiilor, care este complementara pietei tranzactiilor cu debit sau credit-carduri. Portofelul electronic nu prezinta riscul de neplata si genereaza venituri din existenta contului de float. Atunci cind portofelul electronic este combinat cu un debit-card, detinatorul acestuia poate plati cu un singur card toate cumparaturile de valoare mica pina la medie, fiind usor de folosit si avind posibilitatea de a consulta soldul portofelului oriunde si oricind. Pentru comerciant, un sistem total de portofel electronic va insemna o metoda simpla de a accepta plati, cu eliminarea numerarului si a costurilor de manipulare a acestuia si fara fraude. Marii detailisti pot folosi cardul si terminalul instalat si pentru programe de loialitate (practica foarte des intilnita in Occident). 1.3.3. Caracteristici de operare ale smart-cardului Emiterea cardurilor Atunci cind banca emite un portofel electronic, se creeaza un cont de floatcare concentreaza toate tranzactiile din sistemul portofelului electronic. Portofelele electronice vor fi emise numai clientilor care au un cont deschis la banca respectiva. Cardul emis poate avea si functie de debit-card, caz in care functiile de debit-card si de portofel electronic sunt folosite in concordanta cu valoarea bunurilor si serviciilor achizitionate. Portofelul electronic poate fi emis si celor care nu poseda debit-card. Incarcarea portofelului Atunci cind un detinator isi incarca portofelul sau electronic, el debiteaza suma respectiva din contul sau curent. Incarcarea se face fie folosind un ATM on-line sau un PC la sediul bancii, fie terminalele dedicate din sediul bancii, telefoanele mobile sau telefoanele fixe cu ecran. In interior, banca crediteaza contul de float. Soldul contului de float este suma soldurilor tuturor portofelelor electronice pe care banca le-a emis, la care se adauga suma va accepta plata cu un portofel electronic in schimbul bunurilor/serviciilor vindute detinatorului de portofel. Plata se va face cu ajutorul unui terminal
Pagina 19 din 98
tuturor cumparaturilor efectuate cu portofelele electronice aflate inca in sistemul de compensare. Deoarece incarcarea portofelului electronic este efectuata on-line, este posibil sa se verifice daca detinatorul are suficient credit pentru incarcare, acest lucru eliminind toate problemele legate de garantia platii.
Achizitionarea de bunuri si servicii Atunci cind detinatorul de portofel electronic cumpara un produs sau un serviciu, cardul sau este debitat. Deoarece garantarea platii cu un portofel electronic nu este o problema, numai valabilitatea, soldul si optional identitatea detinatorului portofelului electronic trebuie verificate. Toate acestea pot fi efectuate off-line de cardul comerciantului sau de EFTPOS, astfel incit nu exista nici o intirziere sau cost asociat legaturii telefonice cu banca in timpul efectuarii tranzactiei. Posibilitatea de a lucra off-line, in siguranta, inseamna ca portofelul electronic poate fi utilizat ca mijloc de plata la automate de vinzare, telefoane publice sau la automatele de taxare pentru parcarea autoturismelor. Numerar electronic bancar La intervale de timp regulate ( in mod normal zilnic ), comerciantul comunica bancii numerarul electronic pe care l-a obtinut. Banca transfera suma corespunzatoare din contul float in contul comerciantului. Transferul de fonduri electronice catre banca poate fi efectuat in mai multe moduri. Cel mai comun presupune ca aceste fonduri sa fie stocate in EFTPOS care are o facilitate de transmitere automata a datelor prin modem. Fondurile sunt transferate in timpul noptii, in afara virfurilor de aglomeratie a retelelor telefonice. Atunci cind EFTPOSul functioneaza on-line, informatia poate fi incarcata in EFTPOS la fel ca si o lista actualizata de carduri pierdute sau furate. Acolo unde aceasta solutie nu este practicabila, fondurile sunt stocate in cardul comerciantului si transferate bancii prin intermediul unui ATM on-line sau chiar prin posta. In cazul automatelor care functioneaza off-line, fondurile trebuie colectate initial intr-un card de colectare si apoi transferate bancii prin intermediul unui ATM sau posta. Contul comerciantului se crediteaza cu suma reprezentind totalul tranzactiilor. Intr-un sistem in care mai multe banci emit portofele electronice, fondurile transferate bancilor vor fi
Pagina 20 din 98
procesate printr-o casa de compensatie intr-o modalitate similara cu cea utilizata pentru debit/credit-cardurile existente in prezent. Componentele unui sistem de portofel electronic : a. portofelul electronic, care contine: un identificator de card; un identificator pentru banca emitenta pentru a permite compensarea si decontarea; soldul; chei criptografice de debitare pentru a securiza actiunea de cumparare; chei criptografice de creditare pentru a securiza reincarcarea; sodul maxim; inregistrarea ultimelor tranzactii. b. cardul comerciantului, care contine cheile secrete cu care EFTPOS-ul autentifica portofelul electronic, verifica extrasul de cont cu soldul curent si debiteaza din soldul portofelului valoarea bunurilor si serviciilor achizitionate. c. EFTPOS-ul care trebuie : sa aibe capacitatea de a conecta doua carduri; sa afiseze pe display valoarea curenta stocata in portofelul electronic; sa afiseze pe display valoarea curenta a tranzactiei efectuate; sa permita detinatorului sa-si dea acordul pentru cumparare; sa verifice cardul si certificatul de debitare; sa permita detinatorului sa introduca PIN-ul sau; sa tipareasca chitanta ( pe hitrie ) cu suma tranzactiei; sa memoreze tranzactiile si valoarea lor totala; sa memoreze fisierul tranzactiilor pentru comerciantul care il opereaza, situatie in care terminalul transmite acest fisier bancii sau acceptantului si obtine de la acesta lista cardurilor pierdute si furate. d. cardul de colectare care este folosit pentru a colecta datele referitoare la tranzactii off-line efectuate prin dispozitive de tipul distribuitor automat de produse. Banii electronici colectati, precum si informatia asociata pot fi descarcate direct la centru de procesare sau on-line, folosind un ATM, un PC cu modem si un cititor de card. e. jurnalul tranzactiilor este inregistrarea tuturor tranzactiilor efectuate de catre un comerciant, de-a lungul unei perioade de timp, de obicei o zi si este pastrat in EFTPOS sau in cadrul comerciantului. El contine toate detaliile fiecarei tranzactii, cum ar fi : suma,
Pagina 21 din 98
identificatorul bancii care a emis portofelul electronic, identificatorul portofelului si a comerciantului, data si ora la care s-a desfasurat tranzactia. Intr-un astfel de sistem este posibil ca , teoretic, sa se poata reconstitui soldul unui portofel pierdut sau furat si sa detecteze orice forma de frauda prin verificarea incrucisata a tuturor informatiilor. f. ATM-ul sau alt dispozitiv pentru incarcarea portofelului. In cazul folosirii ATM-ului, acesta va fi in legatura on-line cu banca emitenta unde sunt pastrate cheile secrete necesare pentru incarcarea portofelului. ATM-ul este, de asemenea, capabil sa descarce cardul comerciantului. Tranzactia prin intermediul smart-cardului clientul vine la locul unde se efectueaza plata cu smart-cardul; clientul introduce cardul in terminal; suma de plata apare pe ecran; clientul apasa o tasta prin care accepta suma; este solicitata introducerea codului PIN; PIN-ul introdus este transmis cardului clientului pentru validare; cind PIN-ul este acceptat, smart-cardul este gata pentru tranzactie. Suma este transmisa microprocesorului smart-cardului. Daca sunt suficiente fonduri pe card, soldul este ajustat si trazactia este inregistrata in jurnalul tranzactiilor. Acceptarea tranzactiei este transmisa terminalului si o chitanta este tiparita pentru client si comerciant. Datele sunt inregistrate in cardul comerciantului, astfel finalizindu-se tranzactia. Aplicatiile si justificarile economice ale sistemului smart-cardurilor In sistemul smart-cardurilor nu este nevoie de chitante, prelucrare sau restituiri. Astfel, este accelerat procesul de verificare de catre comerciant, acesta nemaiavind nevoie de o lista a cardurilor pierdute sau furate. De asemenea si banca este scutita de tiparirea si distribuirea acestei liste. Fiecare tranzactie este autorizata in limita fondurilor existente. Metoda electronica inlocuieste munca angajatilor bancii de a mai stringe date. Problemele privind minuirea numerarului, securitatea acestuia si celelalte activitati bancare complementare sunt reduse sau eliminate. Folosirea caselor de marcat, a celor de imprimat carduri si seturi de formulare sunt eliminate, precum si nevoia de a instrui cumparatorii si comerciantii. Acestea sunt doar citeva avantaje rezultate din implementarea smart-cardurilor. Una peste alta, sistemul de transfer financiar prin intermediul smart-cardurilor pare incitant. El ofera noi functii electronice si de control si pare a avea factori economici
Pagina 22 din 98
justificanti. Smart-cardurile sunt mai scumpe comparativ cu cardurile cu banda magnetica. Ccosturile smart-cardurilor personalizate pot fi chiar de doua ori mai mari decit cele ale cardurilor obisnuite. Nu toate solutiile privind operativitatea, securitatea si controlul smartcardurilor au fost satisfacatoare pentru industria bancara a SUA, insa utilizarea pe termen lung a adus rezultate satisfacatoare. Pe scurt, ne aflam la inceput de drum in ceea ce priveste dezvoltarea smart-cardurilor. Astazi, transferul financiar prin intermediul cardurilor cu banda magnetica intimpina citeva limitari, incluzind capacitatea redusa a inregistrarilor pe banda, slaba securitate si lipsa perspectivelor pentru o evolutie viitoare. Astfel, cautarea de solutii in mediul comunicatiilor va redeschide noi directii privind tehnologia cardurilor. Cum nevoile sunt intr-o continua crestere, smart-cardurile pot si sunt un candidat pentru satisfacerea lor.
1.4.
SISTEME MONDIALE MAJORE CARE ASIGURA PLATILE
PRIN CARDURI VISA INTERATIONAL 1. VISA Classic Card 1.1. cardul de debit VISA CLASSIC 1.2. cardul de credit VISA Classic 2. VISA Business 3. VISA Gold (Gold Card/Premier ) 4. VISA Electron EUROPAY INTERNATIONAL 1.EUROCARD/MASTERCARD Classic Card 2. Cirrus 3. EUROCARD ATM 4.Eurocheque 5. Edc 6.Maestro AMERICAN EXPRESS 1.American Express Business Card 2. American Express Gold Card 3. American Express Classic Card
(Electron Card) 5. VISA Cash 7. Europay CLIP 6. Afinity Card 7. VISA Travellers Cheques Tabel 1.3 : Sisteme mondiale majore care asigura platile prin carduri I. VISA INTERNATIONAL VISA INTERNATIONAL este o organizatie non-profit, proprietate a membrilor ei, infiintata si subventionata prin intermediul taxelor si a costurilor de participare. Societatea
Pagina 23 din 98
VISA INTERNATIONAL este alcatuita din organisme financiare cum ar fi : banci comerciale, case de economii, etc. VISA este o societate cu sigla inregistrata, aceasta marca incluzind faimoasele benzi colorate in albastru, alb si galben si autorizind membrii in decontarea tranzactiilor internationale. I.1. Cardurile de tip Classic ( VISA Classic Card ) I.1.1. Cardul de debit VISA Classic Ofera detinatorilor un acces convenabil, controlabil si global la fondurile lor. Poate fi autorizat prin intermediul unui EFTPOS sau ATM. Acolo unde se folosesc sisteme manuale, sumele tranzactionate trebuie sa fie autorizate vocal atunci cind valoarea tranzactiei depaseste plafonul limita stabilit de VISA pentru tipurile specifice de comercianti. Serviciile suplimentare oferite de emitent contra-cost, specifice acestui tip de card sunt : inlocuirea cardurilor in situatii exceptionale ( furt, pierdere, etc ) eliberarea de numerar cu maxima operativitate. I.1.2. Cardul de credit VISA Classic Presupune aprobarea anterioara a unei linii de credit. Clientii pot cheltui, in limita plafonului aprobat, folosind cardul. In acelasi timp, emitentii pot extinde creditul intr-un mod practic si profitabil. In sistem on-line cardul poate fi folosit la EFTPOS-uri. In sisteme off-line, autorizarea telefonica prin voce ajuta la minimalizarea folosirii gresite a cardurilor si a fraudelor. In oricare din aceste situatii, detinatorii de carduri pot face cumparaturi si pot obtine numerar la un mare numar de banci, comercianti si ATM-uri. I.2. Cardul de tip VISA Business Este un produs destinat a fi utilizat de persoane ce calatoresc si intretin in mod regulat afaceri si au un potential ridicat. Acest tip de card se utilizeaza pentru achitarea calatoriilor de afaceri, a cazarii, inchirierii de autoturisme, a vacantelor, etc. Serviciile suplimentare oferite de catre emitent contra-cost sunt : servicii speciale de asistenta medicala si juridica in cazuri fortuite; inlocuirea cardurilor in cazuri exceptionale; servicii de rezervari ( hoteluri, autoturisme ). I.3. Cardul de tip Gold Card Premier
Pagina 24 din 98
Ofera clientilor cu venituri mari acces la fondurile proprii si facilitati de creditare prin intermediul celei mai extinse retele de ATM-uri si comercianti din lume. Serviciile oferite de programul VISA Gold Card includ : limita de cheltuiala de minim 5000 $ pentru fiecare ciclu de facturare; limita zilnica de retragere de numerar de la ATM de cel putin 200 $ inlocuirea de urgenta a cardului si avans de numerar pentru clientii al caror card a fost furat/pierdut in tara sau strainatate. I.4. Cardul de tip Electron Card Debit cardul electronic ofera bancii emitente posibilitatea de a adauga serviciilor existente de eliberare de numerar prin intermediul ATM-urilor, tranzactiile la EFTPOS-uri, cu riscuri mici sau chiar inexistente. Acest tip de card este un produs destinat in special clientilor care prezinta un grad inalt de risc in utilizare ( studenti, elevi, etc. )Se utilizeaza numai prin intermediul dispozitivelor automate de eliberare de numerar ( ATM si POS ). Ori de cite ori un electron-card este folosit, trebuie obtinuta autorizarea, adica emitentul decide daca tranzactia se face sau nu. Principala functie a acestui card este inlocuirea numerarului. I.5. VISA Cash VISA Cash poate fi folosita pentru cumparaturi de valoare mica in locurile in care, in mod traditional se folosesc bancnotele si moneda metalica ( puncte de difuzare a presei, plata locului de parcare, etc. Un astfel de card care arata identic cu un card bancar este dotat cu un microprocesor care contine si proceseaza bani sub forma de date electronice. In momentul folosirii, suma exacta de bani este dedusa din cip si pe display-ul terminalului apare suma de bani ramasa pe card. Oportunitatile pentru un astfel de card sunt imense. In 1995, consumatorii din intreaga lume au cheltuit aproximativ 8.1 trilioane de dolari la cumparaturi cu numerar, din care 22% au fost cumparaturi in valoare de 10 dolari sau mai putin. Cercetarile au aratat ca 80% dintre consumatorii investigati din Europa, Asia, Canada, America Latina si SUA ar folosi un astfel de card din cauza vitezei de lucru si a simplitatii. Exista trei tipuri de astfel de carduri : de unica folosinta, reincarcabile si multifunctionale ( un credit sau un debit card care contine aplicatia VISA Cash ). I.6. Afinity card
Pagina 25 din 98
Aacest tip de card este un produs rezultat in urma unui acord intre VISA si alte organizatii sau grupuri ( intreprinderi ) care nu pot fi membre VISA, cum ar fi autocluburi, societati profilate pe inchirieri auto, organizatii profesionale sau de caritate. I.7. VISA Travellers Cheques Cecurile de calatorie sunt destinate acoperirii cheltuielilor pe perioada vacantelor si a calatoriilor de afaceri, iar reteaua creata de VISA este in prezent cea mai dezvoltata retea de astfel de cecuri din intreaga lume, acestea emitindu-se in 14 valute. II. Europay International Europay International cuprinde societatea MasterCard International, cu sediul in SUA si Eurocard International, cu sediul in Belgia, cele doua societati acordind reciproc dreptul de emitere si acceptare a cartilor de plata MasterCard si Eurocard pe teritoriul national al membrului. Ca rezultat al acestei structuri, bancile membre Europay pot emite si accepta atit cartile de plata Eurocard ( care reunesc siglele Eurocard si MasterCard ), cit si MasterCard ( care nu poarta sigla Eurocard ). Posesorii de carduri emise sub marca Mastercard au efectuat in 2002 13,6 miliarde de tranzactii, care au generat un volum brut de 1,14 trilioane dolari, in crestere cu 15,2% fata de 2001. La sfirsitul anului 2002, cele 25.000 de institutii financiare membre Mastercard din intreaga lume aveau emise peste 590 milioane de carduri, mai mult cu 14% fata de 2001. De asemenea, posesorii Mastercard au putut sa-si foloseasca instrumentele de plata in peste 30 de milioane de locatii de acceptare inregistrind o crestere cu 25,6% fata de 2001. Maestro, marca de debit globala on-line este acceptat pentru plata cumparaturilor la peste 7,3 milioane de terminale instalate la comercianti, in 93 de tari si teritorii, si la peste 821.766 ATM-uri. In al patrulea trimestru al anului 2002, volumul tranzactiilor a crescut cu 12,2%, ajungind la 308,9 miliarde $, ceea ce a insemnat al cincisprezecelea trimestru consecutiv in care se inregistreaza o crestere de 10%. Principalul obiectiv atins in 2002 a fost fuziunea cu Europay International, care a dus la reorganizarea MasterCard si formarea unei companii pe actiuni. De asemenea, pentru prima data in istorie, in 2002 MasterCard International a devenit lider pe piata din SUA in ceea ce priveste
Pagina 26 din 98
numarul de carduri de credit emise. Pe piata romaneasca circula in prezent peste un milion de carduri de debit si de credit emise sub sigla Mastercard, prin intermediul carora s-au efectuat tranzactii in 2002 de peste un miliard de euro. Anul acesta numarul bancilor care emit carduri Mastercard se va ridica la 15. II.1. Eurocard/MasterCard-Classic Card Este un card de tip debit-card care se adreseaza tuturor categoriilor de utilizatori prezentind un anumit grad de siguranta. El poate fi folosit in lumea intreaga atit pentru tranzactii comerciale cit si pentru obtinerea de numerar, prin intermediul echipamentelor electronice ( ATM, POS ) sau cu preluarea manuala a datelor operationale. II.2. Cirrus Este un card tip debit-card care se adreseaza categoriilor de utilizatori cu grad inalt de risc, putind fi utilizat in lumea intreaga pentru retragerea de numerar prin intermediul echipamentelor electronice ( ATM ). II.3. Eurocard-ATM Este un card tip debit-card care se adreseaza categoriilor de utilizatori cu grad inalt de risc, putind fi folosit numai in Europa pentru retragerea de numerar prin intermediul echipamentelor electronice ( ATM ). II.4. Eurocheque Este un cec de calatorie acceptat numai in Europa, adresat persoanelor care calatoresc frecvent si nu detin conturi in banca. II.5. Edc Este un card de tip debit-card care se adreseaza categoriilor de utilizatori cu grad inalt de risc, putind fi folosit numai in Europa pentru tranzactii comerciale prin intermediul echipamentelor electronice ( POS ). II.6. Maestro
Pagina 27 din 98
Este un tip de debit-card care se adreseaza categoriilor de utilizatori cu grad inalt de risc, putind fi folosit in intreaga lume pentru tranzactii comerciale prin intermediul echipamentelor electronice ( POS ). II.7. Europay CLIP Detinatorul cardului foloseste una din metodele de incarcare cu moneda sau valuta la alegere, dupa care este liber sa foloseasca cardul fie in tara sa, fie in strainatate. CLIP este singurul produs de plata de acest tip proiectat sa opereze fie local, fie la nivel international. Valoarea inglobata in card este stocata in cip, sumele platite deducindu-se in momentul efectuarii unii tranzactii, astfel incit nu este necesara conectarea on-line sau un PIN. III. American Express American Express este un sistem global de plati prin carduri promovat de banca americana American Express. Preluind modelul creat de organizatiile non-profit Eurocard sau Mastercard, Banca American Express a impus pe piata americana si apoi treptat a globalizat sistemul de carduri sub sigla American Express. III.1. American Express Business Card Este destinat in special acelei categorii de clienti care calatoresc foarte mult in interes de serviciu si intretin in mod regulat relatiile de afaceri cit si clientilor care au un potential financiar foarte ridicat. III.2. American Expres Gold Card Este destinat categoriei de clienti cu un potential financiar foarte mare. Se impun anumite conditii speciale la eliberarea produsului.
III.3. American Express Classic Card Acest produs se poate elibera oricarei categorii de client-persoana fizica. Este un produs cu o larga utilizare internationala si este destinat satisfacerii necesitatilor de consum ale clientilor obisnuiti ai bancilor.
Pagina 28 din 98
CAPITOLUL 2. PIATA CARDURILOR BANCARE IN ROMANIA 2.1. DERULAREA OPERATIUNILOR CU CARDURI IN ROMANIA 2.1.1 Stadiul organizarii pietei bancare de carduri in Romania Anul debutului programelor de carduri bancare in Romania poate fi considerat anul 1992. Acceptarea la decontare a cardurilor emise de sistemul bancar international a fost posibila in Romania inca din 1972, dar acest serviciu, gestionat de Organizatia Nationala de Turism era disponibil numai pentru persoanele fizice nerezidente. Din anul 1992, bancile romane : Banca Agricola, Banca Comerciala Romana, Banca Romana pentru Dezvoltare, Bancorex, Banca Comerciala Ion Tiriac , iar din 1995 si BancPost, au pus bazele programelor de carduri in Romania, angajindu-se atit in emiterea cardurilor, cit si in crearea conditiilor pentru acceptarea acestui mijloc de plata ca mijloc de decontare in mediul economic romanesc. Bancile sus mentionate au aderat intr-o prima faza la sistemele mondiale VISA INTERNATIONAL si in 1994 la EUROPAY INTERNATIONAL si mai apoi au creat departamente bancare specializate, dedicate exclusiv operatiunilor cu carduri. Pentru procesarea tranzactiilor cu carduri potrivit cerintelor mondiale in materie, bancile comerciale amintite au constituit la Bucuresti o societate comerciala, denumita ROMCARD, specializata in prelucrarea automata a operatiunilor derulate prin carduri in Romania. Astfel, comerciantii romani pot obtine autorizarile in maxim 30 de secunde si decontarile valutare in maxim doua zile lucratoare. Intr-un timp foarte scurt, bancile comerciale au atras in sfera platilor prin carduri toti comerciantii reprezentativi din Romania, astfel incit la sfirsitul anului 1996 pe teritoriul national se afisau siglele VISA, EUROCARD/MASTERCARD sau AMERICAN EXPRESS si se acceptau carduri la decontare in aproximativ 2500 puncte comerciale romanesti ( hoteluri, restaurante, magazine, benzinarii, agentii de turism, etc. ) Toti acesti comercianti au decontat pina la sfirsitul anului 1996 documente de vinzare in valoare de peste 35 milioane USD. Tranzactiile derulate prin carduri au adus venituri insemnate si bancilor promotoare, care, in baza comisionului de procesare, au incasat cel putin 2 milioane USD, acoperind astfel investitia lor initiala in proiectul de acceptare.
Pagina 29 din 98
Un alt element important, care a asigurat promovarea acestui instrument bancar ca mijloc de plata in economia romaneasca l-a reprezentat demararea programelor de emisiune de carduri in moneda nationala. Initial, preponderente au fost emisiunile de carduri ce actionau in afara granitelor nationale ( carduri de tip debit emise sub sigla VISA sau EUROCARD/MASTERCARD ) care asigurau proprietarilor sau angajatilor agentilor economici romani efectuarea cheltuielilor pe parcurs extern in deplina siguranta. Prin promovarea tranzactiilor derulate de detinatorii de carduri emise, bancile romanesti au obtinut cel putin 2 surse de venituri : veniturile din taxe pe operatiuni si surse banesti din depozite in cont. Pina in prezent, operatorii frecventi ai cardurilor valutare romanesti au incasat venituri din operatiuni de ordinul sutelor de mii de dolari. Cistigul bancilor insa a fost reprezentat in special de constituirea de surse valutare atrase care, printr-o politica adecvata conduce la dezvoltarea altor sectoare bancare ( credite, garantii valutare ) si reduce presiunea asupra rezervelor valutare ale tarii. Bancile comerciale din tara au dezvoltat deci si programe de emisiune de carduri in lei. Primul card in lei a fost emis in Romania de BRD in decembrie 1995. El se numea Prima si avea o serie de caracteristici care nu au mai fost prezente la nici un card lansat pe piata in anii urmatori. Astfel, Prima era un card cu functii duale, respectiv debit/credit pentru persoane fizice si debit pentru companii. Dar principala particularitate o constituia faptul ca Prima era un card proprietar, el nefiind emis sub licenta AMERICAN EXPRESS, DINERS CLUB, EUROPAY, JAPAN CREDIT BUREAU, sau VISA. Aceasta experienta nu a mai fost repetata, toate cardurile emise ulterior de sistemul bancar romanesc fiind lansate sub o marca internationala. La inceputul lunii octombrie 2001 se aflau in circulatie 53 de tipuri diferite de carduri active. Indiferent ca sunt de debit sau de credit, embosate sau nu, acceptate intern si/sau international, pentru persoane fizice sau pentru companii, cardurile romanesti au fost emise sub marcile VISA, AMERICAN EXPRESS si EUROPAY. Analizele efectuate de catre compartimentele specializate ale bancilor au indicat ca succesul programelor de carduri va fi direct dependent de tipul cardurilor lansate. Astfel, pe piata romaneasca vor fi introduse de fiecare banca promotoare produse care sa satisfaca atit necesitatile de consum ale persoanelor fizice cu standard mediu si ridicat, cit si cererile de fonduri ale persoanelor mai putin favorizate in prezent. Profilul utilizatorilor de carduri pune in evidenta o inclinatie sporita de utilizare a cardurilor in randul tinerilor intre 18 si 24 ani (13.8% fata de 9.9% media), a studentilor si
Pagina 30 din 98
angajatilor cu studii superioare (20.5% respectiv 16.7%) si a persoanelor care provin din familii cu venituri mari (26.2% in cazul persoanelor cu venituri de peste 125 USD pe membru de familie). Penetrarea cardurilor personale in Ardeal este semnificativ mai mare decat in Moldova si Muntenia (exceptand Bucurestiul ). Alaturi de atentia acordata de sistemul privat fata de programele de carduri, apare si implicatia statului. Astfel, apare obligatia municipiilor si oraselor de a dezvolta si sisteme de plata electronica a taxelor si impozitelor locale prevazuta cu termene : 1 februarie 2003 pentru municipii si 1 noiembrie 2003 - pentru orase. Furnizorii de utilitati si comerciantii care deservesc populatia, in functie de nivelul cifrei de afaceri, vor trebui sa accepte cardul la plata din ianuarie 2004 - a declarat apoi Adriana Ticau, secretar de stat MCTI, cu ocazia Conferintei "Cardul, instrument de plata pentru utilitati". "Din iulie 2003 va derula un proiect pilot de introducere a platilor prin card la care vor lua parte un numar de comercianti ce se va stabili prin ordonanta de urgenta" - a adaugat sursa citata. Ordonanta de urgenta nr.193 din 12 decembrie 2002, privind introducerea sistemelor moderne de plata, prevede obligativitatea ca furnizorii de servicii de utilitate publica precum si institutiile publice care incaseaza impozite, taxe, amenzi, penalitati si alte obligatii de plata sa accepte incasari si prin intermediul cardurilor incepand cu 1 februarie 2003, pentru cei care isi desfasoara activitatea in municipii si 1 noiembrie 2003, pentru cei care isi desfasoara activitatea in orase. Tot de la 1 februarie a.c., OUG 193 prevede ca persoanele juridice care realizeaza acte si fapte de comert si depasesc o anumita cifra de afaceri, stabilita prin hotarare a Guvernului, vor accepta ca mijloc de plata si cardurile. In ianuarie 2003, pe piata romaneasca se inregistrau 16 emitenti de carduri ( din 40 de banci ): ABN AMRO Bank, Alpha Bank, Banca Comerciala Romana, Banca Romaneasca, Banca Tiriac, Banc Post, BRD-Groupe Societe Generale, Banca Transilvania, Citibank, Commercial Bank of Greece, HVB Austria, ING Bank Romania, Piraeus Bank, Raiffeisen Bank,Romanian International Bank si Volfsbank. Aceste banci au pus in circulatie peste 80 de tipuri diferite de carduri dupa cum urmeaza: 48 emise sub licenta VISA, 28 sub licenta EUROCARD/MASTERCARD si sase sub AMERICAN EXPRESS.
Pagina 31 din 98
Visa
Eurocard/M astercard
American Express
Grafic 2.1 : Proportia tipurilor de carduri puse in circulatie, din punct de vedere al licentei sub care sunt emise Cu exceptia cardurilor BRD VISA Classic (lei), BCR Eurocard/Mastercard (lei), Banc Post Visa Electron -Briliant (lei si USD), RIB Eurocard/Mastercard Gold (lei si USD) si Eurocard/Mastercard Classic (lei si USD) ,ABN AMRO Eurocard Mass Charge Card (USD si EUR) toate celelalte carduri puse in circulatie sunt de debit, marea majoritate oferind facilitatea de overdraft/descoperit de cont intrucat sunt carduri pentru plata salariilor in cont. Statisticile bancilor arata ca gradul de utilizare al cardurilor in functie de scopul operatiunii este intr-o proportie de peste 85% numai la ATM-uri pentru eliberarea de numerar. Un singur emitent din Romania inregistreaza o medie anuala de peste 30 de tranzactii pe cardurile proprii. Este vorba de Alpha Bank Romania care avea la sfarsitul anului trecut 15.261 de carduri valide si o retea proprie de acceptare formata din 17 ATM-uri. Principalii trei emitenti din piata romaneasca a cardurilor, bancile BCR, Banc Post si BRD, inregistreaza o medie anuala situata in jurul a 20 de tranzactii. Cel mai slab interes in utilizarea cardurilor se inregistreaza la clientii Bancii Transilvania si Romanian International Bank. Statisticile privind gradul de utilizare sunt mai putin ingrijoratoare decat par la prima vedere intrucat nu toate cardurile valide sunt si active .Oricum, fata de o medie de cel putin 10-15 tranzactii pe luna - cat se inregistreaza in tarile dezvoltate - piata romaneasca este inca departe.
Tabel 2.1 : Situatia cardurilor emise pana la 31 decembrie 2002 Active Pierdute/Furate Alte situatii*
3.452.187
102.748 550.527
Pagina 32 din 98
Total 4.105.462 * in principal, carduri care au iesit din termenul de valabilitate Sursa: Banca Nationala a Romaniei
Tabel 2.2 : Numar conturi de carduri la 31 decembrie 2002 Conturi salariati Conturi persoane fizice Conturi persoane juridice Total Sursa: Banca Nationala a Romaniei Tabel 2.3 : Conturi de card deschise de persoane fizice (31 decembrie 2002) Emitent BCR Banc Post BRD-GSG Raiffeisen Bank Romania Banca Transilvania Banca Tiriac Alpha Bank Romania Banca Romaneasca Volksbank HVB Romania ABN Amro Bank Romanian International Bank Commercial Bank of 886.604 876.214 869.577 342.798 125.600 91.418 14.112 11.555 3.883 1.927 660 590 516 Numar de conturi
570.154
2.655.300 21.912 3.247.366
Din care, pe baza de conventie pentru plata salariului
26.798 6.341 523.005 4.763 6.627 1063 586 225 173 478 0 24 44 570.154
Greece Total 3.225.454 Sursa: BNR - Directia Statistica
Nota: Din tabel lipsesc datele referitoare la Citibank, ING Bank Romania si Piraeus Bank
Tabel 2.4 : Conturi de card
Numar de conturi
Pagina 33 din 98
deschise de persoane juridice (31 decembrie 2002) Emitent Banca Transilvania BRD-GSG HVB Bank Romania Raiffeisen Bank Romania BCR Banca Tiriac Banc Post ABN Amro Bank Alpha Bank Romania Volksbank Banca Romaneasca Commercial Bank of Greece Romanian International 7.850 3.391 2.589 2.382 1.990 1.725 1.443 193 146 111 81 7 4
Bank Total 21.912 Sursa: BNR - Directia Statistica Nota: Din tabel lipsesc datele referitoare la Citibank, ING Bank Romania si Piraeus Bank La 31 decembrie 2002 in piata erau 3,4 milioane de carduri active si 3.247.366 de conturi de carduri. In luna ianuarie a.c., organizatiile internationale au anuntat ca la sfarsitul anului trecut aveau 3,7 milioane de carduri valide (peste doua milioane MasterCard si 1,7 milioane Visa). Cu cele peste 4 milioane de carduri aflate in circulatie la 31.05.2003 se poate spune ca si in Romania cardul tinde sa devina un fenomen de masa. In sprijinul acestei afirmatii vine si faptul ca in Romania, onorarea la plata a facturilor prin intermediul automatelor bancare a devenit realitate inca din vara anului 2000. Pot fi platite facturile emise de furnizorii de servicii de telefonie (Connex, Orange, Cosmorom si Romtelecom) si la o serie de alti furnizori de utilitati. Acest lucru este posibil exclusiv prin retelele nationale de ATM-uri a urmatoarelor banci: Banc Post, BRD-GSG, BCR si Banca Transilvania. Avantajele unor astfel de servicii sunt evidente: - clientul economiseste timp, si chiar nervi, acesta nemaifiind obligat sa se deplaseze la ghiseele; - de cele mai multe ori aglomerate --unde se efectueza platile respective;
Pagina 34 din 98
- plata poate fi efectuata in orice zi, si la orice ora, singura conditie fiind cea de operationalitate a automatului bancar. De asemenea, plata impozitelor si taxelor locale tinde sa devina o operatiune pur electronica : eTax este un sistem de plata electronica a taxelor si impozitelor locale. Prin implementarea acestui sistem se doreste ca orice contribuabil sa poata vizualiza sumele datorate bugetului local (prin pagina de internet a primariei respective) si sa poata plati prin mijloace electronice de plata . Platile se pot realiza prin mai multe metode, acestea fiind diferite de la primarie la primarie. Aceste metode sunt: - plata prin card, utilizand POS-urile aflate la casieria Directiei de Impozite si Taxe Locale din cadrul primariei. La acest serviciu au acces toti posesorii de card, indiferent de banca emitenta a cardului, de tipul acestuia (de salarii sau nu, de debit sau de credit, embosat sau neembosat etc) sau de domiciliul posesorului de card; - prin bancomate. Din orice punct al tarii se pot plati impozitele locale datorate la o primarie de la orice bancomat al bancii/bancilor agreate de primaria respectiva; - utilizarea facilitatilor de internet banking sau home banking. Pot fi platite creantele catre bugetul local doar de persoanele care au conventii semnate cu bancile furnizoare de astfel de servicii si doar in masura in care primaria agreaza banca respectiva. Baza legala o constituie: - OG 24/2002 privind incasarea prin mijloace electronice a impozitelor si taxelor locale - Legea nr. 291/2002 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 24/2002 privind incasarea prin mijloace electronice a impozitelor si taxelor locale - HG 181/2002 privind Normele de aplicare pentru Ordonanta nr.24/2002 privind incasarea prin mijloace electronice a impozitelor si taxelor locale. In prezent trei banci au semnat parteneriate cu primariile pentru implementarea mijloacelor electronice de plata a taxelor si impozitelor locale:Banc Post, BCR si Banca Transilvania Achizitionarea de bunuri si servicii pe card in 2002 a insemnat 2.4% din totalul tranzactiilor pe baza de card - potrivit datelor raportate de emitenti la BNR. Din aceasta suma, 52% s-a tranzactionat la comerciantii din strainatate. Tabel 2.5 : Achizitionarea de bunuri si servicii pe card Numar de tranzactii cu Valoare tranzactii cu carduri proprii (mil Valoarea medie a unei tranzactii (mil
Pagina 35 din 98
Internet/Telefon POS, din care: - us on us* - us on national** - us on international*** Manual/Imprinter, din
carduri proprii 6.310 865.066 230.942 463.759 170.365 95.521
lei) 16.633 1.284.345 179.038 500.994 604.313 312.682
lei) 2.6 1.5 0.8 1.1 3.5 3.3
care: - us on us 6.201 - us on national 27.201 - us on international 62.119 TOTAL 966.897 *tranzactii efectuate cu cardurile unui emitent
12.068 1.9 55.320 2.0 245.294 3.9 1.613.660 1.7 emitent la POS-urile si imprinterele aceluiasi
** tranzactii efectuate cu carduri romanesti la POS-urile si imprinterele altor emitenti autohtoni *** tranzactii efectuate cu cardurile romanesti in strainatate Potentialul estimat al Romaniei se situeaza in jurul valorii de sapte milioane de carduri, in conditiile in care pe luna se emit intre 45.000 -60.000 de noi carduri. Un semn bun il reprezinta si faptul ca Romania s-a inscris sub media normala gradului de fraudare a platilor electronice, care este de opt centi la suta de dolari, a spus Radu Obreja, vicepresedinte Visa International CEMEA Cardul de credit va merge pe un trend ascendent, mai ales ca s-a constatat ca exista cerere mare pentru aceste instrumente de plata. De asemenea, piata va fi impartita intre mai multi jucatori, pe linga cei cinci existenti ( BRD,BCR, BancPost, RIB, ABN AMRO ) si alte banci si-au manifestat intentia de a intra pe piata, a declarat Ion Matei, directorul Departamentului Carduri din Banca Comerciala Romana. Imprumuturile obtinute in baza unui card de credit au, in general, dobinzi mai mici decit creditele obisnuite. Aceasta scadere a dobinzilor si disparitia perioadei de gratie sunt principalele elemente de noutate inregistrate in ultima perioada de timp in domeniul cardurilor de credit. Numarul utilizatorilor este insa in crestere. Conditiile in care posesorul unui card de credit poate beneficia de imprumuturi putem spune ca s-au inrautatit in 2003 fata de 2002. Daca anul trecut puteau fi gasite pe piata trei tipuri de carduri care acordau o perioada de gratie (in care beneficiarul folosea imprumutul fara a plati dobinda) de maxim 45 de zile, in prezent nu mai exista nici unul. Disparitia
Pagina 36 din 98
perioadei de gratie a fost insa compensata de diminuarea comisioanelor la retragerile de numerar. Masura poate fi considerata justa, in conditiile in care numarul de comercianti acceptatori de carduri este este inca destul de redus. In Romania, doar in orasele cu peste 100.000 de locuitori exista un numar mai mare de comercianti acceptatori de carduri. Orasele mai mici, zonele rurale, si chiar multe zone turistice au o acoperire foarte slaba din punctul de vedere al acceptatorilor de carduri. Oricum, se pastreaza un stimulent pentru folosirea cardurilor de credit la cumparaturi, prin faptul ca la comercianti nu se percep comisioane, spre deosebire de retragerile de numerar. Un alt motiv de multumire pentru utilizatorii imprumuturilor obtinute prin intermediul cartilor de credit este scaderea dobinzilor, evolutie datorata fenomenului general de scadere a dobinzilor, inregistrat la nivelul intregii piete romanesti. Daca in urma cu un an dobinda la creditele pe carduri in lei se situa in jurul a 40-45% acum a sczut drastic. O data cu scaderea dobinzilor percepute la creditul luat pe card au scazut insa si dobinzile bonificate la soldul creditor. Trebuie remarcat insa ca, in ciuda cresterii numarului de carduri de credit, numarul de banci emitente de astfel de carduri a ramas nemodificat fata de acum un an. Doar cinci banci emit in prezent carduri de credit. O a sasea banca, Banca Transilvania, emite un card de debit prin intermediul caruia, in anumite conditii se poate obtine un credit a carui valoare este de sase ori salariul net al solicitantului. Riscul destul de mare de gestionare a acestui tip de credit, lipsa unui istoric al relatiior dintre client si banca si a unui birou de credit care sa centralizeze toate imprumuturile mai mici de 200 milioane lei si sa ofere informatii despre incidentele de plata, sunt citeva din motivele care explica faptul ca nu au mai aparut noi banci emitente de carduri de credit in ultimele 12 luni. Conform specialistilor in domeniu, ca urmare a intensificarii concurentei dintre banci si a diminuarii ritmului de crestere a cardurilor de debit, in 2003 si in anii urmatori am putea asista la o adevarata explozie a numarului de carduri de credit, in paralel cu cresterea numarului de emitenti. Faptul ca Romania conduce in topul emitentilor de carduri de credit din Europa Centrala si de Est (16% ponderea cardurilor de credit in numarul total de carduri, comparativ cu 7% Polonia si 2% Cehia), arata gradul inalt de sofisticare pe care l-a atins piata romaneasca. In continuare, numarul de carduri de credit va creste, odata cu intrarea pe piata si a altor emitenti -
Pagina 37 din 98
a afirmat Radu Obreja, vicepresedinte Visa International CEMEA.
Rom ania Polonia Cehia Altele-sub 2%
Grafic 2.2 : Topul emitentilor de carduri de credit din Europa Centrala si de Est Insa in Romania, nici una din bancile emitente de carduri de credit nu permite perioada de gratie la rambursare desi practica internationala este de a acorda posesorului aceasta facilitate pe o perioada cuprinsa intre 30 si 55 de zile. Acesta este stadiul evolutiei si organizarii piete bancare de carduri in Romania. Si pentru ca imaginea sa fie completa voi prezenta liderii acestei piete in anul 2002 asa cum au fost desemnati pe baza datelor statistice raportate de bancile emitente : Alpha Bank - emitentul cu cel mai mare numar mediu de tranzactii pe cardurile proprii, banca 253.660 de Classic in anuala a inregistrand o medie de trei tranzactii pe lun; Banc Post - cel mai vandut card de debit, banca lansand in circulatie anul trecut carduri Ultra; 2002; valorii tranzactiilor fiind de 63 milioane lei. BRD-GSG - cel mai vandut card de credit, banca emitand 58.142 de carduri Visa HVB Bank Romania - emitentul cu cel mai mare rulaj pe cardurile proprii, media Banca Tiriac - emitentul cu cel mai mare volum de aceptare la plata a cardului, banca inregistrand in 2002 o valoare a tranzactiilor in retea proprie de 2.144,6 miliarde lei. Raiffeisen Bank - cel mai dinamic emitent din piata cardurilor. Comerciantul cu cel mai mare numar de tranzactii pe card a fost desemnat reteaua de benzinarii OMV, cu un total de peste 92.000 de tranzactii inregistrate in 12 luni.
2.1.2. Obiective privind dezvoltarea pietei bancare de carduri in Romania
Pagina 38 din 98
Pentru a se asigura succesul activitatii bancare de impunere a cardurilor ca mijloc de plata in economia romaneasca, ar fi necesara indeplinirea urmatoarelor obiective : proiectarea si punerea in aplicare in scurt timp a unui program de promovare publicitara a cardului ca modalitate de plata. Este cunoscut faptul ca succesul lansarii unui produs este direct dependent, de calitatea si eficienta programelor publicitare initiale. Avind in vedere costurile ridicate ale activitatilor publicitare, se impune o directionare eficienta a mesajului mass-media. Banca trebuie sa-si defineasca produsul pe care intentioneza a-l lansa, precum si segmentul de populatie caruia i se adreseaza; propuneri legislative privind directionarea platilor din economie catre instrumente de plata fara numerar. In prezent, aproximativ 60% din tranzactiile economice din tara noastra se efectueaza in numerar. Extinderea utilizarii cardurilor in mediul economic ar putea fi generata de exemplu de obligativitatea societatilor comerciale de a-si achita salariile direct prin conturi bancare, cardul fiind cel care face legatura directa si in timp real intre contul bancar individual de salarii si comerciant. Pentru o banca, rezultatele unei astfel de initiative legislative sunt uriase, datorindu-se atragerii de noi si importante surse financiare. Daca o banca comerciala si-a creat si o retea numeroasa de comercianti acceptatori de carduri, toate cheltuielile efectuate de o persoana fizica direct prin carduri genereaza venit bancar datorita perceperii unui comision de procesare. infiintarea unor departamente specializate in cadrul bancilor care sa asigure proiectarea, implementarea si administrarea unui program de carduri integrat ( emitere si acceptare ). Se impune o specializare stricta a lucratorului bancar care deserveste acest domeniu de activitate.
2.2 VISA INTERNATIONAL IN ROMANIA 2.2.1. Ce este VISA International ? VISA - Is the way the world pays
Pagina 39 din 98
VISA INTERNATIONAL este o organizatie non-profit, proprietate a membrilor ei, infiintata si subventionata prin intermediul taxelor si a costurilor de participare. Societatea VISA INTERNATIONAL este alcatuita din organisme financiare cum ar fi : banci comerciale, case de economii, etc. VISA este o societate cu sigla inregistrata, aceasta marca incluzind faimoasele benzi colorate in albastru, alb si galben si autorizind membrii in decontarea tranzactiilor internationale. VISA INTERNATIONAL este coordonata de membrii sai prin intermediul Consiliului de Directori; exista doua niveluri ale Consiliului, respectiv Consiliul International ( membrii din intreaga lume ) si Consiliul Regional ( membrii repartizati pe zone geografice ). VISA International cuprinde sase organizatii regionale : Asia-Pacific; Canada; Europa Centrala si de Est, Orientul Mijlociu si Africa ( CEMEA ); UE; America Latina si Caraibe; SUA. In 1970, VISA se limita doar la Statele Unite, cu 243 membrii si acoperea plati in valoare de 3 miliarde $ cu 30 milioane de carduri. In 2001, a fost acceptata in 19 milioane de locatii in efectiv toate tarile si teritoriile si acoperea costuri de aproximativ 1.6 trilioane $, cu mai mult de 1 miliard de carduri, din care cartile de credit constituiau o majoritate covirsitoare. In anul 2002 au fost vindute bunuri si servicii in valoare de aproximativ 2 trilioane $ utilizind produse VISA. Unul din principalele motive care a dus la succesul acestei organizatii a fost detinerea si manipularea cardurilor VISA de catre banci din intreaga lume. La mijlocul anilor 2000, American Express a initiat un proces antitrust in Statele Unite, considerind VISA si Mastercard ca fiind monopoluri. Acestea au fost invinuite de practici coluzive. Este insa prea devreme pentru a formula concluzii in aceasta speta, verdictul fiind inca asteptat.
5% 23% Mastercard Amex 12% 60% VISA Altele
Grafic 2.3 : Cota de piata a principalelor companii emitente de credit carduri in 2001
Pagina 40 din 98
Sursa: UNCTAD E-commerce and Development Report 2002
10%
2%
USA Asia-Pacific
16% 49%
Canada UE
5% America Latina 18% Europa Centrala, Orientul Mijlociu, Africa
Grafic 2.4 : Distributia cardurilor VISA in lume in anul 2001 Sursa: UNCTAD E-commerce and Development Report 2002 Tabel 2.6 : Valoarea totala a tranzactiilor in milioane euro Criteriul Valoarea totala a tranzactiilor (septembrie 2002) 827 1203 VISA MASTERCARD
2.2.2. VISA International pe piata romaneasca de carduri De-a lungul anilor 2000, 2001, 2002, piata romaneasca a cardurilor VISA a continuat sa inregistreze cresteri semnificative. "Bancile romanesti vin permanent in intampinarea nevoilor pietei", a declarat Radu Obreja, vicepresedinte Visa International CEMEA. "Posesorii romani de carduri realizeaza ca Visa are o retea internationala de comercianti unica prin amploare, iar cardurile Visa sunt un instrument de plata util si sigur in calatorii. Aceasta initiativa a Bancii Tiriac sprijina dorinta propriilor clienti de a cheltui peste hotare. In Romania exista 11 emitenti de carduri Visa Electron: Alpha Bank, Banca Romaneasca, Banca Tiriac, BCR, BRD-GSG,Citibank, HVB Romania, ING Bank Romania, Piraeus Bank, Raiffeisen Bank si Volksbank. Rezultatele financiare ale Visa International pe trimestrul al treilea al anului 2002
Pagina 41 din 98
indica faptul ca Romania a ramas una dintre cele mai importante piete din Europa Centrala si de Est in privinta cresterii numarului de carduri Visa si a valorii cheltuielilor de card. "Bancile membre Visa din Romania continua sa emita aproximativ patru carduri pe minut. Cresterea utilizarii cardurilor este chiar mai impresionanta", a declarat acelasi Radu Obreja, vicepresedinte Visa International CEMEA. "Este o dovada ca romanii beneficiaza intradevar de cardurile lor Visa". Aproape 120.000 de noi carduri Visa au fost emise in Romania in al treilea trimestru al anului 2003, ajungand la un total de 1.462.746 la sfarsitul lunii septembrie. Numarul de carduri Visa a crescut de la an la an, ceea ce semnaleaza faptul ca unul din 15 romani are acum acces la o modalitate de plata fara numerar, sigura si convenabila. Valoarea cheltuielilor (retrageri de numerar si tranzactii la comercianti) pe carduri Visa a depasit dublul in cele 12 luni incheiate in septembrie 2002, atingand aproximativ 860 milioane USD, o crestere de 142%, de la doar 355 milioane USD in septembrie 2001. Numarul tranzctiilor a crescut, de asemenea, semnificativ, atingand 24.239.387, mai mult de dublu fata de aceeasi perioada a anului 2001.
100 80 60 40 20 0 sept. 2001 sept. 2002
Grafic 2.5 : Valoarea cheltuielilor pe carduri Visa, in perioada septembrie 2001septembrie 2002 (milioane USD ) Romanii au sporit cheltuielile si frecventa de cumparare pe carduri Visa in locatiile comerciale (POS) comparativ cu primul semestru al anului curent. In anul fiscal incheiat in luna septembrie 2002, romanii au cheltuit 40 milioane USD pe carduri Visa in schimbul produselor si serviciilor, cu 55% mai mult decat se inregistra in septembrie 2001. In aceeasi perioada, a fost inregistrat un numar de tranzactii mai mult decat dublu (643.220) fata de perioada similara a anului trecut.
Pagina 42 din 98
Visa estimeaza ca exista potential pentru 50.000 de comercianti acceptatori in Romania. Cresterea tranzactiilor inregistrata in acest trimestru este, partial, rezultatul direct al campaniilor permanente derulate de Visa pentru promovarea utilizarii cardului in locatiile comerciale. Rezultatele concrete ale campaniei "Visa pentru cumparaturile tale zilnice" s-au tradus intr-o crestere semnificativa atat in privinta numarului cat si a valorii tranzactiilor pe card raportate de comerciantii parteneri. Aceste promotii, a caror particularitate a fost lipsa stimulentelor materiale, au dovedit ca romanii nu au nevoie de argumente de tipul premiilor pentru a intensifica utilizarea la POS a instrumentelor fara numerar. Tabel 2.7 : Structura cardurilor emise de VISA : Polonia Ungaria Cehia Slovacia Romania 1 1 0 0 0 13 12 15 3 20 83 86 82 96 79 2 1 2 1 1 Premium Classic Electron Commercial
2.3. ROLUL ROMCARD ROMCARD a fost creat in 1994 ca o societate comerciala cu participarea egala a Bancii Agricole, Bancii Romane pentru Dezvoltare, Bancorex si Bancii Comerciale Ion Tiriac. In prezent actionarii ei sunt BRD-GSG si Financiara SA, care reprezinta si principalii beneficiari de servicii. ROMCARD este singurul care proceseaza in prezent tranzactii cu carduri AMEX, Diners Club sau JCB. Motivele crearii ROMCARD La inceput de drum in lansarea si dezvoltarea operatiunilor prin carduri, bancile pioniere au considerat ca este mai eficient din punct de vedere economic sa nu efectueze separat investitiile necesare detinerii de noduri de acces individuale catre VISA si EUROPAY, ci sa utilizeze in comun nodurile ce urmau a fi instalate la ROMCARD ( costul estimat la acel moment era de aproximativ 80.000 $ pentu fiecare din cele 2 noduri de acces ).
Pagina 43 din 98
De asemenea, bancile au considerat ca fiind mai eficient din punct de vedere al costurilor sa nu efectueze investitiile necesare detinerii individuale a modulelor soft care permiteau acceptarea cardurilor VISA si EUROPAY si sa detina in comun acele module, la nivel ROMCARD, avind drepturi egale de utilizare asupra acestora ( modulele soft necesare activitatii de acceptare erau evaluate intre 50.000 - 300.000 $, in functie de capacitate ). La crearea ROMCARD, bancile au depus cate 40.000 $ si 10 milioane lei fiecare, devenind astfel operationale din punct de vedere al acceptarii cardurilor la aproximativ cinci luni de la crearea ROMCARD Astfel, ROMCARD este institutia care ofera : nod de acces electronic de autorizare, compensare si decontare a bancilor mentionate anterior la retelele VISA si EUROPAY, a tranzactiilor prin carduri emise de banci straine si romanesti; nod de acces al altor banci emitente de carduri din intreaga lume catre retelele de acceptare carduri a Bancii Agricole, Bancii Romane pentru Dezvoltare, Bancorex si Bancii Comerciale Ion Tiriac . Concret, Romcard realizeaza urmatoarele operatiuni pentru bancile comerciale : primeste si transmite catre Visa si Europay cererile de autorizari vocale ( telefonice ) si electronice ( de la EFTPOS si ATM ) a tranzactiilor comerciale si de eliberare de numerar; primeste si transmite catre bancile membre Romcard si catre comerciantii acestora codurile de autorizare sau mesajele specifice primite prin retelele VISA si EUROPAY; primeste si transpune in formatul electronic standard VISA si EUROPAY chitantele operatiunilor comerciale si eliberari de numerar intocmite cu echipamente mecanice; primeste si transpune in formatul electronic standard VISA si EUROPAY fisiere de tranzactii transmise de puncte automate de vinzare (EFTPOS); primeste si transpune in formatul electronic standard VISA si EUROPAY fisiere de tranzactii transmise de puncte automate de eliberare de numerar (ATM); transmite in retelele de compensare si decontare VISA si EUROPAY operatiunile de acceptare de carduri VISA si EUROPAY generate de bancile membre Romcard; transmite in retelele VISA si EUROPAY refuzurile de plata initiate de bancile membre ROMCARD; primeste in retelele VISA si EUROPAY refuzurile de plata emise de alte banci catre bancile membre ROMCARD;
Pagina 44 din 98
primeste si transmite bancilor membre ROMCARD raporturile privind refuzurile de plata si atentionari de fraude transmise de alte banci membre VISA si/sau EUROPAY; transmite in retelele VISA si EUROPAY mesajul refferal (solicitari de informatii suplimentare pentru autorizarea unor tranzactii initiate de bancile membre ROMCARD); introduce la solicitarea bancilor membre ROMCARD in Lista de Avertizare (Black List) carduri semnalate de acestea ca fiind pierdute, furate sau contrafacute; transmite saptaminal bancilor membre ROMCARD Lista de avertizare cuprinzind carduri interzise la acceptare, structurata pe regiuni si la nivel mondial; produce si distribuie bancilor membre rapoarte, statistici si informari periodice privind numarul si valoarea operatiunilor care au tranzitat ROMCARD, distinct pentru organizatiile VISA si EUROPAY. Ultimul an a adus ca noutate aparitia unor procesatori al caror actionariat este independent de sistemul bancar, care au reusit sa atraga o seama de emitenti nou intrati pe piata. Numim aici doi emitenti : PayNet - avind ca actionar majoritar Commercial Capital Group Grecia si care a incheiat contracte ca procesator pentru cardurile emise cu Piraeus Bank si Volksbank; Provus - presteaza servicii pentru principalul sau client, Banca Romaneasca.
CAPITOLUL 3. OPERATIUNI CU CARDURI BANCARE
Activitatea de emitere si acceptare de carduri bancare cuprinde de fapt intreaga structura logistica a legaturilor bancilor cu detinatorii de carduri si cu comerciantii. 3.1. EMITEREA CARDURILOR BANCARE Procesul de emitere este un proces care se adreseaza indeosebi persoanelor fizice, fiind astfel necesara elaborarea unui sistem specific pentru fiecare categorie de persoane fizice, pentru a putea promaova produsul card. O banca ce se angajaza in dezvoltarea acestor tipuri de produse poate lansa pe piata instrumentelor de plata bancare trei forme principale : carduri de debit, carduri de credit, carduri cu facilitati de descoperire de cont. Pornind de la aceste produse principale, fiecare
Pagina 45 din 98
banca poate emite diferite variante ale cardurilor standard in functie de nevoile de moment ale bancii si ale clientilor ei. Astfel, o banca interesata in atragerea de noi resurse banesti, va dezvolta programul de emitere de carduri de debit. O banca interesata in utilizarea cu maxima profitabilitate a resurselor proprii va lansa programe de promovare a cardurilor de credit, astfel fiind diminuat riscul de nerambursare si creandu-se surse suplimentare de venit ( taxe pe tranzactii, comisioane de transfer, etc.). O banca cu spectru larg de activitate, dar interesata in satisfacerea cerintelor clientilor proprii sau atragerea de noi clienti va dezvolta programe de lansare de charge-card ( carduri cu facilitati de over-draft ), banca incasind astfel venituri din cel putin 3 surse : comisionul pe tranzactii, dobinda de over-draft si surse de creditare temporare din noi depozite sau rambursari. Rezulta de aici ca dintr-un program de emitere de debit-carduri beneficiile bancii constau in comisioane si surse bancare ieftine ( depozite de cont curent ). In cazul unui produs de credit sau overdraft, banca poate beneficia de venituri din dobinzi, dar si de fructificarea sigura a resurselor sale temporar disponibile. Se mai ia in calcul reducerea riscului de nerambursare a creditelor si incasarea de la comercianti a comisioanelor de procesare a tranzactiilor. Fluxul operatiunilor in activitatea de emitere a cartilor bancare cuprinde citeva elemente importante, si anume : a) prezentarea persoanelor fizice la unitatile bancii si efectuarea urmatoarelor operatiuni : completarea cererii de emitere a cartii; semnarea contractului de emitere; completarea cererii de deschidere a contului pentru operatiuni cu carti de plata; depunerea documentelor necesare aprobarii cererii de emitere si celei de deschidere a contului; b) verificarea de catre banca a cererilor de emitere si de deschidere a conturilor. In baza documentelor primite, banca determina elementele de personalizare necesare emiterii cartii si codifica datele personale; c) eliberarea cartilor catre posesorii autorizati, la ghiseele bancii, dupa depunerea sumelor reprezentind taxa de emitere, taxa anuala de utilizare, si constituirea plafonului minim lunar al disponibilitatilor in contul personal. Se stabileste totodata si limita de creditare pentru fiecare posesor;
Pagina 46 din 98
d) utilizarea cartilor pentru achitarea marfurilor achizitionate de la comerciantii acceptati ai acestui mijloc de plata si pentru retragerile de numerar de la ghiseele bancii sau dispozitivele specializate ( ATM-uri ); e) organizarea si asigurarea functionarii de catre banca emitente a unui centru de procesare si autorizare care sa certifice validitatea operatiunilor efectuate; f) decontarea documentelor care atesta realizarea operatiunilor de catre banca se face dupa primirea acestora de la comercianti. Un sistem bancar integrat de emitere de carduri presupune existenta a doua componente principale : - subsistemul de autorizare si decontare tranzactii ( incluzind si servicii de consultanta si asistenta acordate clientilor); - subsistemul informatic, componente esentiala a programului de sustinere a operatiunilor cu carduri. Acest sistem asigura mentinerea bazei de date a cardurilor emise, actualizarea in timp real a conturilor de acorduri si autorizarea directa a tranzactiilor in derulare. Companiile prestigioase de software (IBM, ARKANSAS, DIGITALL, RS/2), care au dezvoltat aplicatii deosebit de performante in domeniul operatiunilor cu carduri, nu sunt preocupate decit de doua elemente esentiale, respectiv autorizarea tranzactiilor in conditii de deplina siguranta si decontarea in timp real a tuturor tranzactiilor efectuate, toate acestea cu o implicare redusa a factorului uman. Indiferent insa de puterea si operabilitatea lor, toate sistemele software asigura interconectarea mondiala a operatorilor de carduri, realizind astfel globalizarea fenomenului de plati prin carduri. 3.2. ACCEPTAREA DE COMERCIANTI LA PLATA A CARDURILOR BANCARE Dupa ce verifica activitatea comerciantilor, banca incheie cu acestia contractele de acceptare a cartilor de plata ce cuprind termenii si conditiile de acceptare, drepturile, obligatiile si responsabilitatile platilor contractante. Clauza de acceptare trebuie sa fie obligatorie si neconditionata. Pe plan international, acest proces de acceptare la decontare a tranzactiilor derulate prin intermediul cardurilor la comercianti care au incheiat cu o banca comerciala contracte de procesare a acestui tip de operatiuni, este denumit generic aquiring system ( din engleza : aquiring = acceptare, achizitie ).
Pagina 47 din 98
Bancile emitente pun la dispozitia comerciantilor acceptanti cititoare de carti ( magnetice sau electronice ), liste cu cartile de plata interzise la acceptare, comisionul pentru operatiunea de acceptare stabilit pe categorii de comercianti si de comun acord cu ei. De asemenea, fiecarui comerciant i se atribuie un cod unic care contine si codul bancii emitente si o limita de autorizare, reprezentind valoarea maxima a unei operatiuni pentru care nu este necesara obtinerea aprobarii efectuarii ei de la centrul de autorizare al bancii. Autorizarea consta in atestarea validitatii operatiunii intre un posesor autorizat si un comerciant acceptat si se face de catre Centrul de Autorizare, organizat in cadrul biroului specializat al fiecarei banci.
In functie de nivelul limitei de autorizare pot avea loc urmatoarele categorii de operatiuni : a) operatiuni cu o valoare mai mica decit limita de autorizare; b) operatiuni cu o valoare mai mare decit limita de autorizare; c) operatiuni pentru care limita de autorizare este zero. In toate aceste trei cazuri, comerciantul acceptat verifica identitatea posesorului cardului si caracteristicile de securitate ale acestui instrument de plata, cit si ultima lista a cardurilor interzise la acceptare, care ii e furnizata de bancile emitente. In primul caz, cind valoarea tranzactiei este mai mica decit limita de autorizare, comerciantul accepta cardul si completeaza documentele de vinzare-cumparare aferente, intrucit nu are nevoie de autorizare. In al doile caz, cind valoarea tranzactiei este mai mare decit limita de autorizare, comerciantul trimite bancii o cerere de autorizare a operatiunii. Centru de Autorizare verifica disponibilitatile existente in contul posesorului cardului si aproba sau respinge cererea. In cazul aprobarii, comerciantul primeste un cod de autorizare al operatiunii, pe care il inscrie in documentele de decontare, dupa care procedeaza la realizarea efectiva a operatiunii. In ultimul caz, pentru toate operatiunile privind eliberarile de numerar, limita de autorizare atribuita unitatilor bancii este zero. Drept urmare, ele trebuie sa solicite autorizarea pentru toate operatiunile cu carduri pentru retrageri de numerar, dupa care inscriu codul de autorizare pe chitantele tip de eliberare de numerar. Bancile emitente au dreptul de a refuza la plata contrvaloarea inscrisa in documentele de decontare. Refuzul se face :
Pagina 48 din 98
- fie din intiativa proprie, in cazul in care se constata nerespectarea cerintelor procedurii de acceptare a cardurilor, a celei de autorizare a operatiunilor sau a modului de completare a documentelor; - fie din initiativa posesorului, pe baza unei notificari in scris prin care se contesta valabilitatea documentelor. In functie de motivele prezentate, refuzurile se pot clasifica astfel : a) refuzuri de plata datorate nevalabilitatii operatiunilor din urmatoarele motive : bunurile, serviciile sau numerarul care constituie obiectul operatiunii nu au fost primite de posesorul cardului dupa ce acesta a semnat documentele; operatiunea de vinzare-cumparare nu a fost finalizata efectiv, iar chitanta tip aferenta operatiunii nu a fost anulata sau nu s-a intocmit o chitanta de stornare; comerciantii au modificat suma contravalorii operatiunii fara acordul posesorului cardului; b) refuzuri de plata datorate nerespectarii procedurii de autorizare a operatiunilor din urmatoarele motive : cardul era inscris pe lista celor interzise la acceptare; cardul a fost utilizat pentru efectuarea mai multor operatiuni de vinzare la acceasi unitate a comerciantului si la aceeasi data in scopul evitarii solicitarii de autorizare a operatiunii, contravaloarea operatiunii depaseste limita de autorizare atribuita comerciantului, etc. c) refuzuri de plata datorate erorilor de competare sau de procesare a chitantelor-tip; d) refuzuri de plata datorate acceptarii unui card expirat, comtrafacut sau a unor operatiuni frauduloase. In virtutea contractului incheiat, comerciantul are obligatia afisarii la loc vizibil a siglei ( VISA, EUROCARD/MASTERCARD ), indicindu-se astfel atit disponibilitatea vinzatorului de a accepta un card, emis sub sigla amintita, cit si tipul de card ce opereaza in mediul comercial respectiv. Orice activitate bancara de acceptare si procesare a tranzactiilor cu carduri are cel putin doua surse de profitabilitate : un anumit procent din valoarea tranzactiilor derulate la comercianti si venituri din decontari interbancare oferite de banca emitenta a cardului prin care au fost efectuate tranzactiile. Datorita faptului ca operatiunile de acceptare si procesare tranzactii aduc beneficii substantiale in conditiile in care investitia initiala de infrastructura se amortizeaza intr-un interval foarte scurt, s-a pus intrebarea daca o banca nu ar putea inregistra venituri suficiente fara dezvoltarea unui program de emitere de carduri cu tot ceea ce implica acesta. Experienta de piata a dovedit insa ca numai coexistenta celor doua programe de carduri poate asigura
Pagina 49 din 98
succesul operatiunilor de gen; fara existenta cardurilor pe piata, programele de acceptare nu-si au rostul, iar inexistenta punctelor comerciale de acces nu stimuleaza utilizarea cardurilor emise. Se apreciaza ca in 2003 vanzarile de POS-uri vor spori cu peste 150% fata de 2002 : "Probabil ca vom asista la o crestere cu 200% a vanzarilor de POS-uri comparativ cu 2002. Daca se va reusi implementarea corecta a OG 193/2002, piata in 2003 va evolua foarte mult nu numai ca numar de tranzactii dar si din punct de vedere al educatiei romanilor" - a declarat Toni Cristescu, director general Printec Group Romania. Bancile au raportat la BNR o infrastructura formata din 2084 de ATM-uri si 4.919 POS-uri la sfarsitul anului trecut. In prezent, aproximativ 15% din reteaua de POS-uri este localizata la nivelul unitatilor bancare. Specialistii apreciaza ca cele 6.000 de POS-uri ce urmeaza a fi achizitionate in 2003 vor fi instalate in principal la comercianti. "Cred ca sediile sucursalelor s-au ocupat deja. Prin urmare, aceste noi achizitii nu pot fi facute decat pentru a servi clientii comerciantilor, indiferent daca acestia sunt magazine, furnizori de utilitati sau institutii care fac incasari la bugetul statului. Speram sa putem avea 10.000 de locatii de acceptare la comercianti pana la sfarsitul acestui an", a adaugat Toni Cristescu. La sfarsitul anului trecut bancile aveau semnate peste 6.900 de conventii cu comerciantii in vederea acceptarii cardului la plata. Numarul contractelor semnate de bancile membre Romcard cu comerciantii a continuat sa scada in 2002. "Cifra trebuie privita in dinamica, sub forma unui sold, astfel ca scaderea a fost cauzata de faptul ca numarul contractelor noi semnate cu comerciantii a fost inferior celor reziliate" precizeaza NO-CASH. "Scaderea cea mai mare a fost inregistrata de catre Raiffeisen Bank, in vreme ce cresterea cea mai mare s-a inregistrat la BCR" - a adaugat sursa citata. Indicator Numar contracte semnate cu comerciantii (de BRD, BCR, Raiffeisen si Banca Tiriac) 8.700 6.364 6.166 dec. 2000 dec. 2001 dec. 2002
Pagina 50 din 98
Tabel 3.1 : Contracte semnate cu comerciantii Sursa: Romcard "In 2003 reteaua de comercianti va creste cu cel putin 20%"- apreciaza domnul Marin Mitroi, director general al centrului de procesare Romcard. "La aceasta crestere va contribui atat ultima ordonanta de urgenta privind introducerea platilor prin carduri la comercianti cat si faptul ca bancile au finalizat procesul de triere a comerciantilor fraudulosi sau inactivi si acum se concentreaza pe dezvoltarea retelei" - a adaugat sursa citata. In prezent cel mai bun ritm de crestere se inregistreaza la BRD-Groupe Societe Generale. Celelalte doua bancii acceptante, care nu sunt membre Romcard, aveau semnate aproximativ 800 de contracte cu comerciantii: Banc Post avea parteneriate cu 660 de comercianti in vreme ce Banca Transilvania avea la sfarsitul anului trecut peste 100 de contracte incheiate. In anul 2002, Banc Post a avut unul dintre cele mai bune ritmuri de crestere a retelei, prin instalarea a 350 de POS-uri la sediile comerciantilor. Platile pentru cumparaturile efectuate de la comerciantii virtuali ( prin mediul electronic pus la dispozitie de Internet) pot fi achitate si prin intermediul cardurilor. In Romania nu au fost inca emise carduri virtuale care sa fie dedicate, ca utilizare, exclusiv pentru achizitionarea de bunuri si servicii de pe Internet. In lume exista carduri a caror valabilitate este doar pentru efectuarea unei singure tranzactii. Teoretic toate cardurile emise de bancile romanesti pot fi folosite pentru a efectua plati prin reteaua Internet: cele in valuta pentru cumparaturi de pe site-urile internationale si cele in lei de pe site-urile romanesti. Insa fiecare detinator o face pe riscul propriu intrucat gradul de securitate este precar iar legislatia romaneasca in domeniu este foarte blanda cu infractorii cibernetici. Folosirea cardului pe Internet se poate face prin metodele urmatoare: - chiar daca detineti mai multe carduri, folositi unul singur pentru tranzactiile pe Internet (in felul acesta va fi mult mai usor sa va urmariti propriile tranzactii pe web si nu va veti expune riscului de frauda); - sumele din contul respectivului card sa nu fie mai mari de 100-150 USD (in cazul in care le veti cheltui ele pot fi oricand repuse in cont dar astfel preintampinati o pierdere posibila a unei sume mult mari de bani); - cumparati numai din site-uri (re)cunoscute, cu traditie, care sunt dedicate comertului electronic; - faceti tranzactii de valori mici (in jurul a 10-15 USD)
Pagina 51 din 98
In 2002 Banc Post a lansat Taifun Mastercard - primul card de debit in lei, embosat, cu utilizare internationala, care are asociat un card virtual. Cardul Taifun virtual este special creat pentru efectuarea cumparaturilor de pe Internet. Pentru achizitiile de pe Internet banii necesari trebuie transferati din contul cardului Taifun clasic in contul cardului virtual. Transferul banilor se poate realiza prin ATM-urile sau EFTPOS-urile bancii sau de oriunde din tara sau din strainatate, prin serviciul de Internet Banking, oferit de BANC POST.
3.3. SISTEMUL ELECTRONIC DE TRANSFER AL FONDURILOR
Sistemul electronic de transfer al fondurilor reprezinta ansamblul dispozitivelor si procedeelor speciale care asigura deplasarea fluxurilor monetare de la platitor la beneficiar intr-un mediu exclusiv electronic. Avantajul acestui sistem de plati este in primul rind viteza mare de transferare a fondurilor, urmat apoi de avantajul securizarii transferului de fonduri. In domeniul platilor cu carduri, transferurile electronice de fonduri pot fi realizate cu ajutorul urmatoarelor echipamente specializate : a) distribuitoare de numerar ( CD ); b) dispozitive automate de eliberare de numerar ( ATM ); c) puncte electronice de vinzare la comercianti ( EFTPOS ). 3.3.1. Distribuitorul automat de numerar Distribuitorul automat de numerar Cash Dispenser ( CD ) este un dispozitiv electromagnetic ce permite utilizatorului autorizat sa retraga numerar sub forma de bancnote si moneda metalica. Operatiunile de eliberare a numerarului prin intermediul distribuitorului de numerar implica parcurgerea urmatoarelor etape : I. introducerea cardului in aparat de catre utilizator; II. introducerea numarului personal de utilizator ( PIN ) aferent utilizatorului. Daca numarul a fost introdus gresit, posesorul mai are posibilitatea unei noi incercari. Daca nici de aceasta data PIN-ul nu a fost introdus corect, atunci se considera utilizarea frauduloasa a cardului, care va fi inghitit de aparat.
Pagina 52 din 98
III. selectarea, prin tastare, a sumei dorite care trebuie sa fie cuprinsa in limita maxima stabilita prin contractul cu banca. Daca suma depaseste aceasta limita, atunci operatia va fi automat anulata. IV. furnizarea de catre distribuitorul automat de numerar a sumei solicitate concomitent cu debitarea contului bancar al utilizatorului. V. dispozitivul va confirma, prin afisare, efectuarea si incheierea tranzactiei si va restitui detinatorului cardul. Acest dispozitiv este cel mai simplu de utilizat, avind ca principal scop acordarea de numerar. 3.3.2. Automatul bancar ATM-urile, Automated Teller Machine, sunt masini care inlocuiesc operatorul uman in operatii implicind cardul ca instrument de plata sau ca metoda de identificare a clientilor. Operarea ATM-urilor implica un card pe care utilizatorul il introduce in masina in vederea identificarii. Dupa identificarea sa, utilizatorul poate beneficia de anumite servicii, care depind de functiunile pe care ATM-ul le incorporeaza, cit si de tipul cardului pe care utilizatorul il poseda. Iata cateva dintre serviciile pe care un ATM le poate oferi : eliberarea de numerar din contul clientului; obtinerea extrasului de cont; eliberarea de numerar pe baza unor carduri speciale cu valoare continuta pe card ( portofel electronic ); alimentarea contului detinatorului de card. Avantajele eliberarii de numerar prin utilizarea ATM-urilor fata de eliberarea de numerar de operatorul uman : siguranta operatiunilor; largirea intervalului de derulare a serviciului de eliberare numerar al bancii ( 24 de ore din 24, 365 zile pe an ); prestarea serviciului de eliberare de numerar in locuri in care nu exista ghisee ale bancii; descongestionarea ghiseelor bancii;
Pagina 53 din 98
3.3.3. Terminale electronice de vinzare la comercianti Punctele electronice de vinzare la comercianti (Point of Sales-POS) reprezinta medii electronice de efectuare a tranzactiilor comerciale si imbraca forma unor dispozitive automate, care asigura in timp real autorizarea operatiunilor si stocarea informatiilor financiare, sau chiar decontarea tranzactiilor efectuate prin intermediul cardurilor. Avantajele utilizarii unui astfel de dispozitiv automat de autorizare si transfer electronic sunt urmatoarele : eliminarea factorului uman din procesul de autorizare si decontare; cresterea vitezei de operare ( atit ca autorizare cit si ca decontare ); eliminarea numerarului si a tuturor inconvenientelor legate de administrarea acestuia din sfera operatiunilor comerciale de tip en-detail; alimentarea conturilor comerciantilor cu contravaloarea produselor sau serviciilor in momentul efectuarii actelor de comert, etc. Transferul electronic al fondurilor la punctele de vinzare se poate face prin terminale cu circuit deschis ( on line ) si prin terminale cu circuit inchis ( off line ). a) Terminalele la punctele de vinzare cu circuit deschis ( on line ) Sunt amplasate la locurile de vinzare a bunurilor de consum si serviciilor si sunt utilizate pentru a prelua si transmite informatii privind platile efectuate prin intermediul lor. Spre deosebire de CD si ATM la care se poate accede 24 de ore pe zi si 7 zile pe saptamina, la terminalul POS accesul este posibil numai pe baza acordului comerciantului si in timpul sau de program. Derularea operatiunilor prin terminalul de la punctele de vinzare cu circuit deschis implica urmatoarele operatiuni : clientul va introduce cardul in dispozitivul electronic; comerciantul, prin intermediul tastaturii, va scrie pe ecranul de afisaj al dispozitivului valoarea bunurilor cumparate; daca clientul accepta aceasta suma, el trebuie sa apese o tasta specificata; un semnal luminos va indruma cumparatorul sa introduca PIN-ul; daca PIN-ul va fi acceptat atunci dispozitivul electronic va incepe inregistrarea tranzactiei. Valoarea tranzactiei va fi comunicata cardului, verificindu-se totodata daca disponibilul din contul personal este suficient pentru a acoperi valoarea cumparaturilor; se va prelua suma respectiva din contul clientului si se stabileste noul sold;
Pagina 54 din 98
dispozitivul va emite o chitanta in doua exemplare ( unul pentu client, altul pentru comerciant); un nou semnal luminos va confirma efectuarea completa a tranzactiei, returnindu-se clientului cardul sau. b) Terminalele la punctele de vinzare cu circuit inchis ( off line ) In conditiile in care lipsesc posibilitatile de interconectare cu calculatorul bancii, operatiile de decontare pot fi realizate prin inregistrari electronice in contul fiecarui participant : client, vinzator, banca. In acest caz se utilizeaza trei smart-carduri distincte : user cardul care apartine cumparatorului, job/merchant cardul apartinind comerciantului si device cardul care este incorporat in dispozitiv si apartine bancii emitente a cardurilor de plata propriu-zise. User cardul apartine si este utilizat de titularul lui pentru efectuarea cumparaturilor la punctele de vinzare a bunurilor de consum. Cardul este embosat si pe linga banda magnetica are si un cip care contine circuite integrate. Acest tip de card nu are propria sa sursa de energie ( precum job cardul) aceasta fiind furnizata de terminal ( work station ). Job/Merchant cardul apartine comerciantului si captureaza toate detaliile privind tranzactiile comerciale desfasurate cu clientii bancii emitente in vederea efectuarii operatiilor de decontare. Job cardul are sursa proprie de energie si detine o capacitate mult mai mare de stocare a datelor. In general, continutul acestui card poate fi sters si rescris. Atit user cardul cit si job cardul sunt activate prin introducerea lor in dispozitivul electronic de lucru. Device cardul dispozitivului este inglobat in terminal si inmagazineaza informatii legate de fiecare tranzactie efectuata de comerciant cu clientul sau. Prin intermediul ei, banca efectueaza decontarile intre clienti si comercianti, debitind astfel conturile clientilor concomitent cu creditarea celui al comerciantului.
3.4. PROBLEME PRIVIND UTILIZAREA FRAUDULOASA A CARDURILOR BANCARE SI A ATM-URILOR De-a lungul primei decade a existentei cardurilor cu banda magnetica emise in SUA, pierderile suferite de VISA si Mastercard au reprezentat aproximativ 1% din vinzarile lor brute. In 1986 vinzarile lor au fost de 150 miliarde $, iar pierderile de aproape 2 miliarde $. In
Pagina 55 din 98
ultima decada, 85% din pierderi au fost generate de neplata datoriilor, restul de 15 % datorindu-se fraudelor. VISA a anuntat in februarie 2002 ca piederile globale datorate fraudei au inregistrat un record scazind, in tranzactii, in 1992 de la 18 centi la 8 centi la 100$, iar in 1998 de la 7 centi la 6 centi la 100$. Insa fraudele datorate tranzactiilor care nu necesita prezenta cardurilor ( vinzari prin telefon si comenzi prin posta ) totalizau 15-20 de centi la 100$ in 1999, iar in ceea ce priveste tranzactiile prin Internet rata este mult mai mare, sursa principala a acestor tipuri de frauda reprezentind-o numarul de conturi furate, afirma John Shaughnessy, vicepresedinte pentru Riscul in Management pentru VISA SUA. Exista trei niveluri de fraudare a cardurilor : intimplatoare : infaptuita de detinatorul cardului, angajatul bancii sau angajatul comerciantului; intentionata : infaptuita de comerciantul experimentat sau de un lucrator priceput al serviciului de emitere carduri; profesionala : infaptuita de persoane avind o experienta bogata. Exista o varietate de probleme carora trebuie sa li se faca fata privind securitatea cardurilor : schimbul de informatii dintre card si interfata dispozitivului. Orice informatie catre sau dinspre card este direct tastabila si copiabila indiferent de tipul de card. Cei care incearca sa produca fraude sunt cei de la nivelul 2 si 3. De asemenea, semnae externe pot fi emise pentru a produce raspunsuri false cardului carduri contrafacute. Schimbul de informatii catre sau dinspre card si interfata dispozitivului poate fi simulata. Interfata nu poate face diferenta dintre un card autentic si o versiune falsa. inlocuirea cardului in timpul tranzactiei. Poate exista un interval de timp in care un card autorizat poate fi inlocuit inainte ca raspunsul sa poata fi tiparit in memoria cipului. In acest fel, raspunsul este tiparit pe un alt card al carui sold era apropiat de zero. fraude ale comerciantului. Orice actiune sau procedura efectuata de comerciant sau functionar poate fi subiectul unor greseli, erori, atacuri deliberate sau actiuni neprocedurale. De exemplu comerciantul introduce doua tranzactii in timp ce cumparatorul crede ca are loc doar una. observarea tranzactiei. PIN-ul se poate afla fie observind tastele pe care le utilizeaza detinatorul de card, fie prin intermediul unui circuit TV montat in apropierea ATM-ului;
Pagina 56 din 98
metoda libaneza. Consta in plasarea in fanta ATM-ului a unei folii subtiri, care are rolul de a impiedica citirea cartii de plata si astfel de a o bloca in interior. Pe ATM sunt lipite afise care sfatuiesc utilizatorii sa sune, in caz de necesitate, la unul din numerele de telefon unde s-ar afla specialistii bancii careia ii apartine ATM-ul, la capatul firului aflindu-se de fapt infractori a caror principala preocupare este aceea de a afla codul PIN al cardului blocat in ATM. Dupa ce proprietarul cardului pleaca linistit ca a anuntat bancii situatia si ca s-a blocat posibilitatea utilizarii lui, infractorii il extrag cu o penseta, dupa care, cunoscind PIN-ul, scot banii. In multe tari din lume atacurile asupra ATM-urilor au devenit probleme majore si de aceea au fost luate masuri de prevenire si limitare a consecintelor activitatii infractionale. In viitor, acest tip de activitati va migra din tarile in care au fost luate masuri de stopare a fraudelor asupra cardurilor catre acele tari care nu realizeaza potentialul pericol si nu iau masuri in consecinta. In ceea ce priveste fraudele asupra ATM-urilor, acestea sunt de trei ori mai mari decit fraudele asupra cardurilor. Iata doua dintre cele mai uzuale metode de fraudare a ATM-urilor : - atacul asupra fantei pentru eliberare a ATM-ului. Raufacatorul initiaza o tranzactie, iar in momentul in care fanta pentru eliberare numerarului se deschide, aceasta e blocata si banii sunt ridicati. Sesizind ca este un corp strain in fanta ATM-ului, acesta se inchide si este transmis un cod de eroare bancii care crediteaza contul cardului de credit. Aceasta operatiune este apoi repetata. - cind automatul elibereaza banii, raufacatorul ia numai bancnotele de la mijloc, lasindu-le pe cea de deasupra si pe cea de dedesubt. Automatul interpreteaza ca si cind banii nu au fost luati, retrage cele doua bancnote si trimite un cod de eroare bancii. Aceasta storneaza tranzactia, creditind contul cartii de credit. Pentru a identifica fraudele asupra ATM-urilor inca din stadiu in care se cere autorizarea, bancile proprietare trebuie sa aplice mai multe masuri : stabilirea de limite pentru retragerile de numerar de la ATM, atit pentru fiecare tranzactie, cit si zilnic; avertismente pentru incercarile repetate de utilizare frauduloasa ( ex : incercarea de prea multe ori a PIN-ului );
Pagina 57 din 98
monitorizarea frecventei tranzactiilor si perioada de timp cit se utilizeaza cardul; monitorizarea tranzactiilor efectuate seara, in week-end, etc. Aceasta lista a problemelor privind securitatea cardurilor si a ATM-urilor nu are ca scop inducerea panicii si nici evidentierea lacunelor sistemului, ci atentioneaza asupra potentialelor riscuri.
CAPITOLUL 4. STUDIU DE CAZ MODALITATI SI PROCEDEE PRIVIND EMITEREA SI ACCEPTAREA CARDURILOR BANCARE RAIFFEISEN BANK VISA BUSINESS 4.1. PREZENTAREA GENERALA RAIFFEISEN-BANK Prima banca cu specific agricol din Romania a fost infiintata in 1873 sub denumirea de Creditul Funciar Rural, creata pe principiul asocierii si garantarii naturale a producatorilor agricoli. In anul 1894 in fiinta Banca Agricola creata in scopul servirii treburilor agriculturii. In 1939 ea si-a schimbat denumirea in Creditul National Agricol. In anii regimului comunist creditarea agriculturii a fost efectuata prin Directia Agricola a Bancii Nationale a Romaniei. La 1 martie 1968 a fost infiintata Banca pentru Agricultura si Industria Alimentara, care cuprindea in structura sa 41 de sucursale si 57 de filiale, iar 35 de filiale ale Bancii Nationale efectuau operatiuni de mandat pentru ea prin compartimentele specializate in domeniul finantarii si creditarii agriculturii. In 1990, odata cu trecerea spre economia de piata, a inceput recladirea sistemului bancar romanesc. In aceste conditii, a fost creata prin Hotarirea Guvernului nr 1196/1990 Banca Agricola SA, la data de 1 decembrie 1990, pe acceasi data fiind desfintata Banca pentru Agricultura si Industria Alimentara. Banca Agricola SA se organizeaza sub forma unei banci comerciale si de dezvoltare, societate pe actiuni si functioneaza pe baza statutului si alegilor in vigoare. Obiectivele principale de activitate a bancii sunt : finantarea in lei si valuta a agentilor economici si a altor persoane fizice si juridici care activeaza in cadrul economiei de piata din tara si strainatate;
Pagina 58 din 98
mobilizarea resurselor banesti temporar disponibile, finantarea prin credite pe termen scurt, mediu si lung in lei si valuta a activitatii de productie, comercializare, prestari servicii, comert exterior, investitii; efectuarea tuturor genurilor de operatiuni bancare si acordarea de asistenta economico-financiara agentilor economici si altor persoane fizice si juridice. In perioada decembrie 1990-octombrie 1997, Banca Agricola SA si-a pastrat rolul principal de creditare a agriculturii si sectoarelor industriale adiacente, sectorul agricol fiind in acea perioada sustinut de guvern, ceea ce a condus la contractarea unui volum mare de credite neperformante de catre clienti. Din octombrie 1997, Banca Agricola a trecut la un program de restructurare, fapt ce a condus la imbunatatirea calitatii portofoliului de credite si a structurii activelor bancii. In acest context, ponderea agriculturii in totalul activitatii de creditare a scazut la circa 34 %, in timp ce ponderea creditarii industriei a ajuns la circa 38%, iar comertul si serviciile ocupa o pondere de circa 23% din totalul creditarii, restul de 5% revenind creditarii persoanelor fizice prin credite de consum. In anul 1999, autoritatile romane au hotarit urgentarea procesului de restructurare si privatizare a Bancii Agricole. Ca urmare, s-a realizat o profunda restructurare, atit din punct de vedere financiar, cit si operational. Restructurarea financiara a constat in curatarea bilantului prin transferul la Agentia de Valorificare a Activelor Bancare (AVAB) a unei mari parti din creditele neperformante, iar restructurarea operationala s-a concentrat asupra ajustarii activitatii bancii in functie de conditiile pietei. Aceste masuri au avut drept scop principal reducerea drastica a costurilor, inclusiv prin reducerea numarului de unitati, simultan cu promovarea unor produse si servicii noi. Restructurarea Bancii Agricole a fost strins legata de obiectivul privatizarii bancii care reprezenta o conditie a acordului PSAL incheiat intre Guvernul Romaniei si Banca Mondiala. Avind in vedere amplitudinea si importanta procesului, pentru realizarea strategiei de restructurare, Banca Agricola a beneficiat de asistenta Bancii Irlandei si a altor consultanti experti, care au contribuit si la elaborarea unui nou plan de marketing si la imbunatatirea sistemului de informare a conducerii. In septembrie 1999, Fondul Proprietatii de Stat a organizat o licitatie internationala pentru selectarea consultantului pentru privatizare. S-a selectat consortiu format din Lazard Freres et Cie, Raiffeisen Investment AG si Musat&Asociatii. In luna noiembrie, Ordonanta de Urgenta nr. 163/1999 a stabilit un termen foarte scurt pentru finalizarea acestui proces.
Pagina 59 din 98
In prezent, banca s-a privatizat si face parte din RZB GROUP. Numele bancii este Raiffeisen Bank Grupul Raiffeisen este cel mai mare grup bancar privat din Austria si are o structura pe trei niveluri. Primul cuprinde 680 de banci locale, care la rindul lor au un total de 1741 sucursale. Numarul total de unitati Raiffeisen ajunge la 2401. Toate acestea ofera o gama vasta de servicii bancare. Cel de-al doilea nivel este format din bancile regionale - asa numitele Landesbank. Acestea opereaza in cele noua provincii ale Austriei, avind rolul unor case de compensatii. RZB-Austria este actionarul principal al retelei de banci din Europa Centrala si de Est si constituie cel de-al treilea nivel si reprezinta institutia centrala a grupului bancar. RZB-Austria a deschis in 1994 o reprezentanta in Romania si a devenit una din bancile straine de top, oferind o gama variata de servicii si produse bancare. In iunie 1998 si-a inceput activitatea Raiffeisen Bank Romania, cea de-a noua banca a RZB-Austria in Europa Centrala si de Est. In iulie 2001 RZB-Austria si Fondul Romano-American de Investitii ( FRAI ) au preluat de la Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului ( APAPS ) 98.84% din actiunile Bancii Agricole. Din acest pachet, RZB-Austria detinea 93%. In 2002, aceasta a fuzionat cu Raiffeisenbank (Romania) rezultind Raiffeisen Bank. In martie 2003 RZB Group a preluat actiunile detinute de Fondul Romano-American de Investitii (FRAI) la Raiffeisen Bank, reprezentind 4,99% din capitalul bancii. Transferul a fost efectuat prin subsidiara Raiffeisen International Beteiligung AG, detinuta in totalitate de RZB, si care detine acum 99,2% din actiunile Raiffeisen Bank. Restul, de 0,8 % sunt detinute de citeva mii de alti mici actionari. Conducerea acestei banci este formata de presedintele Steven C. van Groningen si vicepresedintii James Steward, Rasvan Radu si Marinel Burduja. Raiffeisen Bank are o retea nationala constituita din 41 sucursale, 139 agentii si 46 de reprezentante in toate judetele tarii si in municipiul Bucuresti, iar numarul de salariati este de 3621. Banca are un capital social de 6961,5 miliarde lei, avind relatii de corespondent bancar cu peste 250 de banci din tara si din lume. Raiffeisen Bank este o banca universala ofera produse si servicii de calitate atit pentru populatie ( persoane fizice ), cit si pentru agenti comerciali ( persoane juridice ), printre care : operatiuni cu carduri in lei si valuta. Se ofera detinatorilor de carduri emise de banci romanesti sau straine sub siglele VISA si EUROCARD/MASTERCARD posibilitatea eliberarii de numerar prin reteaua sa de 120 de bancomate;
Pagina 60 din 98
decontari interbancare in timp real. In prezent este in curs de finalizare implementarea unui sistem informatic total integrat ( care functioneaza deja in peste 100 de unitati ) care ii permite bancii sa promoveze noi produse bancare, sa execute operatiuni in timp real si sa mareasca securitatea tranzactiilor; plata directa a facturii furnizorilor de utilitati; informatii despre conturi pe telefonul mobil - Smart Tel SMS; Raiffeisen Bank a imbunatatit serviciul SmartTel, care permite accesarea informatiilor financiar-bancare prin intermediul telefonului mobil. Serviciul este disponibil atat pentru clientii persoane fizice, cat si pentru persoane juridice, pentru toate retelele de telefonie mobila din Romania: Connex, Cosmorom, Orange si Zapp. In prezent, clientii Raiffeisen Bank au la dispozitie mai multe variante ale serviciului: - SmartTel Plus, care permite obtinerea de informatii prin apelarea numarului scurt 681 sau 1681 sau prin transmiterea de comenzi SMS la acelasi numar; - SmartTel 3G, disponibil pentru abonatii Zapp, care pot accesa internetul prin intermediul telefonului mobil; - SmartTel Wap, disponibil pentru abonatii Connex care au acces la internet cu ajutorul telefonului mobil; Serviciul SmartTel permite clientilor Raiffeisen Bank sa acceseze informatii despre conturile proprii, rulaj, dobanzi, ratele ce trebuie platite pentru credite, termene de plata sau scadente ale depozitelor, precum si lista ultimelor cinci tranzactii efectuate in cont. De asemenea, se pot obtine informatii despre cursurile de schimb si dobanzile practicate de Raiffeisen Bank. In plus, clientii vor fi anuntati de schimbarile intervenite la nivelul contului curent, de credit sau de depozit si pot fi notificati cu o zi inainte de scadenta ratelor aferente creditelor. Pentru a beneficia de acest serviciu, un client va incheia un singur contract cu Raiffeisen Bank, prin intermediul caruia se pot obtine informatii despre maximum 10 conturi. In anul 2002 la Raiffeisen Bank au fost inregistrate peste 220.000 de interogari, in medie 18.500 pe luna. In luna ianuarie 2003 au fost 21.000 de interogari. Incepand din ianuarie 2003, clientii persoane fizice au la dispozitie si serviciul Raiffeisen Direct, care permite efectuarea de operatiuni bancare prin telefon.
Pagina 61 din 98
La sfirsitul anulul 2002 banca avea 655.000 de clienti de retail (dintre care aproximativ 50.000 IMM-uri) si aproximativ 3000 de clienti corporatii. Raiffeisen Bank detine 12 % din piata de carduri din Romania. 4.2. CARDURILE RAIFFEISEN BANK Banca Agricola este a treia institutie financiara autohtona care a devenit membra VISA, de-a lungul anului 1992 (noiembrie). In anul urmator banca incepe deja specializarea personalului in domeniul operatiunilor cu carduri, creand in acest sens un serviciu specializat, ca prima structura organizatorica. 1994 aduce cu el participarea la infiintarea centrului de procesare a tranzactiilor cu carduri - Romcard S.A. - precum si o serie de alte decizii strategice. Astfel, banca isi elaboreaza strategia si tactica in domeniul operatiunilor cu carduri si se adopta decizia demararii operatiunilor de acceptare la plata a cardurilor internationale emise sub licenta VISA. In acelasi timp se definitiveaza metodologia necesara inceperii operatiunilor de acceptare a cardurilor in mediu manual -prin imprintere- la comercianti si ghisee bancare. Primul contract cu un comerciant roman in vederea acceptarii la plata a cardurilor este semnat in martie '95. In noiembrie acelasi an, Banca Agricola devine membru cu drepturi depline al organizatiei EUROPAY International. Dupa acest moment banca decide sa creeze Directia de carduri. In perioada martie '95 - noiembrie '96, banca actioneaza intens in vederea crearii unei baze de comercianti (acceptatori de carduri) si implementarii serviciului de acceptare de carduri la ghiseele bancii - pentru eliberari de numerar. Concomitent se fac pregatiri pentru emiterea primului card al Bancii Agricole. In acest sens, banca achizitioneaza software-ul si echipamentele necesare sustinerii programului de emitere de carduri. In cele din urma, primul card avea sa fie lansat in noiembrie 1996, sub licenta VISA, fiind un card de tip business emis in USD, destinat persoanelor juridice ai caror angajati calatoresc in strainatate in interes de afaceri. Urmare a eforturilor depuse, finele anului '96 gaseste banca cu un numar de 26 de carduri emise si o retea de 700 de comercianti acceptanti. Aceasta reprezenta o cota de 70% din piata comerciantilor care fusesera convinsi pana la acea data sa accepte la plata cardurile. Odata creata infrastructura, banca extinde oferta de carduri catre clientii sai. In mai '97 este emis cardul EUROCARD/MASTERCARD in USD, destinat persoanelor fizice care calatoresc in strainatate. Patru luni mai tarziu este lansat si primul card al bancii pe lei, un card VISA
Pagina 62 din 98
Business destinat personalului companiilor. Anul 1997 se incheie cu emiterea a aproximativ 5.000 de carduri si o retea de comercianti in jur de 1.400. Anul 1998 continua in aceeasi nota a dezvoltarii activitatii cu carduri. Sunt emise doua noi carduri: VISA Clasic pe lei pentru persoane fizice, lansat in luna iunie si cu valabilitate numai pe teritoriul Romaniei si cardul de salarii (in lei) sub licenta EUROCARD/MASTERCARD, pus in circulatie in luna noiembrie. Noutatea procesului de extindere din acest an o constituie aparitia automatelor bancare. Astfel, in iunie '98 Banca Agricola pune in functiune primul sau ATM si achizitioneaza alte 107 automate bancare, in transe trimestriale de cate 30 de bucati. Pana la finele anului banca reuseste sa instaleze 12 ATM-uri si sa ajunga la o retea de 2.600 de comercianti, infrastructura care deserveste aproximativ 18.000 de carduri. In primul trimestru din '99 banca achizitioneaza, certifica si testeaza modulul de software necesar operarii unei retele de EPOS-uri in vederea automatizarii operatiunilor prin carduri. Odata finalizat acest proces, banca trece la achizitionarea si demararea instalarii de EPOS-uri la comercianti si in ghiseele bancare proprii. In paralel se accelereaza si instalarea de ATM-uri. Toate aceste eforturi fac posibila instalarea pana in luna decembrie '99 a 50 de ATM-uri si 180 de POS-uri. De asemenea, numarul cardurilor emise ajunge la 42.000 in vreme ce reteaua de comercianti se ridica acum la 3.800. In ciuda tuturor greutatilor generate de restructurarea si pregatirea bancii pentru privatizare, Banca Agricola a continuat si in anul 2000 sa instaleze noi ATM-uri si POS-uri, si sa emita peste 30.000 de carduri. Practic, la 31 decembrie 2000, banca detinea o retea de 3.262 de comercianti, 107 ATM-uri, 326 POS-uri si un total cumulat de 73.000 de carduri puse in circulatie. Tabel 4.1 : Dezvoltarea afacerii cu carduri la Banca Agricola Indicatori/an i Nr. ATM Nr. EPOS Nr. comercianti* Nr. carduri '96 700 26 '97 1.400 561 '98 10 2.600 12.37 '99 50 180 3.80 0 29.3 '00 107 326 3.262 30.92 2 Total 107 326 3.26 2 73.1 72
emise anual 3 55 * ca numar de contracte semnate cu persoane juridice
In 2001, mai ales dupa primul trimestru, banca a preferat sa-si extinda reteaua de POSuri la comercianti in locul celei de bancomate bancare (ATM-uri) iar rezultatele confirma
Pagina 63 din 98
valabilitatea acestei strategii; chiar daca ea a fost dictata de conjunctura financiara speciala in care s-a aflat banca. In cazul activitatii de acceptare, spre exemplu, vanzarile pe card la comercianti au inregistrat o valoare de 11 miliarde lei in luna mai a.c. ceea ce reprezinta 40% din valoarea aceluiasi indicator aferenta primului trimestru si o crestere cu 180% fata de luna aprilie 2001. Oferta in materie de carduri a Raiffeissen Bank este una echilibrata, urmarind acoperirea cerintelor pietei in acest domeniu. In componenta acestui portofoliu descoperim : VISA Classic-lei Cardul in lei VISA Classic al Raiffeisen Bank este un produs de tip debit, destinat persoanelor fizice romane, utilizabil numai pe teritoriul Romaniei. Permite efectuarea de tranzactii comerciale si retrageri de numerar pe intreg teritoriul tarii, de la peste 1100 de sucursale ale bancilor romanesti membre VISA si de la peste 2000 de ATM-uri instalate in principalele orase ale tarii. De asemenea, se pot efectua tranzactii comerciale directe de la aproximativ 7000 de agenti comerciali. Maestro - lei Cardul in lei Maestro Raiffeissen Bank este un produs de tip debit cu facilitate optionala de iesire in descoperit. Permite efectuarea de tranzactii comerciale si retrageri de numerar pe intreg teritoriul tarii, oferind facilitatea de utilizare in descoperit a contului de card in limita a trei salarii lunare nete (numai daca produsul Maestro este utilizat drept card de salarii ). Eurocard/Mastercard - USD Cardul in USD Eurocard/Mastercard Raiffeisen Bank este un produs de tip debit destinat persoanelor fizice cetateni romani cu domiciliu in Romania, precum si persoanelor fizice cetateni straini care lucreaza in cadrul ambasadelor, consulatelor si reprezentantelor altor tari in Romania, sau in cadrul unor organizatii internationale cu sedii in Romania. Permita efectuarea de tranzactii comerciale si retrageri de numerar in peste 120 de tari, oferind posibilitatea rezervarii de camere la hotelurile de peste hotare.
Pagina 64 din 98
VISA Business - este cardul reprezentativ al Raiffeisen Bank si de aceea se va bucura de o prezentare detaliata in urmatorul subcapitol.
4.3. EMITEREA CARTILOR DE PLATA RAIFFEISEN BANK VISA BUSINESS
VISA Business - USD
VISA Business - USD Cardul in USD VISA Business Raiffeisen Bank este un produs de tip debit care se adreseaza persoanelor juridice romane ai caror salariati efectueaza deplasari in strainatate si in tara in interesul firmei. Va permite efectuarea de tranzactii comerciale si retrageri de numerar in orice colt al lumii. Va ofera posibilitatea de a limita cheltuielile anumitor angajati la nivelul fiecarui card in parte. Va asigura inlocuirea in regim de urgenta a cardului declarat ca pierdut furat si eliberarea de numerar in regim de urgenta pana la emiterea cardului inlocuitor. Va ofera numeroase servicii conexe extrem de avantajoase: Asistenta medicala de urgenta si referinte medicale; Serviciul de asistenta juridica; Asigurarea pentru cazuri de intarziere in timpul calatoriei; Asigurarea pentru bagajele sosite cu intarziere sau pierdute; Asigurare in cazuri de deturnare; Rezervarea camerelor de hotel.
Pagina 65 din 98
Serviciile de Asistenta VISA in caz de urgenta sunt disponibile numai atunci cand ati folosit cardul pentru a achita costul calatoriei (cazare,transport,etc) in intregime sau doar partial, calatorie pe parcusul careia a aparut necesitatea unui serviciu in regim de urgenta. Tabel 4.2 : Conditii generale de functionare a cardurilor Visa Business - USD Tip card Definire produs card Aria de utilizare Mediu de utilizare Depunere initiala minima (la emitere) Sold minim intangibil Valoare maxima eliberare numerar (zilnic) 1 card: 500 $; 2 - 5 carduri : 1000 $; 6 - 10 carduri: 2000 $; peste 10 carduri: 3000 $ In strainatate: Disponibilul din cont, mai putin soldul minim intangibil. In Romania: 30 milioane lei VISA Business in USD Debit, Utilizabil in strainatate si in Romania Automat (ATM, EPOS ) si manual (Imprinter) la latitudinea clientului dar nu mai putin decat soldul minim intangibil
Taxe, comisioane si dobanzi pentru activitatea de emitere carduri pentru persoane juridice Nr . crt . 1. 2. 3. 4. 5. I. Taxe initiale si curente Taxa initiala de emitere card Taxa anuala de utilizare card Taxa de reinnoire (inlocuire) card la expirare Taxa interogare sold prin intermediul ATM sau EPOS Taxa lunara de administrare cont de card (indiferent de numarul de carduri atasat 6. contului ) Taxa lunara de eliberare extrase de cont si raport de activitate 0 USD 10 USD 0 USD 5 USD 0,10 USD 1 USD Tipul cardului emis VISA Business in USD
Pagina 66 din 98
7. 8. 9. 9. 1. 9. 2. 10 . 10 .1 10 .2 11 . 12 . 13 . 13 .1 13 .2 14 . 14 .1 14 .2 14 .3 14 .4 14 .5 14 .6
card II. Taxe pentru servicii speciale Taxa de regenerare PIN Taxa de blocare card Taxa de inlocuire card in regim de urgenta (card pierdut/furat) * Pe teritoriul Romaniei * In strainatate Taxa de eliberare numerar in regim de urgenta * Pe teritoriul Romaniei * In strainatate Taxa pt. initiere nejustificata de refuzuri la plata III. Comisioane Comision de alimentare cont de card Comision pentru operatiuni comerciale * In strainatate * Pe teritoriul Romaniei Comision pentru operatiuni de eliberare numerar * la ghiseele bancilor acceptatoare din strainatate * la ATM-urile bancilor acceptatoare din strainatate * la ghiseele Raiffeisen Bank * la automatele de numerar ale Raiffeisen Bank * la ghiseele altor banci romanesti acceptatoare * la ATM-urile altor banci romanesti acceptatoare
0,30 USD 100 USD 275 USD 10 USD 275 USD
10 USD 200 USD 10 USD
0%
1% 0%
1,50% plus 2,50 USD 1,50% plus 2 USD 0,50% minim 2 USD(se elibereaza numai lei ) 0,50 % minim 1 USD(se elibereaza numai lei) 0,75 % plus 1,50 USD 0,75 % plus 1,50 USD
Pagina 67 din 98
IV. Dobanzi bonificate / retinute asupra conturilor de 15 . 16 . 17 . card Dobanda bonificata la sold creditor Dobanda retinuta la sold debitor pentru iesiri autorizate in descoperit Dobanda retinuta la sold debitor pentru iesiri in descoperit neautorizate VISA Business - EURO Cardul in Euro - VISA Business Raiffeisen Bank este un produs de tip debit care se adreseaza persoanelor juridice romane ai caror salariati efectueaza frecvent deplasari in zona Euro in interesul firmei. Va permite efectuarea de tranzactii comerciale si retrageri de numerar in zona Euro, fara a mai plati taxe de conversie valutara. Va ofera posibilitatea de a limita cheltuielile anumitor angajati la nivelul fiecarui card in parte. Va asigura inlocuirea in regim de urgenta a cardului declarat ca pierdut furat si eliberarea de numerar in regim de urgenta pana la emiterea cardului inlocuitor. Va ofera numeroase servicii conexe extrem de avantajoase: Asistenta medicala de urgenta si referinte medicale; Serviciul de asistenta juridica; Asigurarea pentru cazuri de intarziere in timpul calatoriei; Asigurarea pentru bagajele sosite cu intarziere sau pierdute; Asigurare in cazuri de deturnare; Rezervarea camerelor de hotel. Serviciile de Asistenta VISA in caz de urgenta sunt disponibile numai atunci cand ati folosit cardul pentru a achita costul calatoriei (cazare,transport,etc) in intregime sau doar partial, calatorie pe parcursul careia a aparut necesitatea unui serviciu in regim de urgenta. Tabel 4.3 : Conditii generale de functionare a cardurilor Visa Business -Euro Tip card Definire produs card Aria de utilizare Mediu de utilizare Depunere initiala VISA Business in EUR Debit, Utilizabil in strainatate si in Romania Automat (ATM, EPOS ) si manual (Imprinter) la latitudinea clientului dar nu mai putin decat soldul minim intangibil Dob. pentru credite restante( actualmente 18 % pe an ) % dobanda la vedere(actualmente 0.50 % pe an) Nepermis
Pagina 68 din 98
minima (la emitere) Sold minim intangibil Valoare maxima eliberare numerar (zilnic) Taxe, comisioane si dobanzi pentru activitatea de emitere carduri pentru persoane juridice Nr . crt . 1. 2. 3. 4. 5. I. Taxe initiale si curente Taxa initiala de emitere card Taxa anuala de utilizare card Taxa de reinnoire (inlocuire) card la expirare Taxa interogare sold prin intermediul ATM sau EPOS Taxa lunara de administrare cont de card (indiferent de numarul de carduri atasat 6. contului ) Taxa lunara de eliberare extrase de cont si raport de activitate card 7. 8. 9. 9. 1. 9. 2. 10 . II. Taxe pentru servicii speciale Taxa de regenerare PIN Taxa de blocare card Taxa de inlocuire card in regim de urgenta (card pierdut/furat) Pe teritoriul Romaniei In strainatate Taxa de eliberare numerar in regim de urgenta 0,30 EUR 50 EUR 0 10 EUR 0 EUR 5 EUR 0,10 EUR 1EUR Tipul cardului emis VISA Business in EUR 1 card: 500 EUR 2 - 5 carduri : 1000 EUR; 6 - 10 carduri: 2000 EUR peste 10 carduri: 3000 EUR In strainatate: Disponibilul din cont, mai putin soldul minim intangibil. In Romania: 30 milioane lei
10 EUR 150 EUR
Pagina 69 din 98
10 .1 10 .2 11 . 12 . 13 . 13 .1 13 .2 14 . 14 .1 14 .2 14 .3 14 .4 14 .5 14 .6
Pe teritoriul Romaniei In strainatate Taxa pt. initiere nejustificata de refuzuri la plata III. Comisioane Comision de alimentare cont de card Comision pentru operatiuni comerciale In strainatate Pe teritoriul Romaniei Comision pentru operatiuni de eliberare numerar * la ghiseele bancilor acceptatoare din strainatate * la ATM-urile bancilor acceptatoare din strainatate * la ghiseele Raiffeisen Bank * la automatele de numerar ale Raiffeisen Bank * la ghiseele altor banci romanesti acceptatoare * la ATM-urile altor banci romanesti acceptatoare IV. Dobanzi bonificate / retinute asupra conturilor de card Dobanda bonificata la sold creditor Dobanda retinuta la sold debitor pentru iesiri autorizate in descoperit Dobanda retinuta la sold debitor pentru iesiri in descoperit
10 EUR 100 EUR 10 EUR
0%
1% 0%
1,50% plus 2,50 EUR 1,50% plus 2 EUR 0,50% minim 2 EUR(se elibereaza numai lei ) 0,50 % minim 1 EUR(se elibereaza numai lei) 0,75 % plus 1,50 EUR(se elibereaza numai lei) 0,75 % plus 1,50 EUR(se elibereaza numai lei)
15 . 16 . 17 .
% dobanda la vedere(actualmente 0.75 % pe an) Nepermis
Dob. pentru credite restante( actualmente 18 % pe an )
Pagina 70 din 98
neautorizate
VISA Business - lei, cu utilizare internationala Cardul in lei VISA Business International este un card de debit destinat societatilor romanesti ai caror salariati efectueaza deplasari in interesul firmei, atat in tara cat si in strainatate. Va permite efectuarea de tranzactii comerciale si retrageri de numerar oriunde in lume (se face conversia automata a sumelor in lei din contul de card in moneda tarii respective). Va ofera posibilitatea rezervarii de camere de hotel. Va asigura inlocuirea in regim de urgenta a cardului declarat ca pierdut / furat si eliberarea de numerar in regim de urgenta pana la emiterea cardului inlocuitor Tabel 4.4 : Conditii generale de functionare a cardurilor Visa Business - lei Tip card Definire produs card Aria de utilizare Mediu de utilizare Depunere initiala minima (la emitere) Sold minim intangibil Valoare maxima eliberare numerar (zilnic) Taxe, comisioane si dobanzi pentru activitatea de emitere carduri pentru persoane juridice Nr . crt . 1. 2. I. Taxe initiale si curente Taxa initiala de emitere card Taxa anuala de utilizare card 350.000 lei 0 lei Tipul cardului emis VISA Business in lei 1 card: 500 EUR 2 - 5 carduri : 1000 EUR; 6 - 10 carduri: 2000 EUR peste 10 carduri: 3000 EUR ( echivalent in lei) In strainatate: Disponibilul din cont, mai putin soldul minim intangibil. In Romania: 30 milioane lei VISA Business in lei - cu utilizare internationala Debit, Utilizabil in strainatate si in Romania Automat (ATM, EPOS ) si manual (Imprinter) la latitudinea clientului, dar nu mai putin decat soldul minim intangibil*
Pagina 71 din 98
3. 4. 5.
Taxa de reinnoire (inlocuire) card la expirare Taxa interogare sold prin intermediul ATM sau EPOS Taxa lunara de administrare cont de card (indiferent de numarul de carduri atasat contului) Taxa lunara de eliberare extrase de cont si raport de activitate card
150.000 lei 3.000 lei 1 EUR ( echiv. In lei )
6.
7. 8. 9. 9. 1. 9. 2. 10 . 10 .1 10 .2 11 . 12 . 13 . 13 .1 13 .2 14 .
II. Taxe pentru servicii speciale Taxa de regenerare PIN Taxa de blocare card Taxa de inlocuire card in regim de urgenta (card pierdut/furat) Pe teritoriul Romaniei In strainatate Taxa de eliberare numerar in regim de urgenta Pe teritoriul Romaniei In strainatate Taxa pt. initiere nejustificata de refuzuri la plata III. Comisioane Comision de alimentare cont de card Comision pentru operatiuni comerciale Pe teritoriul Romaniei In strainatate Comision pentru operatiuni de eliberare numerar
50.000 lei 50 EUR (echivalent lei )
350..000 lei 150 EUR (echivalent lei )
350.000 lei 100 EUR (echivalent lei ) 350.000 lei
0%
0% 1%
Pagina 72 din 98
14 .1 14 .2 14 .3 14 .4 14 .5 14 .6
* la ghiseele bancilor acceptatoare din strainatate * la ATM-urile bancilor acceptatoare din strainatate * la ghiseele Raiffeisen Bank * la automatele de numerar ale Raiffeisen Bank * la ghiseele altor banci romanesti acceptatoare * la ATM-urile altor banci romanesti acceptatoare IV. Dobanzi bonificate / retinute asupra conturilor de card Dobanda bonificata la sold
1,50 %plus 2,50 EUR (echivalent in lei) 1,50 %plus 2 EUR (echivalent in lei) 0,30 % min. 30.000 lei 0,30 % min. 20.000 lei 0.75 % plus 30.000 lei 0.75 % plus 30.000 lei
15 . 16 . 17 .
% dobanda la vedere(actualmente 1 % pe an)
creditor Dobanda retinuta la sold debitor Nepermis pentru iesiri autorizate in descoperit Dobanda retinuta la sold debitor Dob. pentru credite restante (actualmente 45 % pe an) pentru iesiri in descoperit neautorizate
VISA Business - lei, cu utilizare exclusiv nationala Cardul in lei VISA Business Raiffeisen Bank este un produs de tip debit care se adreseaza societatilor romanesti ai caror salariati efectueaza deplasari in interesul firmei. - Va permite efectuarea de tranzactii comerciale si retrageri de numerar in orice colt al tarii. - Va ofera posibilitatea rezervarii de camere de hotel. - Va asigura inlocuirea in regim de urgenta a cardului declarat ca pierdut furat si eliberarea de numerar in regim de urgenta pana la emiterea cardului inlocuitor. Tabel 4.5 : Conditii generale de functionare a cardurilor pentru persoane juridice Tip card Definire produs card VISA Business in lei Debit,
Pagina 73 din 98
Aria de utilizare Mediu de utilizare Depunere initiala minima (la emitere) Sold minim intangibil Valoare maxima eliberare numerar (zilnic)
Utilizabil numai in Romania Automat (ATM, EPOS ) si manual (Imprinter) la latitudinea clientului dar nu mai putin decat soldul minim intangibil 1 - 2 carduri: 500.000 lei ; 3 - 5 carduri: 1.000.000 lei; peste 5 carduri: 2.500.000 lei 30 milioane lei
Taxe, comisioane si dobanzi pentru activitatea de emitere carduri pentru persoane juridice Nr . crt . 1. 2. 3. 4. 5. I. Taxe initiale si curente Taxa initiala de emitere card Taxa anuala de utilizare card Taxa de reinnoire (inlocuire) card la expirare Taxa interogare sold prin intermediul ATM sau EPOS Taxa lunara de administrare cont de card (indiferent de numarul de carduri atasat 6. contului) Taxa lunara de eliberare extrase de cont si raport de activitate card 7. 8. 9. 9. 1. 9. 2. 10 . II. Taxe pentru servicii speciale Taxa de regenerare PIN Taxa de blocare card Taxa de inlocuire card in regim de urgenta (card pierdut/furat) Pe teritoriul Romaniei In strainatate Taxa de eliberare numerar in regim de urgenta
Pagina 74 din 98
Tipul cardului emis
VISA Business in lei
150.000 lei 0 lei 100.000 lei 3.000 lei 1 EUR ( echiv. in lei )
10.000 lei 500.000 lei
100.000 lei Serviciu neaplicabil
10 .1 10 .2 11 . 12 . 13 . 14 . 14 .1 14 .2 14 .3 14 .4 14 .5 14 .6
Pe teritoriul Romaniei In strainatate Taxa pt. initiere nejustificata de refuzuri la plata III. Comisioane Comision de alimentare cont de card Comision pentru operatiuni comerciale Comision pentru operatiuni de eliberare numerar * la ghiseele bancilor acceptatoare din strainatate * la ATM-urile bancilor acceptatoare din strainatate * la ghiseele Raiffeisen Bank * la automatele de numerar ale Raiffeisen Bank * la ghiseele altor banci romanesti acceptatoare * la ATM-urile altor banci romanesti acceptatoare IV. Dobanzi bonificate / retinute asupra conturilor de card Dobanda bonificata la sold creditor Dobanda retinuta la sold debitor pentru iesiri autorizate in descoperit Dobanda retinuta la sold debitor pentru iesiri in descoperit neautorizate
100.000 lei Serviciu neaplicabil 150.000 lei
0% 0%
Operatiune nepermisa Operatiune nepermisa 0,30 % min. 30.000 lei 0,30 % min. 20.000 lei 0.75 % plus 30.000 lei 0.75 % plus 30.000 lei
15 . 16 . 17 .
% dobanda la vedere(actualmente 1 % pe an) Nepermis
Dob. pentru credite restante (actualmente 45 % pe an)
Pagina 75 din 98
In concluzie, cartea de plata VISA Business emisa de Raiffeisen Bank este un card de tip debit, care se adreseaza exclusiv persoanelor juridice si care ofera posibilitatea efectuarii de cheltuieli in tara si strainatate in limita disponibilitatilor, pentru orice tranzactie la hoteluri, restaurante, magazine sau orice alt punct comercial care are afisat sigla VISA, si obtinerea de numerar (de la banci membre VISA sau ATM-uri). Fizic, cardul tip VISA Business se prezinta ca un dreptunghi de plastic cu dimensiuni standardizate, designul aversului si reversului prezentind urmatoarele elemente obligatorii : Pe avers : - sigla VISA formata din trei benzi orizontale in culorile albastru, alb, auriu, purtind inscris pe banda centrala cuvintul VISA. Aceasta sigla se afla in coltul din dreapta sus al cardului; - in partea dreapta, dedesubtul siglei VISA se afla holograma unui porumbel in zbor; - dedesubtul sirului de 16 cifre se afla scos in relief numele posesorului cardului precum si data emiterii si data expirarii acestuia. Pe revers, in partea superioara a cartii de plata se afla o banda magnetica orizontala, iar dedesubtul acesteia, spatiul destinat semnaturii detinatorului si citeva informatii pentru acesta. In cazul depasirii accidentale a disponibilitatilor din contul de card, pentru o tranzactie sau un numar limitat de operatiuni, banca va acoperi depasirea inregistrata. Insa depasirea soldului de disponibil din conturile de card si de garantii aferente nu reprezinta o facilitate a produsului, fiind tratata de banca drept neglijenta, pentru care se va percepe o penalizare (dobinda de overdraft de 45% pe an la valoarea depasita pentru lei si 18% pentru valuta), proprietarul cardului avind obligatia acoperirii soldului creditor intr-un termen de 15 zile calendaristice. Daca la expirarea a 45 de zile clandaristice de la aparitia creditului, posesorul nu a intreprins actiuni de reglementare a situatiei, banca va rezilia unilateral contractul, solicitind deasemenea returnarea tuturor cartilor de plata Raiffeisen Bank VISA Business detinute de posesorul/societatea respectiva. In momentul in care o singura tranzactie genereaza depasiri ale soldului de disponibil din conturile detinatorului de card din Romania, sistemul informatic blocheaza automat orice tentativa ulterioara de tranzactie prin intermediul cardului respectiv, si nu mai acorda nici o autorizare pentru cartea de plata respectiva. Pentru a se evita producerea unor fraude prin tranzactii sub limita de autorizare, in momentul cind sistemul informatic avertizeaza despre inexistenta disponibilitatilor din conturi, cardul nu mai este acceptat la plata.
Pagina 76 din 98
Acest tip de carte poate fi utilizat in aproape toate tarile lumii, in peste 20.000 de banci, la sute de mii de filiale si sucursale, precum si la milioane de comercianti si puncte comerciale, incluzind companii aeriene, hoteluri, restaurante, putindu-se de asemenea retrage numerar de la peste 300.000 ATM-uri de pe toate meridianele. Toti utilizatorii de VISA Business de la Raiffeisen Bank care calatoresc in strainatate beneficiaza in mod automat de un numar de servicii speciale, fara ca banca sa perceapa comosioane suplimentare. Serviciile de Asistenta VISA in caz de urgenta (VISA Emergency Assistance Service) sunt disponibile numai atunci cind un utilizator a folosit cartea de plata pentru a achita costul calatoriei in intregime sau doar partial, calatorie pe parcursul careia a aparut necesitatea unui serviciu in regim de urgenta. Ca un avantaj deosebit, serviciile VISA de Asistenta in caz de urgenta pot fi extinse, putind include pina la trei colegi, clienti sau invitati ce calatoresc impreuna cu utilizatorul cartii de plata chiar daca nu detin personal o carte de plata Raiffeisen Bank VISA Business, cu conditia ca cel putin 50% din costul biletelor de transport sa fi fost achitat prin cartea de plata VISA Business emisa de Raiffeisen Bank. Iata citeva din serviciile de asistenta VISA in caz de urgenta : a) asistenta medicala de urgenta si referinte medicale; b) asistenta juridica; c) asigurare pentru cazuri de intirziere in timpul calatoriei a companiei de transport; d) asigurarea pentru bagajele sosite cu intirziere sau pierdute; e) asigurarea in caz de deturnare a mijlocului de transport in care se afla utilizatorul; f) rezervarea camerelor la hotel. Cartea de plata VISA Business emisa de Raiffeisen Bank este un instrument de plata destinat persoanelor juridice si pentru personalul acestora (patronat, conducere, angajati). Pentru eliberarea unei carti de plata Raiffeisen Bank VISA Business trebuie parcurse urmatoarele etape : a. completarea formularului tipizat de solicitare a cartilor de plata; b. incheierea contractului de eliberare a cardurilor; c. depunerea actelor specifice de firma (statut de societate, inregistrarea la Registrul Comertului, etc.); d. depunerea unei sume pentru constituirea disponibilitatilor pentru operatiuni cu carti de plata;
Pagina 77 din 98
e. depunerea unei sume pentru constituirea unor conturi separate de garantii
4.4 EFECTUAREA DECONTARILOR PE BAZA CARDURILOR VISA - EXEMPLU Sistemul de decontare prin carduri se inscrie intre modalitatile moderne de decontare, in care tranzactiile se desfasoara pe baza unor documente specifice. 4.4.1. Sistemul de opreare pentru decontari pe baza cardurilor VISA si impactul acestuia asupra unitatilor Raiffeisen Bank Pentru a vedea cum functioneaza sistemul de plata VISA Interantional, trebuie sa vedem intii din ce este compus acesta, iar apoi cum se desfasoara o tranzactie clasica facuta cu ajutorul unui card VISA. A. Componenta sistemului de plata VISA Organizatia VISA, care la rindul ei cuprinde : - conducerea organizatiei la nivel international; - organizatii la nivel regional; - conducerile regionale; - personalul calificat la nivel regional; - cinci supercentre computerizate in intreaga lume, cu sisteme software si hardware adecvate ( care faciliteaza autorizarile tranzactiilor si decontarile dintre membri ); - reteaua internationala de telecomunicatii, care asigura legaturile dintre membri si supercentre, precum si comunicatiile intre supercentre. 2. Bancile emitente de carti de plata VISA ( citeva zeci de mii in intreaga lume ). 3. Banci acceptoare ale tranzactiilor de acest tip. 4. Purtatori de carti de plata ( citeva zeci de milioane in intreaga lume ). 5. Comercianti ( hoteluri, restaurante, magazine, etc.) care accepta in locul numerarului aceasta forma de plata (milioane de comercianti in intreaga lume ). 6. Regulamentele de operare elaborate si actualizate perioadic pe baza propunerilor membrilor, regulamente care trebuie cunoscute si respectate de toti membri.
Pagina 78 din 98
7. Tehnici si proceduri standardizate oferite bancilor membre sub forma de echipamente , documentatii tehnice. O banca membra in acest sistem se poate afla in postura de : a) banca emitenta ( Issuer ) : emite propriile carti de plata clientilor ei ( carti care pe linga semnul traditional VISA au si numele bancii inscris pe suprafata cardului ); b) banca acceptoare ( Acquirer ) : va incheia contracte cu diferiti comercianti care sunt dispusi sa accepte ca modalitate de plata cartea de plata la solicitarea unor purtatori de carduri VISA emise de alte banci. In baza acestor contracte si in schimbul unui comision perceput comerciantului, banca se va obliga sa autorizeze si sa deconteze operatiunile pe baza de carti de credit. De asemenea, banca va avea responsabilitatea de a instrui comerciantul in tehnica specifica acestei modalitati de plata. O banca acceptoare va trebui sa elibereze unui posesor de card VISA ( la cererea lui ) numerar. Eliberarea se face manual, la orice sucursala a bancii sau automat ( ATM ). In functie de strategia sa de dezvoltare, o banca poate fi numei banca emitenta, numai banca acceptoare sau atit banca emitenta cit si acceptoare. B. Cum se desfasoara o tranzactie VISA Partile implicate in tranzactie sunt : posesorul cartii de plata; comerciantul ( magazin, restaurant, hotel, etc, unde cardul poate fi folosit ); banca acceptoare, membra VISA, cu care comerciantul a semnat angajament pentru a accepta cartile VISA; banca emitenta, care a emis cardul; VISA International.. Etapa 1 : Purtatorul cartii prezinta un card VISA Presupunem ca un turist belgian se afla in vacanta in Romania, la Sibiu. Aici se hotaraste sa cumpere o bijuterie si ofera cardul sau de credit VISA pentru plata. Etapa 2 : Ce face comerciantul ? Comerciantul va avea instructiuni furnizate de banca lui ( membra VISA ) in ceea ce priveste procedurile corecte de urmat in momentul acceptarii unui card VISA. Astfel :
Pagina 79 din 98
- va da persoanei care a prezentat cardul ( turistul belgian ) sa semneze un act de vinzare pentru valoarea tranzactiei; - va compara semnatura clientului de pe actul de vinzare cu cea de pe card, pentru a se asigura ca persoana respectiva este adevarata posesoare a cardului; - cardul va fi verificat sa nu fie modificat in vreun fel si cu caracteristicile de securitate intacte si autentice; - daca acest comerciant a fost asigurat cu o lista de atentionari de catre o banca ( o lista cu carti furate, pierdute ) verifica aceasta lista pentru a asigura ca numarul cardului nu figureaza pe lista; Etapa 3 : Este autorizarea necesara ? Comerciantul trebuie sa obtina autorizarea daca valoarea tranzactiei depaseste o anumita limita. Aceasta suma este numita plafon limita ( floor limit ). Fiecare comerciant are propriul plafon limita dat de banca lui. Magazinul de bijuterii are un plafon limita de 1.000.000 lei. Bijuteria repectiva are un pret de 1.200.000 lei, astfel ca vinzatorul trebuie sa obtina autorizarea pentru aceasta tranzactie. Etapa 4 : Cum obtine comerciantul autorizarea ? Comerciantul cere autorizarea prin contactarea telefonica a centrului de autorizare a bancii acceptoare. Centru de autorizare va fi localizat la Bucuresti, iar numarul lui de telefon va fi cunoscut de toti comerciantii din tara. Acolo unde comerciantul are instalata o masina POS, acest lucru se face automat in momentul in cre cardul este introdus in masina. In cazul magazinului de bijuterii nu exista o masina POS, astfel incit vinzatorul contacteaza banca prin telefon. Etapa 5 : Procedurile de autorizare Din acest moment, sarcina de a obtine autorizarea va fi preluata de centrul de autorizare. Acest centru va fi dotat cu echipamente si softuri specifice, precum si o conexiune cu reteaua VISA International. Operatorul de la centru va prelua rapid pe calculator elemente de identificare ale tranzactiei in curs de desfasurare ( numarul cardului, codul magazinului,
Pagina 80 din 98
suma tranzactiei, etc.) si le va transmite spre reteaua internationala VISA prin computer cu ajutorul conexiunii amintite mai sus. Etapa 6 : Ce face VISA cu cererea de autorizare ? Sistemul specific VISA de autorizare se mai numeste si BASE I. Spuneam la inceputul prezentarii ca exista 5 supercentre computerizate VISA localizate in lume. Fiecare banca membra VISA si respectiv procesorul ei de autorizare ( in cazul nostru centru de autorizare din Bucuresti ) sunt arondate unui asemenea supercentru. Raiffeisen Bank este arondata unui supercentru localizat la Londra. Acestea se mai numesc si VIC ( Visa Interchange Centre ). Revenind la exemplul nostru, trebuie stiut ca dupa ce operatorul de la centru de autorizare a transmis cererea de autorizare prin computer, mesajul va ajunge foarte rapid la VIC-ul din Londra. Aici este preluat de computerele supercentrului unde este analizat si unde se fac o serie de verificari. VIC-ul respectiv, prin analiza mesajului, va sti care banca a initiat cererea de autorizare si care este banca destinatara ( care trebuie sa aprobe sau nu tranzactia ). In cazul nostru banca destinatara este banca turistului belgian ( de ex : KBC Bank ). Centrul din Londra va sti unde sa transmita cererea astfel incit acesta sa ajunga la fel de rapid la banca din Belgia, cea care a emis cardul respectiv si al carei purtator incearca in acest moment sa faca o tranzactie. Etapa 7 : Emitentul raspunde cererii de autorizare. Emitentul raspunde pozitiv sau negativ. Raspunsul este dat, de fapt, tot de un computer, respectiv computerul bancii din Belgia. Raspunsul este returnat pe aceeasi cale pe care a venit intrbarea : mai intii mesajul cu raspunsul respectiv ajunge la VIC-ul din Londra, acesta il dirijeaza mai departe catre centru de autorizare din Bucuresti si este afisat pe monitorul operatorului care a initiat cererea. In acel moment, operatorul anunta telefonic comerciantul ca tranzactia a primit sau nu aprobarea. Intreg acest proces de la etapa 5 pina la etapa 7 dureaza citeva secunde. In tot acest timp comerciantul si operatorul de la centru de autorizare vor ramine in legatura telefonica, pentru ca raspunsul vine foarte repede, uneori instantaneu. Comerciantul va primi in acest moment si un cod al autorizarii pe car va trebui sal noteze. Daca cererea a primit un raspuns pozitiv, vinzatorul va completa un act de vinzare in trei exemplare, inapoiaza cardul purtatorului si o copie a actului de vinzare.
Pagina 81 din 98
Etapa 8 : Preluarea banilor pe actele de vinzare Pentru comerciant, pasul urmator este sa ia actele de vinzare VISA care au fost acceptate ca plati si sa le depuna la banca lui ( sucursala Bancii Raiffeisen din Sibiu ). O copie a actului de vinzare ramine la comerciant. Raiffeisen Bank din Sibiu va aduna toate actele de vinzare VISA de pe o zi si le va trimite pe cele mai rapide cai la Centrala. Etapa 9 : Accesarea sistemului de decontare VISA Centrala Raiffeisen Bank va cumula toate documentele cu tranzactii VISA primite din tara si le va introduce intr-un computer, unde sunt din nou verificate in vederea detectarii unei eventuale erori. Odata preluate informatiile din documente, acestea sunt trimise sub forma unui fisier electronic spre VIC-ul din Londra, folosindu-se tot de conexiunea existenta in centrul de autorizare din Bucuresti. Sistemul cliring si decontare VISA se numeste BASE II. Etapa 10 : BASE II cliring BASE II colecteaza toate informatiile de la bancile acceptoare, sorteaza numerele de carduri si trimite fiecarei banci emitente o lista cu toate tranzactiile facute de clientii lor. Bancile emitente utilizeaza aceste informatii pentru a intocmi nota de plata a purtatorului de card, care este trimisa acestuia in fiecare luna. In exemplu prezentat, BASE II trimite detaliile tranzactiei de la magazinul din Sibiu bancii din Belgia. Etapa 11 : Decontarea BASE II Banca emitenta trebuie sa ramburseze valoarea tranzactiei facute de turistul belgian catre Raiffeisen Bank. Sistemul BASE II faciliteaza aceasta miscare de bani intre bancile membre. Decontarea se face intr-o valuta convertibila, astfel ca Raiffeisen Bank va primi echivalentul in USD a sumei respective. Acesta este modul de lucru. In fiecare zi, cu exceptia duminicii, BASE II calculeaza citi bani are de platit si citi de incasat fiecare membru de la ceilalti membri. Fiecare membru indica o banca unde isi tine un cont in scopul decontarilor VISA. Aaceasta banca se numeste Settlement Bank (banca de compensatie).
Pagina 82 din 98
BASE II face toate calculele necesare si faciliteaza transferul banilor intre conturile membrilor prin banca de settlement. Intregul proces de decontare nu poate dura mai mult de 14 ore. Astfel, banca din Belgia datoreaza Raiffeisen Bank echivalentul a 1.200.000 lei pentru cumparaturile facute de cetateanul belgian in magazinul din Sibiu. Acesti bani sunt platiti Raiffeisen Bank prin banca compensatoare, folosind datele furnizate in procesul de decontare BASE II. Etapa 12 : Comerciantul este platit Raiffeisen Bank poate plati acum comerciantul. Centrala Raiffeisen Bank va trimite creditarile spre sucursale, folosind sistemul actual al decontarilor intre sedii ( scrisorile DRS ). In cazul nostru, va trimite sucursalei Sibiu o scrisoare DRS prin care anunta ca societatea comerciantului are de incasat 1..200.000 lei. Etapa 13 : Posesorului cardului primeste nota de plata Banca emitente trimite note de plata posesorului cardului. Etapa 14 : Posesorul cardului plateste. Cind posesorul cardului plateste bancii lui emitente, tranzactia e complete. Astfel, odata platita nota de plata, ajungem la sfirsitul exemplului.
C. Impactul sistemului asupra unitatilor Raiffeisen Bank Privind din punct de vedere al bancii acceptatoare, principalele atributiuni ale sucursalelor si filialelor sunt : Recrutarea comerciantilor Este primul pas, care este si hotaritor in reusita actiunii, deoarece fara comercianti evident ca nu pot aparea tranzactii, iar pe de alta parte nu orice comerciant prezinta garantia ca s-ar putea angrena cu succes intr-o asemenea activitate. De regula, comerciantii traditionali care au o motivatie in a face parte din acest sistem sunt : hoteluri, magazine, agentii de inchiriat masini, linii aeriene, cazinouri, etc., in general orice punct care prezinta interes pentru un turist strain. In actiunea de recrutare a comerciantilor, sucursalele si filialele vor fi sprijinite de centrala bancii, care va emite pliante publicitare destinate comerciantilor.
Pagina 83 din 98
Pe de alta parte, un comerciant se poate decide cu care banca sa lucreze in functie de calitatea serviciilor pe care i le ofera banca : viteza cu care i se vireaza banii in cont, solicitudinea cu care este intimpinat de banca, acuratetea explicatiilor si indrumarilor, profesionalismul serviciilor, etc. Un comerciant odata decis sa participe in sistemul VISA prin intermediul Raiffeisen Bank va semna un contract si va primi un set de instructiuni aferent. Preluarea documentelor de vinzare de la comercianti si efectuarea unei prime verificari asupra lizibilitatii lor, a corespondentei dintre totalul documentelor si a sumei inscrise in centralizator, etc. Transmiterea documentelor la centrala unde se vor efectua alte verificari si unde vor fi introduse spre decontare in sistemul international de cliring si settlement. Alimentarea conturilor comrciantilor cu sumele datorate pe baza creditarilor pe care sucursala/filiala le primeste de la centrala. Operatiuni de eliberare de cash la ghiseul bancii, in acest caz operatiunea de autorizare a tranzactiei fiind obligatorie, indiferent de suma. Transmiterea listelor cu carduri furate, pierdute, etc, saptaminal, catre centrala. Sprijin acordat centralei in investigatiile legate de refuzuri de plata ( Charge-back ). 4.4.2. Operatiunile prin intermediul cardurilor Raiffeisen Bank Visa Business Tranzactiile pe baza cartilor de plata au loc intre posesorii acestor instrumente si comerciantii care agreeaza acest sistem de decontare, prin intermediul unor banci comerciale. In vederea facilitarii efectuarii vinzarilor de marfuri si servicii de catre comerciant prin sistemul de decontare prin carti de plata, se incheie un contract ( in trei exemplare ) intre acesta si banca la care isi are deschis contul ( in cazul de fata Raiffeisen Bank ). Orice client al Raiffeisen Bank poate fi parte contractanta pentru aceasta activitate, daca indeplineste urmatoarele conditii : - obiect de activitate : specializare in domeniu desfacerii produselor de larg consum, prestari servicii hoteliere, turistice, de alimentatie publica, cazinouri, galerii de arta, cabinete medicale, service-uri auto, frizerii, agentii de inchiriere auto,etc. - magazinele de desfacere, hotelurile, unitatile de alimentatie publica, precum si alte locuri unde se desfasoara activitatile mai sus amintite sa fie pozitionate in zone usor accesibile, civilizate si cu vad comercial ridicat; - afluenta ridicata de turisti straini;
Pagina 84 din 98
- standard ridicat de prezentare si desfacere a produselor; - calitate superioara si de larg interes a marfurilor oferite spre vinzare. 4.4.2.1. Eliberarea de marfuri si prestarea de servicii de catre comercianti, cu achitare prin carti de plata VISA Pentru eliberarea de marfuri si prestarea de servicii de catre comercianti cu achitare prin carduri Raiffeisen Bank VISA Business in conditii de siguranta si pentru a evita pierderile datorate fraudelor, comerciantul are obligatia de a urmari si indeplini urmatoarele obiective : a) Verificarea validitatii cardului : insemnele VISA, sirul de 16 cifre de pe fata cardului, numele posesorului, intervalul de valabilitate, semnatura de pe verso, valabilitatea internationala a cardului; b) Autorizarea tranzactiei b.1. Tranzactii ale caror valori sunt mai mici decit limita de autorizare. Comerciantul are obligatia de a verifica prezenta cardului respectiv pe Lista cartilor de plata furate/pierdute pusa la dispazitia sa de banca. Daca Lista nu cuprinde cardul respectiv, comerciantul va accepta efectuarea operatiunii fara a mai solicita autorizarea ROMCARD. In situatia in care Lista cuprinde cardul prezentat, tranzactia nu se va efectua; in caz contrar pierderea rezultata din aceasta incalcare a regulii va fi suportata integral de comercinat. b.2. Tranzactii ale caror valori sunt mai mari decit limita de autorizare : in acest caz este necesara obtinerea autorizarii de la ROMCARD : cerere de autorizare standard : in aproximativ 60 de secunde de la transmiterea datelor necesare identificarii cardului prezentat, precum si a valorii tranzactiei, comerciantul va primi acceptarea sau refuzul operatiunii. In cazul acceptarii, comerciantul va inscrie pe chitanta, in locul destinat pentru aceasta, codul de autorizare transmis de ROMCARD. In cazul refuzului, comerciantul va inapoia clientului cartea de plata, neefectuind tranzactia. cererile de autorizare cod 10 sunt solicitate atunci cind comerciantul are dubii privind autenticitatea sau valabilitatea cardului prezentat la plata. c) Completarea documentului de vinzare. Comerciantul va aseza cardul si setul de trei chitante autocopoative in dispozitivul mecanic de preluare a datelor ( zip-zap ), imprimind mecanic elementele cardului pe chitantele de vinzare. Apoi va adauga manual data la care a fost efectuata tranzactia, denumirea si pretul unitar al marfii vindute sau al serviciului prestat, codul
Pagina 85 din 98
de autorizare a tranzactiei. Documentul astfel completat va fi oferit clientului pentru a fi semnat, dupa care se va compara semnatura acestuia cu cea de pe card. In cazul in care dupa toate aceste verificari operatiunea este validata, lucratorul inapoiaza cardul si exemplarul 2 ( cardholder copy ) al documentului de vinzare intocmit, eliberind marfa sau prestind serviciul solicitat. In cazul in care semnaturile nu sunt identice se va solicita un act de identitate. Daca identitatea solicitantului nu corespunde cu cea a detinatorului cardului, nu se va efectua operatiunea, declinindu-se tranzactia, iar chitantele intocmite se anuleaza prin barare, inscrierea cuvintului Anulat insotit de data si semnatura lucratorului. ROMCARD-ul va fi contactat pentru a se solicita anularea codului de autorizare al operatiunii. In cazul in care comerciantul accepta rambursarea partiala sau totala a unei sume incasate dintr-o tranzactie incheiata anterior intre el si posesorul de card, autorizata initial, comerciantul va completa o chitanta tipizata de stornare ( credit voucheur ), cuprinzind elementele preluate mecanic de pe card, data, suma, denumirea marfii inapoiate. In acest caz nu mai e necesara obtinerea autorizarii. Documentele se vor semna de client si comerciant si vor urma ulterior acelasi circuit de decontare ca si chitantele de vinzare. Suma solicitata nu se va restitui sub nici un motiv ca numerar. d) Depunerea documentelor spre decontare la banca. Comerciantul retine exemplarele unu ( merchant copy ) si trei ( back copy ) ale documentului de vinzare. Exemplarul unu ramine la comerciant, constituind document de evidenta primara, iar exemplarul trei se preda la banca in maxim doua zile lucratoare. Banca va credita contul comerciantului cu sumele reprezentind contravaloarea chitantelor tipizate ( vouchere ) depuse, mai putin comisioanele si spezele aferente. Banca va pune la dispozitia comerciantului urmatoarele materiale si echipamente necesare derularii tranzactiilor prin carti de plata : gratuit : chitante tipizate pentru operatiuni prin carti de plata; materiale publicitare prin inchiriere : terminale electronice de verificare si autorizare a operatiunilor prin carti de plata ( POS ).
4.4.2.2. Efectuarea operatiilor in numerar pe baza cardurilor VISA Operatiunile in numerar solicitate de detinatorii cardurilor VISA se efectueaza numai prin casele de schimb valutar.
Pagina 86 din 98
Pentru siguranta derularii procesului de decontare a tranzactiilor si evitarea unor pierderi datorate fraudelor, salariatul de la ghiseul casei de schimb valutar va urmari si indeplini aceleasi obiective ca si in cazul operatiunilor de eliberare de marfuri si prestari de servicii de catre comercianti. Eliberarea de numerar se va face in moneda nationala ( lei ) la valoarea corespunzatoare cursului leu/dolar al casei de schimb, sau in valuta, dupa optiunea detinatorului cardului. 4.4.2.3. Tranzactiile prin carti de plata VISA la unitatile din turism, societatile de inchiriere de autoturisme si unitatile ROMSILVA S.A. In cazul activitatilor in care nu se cunoaste valoarea finala a valorii serviciilor prestate si, de asemenea, nu exista intotdeauna certitudinea ca turistul are suficienti bani pentru a acoperi valoarea serviciilor consumate, Raiffeisen Bank impune in unele cazuri unitatilor care presteaza acest gen de servicii masuri suplimentare pentru siguranta acceptarii la plata a cartilor de plata VISA prezentate de clientii lor. A. Pentru unitatile hoteliere este necesara respectarea urmatoarelor proceduri : a) Preautorizarea tranzactiei In momentul cazarii clientului, personalul de la receptie va afla daca acesta urmeaza sasi achite cheltuielile in numerar sau utilizind un card. In cazul in care va utiliza un card VISA Business emis de Raiffeisen Bank, lucratorul de la receptie va proceda la urmatoarele : va solicita clientului durata estimativa a sederii; va efectua un calcul aproximativ al sumei ce trebuie achitata la plecare de catre client; va solicita clientului cardul VISA, efectuind verificarile de validitate a cardului; va solicita Centrului de Autorizare ROMCARD un cod de preautorizare a tranzactiei pentru valoarea estimativa. Este absolut necesar sa se obtina preautorizarea, chiar daca valoarea estimata este sub limita de autorizare; inregistrarea clientului in fisa tipizata sau in registrul hotelului ( numarul cardului, data expirarii, numele detinatorului, data obtinerii preautorizarii, codul preautorizarii, suma preautorizata), semnarea obligatoriu a fisei de catre client si confruntarea semnaturii cu cea de pe reversul cardului; va inapoia clientului cardul si documentele de identitate. b) Finalizarea tranzactiei
Pagina 87 din 98
La plecarea clientului se efectueaza calculul valorii finale a serviciilor de care acesta a beneficiat. In cazul in care valoarea finala este mai mica, egala sau depaseste cu maxim 15% valoarea estimata initial si preautorizata nu mai este necesara obtinerea unei autorizari suplimentare. Lucratorul de la receptie va solicita cartea de plata si va intocmi chitanta in trei exemplare. In cazul in care valoarea finala depaseste valoarea preautorizata, diferenta depasind limita de autorizare, este obligatorie obtinerea unui al doilea cod de autorizare, numai pentru diferenta in plus. Lucratorul va solicita cartea de plata si va intocmi chitanta in trei exemplare. In cazul in care valoarea finala depaseste cu peste 15% valoarea estimata, dar diferenta nu depaseste limita de autorizare a hotelului, nu se va solicita un al doilea cod de autorizare. c) Semnarea chitantei de catre client. Dupa imprimarea chitantei aceasta trebuie semnata de client, semnatura trebuind sa coincida cu cea de pe reversul cartii de plata. B. Pentru societatile de inchiriere de autoturisme este necesara respectarea urmatoarelor proceduri : a) Preautorizarea tranzactiei In momentul semnarii contractului de inchiriere a autovehiculului, agentul trebuie sa intrebe clientul despre modul in care isi va achita cheltuielile. Daca urmeaza sa achitate printun card VISA Business emis de Raiffeisen Bank, agentul va efectua urmatoarele operatiuni : va solicita clientului durata estimativa a inchirierii autovehiculului, precum si a numarului de kilometri estimati a se parcurge; va efectua un calcul aproximativ al sumei ce va trebui achitata de client la inapoierea autovehiculului; va solicita clientului cardul VISA, efectuind verificarile de validitate a cardului; va solicita Centrului de Autorizare ROMCARD un cod de preautorizare a tranzactiei pentru valoarea estimativa. Este absolut necesar sa se obtina preautorizarea, chiar daca valoarea estimata este sub limita de autorizare; inregistrarea clientului in fisa tipizata anexata contractului de inchiriere ( numarul cardului, data expirarii, numele detinatorului, data obtinerii preautorizarii, codul preautorizarii, suma preautorizata ), semnarea obligatoriu a fisei de catre client si confruntarea acesteia cu cea de pe reversul cardului;se inapoiaza clientului cardul si documenrtele de identitate.
Pagina 88 din 98
b) Finalizarea tranzactiei La inapoierea autovehiculului se efectueaza calculul valorii finale a serviciilor da care clientul a beneficiat. In cazul in care valoarea finala este mai mica, egala sau depaseste cu maxim 15% valoarea estimata initial si preautorizata nu mai este necesara obtinerea unei autorizari suplimentare. Agentul de inchiriere va solicita cartea de plata si va intocmi chitanta in trei exemplare. In cazul in care valoarea finala depaseste valoarea preautorizata, diferenta depasind limita de autorizare, este obligatorie obtinerea unui al doilea cod de autorizare, numai pentru diferenta in plus.Agentul va solicita cartea de plata si va intocmi chitanta in trei exemplare. In cazul in care valoarea finala depaseste cu peste 15% valoarea estimata, dar diferenta nu depaseste limita de autorizare a hotelului, nu se va solicita un al doilea cod de autorizare. c) Semnarea chitantei de client. Dupa imprimarea chitantei, aceasta trebuie semnata de client, semnatura trebuind sa coincida cu cea de pe reversul cartii de plata. C. Pentru unitatile ROMSILVA SA este necesara respectarea urmatoarelor proceduri : Daca filiala ROMSILVA SA care primeste turistul strain sau roman pentru activitati de vinatoare cunoaste suficient de bine clientul si considera ca nu este cazul unor masuri suplimentare de protectie ( in sensul de a se asigura ca respectivul turist dispune de suficiente fonduri pentru plata serviciilor de care urmeaza a beneficia ), atunci se va proceda ca la orice tranzactie obisnuita. In cazul in care filiala ROMSILVA SA considera oportun sa cunoasca disponibilitatile financiare de pe cardul clientului, salariatul ROMSILVA va proceda astfel : a) Preautorizarea tranzactiei va solicita clientului durata estimativa a sederii, serviciile de care doreste sa beneficieze; va efectua un calcul aproximativ al sumei ce trebuie achitata la plecare de catre client; va solicita clientului cardul VISA, efectuind verificarile de validitate a cardului;
Pagina 89 din 98
va solicita Centrului de Autorizare ROMCARD un cod de preautorizare a tranzactiei pentru valoarea estimativa. Este absolut necesar sa se obtina preautorizarea, chiar daca valoarea estimata este sub limita de autorizare; va completa intr-o fisa tipizata sau registru numarul cardului, data expirarii, numele detinatorului, data obtinerii preautorizarii, codul preautorizarii, suma preautorizata, si o va oferi spre semnare clientului, urmind confruntarea semnaturii cu cea de pe reversul cardului; va inapoia clientului cardul si documentele de identitate. b) Finalizarea tranzactiei La plecarea clientului se efectueaza calculul valorii finale a serviciilor de care acesta a beneficiat. In cazul in care valoarea finala este mai mica, egala sau depaseste cu maxim 15% valoarea estimata initial si preautorizata nu mai este necesara obtinerea unei autorizari suplimentare. Lucratorul de la punctul ROMSILVA va solicita cartea de plata si va intocmi chitanta in trei exemplare. In cazul in care valoarea finala depaseste valoarea preautorizata, diferenta depasind limita de autorizare, este obligatorie obtinerea unui al doilea cod de autorizare, numai pentru diferenta in plus. Lucratorul de la punctul ROMSILVA va solicita cartea de plata si va intocmi doua chitante in cite trei exemplare : - prima chitanta cu valoarea si codul de autorizare pentru suma estimata initial; - a doua chitanta cu valoarea si codul de autorizare aferent diferentei. In cazul in care valoarea finala depaseste cu peste 15% valoarea estimata, dar diferenta nu depaseste limita de autorizare , nu se va solicita un al doilea cod de autorizare.
c) Semnarea chitantei de catre client. Dupa imprimarea chitantei aceasta trebuie semnata de client, semnatura trebuind sa coincida cu cea de pe reversul cartii de plata. Acestea sunt modalitatile si procedeele privind acceptarea si emiterea cardurilor bancare de Raiffeisen Bank. Trebuie mentionat ca in linii mari, ele sunt asemanatoare cu cele ale altor banci, existind totusi elemente specifice fiecarei institutii bancare in parte, stabilite si reglementate prin norme interne de functionare.
CAPITOLUL 5. CONCLUZII SI PROPUNERI
Pagina 90 din 98
Din anul 1946, cind John C. Biggins a creat premisele aparitiei carti de plata bancare, continuind apoi cu anul 1960, cind Bank of America a lansat BankAmericard ( in prezent denumita VISA ), bancile au sesizat avantajul acestui instrument modern de plata si au facut demersuri din ce in ce mai novatoare pentru dezvoltarea si popularizarea platilor prin intermediul cardurilor. La inceput, bancile foloseau cardurile ca o modalitate simpla de a acorda credite si de a incuraja clientii sa se imprumute fara a se mai prezenta la banca ori de cite ori doreau sa obtina un imprumut, veniturile bancii sporind cu dobinda incasata de la cei care imprumutau bani si care ii rambursau in transe lunare la scadenta. De asemenea, o alta sursa de venituri pentru banci o reprezentau comisioanele platite de comercianti pentru prestarea serviciilor de prelucrare si decontare. In Romania, anul debutului programelor de carduri bancare poate fi considerat anul 1992, cu toate ca acceptarea la decontare a cardurilor emise de sistemul bancar international a fost posibila inca din 1972 prin intermediul Organizatiei Nationale de Turism, insa numai pentru persoanele fizice nerezidente. Din 1992 si pina la inceputul anului 2003, pe piata romaneasca au aparut 16 emitenti de carduri ( ABN AMRO Bank, Alpha Bank, Raiffeisen Bank, HVB Bank, Banca Comerciala Ion Tiriac, BancPost, BRD Groupe Societe Generale, Banca Transilvania, Citibank, BCR, Piraeus Bank, Romanian International Bank ) care au emis 57 de tipuri diferite de carduri active, dintre care 29 emise sub licenta VISA, 22 sub licenta EUROCARD/MASTERCARD si 6 sub AMERICAN EXPRESS. Dintre acestea, doar cinci banci emit carduri de credit - BCR, BRD, BancPost, RIB si ABN AMRO. Astfel, aflata intr-o dinamica excelenta, industria autohtona a cardurilor a diminuat circulatia numerarului in economie cu peste 50.000 de miliarde de lei, echivalentul a 4,5 % din PIB. La sfirsitul lunii ianuarie 2003, numai cardurile VISA depasisera 2 milioane de unitati.
Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul ca volumul tranzactiilor, mai ales al celor de plata, este destul de scazut comparativ cu tarile vecine, o pondere ridicata in totalul tranzactiilor fiind detinuta de cei care isi ridica veniturile salariale din conturi de card. Se impune asadar largirea bazei de utilizare a cardurilor prin cresterea gradului de acceptare a acestora la comercianti, cu atit mai mult cu cit piata are un potential extraordinar : companiile Metro, Gima, La Fourmi, MegaImage, Billa, Nic, XXL, Carrefour, Selgros,
Pagina 91 din 98
Mobexpert,Neoset, Flanco, Flamingo, Altex,Domo, Bricostore, Unirea Shopping Center, Mall, Shell, Rompetrol, Petrom, LukOil, OMV, Marriot, Intercontinental,etc. Realizarea unor parteneriate cu retelele nationale de benzinarii si supermarket-uri in vederea acceptarii la plata a banilor din plastic, ar insemna dezvoltarea cardurilor de credit si cresterea volumului de vinzari pe card la comerciant. In sprijinul realizarii acestor deziderate vine si Ordonanta Guvernului 193/2002. De asemenea, dotarea cu POS-uri a tuturor hotelurilor care au mai mult de doua stele si a restaurantelor de lux, cum isi doreste ministrul Dan Matei Aghaton, ar insemna atragerea a peste 1.000 de unitati turistice in reteaua de acceptare a cardului. Extinderea utilizarii cardurilor in mediul economic ar putea fi generata, spre exemplu de obligativitatea regiilor autonome, agentilor economici cu capital partial sau majoritar de stat de a-si remunera salariatii prin intermediul acestui instrument de plata. In ceea ce priveste activitatea Raiffeisen Bank pe piata cardurilor in Romania consider ca pot prezenta interes urmatoarele informatii : deschiderea de noi agentii si concentrarea atentiei pe segmentul de retail, in acest sens urmind a fi lansate credite de tip ipotecar si pentru cumpararea de bunuri de folosinta indelungata; extinderea retelei de ATM-uri si amplasarea acestora in locuri aglomerate ( gari, aeroporturi, pieta, supermarketuri, etc. ) posibilitatea acordarii de imprumuturi in lei prin cardul VISA Classic,pentru un anumit plafon, pe o perioada de un an, cu posibilitate de prelungire, stabilirea cuantumului efectiv efectuindu-se in baza punctajului rezultat din fisa de evaluare completata de solicitant; posibilitatea emiterii unuia sau a multor carduri suplimentare, in favoarea unor terti, pe acelasi cont de card; facilitati de plata directa a facturilor serviciilor de telefonie mobila si a altor furnizori de servicii, de la ATM-urile bancii; semnarea de conventii cu firme importante in vederea acordarii de salarii pe cardurile Raiffeisen Bank. La finalul acestui studiu asupra pietei cardurilor bancare in Romania, putem afirma ca bancile romanesti incep sa puna accentul nu doar pe sporirea numarului de carduri, ci si pe o mai larga acceptare, o utilizare mai frecventa si strategii mai eficiente de emitere a cardurilor,
Pagina 92 din 98
pe o dezvoltare in care dimensiunea intensiva incepe sa micsoreze ecartul fata de cea extensiva Odata cu depasirea barierei primului milion de carduri, bancile din Romania au incheiat cu succes primele si totodata cele mai importante etape. Ca si in privinta multor altor piete din Europa Centrala, incepem sa vedem si in Romania semne reale de maturitate a pietei de carduri , spune dl. Radu Obreja, vicepresedinte VISA International CEMEA, reprezentantul VISA pentru Romania.
CAPITOLUL 6. DICTIONAR, INTREBARI
Dictionar ATM Autorizare Avans de numerar Blocare Card de plata - automatul bancar (Automated Teller Maschine) elibereaza numerar in moneda locala pe baza identificarii detinatorului de card prin codul PIN - procesul prin care sunt verificate identitatea detinatorului de card si dreptul sau de a dispune de suma ceruta - eliberare de cash, la ATM sau la ghiseul bancii - in cazul pierderii sau furtului cardului aceasta masura previne folosirea abuziva a cardului pentru toate tranzactiile autorizate (ATM, POS etc.) - card de plastic de dimensiunea 85x44mm, care ii permite detinatorului de card sa efectueze retrageri de numerar la banci si ATM-uri si sa faca Card de debit Card de credit Card cu banda magnetica Card embosat plati fara numerar pentru bunuri sau servicii la comercianti - cand contul de card este alimentat cu bani chiar de catre detinatorul de card sau angajatorul sau, ca in cazul platii salariilor - cand contul de card este alimentat cu banii bancii, posesorul cardului avand obligatia de a rambursa creditul functie de perioada pentru care a fost utilizat (tras) si de dobanda perceputa de banca - card clasic, unde semnatura detinatorului se aplica pe spatele cardului pe o portiune numita banda magnetica. - initialele detinatorului sunt imprimat pe card astfel incat sa faca posibila facturarea manuala; cardul este folosit atat off-line (imprinter) cat si in Card neembosat Card smart mediu electronic (ATM si POS) - initialele detinatorului de card nu sunt imprimate in relief; este folosit numai in mediu electronic - card cu circuit integrat sau card cu microprocesor, ceea ce ii confera
Pagina 93 din 98
functiile unui computer in miniatura. Memoria ii permite inmagazinarea a de 80 de ori mai multe informatii decat in cazul unui card cu banda magnetica. Card-ul inteligent, permite efectuarea unei plati fara a mai fi nevoie de consultarea bancii emitente a card-ului pentru confirmarea diponibilului din cont. Pentru smart card-urile mai complexe comunicarea se face via unde radio. Practic, nu mai este necesar contactul fizic intre cititorul de carduri si cardul propriu-zis pentru transmiterea informatiilor, asa cum se intampla cu smart card-urile Chitanta conventionale. - confirmarea eliberata de ATM, ca dovada a retragerii numerarului, sau de comerciant, ca dovada a achizitonarii unor bunuri sau plata unor Codul PIN servicii. - numarul de identificare personala (Personal Identification Number) este un cod de patru cifre, cunoscut numai de catre detinatorul de card si Colateral folosit pentru identificarea sa la ATM-uri si terminale POS. - depozit, in lei sau valuta, care se constituie drept garantie si pe care banca il foloseste - exclusiv - cand clientul sau nu-si indeplineste Comerciant Detinator de card obligatiile de plata - magazin, restaurant, hotel etc. care accepta la plata cardurile in locul numerarului. - persoana careia I s-a emis cardul si al carui nume este este tiparit pe card. Detinatorul de card poate fi acelasi cu detinatorul de cont sau poate fi o terta persoana care a fost autorizata de catre detinatorul de Extras de cont Flat Franco Girant cont. - document eliberabil in mod automat sau la cerere, prin care se atesta miscarile (numarul si valoarea tranzactiilor) care au avut loc in contul de card intr-o perioada determinata de timp - taxa/comision care se aplica sub forma unei valori unice (dar nu procentual) indiferent de valoarea unei tranzactii - scutit de costuri - persoana care garanteaza obligatia de plata si se angajeaza catre banca de a-si insusi, si indeplini, obligatia de plata pe care detinatorul de card Imprinter de credit (debitorul) nu o indeplineste - aparat mecanic pentru procesarea manuala a tranzactiilor. Folosind imprinterul, detaliile de identificare ale detinatorului de card sunt copiate Overdraft pe chitanta de pe fata cardului de plastic. - limita de credit sau descoperit de cont, intervine in momentul in care detinatorul de cont si-a terminat lichiditatile proprii si atunci banca il
Pagina 94 din 98
crediteaza in mod automat intr-un anumit plafon anterior stabilit prin "Pay now" contract. - card de debit, plata se face imediat prin deducerea din contul de card a sumei aferenta produsului sau serviciului cumparat prin intermediul "Pay later" Stoplist cardului - card de credit, plata se face mai tarziu in momentul rambursarii de catre detinatorul cardului a sumelor trase din creditul acordat de banca - reprezinta inventarul tuturor cardurilor de plata care sunt interzise sa fie folosite pentru orice plata fara numerar sau ridicare de numerar. Cardurile care apar pe aceasta lista trebuie sa fie retinute de catre comerciant sau de catre banca daca sunt prezentate. Un card odata Sold Solutie SET introdus in stoplist nu mai poate fi retras de pe el. - sau disponibil in cont, exprima lichiditatile din contul de card la un moment dat. - din englezescul "secure electronic tranzaction", defineste solutia tehnica ce permite folosirea cardului pentru tranzactii in medii Terminal EFTPOS electronice, precum Internet-ul, in conditii de siguranta. - din englezescul "Electronic Fund Transfer at Point of Sale" si inseamna punct de vanzare, adica un terminal de numerar electronic pentru autorizarea si procesarea electronica a unei tranzactii pe card.
In ce conditii se obtine un card ? Pentru a obtine un card trebuiesc indeplinite mai multe conditii. Tot ce aveti de facut este fie sa contactati administratorul Dumneavoastra de cont. Cand primiti cardul trebuie sa il semnati imediat pe verso, pe banda destinata semnaturii autorizate, in fata administratorului de cont. Impreuna cu cardul veti primi un plic sigilat care contine PIN-ul. Va trebui sa memorati acest numar, din patru cifre, care constituie codul Dumneavoastra secret de acces la toate terminalele electronice. Unde poate fi folosit un card? Cardul poate fi utilizat in locuri si moduri extrem de diferite: la ghiseele bancii, pentru retrageri de numerar, prin prezentarea cardului si a buletinului de identitate sau pasaportului; la comercianti (magazine, restaurante, hoteluri, agentii de voiaj etc.) ; la ATM-uri, pentru retrageri de numerar in valuta tarii respective pe baza identificarii prin codul PIN. Cand introduceti cardul in ATM puteti alege limba de consultare dorita. ATM-ul va remite suma ceruta, cardul si, de cele mai multe ori, chitanta (documentul de confirmare a tranzactiei);
Pagina 95 din 98
puteti rezerva o camera de hotel foarte usor folosind cardul. Cand ajungeti la hotel, la inregistrare, o suma aproximativa va fi rezervata pe contul Dumneavoastra. La plecare veti semna chitanta rezultata din imprinter sau din terminalul POS; puteti comanda bunuri sau servicii prin telefon folosind numarul de card. Nu divulgati niciodata, nimanui, codul PIN. Este suficient sa mentionati numarul de card si data expirarii cardului pentru a face cumparaturi; puteti comanda bunuri prin posta informand comerciantul despre numarul de card si data expirarii; daca doriti sa dati un telefon cu cardul, este posibil de la telefoanele care ofera aceasta facilitate Cum utilizez cardul in siguranta? Pentru a folosi cardul in conditii de maxima siguranta va rugam sa retineti urmatoarele sugestii: scrieti numarul de card si tineti-l separat de card - veti avea nevoie sa transmiteti aceasta informatie bancii daca va pierdeti cardul sau daca va este furat; codul PIN primit in plicul sigilat trebuie distrus imediat dupa ce l-ati memorat; nu scrieti codul PIN nicaieri si nu il divulgati nimanui. Oricine va cunoaste numarul de card si codul PIN va poate folosi cardul fraudulos; cardul trebuie luat din ATM imediat dupa efectuarea tranzactiei altfel va fi retinut; rugati intotdeauna comerciantul sa utilizeze imprinter-ul sau terminalul POS in fata Dumneavoastra pentru a evita tiparirea mai multor chitante; verificati cardul cand il primiti inapoi de la comerciant; verificati suma si valuta inscrise pe chitanta inainte de a o semna; pastrati chitantele de cumparare sau de retragere de numerar pentru fiecare tranzactie pentru a le recunoaste pe extrasul Dumneavoastra; verificati extrasul de cont imediat dupa ce il primiti si comparati-l cu chitantele; daca nu sunteti siguri de securitatea unui "site", evitati sa folositi cardul pe Internet; nu uitati sa anulati rezervarile la hotel, cerand un cod de anulare cu minimum 24 de ore inainte de data rezervarii; inainte de a pleca intr-o calatorie mai lunga nu ezitati sa verificati contul curent; pastrati intotdeauna cardul intr-un loc sigur si nu il lasati la vedere; pentru confortul Dumneavoastra este recomandabil sa notificati bancii emitente orice schimbare in datele personale; anuntati imediat pierderea, furtul sau distrugerea cardului folosind numarul de telefon al serviciului de asistenta; pentru orice alta problema legata de tranzactiile cu carduri, trebuie sa contactati administratorul Dumneavoastra de cont Ce se intampla daca uit PIN-ul? Luati legatura cu banca emitenta a cardului care va poate oferi oricand acelasi PIN, sau, la solicitare, il poate inlocui generind un nou cod PIN
Pagina 96 din 98
Ce trebuie sa fac in caz de pierdere, distrugere sau furt al cardului? In acest caz trebuie sa anuntati imediat blocarea, pentru a evita orice frauda, folosind numarul de telefon al serviciului de asistenta oferit anterior de banca emitenta. Pentru identificarea cardului Dumneavoastra veti fi rugati sa mentionati cateva detalii esentiale precum numele detinatorului de card si numarul cardului. Daca nu va amintiti numarul cardului veti fi rugati sa dati alte detalii: numele mamei inainte de casatorie si data nasterii. Pentru propria Dumneavostra siguranta, daca sunteti aproape de banca si puteti anunta pierderea sau furtul, in timpul orelor de program ale bancii, este de preferat sa va duceti la banca pentru a da un ordin scris de blocare a cardului. Daca anuntati blocarea telefonic, va trebui sa dati un ordin scris in maxim o zi lucratoare, prin fax sau venind la banca, altfel ordinul telefonic va fi anulat. Cum procedez daca nu sunt sigur(a) ca am pierdut cardul? In acest caz il puteti bloca temporar si, in acest fel, opriti folosirea lui frauduloasa pentru toate tranzactiile care necesita autorizare. Acest tip de blocare implica riscuri pentru tranzactiile la comercianti care nu necesita autorizare, de obicei tranzactii cu sume mici. Daca doriti sa suspendati cardul definitiv, pentru ca banuiti ca cineva il foloseste in mod fraudulos, puteti cere sa fie pus pe "stoplist" (nationala sau internationala, dupa caz). In acest caz cardul nu mai este valabil pentru nici o tranzactie si trebuie sa fie retinut de comerciant sau de banca in momentul in care este prezentat. Cum nu puteti anula aceasta blocare, trebuie sa cereti un nou card la sucursala Dumneavoastra. Cum se reinnoieste un card? Cardul pe care il detineti este reinnoit automat si il puteti ridica de la sucursala Dumneavoastra cu doua saptamani inainte de data expirarii. Trebuie sa aduceti cardul vechi cu Dumneavoastra pentru a putea fi distrus in siguranta. Noul card va avea acelasi numar si acelasi cod PIN. Cu doua saptamani inainte de data expirarii veti primi o scrisoare din partea bancii pentru a va reaminti sa va ridicati noul card. Vechiul card poate fi folosit pana in ultima zi a lunii indicata pe el. Ce fac cand o tranzactie este neclara? In situatia in care nu sunteti de acord cu o tranzactie, pe card, indicata pe extrasul de cont, trebuie sa contactati sucursala Dumneavoastra pentru a va informa. Daca aveti chitantele le veti lua cu Dumneavostra pentru a putea da toate detaliile necesare administratorului de cont.
Pagina 97 din 98
Este obligatorie anuntarea bancii de schimbarea datelor personale? O asemenea informare este facultativa dar este in interesul clientului sa anunte banca in cel mai scurt timp despre orice schimbare a datelor personale cum ar fi numele, numele companiei, adresa, numarul de telefon etc. Este important sa puteti fi contactat usor in cazul corespondentei urgente, altfel exista riscul sa nu puteti folosi cardul. Cand poate un comerciant sa refuze plata prin card desi are afisate logo-urile AMEX, DinersClub, Europay sau VISA? In cazul in care cardul este nesemnat, comerciantul are obligatia de a nu accepta cardul la plata. Semnatura trebuie efectuata chiar la momentul emiterii cardului in fata administratorului de cont. Sumele din conturile de carduri sunt garantate de Fondul de Garantare a Depozitelor din Sistemul Bancar? Disponibilitatile din aceste conturi beneficiaza de garantarea Fondului, pana la limita valorii stabilite semestrial de catre acesta (valoarea de garantare este afisata la orice unitate bancara). Cine poate utiliza cardul in numele firmei? Banca al carei client sunteti va poate elibera cite un card pentru fiecare angajat desemnat de firma Dumneavoastra (posesor desemnat). Cum pot diminua riscul de frauda din partea propriilor salariati? Banca emitenta va ofera posibilitatea de a stabili plafoane de retragere de numerar ca si plafoane pentru Dumneavoastra. operatiunile de cumparare pentru fiecare posesor desemnat de
Pagina 98 din 98

Diploma - WWW - Tocilar

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Diploma - WWW - Tocilar

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Acceptarea si emiterea cardului bancar ca element de plata

Introducere - scurta prezentare

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

CAPITOLUL 1. CARDUL - INSTRUMENT MODERN DE PLATA

1. 1. CONCEPT, ISTORIC, AVANTAJE

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

1.3.1. Portofelul electronic

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

SISTEME MONDIALE MAJORE CARE ASIGURA PLATILE

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

2.655.300 21.912 3.247.366

Din care, pe baza de conventie pentru plata salariului

Greece Total 3.225.454 Sursa: BNR - Directia Statistica

Tabel 2.4 : Conturi de card

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Internet/Telefon POS, din care: - us on us* - us on national** - us on international*** Manual/Imprinter, din

carduri proprii 6.310 865.066 230.942 463.759 170.365 95.521

lei) 16.633 1.284.345 179.038 500.994 604.313 312.682

lei) 2.6 1.5 0.8 1.1 3.5 3.3

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

a afirmat Radu Obreja, vicepresedinte Visa International CEMEA.

Rom ania Polonia Cehia Altele-sub 2%

2.1.2. Obiective privind dezvoltarea pietei bancare de carduri in Romania

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

5% 23% Mastercard Amex 12% 60% VISA Altele

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Sursa: UNCTAD E-commerce and Development Report 2002

5% America Latina 18% Europa Centrala, Orientul Mijlociu, Africa

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

100 80 60 40 20 0 sept. 2001 sept. 2002

Internet/Telefon POS, din care: - us on us* - us on national - us on international* Manual/Imprinter, din