1.CARDUL.......................................................................................................................................................1 INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN.....................................................................................................1 DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE....................................................................................1 2. ACCEPTAREA LA PLATA A CARDURILOR.........................................................................................8 3.EMITEREA PROPRIILOR CARDURI......................................................................................................12 3.1.

CARDUL BCR MAESTRO.................................................................................................................14 3.2.CARDUL BCR VISA CLASIC...........................................................................................................17 3.3.CARDUL BCR VISA INTERNATIONAL.........................................................................................20 3.4.CARDUL BCR VISA BUSINESS.......................................................................................................23 3.5.CARDUL BCR EUROCARD BUSINESS..........................................................................................26 4.INFIINTAREA, MENTINEREA SI EXTINDEREA RETELEI BCR BANCOMAT24...........................32 5.INFIINTAREA, MENTINEREA SI EXTINDEREA RETELEI DE POS-URI.........................................33 6.CONCLUZII PRIVIND ACCEPTAREA LA PLATA A CARDURILOR IN ROMANIA.......................37 Piata cardurilor in 2002..............................................................................................................................37 Emitentii de carduri listati la Bursa de Valori Bucuresti............................................................................41 Marketing educational................................................................................................................................53 1.1 Introducere:...........................................................................................................................................56 Stadiul implementarii produsului MultiCash BCR la clienti................................................................57 Extinderea facilitatilor oferite de MultiCash-BCR.................................................................................59 2. COMERTUL ELECTRONIC- izvor al platilor virtuale............................................................................60 2.1.Sisteme de pli electronice..................................................................................................................62 2.2. Banii n comerul electronic ................................................................................................................63 Transferul electronic de fonduri.............................................................................................................64 Banii electronici......................................................................................................................................64 Ecash.......................................................................................................................................................65 2.3. Dispozitive utilizate in sistemele electronice de pli..........................................................................66 2.3. Mecanisme de securitate......................................................................................................................69 2.4.Pli online n Romnia........................................................................................................................74 Cardul Kappa..........................................................................................................................................75 BIBLIOGRAFIE.............................................................................................................................................77 BILBIOGRAFIE.............................................................................................................................................77

1.CARDUL INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE

Pentru achitarea diverselor obligatii banesti,exista o multitudine de forme si instrumente care au cunoscut o dezvoltare continua de-a lungul timpului. Numerarul este forma traditionala de decontare care, pe masura dezvoltarii societatii moderne, a pierdut din aria sa de folosire. Prin numerar, plata se face individual, imediat si fara intermediere.

Pagina 1

Sumele mari in numerar necesita, insa, spatii corespunzatoare de depozitare, siguranta, cheltuielisi numeroase riscuri in manevrare. In tarile civilizate, cu economie de piata dezvoltata, sfera numerarului a fost limitata la minimum, prin introducerea si folosirea de forme si instrumente de decontare fara numerar, usor accesibile. Raspandirea decontarilor fara numerar este diferita de la o tara la alta, in raport cu specificul fiecareia si a scopului urmarit. Deosebit de avantajele tehnicii de decontare, un scop esential este si acela al limitarii masei monetare in circulatie si a atenuarii procesului inflationist. Cea mai mare revolutie tehnologica a acestui secol o reprezinta, fara indoiala, comunicatiile.Dezvoltarea fara precedent a suporturilor (fibra optica, transmisia prin satelit) cat si a interfetelor multi-media (retele de calculatoare si softuri specializate) au condus la o adevarata explozie a comnicarii.Globalizarea informatiei, transmisia la mare distanta in timp real, accesibilitatea si dezvoltarea mass-media, au produs modificari structurale in viata oamenilor din intreaga lume. Cardul bancar , larg utilizat n SUA ( nc din anii 50 ) din plastic , dimensionat dup formatul unei cri de vizit 1 . Cardul are nscris pe el : - denumirea i emblema emitentului( o banc ) ; - datele de identificare ale titularului . Era inevitabil ca aceasta revolutie tehnologica sa antreneze si miscarile de fonduri, motorul economiei mondiale. Odata cu sistemul
1

a cucerit i

Europa , mai ales n cepnd cu anii 80 .Se prezint sub forma unei cartele

Ioan Popa - Tranzacii Comerciale Internaionale , Editura Economic , Bucureti , 1997,p.214.

Pagina 2

SWIFT, bancile au putut face transferuri rapide la un cost scazut, permitand inlocuirea numerarului cu moneda electronica. Accesul instantaneu la bazele de date face posibila deservirea unui client oriunde s-ar afla , in aceleasi conditi ca cele oferite de banca unde acesta are contul si deruleaza operatiuni curente. Un segment important de consumatori ai serviciilor bancare care beneficiaza de aceste facilitati il constituie persoanele fizice. Extinderea pe scara larga a utilizari cartilor de credit a facut ca, in tarile dezvoltate, platile cu numerar sa detina o pondere de numai 20-30% din totalul tranzactiilor. Cifrele care exprima gradul de popularitate al acestui sistem de decontari sunt impresionante: sute de milioane de detinatori, peste 1 miliard de carduri emise, o valoare anuala a tranzactiilor de peste 2000 de miliarde de dolari, o retea de acceptare de peste 12 milioane de comercianti, mai mult de 277.000 ATM-uri pentru numerar. Este interesant ca, inca din anul 1880, un nord american Edward Bellany isi imagina ca in 2000 banii vor fi inlocuiti cu carti de plata, inserand aceasta opinie intr-o lucrare economica. Tot in SUA s-a facut si primul pas concret, prin emiterea in 1914 de catre General Petroleum Company of California a unor carti de plata pentru salariati proprii si cativa clienti agreati. Astazi,in SUA, cartile de credit au devenit aproape un mod de viata: prin intermediul celor 1,2 miliarde de carduri emise se tranzactioneaza annual peste 750 de miliarde de dolari. De remarcat ca, din cei peste 6000 de emitenti de carduri (banci, institutii, mari companii, retele comerciale) primii 50 detin aproximativ 90% din totalul creditului. Numai sub marcile VISA, MASTERCARD, AMEIRCAN EXPRESS si DINNERS CLUB au fost emise 400 milioane de carduri, CITIBANK, de exemplu, detine 15% din piata SUA si 10% din piata mondiala cu cele 55 milioane carti de credit emise si o valoare anuala a tranzactiilor de peste 35 miliarde dolari.
Pagina 3

Dupa anul 1989, pe masura evolutiei economiei romanesti, s-a simtit necesitatea inlocuirii vechilor instrumente de decontare specifice economiei centralizate, instrumente greoaie si rigide, cu noi instrumente moderne folosite pe plan international. Astfel incepand cu anul 1995, prin reglementari noi ale Bancii Nationale a Romaniei,avand la baza Legea cecului, a cambiei si a biletului la ordin, s-a statutat folosirea instrumentelor de plata prevazute de aceste legi.In plus, s-a introdus Ordinul de plata pe suport de hartie (OPH), cel mai folosit instrument si in prezent in decontarile interne. Sistemul bancar romanesc nu putea ramane indiferent la aceasta veritabila provocare. Prin aderarea BCR, Banc Post, BRD, BASA si BCIT la reteaua VISA si infintarea ROMCARD SA ca societate comuna de procesare, cele cinci banci au semnat practic in anul 1994 certificatul de nastere al acestui sistem de plata in Romania. Alegerea marcii VISA a fost recomandata de cartea de vizita a acestei prestigioase institutii :peste 19.000 de membri (banci si alte institutii), 10 milioane de comercianti inclusi in reteaua de acceptare, mai mult de 300 milioane de detinatori de card si un volum de tranzactii de aproape 600 miliarde dolari annual. Implicarea BCR in introducerea acestui sistem de plata a insemnat un moment determinant in extinderea decontarii electronice a operatiunilor necomerciale din tara noastra: -BCR a avut o contributie decisiva la infintarea ROMCARD SA, la proiectarea sistemului informatic al acesteia si la elaborarea normelor si ghidurilor de proceduri specifice;

Pagina 4

-BCR a fost prima banca din Romania care a inceput procesarea cardurilor VISA si, o buna perioada de timp,singura care a acceptat carduri EUROPAY; -BCR a creat prima retea de automate bancare ATM din Romania, cea mai dezvoltata si la aceasta data. Banca Comerciala Romana a lansat primul card, VISA BUSSINESS, la data de 21.12.1995, pentru ca numai la o luna de zile, la data de 30.01.1996 sa lanseze cardul Maestro, care a devenit cel mai popular card B.C.R. Au urmat, apoi, in decembrie 1996 cardul Visa International, in iulie 1997 Visa Clasic si in februarie 1998 Eurocard Business. Aceste carduri se adreseaza persoanelor fizice sau juridice si sunt destinate retragerii de numerar de la ATM-uri sau ghisee si/sau efectuarii de plati pentru marfuri sau servicii. Privind retrospectiv de la debutul operatiunilor B.C.R. cu carduri, numarul acestora a crescut constant (tabelul nr 1). Tabelul nr.1 Numar 1995 1996 1997 1998 1999 2000 tranzactii 13.190 28.602 43.402 91.332 111.532 206.825 % fata de Valoare Mii USD anul de baza 3.322,1 216,85 329,05 183,38 183,38 183,38 7.243,4 10.127,3 17.238 24.693 45.996

Mil. lei 2.446,3 24.448 75.556 125.693

Piata romaneasca a cardurilor este intr-o continua transformare, cu o structura dince in ce mai complexa. De la aparitia societatii ROMCARD, pe

Pagina 5

piata au aparut noi operatori care au aderat la la VISA International, operatori care cuprind banci comerciale romanesti, sucursale in Romania ale unor banci straine de prestigiu si chiar banca centrala. De asemenea, s-au lansat multe noi tipuri de carduri, accenuandu-se concurenta intre banci in acest domeniu. Cele mai recente evenimente care au avut loc pe aceasta piata includ:

Pagina 6

 CITIBANK Romania a devenit membru VISA International, astfel ca numarul acestora in Romania este acum de 11(B.N.R., B.C.R., B.C.I.T., B.A., BANCOREX, B.R.D., BancPost, Societe Generale-Bucuresti, Banca Transilvania, C.E.C. si CITIBANK Romania). CEC a devenit si membru Europay, atfel ca numarul acestora in Romania este acum de 7 (B.N.R., B.C.R., B.C.I.T., B.A., BANCOREX, BancPost si CEC). A devenit operationala reteaua de ATM-uri a Bancii Agricole. La sfarsitul Trimestrului III, au achizitionat 5 aparate. S-au lansat pe piata noi tipuri de carduri (B.A., Banc Post, BRD). faptul ca evenimentele de acest gen au inceput sa devina o obisnuinta pentru piata Romaneasca inseamna in primul rand ca operatiunile cu carduri si-au capatat locul lor bine definit in randul operatiunilor unei banci. In al doilea rand, interesul unor banci, dintre care unele reprezentante ale unor banci cu o solida experienta in domeniu, de a deveni membre ale celor doua organizatii internationale este un semnal ca, in acest domeniu, potentialul pietei romanesti este departe de a fi exploatat in intreaga capacitate. In al treilea rand si poate cel mai important pentru noi, aparitia de noi operatori pe aceasta piata inseamna sporirea concurentei, cu consecintele ei de rigoare. In aceasta ordine de idei, trebuie sa precizam de la inceput ca intreaga activitate in domeniul afacerilor cu carduri a urmarit consolidarea pozitiei B.C.R. pe piata romaneasca prin: Cresterea numarului de carduri emise; Extinderea retelei de ATM-uri si POS-uri; Dezvoltarea retelei de comercianti acceptatori de carduri;

Pagina 7

Activitatea cu carduri a Bancii Comerciale Romane este structurata pe patru categorii, respectiv: Acceptarea la plata a cardurilor; Emiterea propriilor carduri; Mentinerea si extinderea retelei de ATM-uri; Mentinerea si extinderea retelei de POS-uri.

2. ACCEPTAREA LA PLATA A CARDURILOR

In prezent, In Romania sunt acceptate la plata carduri sub sigla VISA si Europay emise atat de bancile straine cat si de catre bancile romanesti. Banca Comerciala Romana ofera detinatorilor de carduri mai multe posibilitati de utilizare a lor: La punctele de vanzare ale comerciantilor din reteaua proprie, pentru cumpararea de bunuri / servicii: comerciantii pot utiliza POS-urile pentru autorizarea tranzactiilor si transmiterea lor spre decontera acestora; La ghiseele proprii pentru obtinerea de numerar; La ATM-urile din reteaua B.C.R. Bancomat 24 pentru obtinerea de numerar. La 30 iunie 1998, erau incheiate un numar de 596 contracte, cu 1062 puncte de vanzare, ponderea cea mai mare revenind magazinelor (392), hotelurilor (216) si restaurantelor (135). Sucursalele care au incheiat cele

Pagina 8

mai multe contracte sunt: Sucursala Sector 1 (54), SMB (37), Constanta (33), Galati (26) si Satu Mare (24). Pentru ca imaginea retelei BCR de acceptare carduri sa fie cat mai corecta trebuie sa mai adaugam si cele 111 unitati teritoriale instruite pentru eliberarea de numerar. Pe aceasta piata de acceptare a cardurilor, Banca Comerciala Romana ocupa o pozitie buna. Conform datelor publicate de ROMCARD, cu cele 1396 de contracte incheiate, Banca Comerciala Romana detine 19,4% din totalul punctelor de vanzare. Numarul comerciantilor cu care o banca are incheiate contracte de acceptare este util pentru aprecierea eforturilor facute de banca respectiva in domeniul extinderii retelei. Pentru analiza in sine, este semnificativ de precizat cate dintre aceste contracte sunt active (au inregistrat operatiuni) si, pe cat posibil, structura realizarilor. In cazul BCR, din cele 1396 de contracte incheiate pana la sfarsitul semestru- lui 1 2001 29,3% sunt active. Dintre acesti 175 comercianti activi din reteaua BCR, circa 54% din volumul operatiilor in valuta este realizat de primii 5 comercianti (Hotel Minerva, Hotel Bucuresti, TAROM, Casino Bucur, Hotel Helvetia). In cazul tranzactiilor in lei circa 27% din volumul acestora este realizat de primii 3 comercianti. In ceea ce priveste numarul tranzactiilor inregistrate in reteaua proprie a Bancii Comerciale Romane de acceptare, acesta se prezinta in tabelul urmator:

Tabelul nr 2

Pagina 9

Numar tranzactii Total Tranzactii reprezentand 22119 Usd 16434 31,9 4083 0,8 20517 23,8 Lei 5685 7,6 17947 38,3 23632 13,3

Valoarea tranzactiilor Usd Lei (mii) 14885 23 197,2 1,2 (mil) 11640, 5 8 16802, 1 43,1

vanz. de marfuri/servicii % din total ROMCARD 22.8 Tranzactii reprezentand 22030

eliberare de numerar % din total ROMCARD 12,2 Total 44149

15082, 43807. 2 16,5 4 23,3

% din total ROMCARD 21,2

Analiza datelor de mai sus, corelata cu faptul ca la ora actuala majoritatea tranzactiilor se fac tot cu carduri internationale, ne permite sa apreciem ca, deocamdata, aceasta activitate este dependenta de traficul international. Dezvoltarea unei piete a cardurilor interne este lenta, existand inca mari rezerve in acest sens. Activitatea de acceptare a cardurilor prin reteaua de ATM-uri a continuat sa se dezvolte si in primul semestru, banca inregistrand rezultate bune, dupa cum se poate remarca si din tabelul nr 3:

Tabelul nr 3

Pagina 10

Numar TOTAL, din care: -carduri VISA -carduri Europay Carduri BCR Maestro -carduri BCR Visa Clasic -carduri BCR Eurocard Business tranzactii 331.444 56.611 45.825 200.020 28.485 503

Valoare (mld. lei) 156,37 28,14 25,56 89,14 12,86 0,67

Din aceste tranzactii, pana la sfarsitul primului semestru, numai un numar de 62 tranzactii nu au fost recunoscute de detinatori, fiind returnate ca atare de bancile straine (chargeback)Valoarea totala a acestor tranzactii a fost de 18.314,7 USD, dar toate litigiile au fost solutionate, Banca Comerciala Romana neinregistrand pierderi. Desi banca considera multumitoare activitatea derulata in acest sector al afacerilor cu carduri, este destul de mare numarul de contracte inactive. Analizand aceasta problema cu unele dintre unitatile teritoriale, s-a ajuns la concluzia ca unul din motivele acestui numar destul de ridicat de il constituie reticienta comerciantilor de a utiliza acest instrument de plata. Este adevarat, pe de alta parte, ca marea majoritate a lucrarilor de la serviciile valutare din sucursalele care au atributii in domeniul cardurilor reclama lipsa de timp necesar pentru a vizita clientii si a cunoaste la fata

Pagina 11

locului problemele cu care se confrunta acestia. In acest scop una dintre recentele masuri adoptate de banca vizeaza atribuirea de responsabilitati clare in acest domeniu ofiterului de marketing, pentru a stimula dezvoltarea si mai accentuata a acestei activitati.

3.EMITEREA PROPRIILOR CARDURI

Activitatea de emitere a propriilor carduri a cunoscut o dezvoltare semnificativa. Printre principalii factori care au determinat cresterea numarului de carduri emise se numara: Extinderea retelei de ATM-uri; Dezvoltarea retelelor de comercianti, corelata cu generalizarea fenomenului de acceptare a cardurilor, indiferent de banca emtenta; Extinderea sistemului de plata a salariilor si burselor prin conturi de carduri; Actiunile publicitare intreprinse de Directia de Marketing din banca; Revizuirea periodica a conditiilor de emiter si utilizare a cardurilor, in functie de semnalele pietei. La sfarsitul semestrului 1 2001,situatia cardurilor emise de Banca Comerciala Romana se prezinta in tabelul numarul 4:

Tabelul nr.4

Pagina 12

Tip card

Numar carduri emise 61.616 14.078 1196 1548 1457 79.895

Numar conturi deschise 55.448 13.764 359 765 1125 71.461

Solduri totale Mil. lei Mii USD 29.850, 5 24.955, 4 1599,4 3.474,6 3.314,7

Maestro Visa Clasic Eurocard Business Visa Business Visa International TOTAL

65.445, 6.789,3 3

Se considera ca aceasta activitate dispune de un potential mult mai mare de dezvoltare, dar unitatile teritoriale acuza lipsa de timp, personal si experienta pentru promovarea acestor produse si atragerea de noi clienti. Banca a luat masuri in sensul stimularii activitatii prin implicarea ofiterului de marketing si stabilirea unor plafoane minimale pentru emiterea de carduri pentru unitatile teritoriale dotate cu ATM-uri. Dar, in dorinta de a impulsiona si mai mult aceasta activitate, banca va lua in considerare desemnarea unei persoane care sa se ocupe exclusiv de aceasta activitate, degrevand-o de alte sarcini. Activitatea de emitere carduri a adus bancii in primul semestru al acestui an un venit net de 1948,4 mil. lei. Acest rezultat il consideram satisfacator, mai ales tinand cont de faptul ca ponderea veniturilor din emiterea de carduri in total venituri relizate din operatiunile cu carduri a

Pagina 13

crescut de la circa 10% la sfarsitul anului trecut la 36% la sfarsitul semestrului 1, anul acesta.

3.1.CARDUL BCR MAESTRO Instrument de plata in LEI, sub sigla Europay International, destinat persoanelor fizice, pentru obtinerea de numerar de la ATM-uri si plata de bunuri sau servicii oriunde este afisata sigla edc/Maestro. CARACTERISTICI *0 este un card de debit (tranzactiile se pot efectua numai in limita disponibilului din contul de card), fara embosaj (datele de identificare a clientului sunt stocate pe banda magnetica de pe verso-ul cardului), fapt care permite utilizarea acestuia numai in mediul electronic. *1 fiecarui card I se asociaza un numar de identificare (PIN) care se comunica clientului, numar pe care posesorul trebuie sa-l tasteze pentru validarea efectuarii fiecarei tranzactii. CONDITII DE UTILIZARE *2 *3 termenul de valabilitate al cardului este de doi ani de la data emiterii la expirare, cardul se reinnoieste pe aceeasi durata DOBANZI, TAXE SI COMISIOANE *4 pentru disponibilitatile contului de card, banca bonifica dobanda aferenta conturilor de card ale persoanelor fizice

Pagina 14

AVANTAJE *5 *6 utilizarea unui instrument de plata modern, sigur si rapid; eliminarea utilizarii numerarului si a inconvenientelor legate de

manipularea , pastrarea in siguranta si transportul acestuia.

Taxe initiale si curente (lei) Emitere Anuala (de card* utilizare) Extras de cont (lunar) Interogare sold ATM/POS GSM Reinnoire (inlocuire) card la expirare 0 Plati furnizori servicii

0 0 105.000/card 25.000/solicitant 1.500/operatiune - la cerere * inclusiv pentru fiecare card suplimentar emis Taxe pentru servicii speciale (lei) Regenerare PIN Blocare card Regim de urgenta Inlocuire card*

Eliberare numerar**

1 USD (echivalent lei, la 50.000 25.000 0 cursul din ziua efectuarii platii) * in cazul in care cardul a fost pierdut, furat sau demagnetizat ** numai pentru salariatii institutiilor bugetare, la ghiseele BCR Comisionul pentru recuperarea cardului este de 50.000 lei, daca a fost retinut de alte banci, si de 30.000 lei, daca a fost retinut de BCR. Comisioane per tranzactie (%) Alimentare Tranzactii la Eliberare de numerar cont comerciant La ghiseul bancii La ATM-ul propriu* altei altei banci banci din romanesti strainatate

Emitente Acceptatoare 0 - la ordinul clientilor 0 0,5 % Intern Extern 0,5% nepermis

2.000 lei 0,5% + 25.000

nepermis

Pagina 15

BCR si pentru institutiile bugetare 10.000 lei/cont de card - la ordinul agentilor economici care nu sunt clienti BCR

+ 25.000 lei

Lei

*Intr-o singura zi sunt posibile 10 tranzactii si trei incercari de PIN Comisionul de transfer la cerere din contul de card la nivel interbancar este de 150.000 lei in vreme ce intrabancar este franco - pentru transferul in contul aceluiasi client - si 150.000 lei, in cazul unui transfer in contul altui client BCR. Dobanzi bonificate/retinute (%) La sold creditor 6%

Sold debitor (pentru iesiri in descoperit) autorizate* 43% neautorizate 200% fata de dobanda pietei

*In cazul in care cardul este utilizat pentru plata salariilor, posesorii pot beneficia de un credit lunar de pana la 75% din salariul net. Depunere initiala minima si sold intangibil (lei) Depunere initiala minima (la emitere) Sold minim creditor intangibil 50.000 Lei 50.000 Lei

Plafoane la operatiunile de la ATM-uri (lei) Eliberari de numerar (valori maxime) zilnice 30 000 000 Lei pe operatiune 1,5 mil. in cupiura de 50 000 Lei 3 mil. in cupiura de 100 000 Lei

Grad de utilizare: Interna

Externa

Mediu electronic

Mediu manual

Pagina 16

(on line) X X

(off line)

Cardul are o valabilitate de doi ani si se reinnoieste in mod automat, fara o cerere suplimentara Sursa din partea dumneavoastra si fara alte costuri. Va puteti ridica noul card de la aceeasi unitate BCR, dupa data de 20 ale lunii expirarii. BCR-Directia marketing Ultima actualizare: 18 martie 2001

3.2.CARDUL BCR VISA CLASIC Instrument de plata emis in LEI, sub sigla VISA, destinat persoanelor fizice, pentru obtinerea de numerar de la ATM-uri sau ghiseele bancilor si plata de bunuri sau servicii oriunde este afisata sigla VISA. CARACTERISTICI *7 este un card de debit (tranzactiile se pot efectua numai in limita

disponibilului din contul de card), embosat (datele de identificare a clientului - numele acestuia si numarul contului personal - sunt stocate in relief pe fata cardului dar si pe banda magnetica de pe verso), fapt care permite utilizarea acestuia atat in mediul on-line (la automatele de distribuire a banilor sau la comerciantii care dispun de POS-uri - aparate de inregistrare electronica a tranzactiilor) cat si in mediul off-line (la comerciantii care au instalate imprintere); *8 fiecarui card I se asociaza un numar de identificare (PIN) care se comunica clientului, numar pe care posesorul trebuie sa-l tasteze pentru validarea efectuarii fiecarei tranzactii. *9 se poate utiliza numai pe teritoriul Romaniei

Pagina 17

CONDITII DE UTILIZARE *10 *11 termenul de valabilitate al cardului este de doi ani de la data emiterii la expirare, cardul se reinnoieste pe aceeasi durata DOBANZI, TAXE SI COMISIOANE *12 pentru disponibilitatile contului de card, banca bonifica dobanda aferenta conturilor de card ale persoanelor fizice AVANTAJE *13 *14 utilizarea unui instrument de plata modern, sigur si rapid; eliminarea utilizarii numerarului si a inconvenientelor legate de

manipularea , pastrarea in siguranta si transportul acestuia.

Taxe initiale si curente (lei) Anuala Extras de Interogare sold Emitere (de cont* card ATM/POS GSM utilizare) (lunar) 0 105.000 0 2.000 Reinnoire Plati furnizori (inlocuire) card servicii la expirare 0** -

*Comisionul pentru eliberarea la cerere a unui extras de cont este de 25 000 lei. **In cazul deteriorarii sau furtului/pierderii cardului, comisionul de emitere este de 2 USD echivalent lei. Taxe pentru servicii speciale (lei) Regenerare PIN Blocare card 1 USD (echivalent lei) 50 000 Regim de urgenta Inlocuire card Eliberare numerar -

Comisioane per tranzactie (%)

Pagina 18

Alimentare cont Eliberare de numerar

La ghiseul bancii

0 - la ordinul clientilor BCR si pentru institutiile bugetare 10.000 0 lei/cont de card - la ordinul agentilor economici care nu sunt clienti BCR

Tranzactii la comerciant

La ATM-ul Acceptatoare Emitente Intern Extern 0,5% + nepermis 25.000 lei altei altei banci propriu* banci din romanesti strainatate

0,5

2.000

0,5% + 25.000 Lei

nepermis

*Intr-o singura zi sunt posibile 10 tranzactii si trei incercari de PIN Dobanzi bonificate/retinute (%) La sold creditor 6%

Sold debitor (pentru iesiri in descoperit) autorizate* 43% neautorizate 200% fata de dobanda pietei

*In cazul in care cardul este utilizat pentru plata salariilor, posesorii pot beneficia de un credit lunar de pana la 75% din salariul net. Depunere initiala minima si sold intangibil (lei) Depunere initiala minima (la emitere) Sold minim creditor intangibil 1.000.000 100.000

Plafoane la operatiunile de la ATM-uri (lei) Eliberari de numerar (valori maxime) zilnice pe operatiune

Pagina 19

30.000.000 Lei

1,5 mil. Lei in cupiura de 50 000 Lei 3 mil. in cupiura de 100 000 Lei

Grad de utilizare: Interna X Sursa: BCR-Directia Externa Mediu electronic (on line) X Mediu manual (off line) X marketing

Ultima actualizare: 18 martie 2002

3.3.CARDUL BCR VISA INTERNATIONAL Intrument de plata emis in USD sub sigla VISA INTERNATIONAL , destinat opersoanelor fizice care calatoresc in strainatate in interes personal, in scopul obtinerii de numerar de la ATM-uri sau ghiseele bancilor si plati de bunuri sau servicii oriunde este afisata sigla VISA . CARACTERISTICI *15 este un card de debit (tranzactiile se pot efectua numai in limita

disponibilului din contul de card), embosat (datele de identificare a clientului - numele acestuia si numarul contului personal - sunt stocate in relief pe fata cardului dar si pe banda magnetica de pe verso), fapt care permite utilizarea acestuia atat in mediul on-line (la automatele de distribuire a banilor sau la comerciantii care dispun de POS-uri - aparate de inregistrare electronica a

Pagina 20

tranzactiilor) cat si in mediul off-line (la comerciantii care au instalate imprintere); CONDITII DE UTILIZARE *16 *17 *18 termenul de valabilitate al cardului este de doi ani de la data emiterii la expirare, cardul se reinnoieste pe aceeasi durata pentru depozite la termen constituite, banca calculeaza lunar dobanda

icepand cu ziua dschiderii contului si o bonifica in contul de depozit la vedere DOBANZI, TAXE SI COMISIOANE *19 pentru disponibilitatile contului de card, banca bonifica dobanda aferenta conturilor la vedere in USD ale persoanelor fizice AVANTAJE *20 un instrument de plata modern, resential pe parcursul deplasarilor in fiind acceptata de catre comerciantii de pe tot strainatate, sigla VISA

cuprinsul globului(societatea VISA INTERNATIONAL are ca membri peste 22000 de banci din intrega lume) *21 eliminarea utilizarii numerarului si a inconvenientelor legate de manipularea , pastrarea in siguranta si transportul acestuia.
BCR VISA INTERNATIONAL (USD)

Pagina 21

Taxe initiale si curente (USD) Extras de Interogare sold Emitere Anuala (de cont* card utilizare) ATM/POS GSM (lunar) 5 10 0 1.500 lei -

Reinnoire Plati furnizori (inlocuire) card la servicii expirare** 0 -

*Comisionul pentru eliberarea extrasului de cont la cerere este de 2 USD. **In cazul in care cardul este pierdut/furat/deteriorat/demagnetizat, taxa de inlocuire este de 5 USD. Taxe pentru servicii speciale (USD) Regenerare PIN 1 Blocare card* 5 USD Regim de urgenta Inlocuire card Eliberare numerar -

* comisionul de recuperare a cardului este de 4 USD pentru card retinut de alte banci, si de 1 USD pentru card retinut de BCR. Comisioane per tranzactie (%) Eliberare de numerar
La ghiseul bancii

Tranzactii Tranzactii Alimentare comerciant comerciant cont Romania strainatate Emitente

La ATM-ul Acceptatoare Intern Extern altei altei banci propriu* banci din romanesti strainatate

nepermis

1,75% nepermis minimum nepermis 5 USD

1,75% nepermis nepermis minimum 5 USD

*Intr-o singura zi sunt posibile 10 tranzactii si patru incercari de PIN Comisionul de transfer la cerere din contul de card la nivel interbancar este de 25 USD in vreme ce intrabancar este franco - pentru transferul in contul aceluiasi client - si de 10 USD, in cazul unui transfer in contul altui client. Dobanzi bonificate/retinute (%) La sold creditor

Sold debitor (pentru iesiri in descoperit)

Pagina 22

0,75%

autorizate -

neautorizate -

Depunere initiala minima si sold intangibil (USD) Depunere initiala minima (la emitere) Sold minim creditor intangibil 1.500 500

Plafoane la operatiunile de la ATM-uri (lei) Eliberari de numerar (valori maxime) zilnice in tara: nepermis in strainatate: 500 USD pe operatiune La ATM in tara: nepermis

*Suma maxima pe operatiune in strainatate nu este data de banca emitenta ci de respectivul ATM. Grad de utilizare: Interna Externa X Sursa: BCR-Directia Mediu electronic (on line) X marketing Mediu manual (off line) X

Ultima actualizare: 18 martie 2002

3.4.CARDUL BCR VISA BUSINESS Instrument de plata emis in USD sub sigla VISA International , destinat clientilor persoane juridice, ai caror reprezentanti calatoresc in strainatate, pentru plata bunurilor si seviciilor oriunde este afisata sigla VISA, precum si obtinerea de numerar de la automatele si ghiseele bancare. CARACTERISTICI
Pagina 23

*22

este un card de debit (tranzactiile se pot efectua numai in limita

disponibilului din contul de card), embosat (datele de identificare a clientului - numele acestuia si numarul contului personal - sunt stocate in relief pe fata cardului dar si pe banda magnetica de pe verso), fapt care permite utilizarea acestuia atat in mediul on-line (la automatele de distribuire a banilor sau la comerciantii care dispun de POS-uri - aparate de inregistrare electronica a tranzactiilor) cat si in mediul off-line (la comerciantii care au instalate imprintere); *23 fiecarui card I se asociaza un numar de identificare (PIN) care se comunica clientului, numar pe care posesorul trebuie sa-l tasteze pentru validarea efectuarii fiecarei tranzactii. CONDITII DE UTILIZARE *24 *25 termenul de valabilitate al cardului este de doi ani de la data emiterii la expirare, cardul se reinnoieste pe aceeasi durata

DOBANZI, TAXE SI COMISIOANE *26 pentru disponibilitatile contului de card, banca bonifica dobanda aferenta contului de disponibilitati in valuta AVANTAJE *27 *28 utilizarea unui instrument de plata modern, sigur si rapid; eliminarea utilizarii numerarului si a inconvenientelor legate de

manipularea , pastrarea in siguranta si transportul acestuia.

BCR VISA BUSINESS (USD)

Pagina 24

Taxe initiale si curente Anuala Extras de Interogare sold Emitere (de cont* card ATM/POS GSM utilizare) (lunar) 10 USD 30 USD 0 -

Reinnoire Plati furnizori (inlocuire) card servicii la expirare 10 USD -

*Comisionul pentru eliberarea la cerere a unui extras de cont este de 2 USD. Taxe pentru servicii speciale (USD) Regenerare PIN Blocare card 1 10 Regim de urgenta Inlocuire card Eliberare numerar -

Comisioane per tranzactie (%) Eliberare de numerar

La ghiseul bancii

Alimentare Tranzactii cont la comerciant

Acceptatoare Emitente Intern Extern

La ATM-ul propriu altei banci din strainatate 1,75% minimum 5 USD

1,75% minimum 5 USD

Dobanzi bonificate/retinute (%) La sold creditor 2,5

Sold debitor (pentru iesiri in descoperit) autorizate neautorizate -

Depunere initiala minima si sold intangibil (USD)

Pagina 25

Depunere initiala minima (la emitere) 3 000 USD

Sold minim creditor intangibil 1 000 USD

Plafoane la operatiunile de la ATM-uri (USD) Eliberari de numerar (valori maxime) zilnice 500 USD *Sunt permise 6 operatiuni pe zi. Grad de utilizare: Interna Externa X Sursa BCR-Directia Mediu electronic (on line) X Mediu manual (off line) X marketing pe operatiune* Suma maxima pe operatiune in strainatate nu este reglementata de banca emitenta ci de respectivul ATM.

Ultima actualizare 3 iulie 2001

3.5.CARDUL BCR EUROCARD BUSINESS Instrument de plata emis in lei sub sigla

EUROCARD/MASTERCARD, destinat clientilor persoane juridice, ai caror angajati efectueaza diverse plati in interes de afaceri, pe teritoriul Romaniei. CARACTERISTICI *29 este un card de debit (tranzactiile se pot efectua numai in limita

disponibilului din contul de card), embosat (datele de identificare a clientului - numele acestuia si numarul contului personal - sunt stocate in relief pe fata

Pagina 26

cardului dar si pe banda magnetica de pe verso), fapt care permite utilizarea acestuia atat in mediul on-line (la automatele de distribuire a banilor sau la comerciantii care dispun de POS-uri - aparate de inregistrare electronica a tranzactiilor) cat si in mediul off-line (la comerciantii care au instalate imprintere); CONDITII DE UTILIZARE *30 *31 termenul de valabilitate al cardului este de doi ani de la data emiterii la expirare, cardul se reinnoieste pe aceeasi durata DOBANZI, TAXE SI COMISIOANE *32 pentru disponibilitatile contului de card, banca bonifica dobanda aferenta disponibilitatilor in lei din contul de card. AVANTAJE *33 *34 utilizarea unui instrument de plata modern, sigur si rapid; eliminarea utilizarii numerarului si a inconvenientelor legate de

manipularea , pastrarea in siguranta si transportul acestuia. BCR EUROCARD/MASTERCARD BUSINESS Este un card de credit in valuta, embosat, destinat societatilor comerciale ai caror angajati calatoresc in mod frecvent peste hotare pentru afaceri. Posesorii pot beneficia de plafoane de credit intre 2 000 si 50 000 USD, calculate in functie de posibilitatile financiare de rambursate ale firmei.

Pagina 27

Taxe initiale si curente (USD) Anuala Emitere Extras de Interogare sold (de card* cont ATM/POS GSM** utilizare)

Reinnoire Plati furnizori (inlocuire) card servicii la expirare

1 lunar 0 (comision 17/card la cerere 0,12/SMS 5 deschidere 2 cont card) *Pentru fiecare card suplimentar se percep 5 USD. **Consultarea poate fii facuta prin intermediul serviciului de mobile-banking, valoarea abonamentului fiind de 12 USD pe an. Taxe pentru servicii speciale (USD) Regenerare PIN Blocare card 1 2 Regim de urgenta Inlocuire card Eliberare numerar -

Comisioane per tranzactie (%) Eliberare de numerar

La ghiseul bancii

Tranzactii Alimentare la cont comerciant Emitente

La ATM-ul Acceptatoare Intern Extern propriu altei banci (extern)

Dobanzi bonificate/retinute (%) La sold creditor 0

Sold debitor (pentru iesiri in descoperit) autorizate 10 neautorizate Comisionul pentru depasirea limitei de

Pagina 28

credit autorizate este de 5% aplicat la excedent (suma care depaseste aceasta limita).

Depunere initiala minima si sold intangibil (USD) Depunere initiala minima (la emitere) Sold minim creditor intangibil In functie de bonitatea clientului, acesta poate obtine un plafon de credit intre 2 000 si 50 000 USD.

Plafoane la operatiunile de la ATM-uri (USD) Eliberari de numerar (valori maxime) zilnice pe operatiune -

Grad de utilizare: Interna Externa X Mediu electronic (on line) X Mediu manual (off line) X

Data extrasului este ultima zi lucratoare a lunii iar scadenta este de 15 zile valoarea 5% din de aferenta suma la dobanzilor minima data si de extrasului. comisioanelor. plata. Suma minima de plata este de 20% din creditul utilizat si integral din Comisionul pentru nerambursarea la termen a sumei minime lunare este de

Ultima actualizare: 17 septembrie 2001 ; Sursa: BCR.

Pagina 29

BCR EUROCARD/MASTERCARD (LEI)

In cazul unui astfel de card toate tranzactiile se efectueaza in limita unui plafon de creditare acordat clientului de catre banca. Creditul se acorda pe baza unei analize a bonitatii clientului efectuata de catre unitatea BCR la care acesta s-a adresat. Odata aprobata cererea de creditare, se incheie un contract pentru o perioada de un an intre banca si client. Contractul se poate prelungi printr-un act aditional.
Taxe initiale si curente (lei) Anuala Emitere Extras de Interogare sold (de card* cont ATM/POS GSM** utilizare)

Reinnoire Plati furnizori (inlocuire) card servicii la expirare

125 000 + 25 000 Lunar - 0 (comision 250 000 0,12/SMS 125 000 La cerere deschidere pe card - 25 000 cont de card) *Pentru fiecare card suplimentar comisionul de emitere este de 125 000. **Consultarea poate fii facuta prin intermediul serviciului de mobile-banking, valoarea abonamentului fiind de 12 USD pe an. Taxe pentru servicii speciale (lei) Regim de urgenta Regenerare PIN Blocare card* Inlocuire card (pierdere, deteriorare, furt) 125 000 Eliberare numerar -

25 000

50 000

*Pierdut sau furat. Comisioane per tranzactie (%)

Pagina 30

Eliberare de numerar
La ghiseul bancii

Tranzactii Alimentare la cont comerciant Emitente

La ATM-ul propriu Acceptatoare Intern Extern 0,5% + 25.000 lei altei banci

Dobanzi bonificate/retinute (%) La sold creditor

Sold debitor autorizate neautorizate Comisionul pentru depasirea limitei de credit autorizate este de 5% aplicat la excedent (suma care depaseste aceasta limita).

38%/an

Depunere initiala minima si sold intangibil (lei) Depunere initiala minima (la emitere) Sold minim creditor intangibil In functie de bonitatea clientului, acesta poate obtine un plafon de credit intre 5 si 30 milioane lei.

Plafoane la operatiunile de la ATM-uri (lei) Eliberari de numerar (valori maxime) zilnice 30 000 000 (10 tranzactii) pe operatiune Valoarea soldului

Pagina 31

Grad de utilizare: Interna X Externa Mediu electronic (on line) X Mediu manual (off line) X

Data extrasului este ultima zi lucratoare a lunii iar scadenta este de 15 zile de la data extrasului. Suma minima de plata este de 20% din creditul utilizat si integral din valoarea aferenta dobanzilor si comisioanelor. Comisionul pentru nerambursarea la termen a sumei minime lunare este de 5% din suma minima de plata.
DOCUMENTELE SOLICITATE DE BANCA pentru acordarea creditului -Buletin/carte de identitate (original + copie); -Adeverinta de salariu sau acte care sa ateste veniturile declarate; -Acte de proprietate: locuinta, teren, autoturism, etc (original + copie) Perioada necesara bancii pentru emitere este de maximum doua saptamani dupa aprobarea cererii de credit si semnarea contractului.

Ultima actualizare: 20 mai 2002 Sursa: BCR.

4.INFIINTAREA,

MENTINEREA

SI

EXTINDEREA

RETELEI BCR BANCOMAT24

Ea s t

Reteaua Bancomat 24 a fost lansata de BCR la inceputul anului 1996

1st Q tr

si de atunci pana in prezent numarul lor a ajuns la 487 aparate. Fiecare

50 0 No rth

100

We s t

sucursala judeteana are instalat un aparat si deja s-au instalat aparate si la

3 -D

alte sucursale sau agentii (in special din Bucuresti).

3 -D Co lu m n 5

Co lu m n 4

Pagina 32

Extinderea retelei de automate a condus la cresterea semnificativa a sumelor eliberate prin ATM-uri. Daca la sfarsitul anului 2000 aceste sume se ridicau la 395,8 mild. lei, la sfarsitul semestrului 1 sumele se ridicau deja la 156,4 mild. lei. La ora actuala, in afara de Banca Comerciala Romana sunt prezente pe piata cu retele de ATM-uri si BancPost, BRD, Ion Tiriac si Banca Agricola. In toate aceste retele s-au eliminat restrictiile de acceptare a diferitelor tipuri de carduri indiferent de banca emitenta. Aparitia si a altor operatori pe aceasta piata o putem considera avantajoasa pentru toti, deoarece efortul investitional pe care-l presupune mentinerea si dezvoltarea unei retele de automate la nivelul intregii tari nu poate fi suportat de catre o singura banca. Datorita schimbarii protocolului de comunicatie la marea majoritate a ATM-urilor (de la SDLC la X25), nu s-au mai inregistrat incidente majore in functionarea retelei.

5.INFIINTAREA,

MENTINEREA

SI

EXTINDEREA

RETELEI DE POS-URI
Dezvoltarea retelei de POS-uri reprezinta pentru activitatea cu carduri o prioritate. Pana in prezent, s-au instalat pe intreg teritoriul tarii 481 de aparate.Aceasta instalare este considerata de BCR un succes. Practic se pot instala POS-uri in orice localitate in tara. Singura conditie este ca la punctul de lucru la care se instaleaza aparatul sa existe telefon. In acelasi timp, banca

Pagina 33

a avut in vedere ca la fiecare unitate teritoriala in raza careia au fost instalate POS-uri sa existe un salariat instruit pentru interventii in situatii critice. Pentru fiecare aparat instalat, banca incaseaza o taxa de prestare de servicii (intre 15$ si 20$ pentru fiecare aparat), astfel generandu-se venituri atat din comisionul per tranzactie perceput comerciantului, cat si prin aceasta taxa. Practic, la 50 aparate instalate in fiecare luna, banca recupereaza contravaloarea unui aparat. Banca Comerciala Romana este preocupata in permaneta de semnalele pietei, astfel incat nu este exclusa posibilitatea ca, la un moment dat, sa se reduca aceasta taxa de servicii, sau chiar, pentru unii comercianti importanti sa fie anulata complet. La ora actuala, Banca Comerciala Romana actioneaza impreuna cu specialistii de la GlobalOne in vederea implementarii unei solutii tehnice care sa permita terminalelor instalate in teritori sa acceseze un numar de telefon local (si nu interurban). Aceasta posibilitate devine un argument in favoarea bancii, atunci cand prezinta serviciile unui POS potentialilor utilizatori. Activitatea cu carduri este o activitate importanta care, in viitor, va lua o amploare deosebita si care va aduce bancii venituri importante. BCR se loveste in prezent de o serie de probleme a caror solutionare va permite extinderea mult mai rapida in viitor a acestei activitati. Principala problema o reprezinta echipamentele de care dispune banca pentru gestionarea operatiunilor. Capacitatea de procesare a calculatorului AS 400 care controleaza intreaga activitate a ajuns la un nivel care reclama in mod obligatoriu marirea acesteia prin upgradarea calculatorului. Se impune, de asemenea, asigurarea unui backup al sistemului pentru a evita pierderile ce pot aparea in urma intreruperii accidentale a functionarii
Pagina 34

calculatorului de baza si, totodata, schimbarea calculatoarelor PC pe care se ruleaza programele suplimentare. O alta problema care solicita atentia este faptul ca nu este asigurata permanenta 24 ore din 24, cum cer normele organizatiilor internationale. Practic, la ora actuala in zilele de lucru este acoperita perioada intre orele 09 si 08 dimineata a doua zi. Este de asemenea, necesara o implicare mai mare a conducerii unitatilor teritoriale in afacerile cu carduri. Atragerea unui comerciant semnificativ presupune ca acesta sa fie informa asupra tuturor serviciilor pe care Banca Comerciala Romana poate sa i le ofere, inclusiv asupra unor facilitati in functie de operatiunile derulate. De aceea, este important nivelul de repesentare. In acelasi mod se pune problema in situatia in care se doreste atragerea unor societati in sistemul platii salariilor prin carduri. Din vizitele efectuate in teritoriu si din discutiile purtate cu salariatii care au atributii legate de carduri a reiesit o alta problema pe care banca o va avea in vedere si anume faptul ca acesti salariati au si alte atributii si sarcini curente, cu termene scadente (licitatii, DPVE-uri si DIV-uri) care nu le permit o implicare mai activa si mai eficienta in activitatea cu carduri. Avand in vedere aceste probleme, prezentate mai sus, Banca Comerciala Romana intentioneaza sa infinteze, cel putin in schema sucursalelor judetene, a unui post cu sarcini exclusiv in domeniul cardurilor, respectiv: Contactarea potentialilor clienti (comercianti sau societati care doresc plata salariilor prin card);

Pagina 35

 Instruirea comerciantilor si vizitarea lor periodica pentru a fi la curent cu problemele acestora; Vizitarea periodica si instruirea colegilor de la

unitatileteritoriale subordonate sucursalei judetene; Asigurarea evidentei tehnic-operative la nivelul sucursalei si instruirea in acest sens si a personalului desemnat din unitatile subordonate.

In aceasta ordine de idei, in perioada imediat urmatoare, la nivelul Directiei de Decontari Necomerciale se va actiona in principal pentru: Realizarea actiunilor de upgradare a calculatorului AS 400 si asigurarea unui backup al operatiunilor; Instalarea tuturor celor 100 ATM-uri achizitionate; Continuarea dezvoltarii retelei de POS-uri; Continuarea actiunilor de instruire zonala a colaboratorilor din teritoriu; Perfectionarea procedurilor de lucru, a tarifului de comisionare si a conditiilor de emitere pentru a imbunatati calitatea serviciilor oferite detinatorilor de carduri; Cresterea continua a numarului de carduri emise.

Pagina 36

6.CONCLUZII PRIVIND ACCEPTAREA LA PLATA A CARDURILOR IN ROMANIA

In ianuarie 2002, pe piata romaneasca se inregistrau 15 emitenti de carduri (ABN AMRO Bank, Alpha Bank, Banca Agricola-Raiffeisen, Banca Romaneasca, Banca Tiriac, Banc Post, BRD-Groupe Societe Generale, Banca Transilvania, Citibank, Grupul BCR, HVB Austria, ING Bank Romania, Piraeus Bank, Romanian International Bank si Volksbank) care au emis 64 de tipuri diferite de carduri active, dintre care 37 emise sub licenta VISA, 21 sub EUROCARD/MASTERCARD si sase sub AMERICAN EXPRESS. Cu exceptia cardurilor BRD VISA Clasic (lei), BCR Eurocard/Mastercard (lei), Banc Post (Briliant) si RIB Eurocard/Mastercard (lei si USD), - toate celelalte carduri puse in circulatie sunt de debit iar statisticile bancilor arata ca gradul de utilizare al acestora este intr-o proportie de peste 97% numai la ATM-uri pentru eliberarea de numerar. Cu cele peste 2,1 milioane de carduri aflate in circulatie la 31.12.2001 carora le corespunde o valoare a tranzactiilor de aproximativ 35.000 miliarde lei, se poate spune ca si in Romania cardul tinde sa devina un fenomen de masa. Cu toate acestea, la sase ani de la emiterea primului card, cultura cash-ului este inca foarte inradacinata la romani, cumparaturile prin carduri la comercianti detinand o pondere de maximum 5% din valoarea tranzactiilor. Piata cardurilor in 2002

Pagina 37

Valoarea tranzactiilor cu carduri emise in Romania a fost anul trecut de aproximativ 35.000 miliarde lei potrivit primelor estimari ale emitentilor. Au intrat in piata cardurilor cinci noi banci emitente, astfel ca din cele 40 de banci din sistem, 14 sunt emitenti activi de carduri. Numarul cardurilor puse in circulatie, din decembrie 1995, a depasit 2,1 milioane de bucati, peste un milion fiind emise numai in 2001. Luand in considerare faptul ca un detinator poate avea mai multe carduri, nu neaparat toate active, iar 90% din cardurile emise sunt carduri de salarii, se estimeaza ca in jur de 1,7 milioane de romani sunt detinatori de card.

Ce

va

aduce

2002?

In ciuda performantelor notabile privind valoarea tranzactiilor pe card, sistemul bancar este inca dator detinatorului de card la capitolul facilitati. In Romania inca nu putem vorbi de un sistem de plati prin carduri ci, mai degraba, de o infrastructura de retrageri de numerar prin carduri. Iar cand nu sunt suficiente bancomate, sau cand acestea nu fac fata solicitarilor, se manifesta riscul de a compromite ideea de card. Bancherii sunt constienti ca pentru a nu se ajunge aici trebuie sa ofere detinatorilor de card si alte servicii decat cele de eliberare de numerar. In acest an vor deveni mult mai vizibile cele doua tendinte care s-au conturat in 2001. Este vorba despre cresterea cererii de acordare a unui credit pe card si reluarea procesului de extindere a retelei de comercianti acceptatori de card in vederea efectuarii de plati. In prezent, BRD, BCR si Banc Post au in oferta lor de produse bancare carduri de credit. Au fost deja emise aproximativ 150.000 de carduri de credit iar in 2002 sunt toate sansele ca acestea sa ajunga la o jumatate de
Pagina 38

milion. Prin politica de comisioane, cardurile de credit sunt astfel concepute incat sa incurajeze folosirea lor la comerciant si sa descurajeze extragerea de numerar. De aceea, credem ca in 2002 va spori apetitul romanilor pentru cumparaturi pe card ceea ce va conduce la cresterea retelei de acceptare si, implicit, a gradului de atractivitate a cardului bancar. Este foarte posibil sa asistam la noi parteneriate intre banci si comercianti care sa conduca la emiterea unor carduri co-branded de tipul Banca Tiriac-Metro. Bancile vor fi incurajate sa lanseze tot mai multe carduri de credit nu doar datorita cererii, in crestere, din partea populatiei ci si ca urmare a faptului ca, in acest an, se va infiinta primul Birou de credit. O asemenea institutie va monitoriza istoria relatiei de plata dintre diversi debitori, persoane fizice, si creditorii acestora: banci, societati de valori mobiliare, companii de leasing si de asigurari, furnizori de servicii etc. Existenta biroului de credit va permite bancilor sa verifice cat de bun platnic este persoana careia intentioneaza sa-i acorde un card de credit, ceea ce va imbunatati sensibil procesul de evaluare. In afara acestor doua tendinte, piata cardului in 2002, dar si in anii urmatori, va mai fi influentata si de modul in care bancile vor intelege sa reactioneze la trei provocari: eliminarea vizelor, reducerea costurilor de exploatare prin extinderea serviciilor la ATM si acceptarea smart cardului. Din perspectiva eliminarii vizelor, in 2002 vom asista la cresterea numarului detinatorilor de carduri in valuta. Acest lucru nu va influenta insa sensibil piata cardului. Sunt banci mari care, in prezent, la 500 de carduri emise au doar unul singur in valuta. Chiar si intr-un scenariu optimist, cand rata ar deveni 5 din 500, cresterea cardurilor emise va fi foarte mica. Decisiva ar fi luarea deciziei, de catre autoritati, ca romanul sa poata face dovada detinerii sumei minime prin carduri de debit cu utilizare internationala, precum Visa
Pagina 39

Electron sau Maestro, produse care sunt foarte larg raspandite si au caracter de masa. In acest sens, inclusiv pentru rezolvarea problemei tehnice de verificare in vama a soldului din contul de card, Ministerul de Interne va trebui sa provoace cat mai curand un dialog cu bancile emitente. Altfel, daca se va mentine situatia actuala, romanul va prefera sa iasa din tara tot cu numerar in buzunar, sau cecuri de calatorie in cel mai fericit caz. Legat de reducerea costurilor de exploatare, este foarte important ca - pentru a nu inhiba piata - bancile emitente sa accepte ca eficientizarea activitatii de exploatare a retelei de ATM/POS se poate face prin cresterea taxelor si comisioanelor numai in conditiile in care sunt oferite detinatorului de card facilitati suplimentare. Pentru 2002 este de asteptat sa asistam la schimbarea rolului ATM-ului de la simplu furnizor de numerar la furnizor de servicii. O serie de banci vor introduce in acest an posibilitatea ca detinatorul de card sa efectueze plati, in contul furnizorilor de servicii, direct de la ATM. Cat priveste acceptarea smart cardului, VISA a recomandat bancilor membre ca dupa octombrie a.c. toate echipamentele ce vor fi achizitionate sa permita acest lucru. Intr-o foarte mare masura bancile au tinut cont de aceasta si pana acum astfel incat ele vor putea sa accepte, efectiv, smart cardul in reteaua de bancomate si POS-uri inca din trimestrul 4 al 2002. Principalul efect l-ar putea constitui cresterea exportului de bunuri si servicii pe card. Poate ca cel mai important eveniment al anului 2002 va fi inceperea activitatii de emitere a cardurilor de catre CEC, conducerea institutiei anuntand aceasta intentie inca din ultima luna a anului trecut. Institutia are cea mai mare retea bancara de unitati in teritoriu, o cota de 35% (noiembrie 2001) in piata resurselor in lei atrase de la populatie si peste 14,4 milioane de conturi active, din care 57.000 sunt detinute de persoane juridice. In aceste conditii, chiar daca principalul client al CEC este, in general,
Pagina 40

pensionarul, se va inregistra o crestere treptata atat a gradului de bancarizare - prin sporirea locatiilor unde poate fi folosit cardul bancar - cat si a numarului de utilizatori. O asemenea evolutie este cu atat mai probabila cu cat CEC ar putea lansa pe piata un card care sa fie un real instrument de economisire, prin practicarea unei rate a dobanzii la disponibilitatile din contul de card comparabila cu cea bonificata pentru depozitele la termen. Asadar, din perspectiva cardurilor, avem suficiente motive sa fim optimisti pentru 2002. Un ultim argument in acest sens il reprezinta raspunsurile oferite on-line de vizitatorii site-ului www.no-cash.ro. Astfel, marea majoritate a acestora, desi poseda cel putin doua carti de plata, isi va deschide un nou cont de card in 2002. Detinatorii de card isi doresc efectuarea de plati catre diverse companii de la ATM, servicii adiacente de asigurare, internet si electronic banking. Cu cat bancile vor acoperi mai rapid aceste nevoi, cu atat cardul va face intr-adevar viata mai usoara si va intra in cotidian, la modul real.

Emitentii de carduri listati la Bursa de Valori Bucuresti

In a doua jumatate anului trecut a crescut interesul pentru o parte dintre societatile listate la Bursa de Valori Bucuresti (BVB), fapt ce s-a reflectat in cresterea lichiditatii si a preturilor de tranzactionare. Emitentii cei mai interesanti pentru investitori s-au dovedit cei ce opereaza in sectorul financiar (Banca Transilvania, Banca Romana pentru Dezvoltare, cele cinci societati de investitii financiare). De asemenea, brokerii au remarcat faptul ca evolutia preturilor de tranzactionare este tot mai influentata de rezultatele financiare ale societatilor, corelatia fiind evident mai puternica in cazul
Pagina 41

titlurilor importante ce sunt monitorizate de majoritatea investitorilor si analistilor. Banca Transilvania (simbol TLV) a fost anul trecut unul dintre cele mai atractive titluri listate la BVB si nu sunt motive ca in 2002 lucrurile sa stea altfel. Atractivitatea Bancii Transilvania este justificata de lichiditatea tranzactiilor, transparenta activitatii, ritmul de dezvoltare si rezultatele financiare. In plus, 85% din actiuni sunt in posesia actionarilor care detin mai putin de 5% din actiuni. Investitorii mai au insa un argument foarte important pentru a urmari titlurile TLV: castigurile obtinute de cei care in trecut au investit in aceste titluri. Managementul bancii a optat pentru o strategie foarte stimulativa de remunerare a actionarilor prin distribuirea de actiuni gratuite in urma majorarilor de capital social anuale ca efect a deciziilor de reinvestire a profiturilor. Astfel, Banca Transilvania a realizat in mai 2001 o majorare a capitalului social de la 173,7 miliarde lei, la 336,7 miliarde lei, dupa care la sfarsitul anului a urmat o majorare de capital social prin plasament privat la 396,2 miliarde lei, in urma careia BERD a preluat 15% din capitalul social. Intrarea BERD in structura actionariatului este de natura sa sporeasca pe termen lung interesul investitorilor de portofoliu pentru titlurile TLV. Evolutia indicatorului "Price to Earnings Ratio" (vezi tabel 2) demonstreaza ca in ultimii ani investitorii au fost motivati sa plateasca tot mai mult pentru titlurile TLV. In prezent brokerii apreciaza ca pana la data de referinta pentru organizarea AGA, cotatiile TLV se vor mentine in jurul a 3.000 lei/actiune, ulterior estimandu-se o scadere pana la 1.500 lei/actiune. Dupa data de referinta atat investitorii pe termen mediu si lung, cat si speculatorii vor cauta din nou sa aleaga cel mai bun moment de cumparare de titluri. Banca Romana pentru Dezvoltare (BRD) este o societate ce nu are un istoric
Pagina 42

relevant la BVB (un an de zile de la listare) si, fie numai din acest punct de vedere, titlurile BRD sunt mult mai imprevizibile pentru investitori decat titlurile TLV. Desi in cazul BRD free-float-ul este de circa 17%, de titlurile BRD sunt interesati investitori cu resurse financiare mai importante decat in cazul Bancii Transilvania. Brokerii afirma, de exemplu, ca un investitor care ar avea la dispozitie un milion de dolari pentru a-i plasa pe piata romaneasca, ar prefera BRD. Observatorii Bursei de Valori se intreaba daca banca va decide includerea diferentelor din reevaluare in capitalul social. Investitorii sunt foarte sensibili la un astfel de eveniment, si tranzactiile ar fi serios influentate. De asemenea brokerii asteapta comunicarea rezultatelor BRD la 12 luni (dupa unele calcule se asteapta un profit net in jur de 64 milioane dolari) si incearca sa estimeze nivelul dividendelor pentru exercitiul financiar 2001. Potrivit unor operatori, dividendele se vor situa intre 2.000-3.000 lei/actiune. Unii brokeri apreciaza ca in jurul datei de referinta pentru organizarea Adunarii Generale a Actionarilor (AGA), cotatiile ar putea ajunge pana la 25.000 lei/actiune, insa atrag atentia ca in cazul BRD este riscanta lansarea unor previziuni asupra viitoarelor evolutii ale preturilor de tranzactionare.

Tabel 1 - Evolutia in 2001 a celor doua banci la BVB

Valoare Volum actiuni Numar tranzactii(mld. tranzactionate tranzactii lei) 130.822.250 297,4 11.140.489 216,1 3,812,8 17.701 11.612 Pret inchidere prima sedinta 2001 2.800 31.500 Pret inchidere ultima sedinta 2001 3.100 22.800 -

Titlu

TLV BRD Total BVB*

Pagina 43

*) Nota: Din valoarea totala a tranzactiilor la BVB, ofertele publice reprezinta 440,4 miliarde lei iar valoarea tranzactiilor pe piata valorilor mobiliare necotate este de 30,8 miliarde lei. Sursa : SVM Intercapital Invest Tabel 2 - Gradul de atractivitate al actiunilor
PER* 1999 TLV BRD 2.15 N/A 2000 2.62 N/A 2.96 5,54 Profit net /actiune* Sep.01 1999 1.278 2.200 2000 1.029 3.888 Sep.01 878 3.883

*) indicatori valabili la sfarsitul exercitiului financiar 1999 si 2000 Sursa : SVM Intercapital Invest PER ("Price -to- Earnings Ratio" sau P/E) arata cat de mult sunt dispusi investitorii sa plateasca pentru o unitate de profit raportata. Acest indicator se calculeaza impartind cursul bursier al actiunii la profitul pe actiune. Teoretic, ratele P/E sunt cu atat mai mari cu cat investitorii apreciaza ca societatile respective au perspective mai bune de dezvoltare, afaceri cu grad de risc mai scazut, profituri viitoare mai mari, etc.
CERCETARE DE PIATA METODOLOGIE:

No-Cash si Institutul de Marketing MIA au efectuat n perioada 6 - 9 iulie 2001 un sondaj n rndul comerciantilor din municipiul Bucuresti pentru a cunoaste unele opinii privitoare la diferitele modalitati si instrumente de plata. Esantionul: a cuprins 80 de unitati comerciale cu diferite profile de activitate. Culegerea informatiilor: s-a facut pe baza de chestionar, prin metoda face-toface, la sediul comerciantilor, persoanele intervievate fiind responsabile de efectuarea tranzactiilor prin card bancar si a celorlalte modalitati de plata. Rezultatele obtinute vor fi prezentate pe total esantion si la nivelul fiecarui tip de magazin.

Pagina 44

LISTA COMERCIANTI

SUPERMARKETURI = 16 Bila - 2, La Fourmi - 3, Nic - 2, Gima - 2, Megaimage - 3, Metro - 3, Carrefour =1 RESTAURANTE / PIZZERII = 9 Mc Donalds - 4, Pizza Hut - 3, KFC - 1, Caru cu Bere - 1, AGENTII DE TURISM = 2 BTT, Paralela 45, BENZINARII = 6 Shell - 3, OMW - 3, MBRACAMINTE / NCALTAMINTE = 18 Eva, Adam, Steilman - 3, Privilege, Modexim, Cavaliere, Conly, Sax International, Fashion, Celini, Yves Roucher, La Madonette, Princes, L.C. Wakiki, Tina R - 2, ELECTRICE / ELECTRONICE / ELECTROCASNICE = 14 Panasonic, Muzica, Flamingo Computers, Best Computers, Conex electronic, Dialog, Romsta,l Idea Studio, Turbo / Photo, Zepter, Cosmorom, Altex, Sonz, Mondial, BARURI = 4
Pagina 45

Club A, Salsa, Laptaria lui Enache, Back Stage, DIVERSE = 11 Nufarul - 2, Sensiblu - 2, Casa de schimb valutar - 2, Galerii de arta - 2, Decora , Tomy (jucarii), RTC- 1
REZULTATE CENTRALIZATE PE TOTAL ESANTION

Insemnele cardurilor bancare afisate la comercianti.

Tipuri de carduri VISA AMEX MAESTRO EC/MC DINNERS CLUB JCB Altele* Nr. magazine (80) % 31 17 6 33 5 38,8 21,2 7,5 41,3 6,3

*Cardul OMW, Cardul Euroshell, PRIMA, CYRUS, PLUS. Care din modalitatile de plata pe care am sa vi le citesc se practica n unitatea dvs.?
Modalitati de plata Card bancar Cec de calatorie Cec bancar Bonuri de masa Numerar Altele* Nr. magazine (80) % 43 17 80 6 53,8 21,3 100,0 7,5

*Cardul Euroshell. Care sunt avantajele modalitatilor de plata pe care le practicati?

Numar
Pagina 46

Total magazine Card bancar Cec de calatorie Cec bancar Bonuri de masa Numerar Alta forma 43 17 80 6

Siguranta 33 8 69 5

Durata ncasarii 2 9 10 -

Simplitate 13 12 34 2

n acest an, ct de mult au contribuit modalitatile de plata pe care le practicati la realizarea volumului vnzarilor din unitatea dvs.?
Total bancar Cec de calatorie 43 Foarte mult Mult 4 79 2 11 1 4 Putin 22 2 Numar Foarte putin Deloc 19 2 -

Cec bancar Bonuri de 17 masa Numerar 80 Alta forma 6

De ct timp acceptati la plata cardul bancar?

Total magazine Sub 1 an De 1-2 ani De 2-3 ani De 3-4 ani De 4-5 ani De peste 5 ani 43 16 19 8 % 37,2 44,2 18,6 -

Ce ar trebui sa faca bancile pentru a va ajuta la cresterea vnzarilor prin card bancar?
Pagina 47

Total magazine

80

% 22,5 50,0 75,0 3,8 -

Sa reduca comisioanele 18 Sa ofere noi echipamente 40 Sa promoveze cardul n 60 mass-media Sa accepte decontarea n 3 valuta Altceva -

Rezultate centralizate pe tipuri de magazine Insemnele cardurilor bancare afisate la comercianti.

-numarTipuri de Agentii Electrice / Restaurant Imbracaminte carduri / Supermarket de Benzinarii electronice / Baruri / Pizzerie / incaltaminte Comercianti turism electrocasnice Total VISA AMEX EC /MC DINERS CLUB JCB Altele 16 8 4 6 9 4 5 4 2 1 1 1 6 3 3 6* 18 1 5 10 3** 14 8 1 1 7 2*** 4 Diverse 11 6 1 1 6 -

MAESTRO -

*Cardul OMV, cardul Euroshell **Cardul PRIMA ***CYRUS, PLUS.

Care din modalitatile de plata pe care am sa vi le citesc se practica in unitatea dumneavoastra?

-numarAgentii Electrice / Modalitati Restaurant Imbracaminte Supermarket de Benzinarii electronice / Baruri de plata / Pizzerie / incaltaminte turism electrocasnice Total Card bancar Cec de calatorie Cec bancar 16 8 9 5 2 1 6 3 18 11 14 8 4 Diverse 11 7 -

Pagina 48

Tichete de 9 masa Numerar Altele 16 -

8 9 -

2 -

6 6*

18 -

14 -

4 -

11 -

*Cardul OMV, cardul EUROSHELL.

De cat timp acceptati la plata cardul bancar?

-numarAgentii Electrice / Durata / Restaurant Imbracaminte Supermarket de Benzinarii electronice / Baruri comerciant / Pizzerie / incaltaminte turism electrocasnice Total (43) 8 Sub un an 1 (16) De 1-2 ani 1 (19) De 2-3 ani 6 (8) De 3-4 ani De 4-5 ani De peste 5 ani (3) 5 3 2 1 1 3 3 3 11 3 8 8 3 5 Diverse 7 3 2 2 -

In acest an, care afost volumul mediu lunar al vanzarilor?

-numarAgentii Electrice / Suma / Restaurant Imbracaminte Supermarket de Benzinarii electronice / Baruri comerciant / Pizzerie / incaltaminte turism electrocasnice Total (80) 16 Sub 50 mil. Intre 50100 mil. 9 9 2 2 6 6 18 18 14 14 4 4 Diverse 11 1 10

Intre 100500 mil. Peste 500 mil. Nu stiu / refuza 16

Ce ar trebui sa faca bancile pentru a va ajuta la cresterea vanzarilor prin card bancar?
-numarSugestie / Supermarket Restaurant Agentii Benzinarii Imbracaminte Electrice / Baruri Diverse

Pagina 49

comerciant Sa reduca 2 comisioanele Sa ofere noi 7 echipamente Sa promoveze 12 cardul in mass-media Sa accepte decontarea in valuta* Altceva....... -

/ Pizzerie 3 5

de turism 1 2 -

/ incaltaminte 3 6

electronice / electrocasnice 5 9 1 3 2 7

17

1 -

1 -

*Pentru cardurile emise in strainatate.

La finele primului semestru din acest an, dintr-un total de peste 7.000 de comercianti care accepta la plata cardul, mai mult de 1.000 erau numai in Bucuresti. Practic, capitala este de departe orasul cu cea mai mare penetrare a cardului la comerciant. Tocmai de aceea, un studiu care sa surprinda perceptia comerciantilor bucuresteni privind diversele modalitati de plata poate constitui cea mai buna verificare a mentalitatii in piata. De cat timp accepta cardul Total Sub 1 an De 1-2 ani De 2-3 ani De 3-4 ani De 4-5 ani De peste 5 ani Nr. 43 16 19 8 % 100 37,2 44,2 18,6 -

Pagina 50

Specialistii directiilor de carduri dar si reprezentantii organizatiilor internationale de profil apreciaza ca potentialul retelei de comercianti este de cel putin 40.000. Dat fiind numarul actual de unitati unde se poate plati prin card, se poate spune ca gradul de acoperire al pietei nationale este de numai 15-20%. In aceste conditii, procentul acceptarii cardului in Bucuresti -de 53,7% - apare ca fiind foarte ridicat. Nu trebuie uitat insa ca sondajul s-a efectuat, in principal, in zonele centrale ale Bucurestiului, foarte solicitate/active din perspectiva cumparaturilor. Deplasarea catre periferie ar fi dus acest procent al comerciantilor acceptatori de card undeva intre 0 si cel mult 5%. Principala arie de acoperire a sondajului a coincis cu cea mai importanta zona din punct de vedere al dotarii cu automate bancare. Bancile au amplasat aceste ATM-uri tocmai pentru ca au considerat ca astfel de locuri sunt frecventate de catre detinatorii de carduri. Cu toate acestea, comerciantii spun ca vanzarile nu au fost influentate decat intr-o foarte mica masura de acceptarea la plata a cardului. O prima concluzie este ca posesorul unui card, dintr-un motiv sau altul, a preferat sa scoata bani de la un automat dupa care sa intre in magazin pentru a face cumparaturi. O astfel de concluzie poate fi verificata usor de catre Directiile de carduri ale bancilor prin urmarirea numarului si valorii tranzactiilor generate la fiecare ATM, in special cele din vecinatatea imediata a unor supermarket-uri sau centre comerciale. Din comerciantii acceptatori chestionati, peste 37% accepta la plata cardul de cel mult un an in vreme ce restul esantionului se incadreaza in intervalul 1-3 ani.

Pagina 51

Chiar daca piata comerciantilor este inca intr-un plin proces de formare, surprinde totusi inexistenta comerciantilor acceptatori in randul barurilor si discotecilor, cel putin in randul celor chestionati Noul regulament privind platile cu carduri - publicat in MO 503/12 iulie 2002: Ceea ce se merita supuse atentiei sunt 2 articole si anume: Art.25 "Detinatorul unui instrument de plata electronica are urmatoarele obligatii: ... C) sa instiinteze emitentul sau persoana indicata de acesta imediat ce constata: . pierderea, furtul, distrugerea sau blocarea instrumentului de plata electronica; . inregistrarea in contul personal a unor tranzactii neautorizate de detinator; . orice eroare sau neregula aparuta in urma gestionarii contului de catre emitent; . elementele ce creeaza suspiciuni cu privire la posibilitatea copierii cardului/instrumentului de plata de tip moneda electronica sau cunoasterea PIN-ului/codului de identificare/parolei de catre persoane neautorizate; . disfunctionalitati ale instrumentului de plata electronica sau codurile de acces primite sunt incorecte. Art. 26 Pana la momentul comunicarii evenimentului prevazut la art.25 pct.c) emitentului sau persoanei indicata de acesta, detinatorul este raspunzator pentru toate operatiunile executate, urmand sa suporte toate pierderile
Pagina 52

aferente acestor operatiuni pana la limita echivalentului in lei al sumei de 150 Euro, la cursul anuntat de Banca Nationala a Romaniei pentru ziua efectuarii operatiunilor considerate frauduloase. Raspunderea detinatorului privind acoperirea pierderilor este integrala in cazul in care se dovedeste ca acesta a actionat cu neglijenta, in contradictie cu prevederile art.25, sau in mod fraudulos. De indata ce a instiintat emitentul detinatorul nu este raspunzator pentru pierderile aparute ca urmare a evenimentului descris la art.25, cu exceptia cazului in care detinatorul insusi actioneaza fraudulos". "Prevederile art. 26 intra in vigoare in termen de un an de la data intrarii in vigoare a prezentului regulament".

Marketing educational
De la emiterea primului card in Romania, in mass-media au fost desfasurate trei campanii de promovare a cardului. BCR in '95 cu VISA Clasic si de doua ori VISA International: prima oara in vara lui 2000 cu ocazia jocurilor olimpice de la Sydney si cea de-a doua incheiata recent cu produsul Visa Electron. Desi campania s-a realizat prin patru banci, inclusiv BCR, banca a desfasurat in aceeasi perioada propria campanie de promovare a acestui produs. De retinut insa ca toate aceste campanii au fost concentrate pe activitatea de emitere, ignorandu-se complet activitatea de acceptare. Rezultatele se vad: in vreme ce bancile emitente au reusit sa ajunga la un ritm de 100.000 de noi carduri pe luna, reteaua de comercianti a scazut cu 1.500 in primul semestru

Pagina 53

din acest an. Mai mult, inexistenta unui contact permanent intre banca si acceptator a facut sa se piarda o buna parte din "know-how"-ul pe care comerciantul l-a obtinut odata cu semnarea contractului. Numai astfel se poate explica perceptia falsa a cardului comparativ cu tichetul de masa si maniera deficitara in care a fost asimilata procedura de lucru cu cardul. Exista inca prea multe magazine unde daca vrei sa platesti prin card primesti niste raspunsuri care tradeaza un neprofesionalism dezarmant. "Nu nu este patronul aici", "nu stiu sa lucrez cu aparatul", "noi acceptam numai carduri internationale" etc. sunt doar cateva dintre raspunsurile prin care unii comercianti isi justifica neacceptarea cardului. Devine evident ca trebuie luat totul de la capat in privinta abordarii comerciantului: de la explicarea modului de lucru si pana la convingerea lui de avantajele pe care le obtine prin acceptarea la plata a cardului bancar. Primul pas este afisajul din vitrine. Operatorii de teren au constatat ca la unele magazine era present "sticker"-ul VISA dar lipsea cel al Eurocard/Mastercard sau invers. Un astfel de afisaj exprima faptul ca respectivul comerciant accepta numai un anumit tip de marca. Ceea ce este fals pentru ca principalele banci emitente, care au contribuit la formarea retelei de comercianti, emit carduri sub ambele marci internationale (sus numite). . Lipsa "sticker"-ului fara a din mai vitrina fi are doua explicatii: ulterior; deteriorare, inlocuit

. neprimire - dupa ce si-au extins oferta de carduri bancile nu au mai trecut sa ofere si insemnele pentru noile carduri. Oricare ar fi raspunsul, cert este ca ambele explicatii posibile denota o pasivitate din partea unor banci care este de neinteles. Acelasi lucru este valabil si pentru comercianti, unde am intalnit insemnele Prima, card retras din piata inca de acum doi ani. Urmeaza apoi dotarea comerciantului cu un EPOS si instructajul necesar
Pagina 54

pentru folosirea echipamentului. Bancile trebuie sa se asigure ca toti angajatii respectivului comerciant - care se ocupa de vanzari - stiu cum sa foloseasca echipamentul din dotare astfel incat sa nu mai apara probleme de necunoastere la acceptare. In fine, dar nu in cele din urma, banca trebuie sa se puna in pielea clientului si sa gandeasca argumente viabile care sa il faca pe comerciant sa accepte cardul, sa-l convinga ca astfel isi va spori vanzarile. Mentalitatea oricarui comerciant este aceeasi, indiferent de tipul sau marimea lui: el pune in rafturi un produs cunoscut care stie ca se vinde. Cardul este si el tot un produs - prin care se pot cumpara alte produse - insa romanul nu il vede la televizor asa cum se intalneste cu reclamele la detergenti, de exemplu. Faptul ca 75% dintre comercianti au declarat ca ceea ce trebuie sa faca bancile este promovarea cardului in mass-media nu este intamplator.

INTRODUCERE
Odata cu aparitia banilor, evolutia fiintei umane a luat o alta intorsura. A inceput sa descopere tainele comertului, iar dezvoltarea acestuia presupunea mijlocirea lui cu ajutorul instrumentelor de plata. Pornind de la diferite obiecte ( pene rare, pietre pretioase, animale) care aveau o valoare intrinseca, oamenii au inceput sa foloseasca aurul, apoi bancnotele, pentru ca intr-un final sa ajunga la ceea ce se numesc banii electronici. Folosirea lor

Pagina 55

este inca in faza incipienta, timida, dar extinderea pe scara larga este o certitudine. Desi nu exista decat scriptic, fiind niste cifre, dupa caz o insiruire de coduri binare, banii electronici sunt mult mai usor de folosit, nu presupun o baza materiala ( se elimina costurile datorate imprimarii lor). Circulatia acestor bani presupune un sistem deosebit, si anume existenta unui suport virtual, in care ei sa existe. Fie ca sunt bani de cont, fie ca sunt unitati electronice, Internetul si retelele informatice sunt mediul ideal de circulatie a acestora. In lucrarea de fata m-am oprit asupra a 2 modalitati de plata electronice, si anume produsul MultiCash si plata in sistem e-comerce. Daca la noi folosirea MultiCash-ului a devenit ceva obisnuit, ecomerce-ul inca intampina anumite bariere, datorate neincrederii si suspiciunii folosirii unui sistem deosebit radical fata de ceea ce s-a folosit pana in prezent. Dar aceste bariere pot fi inlaturate printr-o campanie de informare in masa si prin securizarea cailor de transmiterea banilor electronici.

1.MultiCash. Studiu de caz _ BCR

1.1 Introducere: MultiCash este un produs software din categoria Electronic Banking care ofera solutii pentru cele doua parti implicate in transmiterea electronica de informatii: Banca si Clientul. Realizatorul gamei de produse MultiCash este firma OMIKRON din Germania. Toate modulele contractate de catre Banca Comerciala Romana sunt in exploatare curenta la o serie de banci din Europa, inclusiv Romania si sunt utilizate de catre clientii acestora pentru realizarea pe cale electronica a platilor si cash management.
Pagina 56

Produsul MultiCash este realizat utilizand tehnologii moderne in ceea ce priveste sistemele de operare, telecomunicatiile, retelele de calculatoare. Produsul nu este dependent de o anumita tehnologie, de tip proprietar si nici de componente furnizate de terti. Caracteristica principala a produsului este aceea ca integreaza standardele internationale si nationale in ceea ce priveste formatul mesajelor si protocoalele de schimb de informatii.Aceasta permite clientilor mari, de tip corporatie sa lucreze cu mai multe banci atat din tara cat si din strainatate. Componenta principala pentru client este facilitatilor produsului standard cu sistemul informatic SIBCOR al Bancii Comerciale Romane. Dupa obtinerea avizarii de catre Banca Nationala a Romaniei a structurii de prelucrare a instrumentelor de plata fara numerar prin sistem electronic propriu, Directia de Informatica a inceput implementarea in vederea testarii produsului la sucursala Sector 1 si a definit solutiile pentru generalizarea la sucursalele judetene si unitatile din Bucuresti. Un rol important la definitivarea produsului l-a avut societatea AMWAI-Romania, primul client al Banca Comerciala Romana care a utilizat toate facilitatile oferite de produs. Dupa instruirea personalului de specialitate din cadrul sucursalelor judetene, s-a inceput implementarea la clienti incepand cu luna septembrie 1998.

Stadiul implementarii produsului MultiCash BCR la clienti Noutatea serviciului electronic banking pentru clienti impune o abordare in doua etape a procesului de implementare prin instalarea produsului la clienti si acordarea unei perioade de acomodare si testare de
Pagina 57

1-2 saptamani. In aceasta perioada, clientul primeste informatiile furnizate de banca (extrase de cont, buletin informativ, cursuri valutare etc.0 si initializeaza ordine de plata in regim de testare. La sfarsitul acestei perioade, clientul semneaza un act aditional la conventia cu banca. Incepand cu luna septembrie 1998 si pana in prezent produsul a fost instalat la peste 650 de clienti dintre care peste 400 utilizeza produsul atat pentru obtinerea extraselor de cont, cat si pentru transmitera de plati. In luna februarie 2001 s-a inregistrat o medie zilnica de 800 de ordine de plata transmise electronic, insumand o valoare medie zilnica de peste 25 miliarde lei. O solicitare din ce in ce mai mare este din partea societatilor de tip holding, care pot prin intermediul produsului sa dispuna de situatia financiara a unitatilor subordonate care au conturi deschise la diferite unitati ale Bancii Comerciale Romane. Un exemplu elocvent in acest sens sunt companiile PETROM R.A. si SHELL Romania. O alta facilitate importanta este aceea a interfatarii produsului cu sistemul informatic al clientului in vederea automatizarii fluxurilor de informatii banca-client, cum este cazul societatii DAEWOO Automobile din Craiova.

Un avantaj perceput din ce in ce mai mult de catre clienti este acela al comunicarii cu banca pe cale electronica din orice loc prin utilizarea unui calculator portabil si a unui telefon mobil, facilitate ce ofera libertate de miscare si implicit de eficienta in afaceri.

Pagina 58

Extinderea facilitatilor oferite de MultiCash-BCR Din experienta de pana acum a utilizarii produsului au rezultat o serie de cerinte ale clientilor cum sunt: avizarea de catre banca a beneficiarului platii; exista situatii in care, dupa transmiterea platii pe cale electronica, clientul se deplaseaza la banca pentru obtinerea ordinului de plata pe hartie in vederea transmiterii unei copii la beneficiarul sumei. Pentru evitarea acestui incovenient se are in vedere utilizarea retelei Internet pentru avizarea de catre banca a beneficiarilor de plati efectuate pe cale electronica ; efectuarea de plati externe prin MultiCash BCR; produsul dispune de posibilitatea efectuarii platilor externe prin transmiterea la banca a unui mesaj SWIFT MT100. In prezent se analizeaza, impreuna cu directiile de specialitate posibilitatea acceptarii unor astfel de plati prin respectarea prevederilor regulamentului valutar; efectuarea prin telex, de catre banca, a platilor urgente; in prezent platile ordonate de catre clienti sunt transmise catre beneficiari prin sistemul de decontare electronica pentru platile intrabancare si prin casa de compensatie pentru platile interbancare. Exista situatii in care ordonatorul solicita bancii transmiterea prin telex, in aceeasi zi, a platii. Noua versiune a produsului, disponibila incepand cu luna februarie 1999 permite aceasta facilitate; extinderea serviciului electronic banking la persoane fizice; firma OMIKRON a realizat o componenta destinata persoanelor fizice prin care, utilizand calculatorul personal, o persoana fizica poate inregistra datoriile catre furnizorii de servicii (telefon, energie electrica etc.) pe baza facturilor
Pagina 59

emise de acestia, urmand ca la un anumit interval de timp sa ordone bancii trasferul din contul personal a sumelor datorate catre acesti furnizori. Firma OMIKRON va pune la dispozitia bancii aceasta componenta in vederea evaluarii, testarii si integrarii in gama de servicii electronice.

In concluzie, se poate afirma ca, prin lansarea acestui produs, Banca Comerciala Romana si-a extins gama de servicii electronice oferite clientilor sai, aplicand consecvent politicile prevazute in cadrul strategiei generale a bancii in acest domeniu sau, in spiritul motto-ului se poate spune ca Banca Comerciala Romana a transformat inca o data (dupa sistemul de carduri) un deziderat, care in urma cu cativa ani era considerat ca facand parte din randul tehnologiilor avansate, in simpla tehnologie.

2. COMERTUL ELECTRONIC- izvor al platilor virtuale O posibil definiie a comerului electronic ar putea fi: " ansamblul tranzaciilor comerciale n cadrul crora prile contractante interacioneaz prin intermediul calculatoarelor i nu prin schimburi fizice sau contacte directe"'. Dei este foarte corect, o astfel de definiie poate cu greu s capteze spiritul comerului electronic, care n practic este mult mai bine sugerat ca fiind una din acele situaii n care nevoile tot mai complexe i noile tehnologii se contopesc pentru a revoluiona modul n care se deruleaz afacerile.

Pagina 60

Mediul comercial contemporan se caracterizeaz prin creterea continu a produciei, accentuarea concurenei globale i creterea gradului de diversificare a cerinelor consumatorilor. Ca rspuns la aceste tendine, firmele i modific att modul de organizare, ct i modul de aciune. Astfel, ele ncep s comprime vechile structuri ierarhice i s elimine barierele existente ntre diviziile operaionale. De asemenea, se tinde spre renunarea la barierele dintre firm i clienii i furnizorii acesteia. Procesele comerciale sunt reproiectate astfel nct ele s depeasc aceste limite artificiale. n prezent, exist afaceri n care sunt implicate toate compartimentele unei firme i chiar situaii in care o afacere este proprietatea comun a unei firme i a clienilor sau furnizorilor acestora. Comerul electronic reprezint un mijloc de a susine i realiza aceste schimbri pe scal larg i chiar la scal global. EI ofer firmelor posibilitatea de a fi mai eficiente i mai flexibile n operaiunile interne, de a menine legturi mai strnse cu furnizorii i de a rspunde prompt cerinelor si doleanelor consumatorilor. Firmele i pot selecta cei mai adecvai parteneri de afaceri (furnizori, clieni) fr a mai ine cont de distanele geografice i i pot comercializa produsele pe o pia global. Un caz particular de comer electronic l reprezint vnzrile electronice de mrfuri, in care un furnizor asigur bunuri sau servicii pentru un client contra unei sume de bani. Un caz special de vnzri electronice de mrfuri este vnzarea electronic en detail, unde clientul este o persoan fizic i nu o alt firm. Totui, dei aceste situaii speciale prezint o importan economic considerabil, ele sunt doar particularizri ale cazului general care cuprinde toate tipurile de operaii si de tranzacii realizate prin intermediul computerelor. Astfel, sfera comerului electronic cuprinde i
Pagina 61

fluxul intern de informaii din cadrul unei firme, precum i furnizarea de informaii gratuite unor organizaii sau unor persoane particulare. Comerul electronic este o tehnologie care trebuie utilizat n scopul schimbrii globale. Firmele care l privesc doar ca pe o modalitate suplimentar de derulare a afacerilor vor avea beneficii limitate. Cele mai importante avantaje le vor obine acele companii care sunt dispuse s-i modifice organizarea i modul de funcionare pentru a se adapta cerinelor operaionale ale comerului electronic. 2.1.Sisteme de pli electronice n prezent exist patru abordri distincte n legtur cu obinerea unei soluii sigure pentru realizarea plilor electronice. Fiecare utilizeaz o anumit form de criptare pentru asigurarea confidenialitii elementelor eseniale ale mesajelor. n primul rnd se fac eforturi pentru obinerea unor noi tipuri digitizate de "bani electronici" (ecash). Cea de-a doua abordare presupune ca furnizorul de servicii s acioneze ca intermediar pentru mesaje atandu-le acestora coduri de securitate. n al treilea rnd se dorete stabilirea unor noi forme de criptare care s permit transmiterea de informaii referitoare la crile de credit ctre furnizorii de bunuri i servicii de pe internet, acetia urmnd apoi s verifice autenticitatea informaiilor folosind reelele bancare, inclusiv cel stabilite de Visa i MasterCard. Cea de-a patra abordare presupune utilizarea "smart card-urilor". Comerul electronic tradiional se refera la utilizarea n reele cu valoare adugat a unor aplicaii de tipul transferului electronic de documente(EDI), comunicaii fax, coduri de bare, transferul de fiiere i pot electronic. Extraordinara dezvoltare a interconectivitii
Pagina 62

calculatoarelor n Internet n toate segmentele societii, a condus la o tendin tot mai evident a companiilor de a folosi aceste reele in aria unui nou tip de comer, comerul electronic n internet, care s apeleze, pe lng vechile servicii amintite i la altele noi, cum ar fi cele create n jurul World Wide Web-ului, companii i holdinguri virtuale sau o pia a nvmntului pe internet. ns acest nou tip de comer a stimulat cererea pentru noi metode adecvate de plat. n cadrul noului concept denumit sugestiv "satul global" (Global Village), dezvoltarea unor activiti comerciale ntre participani situaii la mari distane geografice unii de alii nu poate fi conceput fr folosirea unor sisteme electronice de pli (EPS-Electronic Payment Systems). Aceste noi mijloace de plat permit transferarea comod, sigur i foarte rapid a banilor ntre partenerii de afaceri. De asemenea nlocuirea monedelor i bancnotelor, actualele forme tradiionale de numerar, prin ceea ce denumim bani electronici, conduce, pe lng reducerea costurilor de emitere i meninere in circulaie a numerarului i la o sporire a flexibilitii i securitii sistemelor de pli. 2.2. Banii n comerul electronic Sistemele electronice de pli trebuie s ating nivele foarte ridicate de securitate, vitez, caracter privat i confidenial, descentralizare i internaionalizare i s fie unanim acceptate att de consumatori ct i de comerciani sau afaceriti. Vom analiza 3 astfel de metode de plat electronic: transferul electronic de fonduri (EFT - Electronic Fund Transfer), banii electronici (digi cash) i tehnologia numit Ecash.

Pagina 63

Transferul electronic de fonduri Sistemele de cecuri electronice au fost folosite nc din anii '80; ele utilizeaz structura de bnci existente i elimin cecurile de hrtie. Transferul electronic de fonduri folosete sisteme de cecuri electronice, prezentnd o serie de avantaje n raport cu cecurile de hrtie: - timpul foarte rapid de efectuare a plilor - reducerea costurilor privind hrtia folosit - confirmarea instantanee a solvabilitii pltitorului - flexibilitatea i marea varietate de implementare, de la tranzacii mici folosind reelele de automate de bani(ATM- Automatic Teller Machine) la marile reele internaionale de clearing, cum ar fi CHIPS(Clearing House Interbank Payments System), format din peste 120 de bnci din ntreaga lume. De exemplu, CHIPS efectueaz zilnic in jur de 200.000 de tranzacii cu o valoare de 1,2 miliarde dolari SUA. O slbiciune evident a acestui sistem de cecuri electronice o constituie caracterul privat i confidenialitatea plilor. n plus, bncile sunt obligate, prin reglementrile n vigoare, s poat documenta n detaliu fiecare transfer. Banii electronici Banii electronici (numii i digi cash) reprezint echivalentul electronic al banilor reali. Ei prezint cteva caracteristici eseniale: - anonimitatea plilor, ceea ce conduce la imposibilitatea identificrii cumprtorului;

Pagina 64

- lichiditatea, ceea ce presupune c aceti bani electronici sunt unanim acceptai de - ctre toate firmele comerciale care sunt conectate la Internet; - superioritatea n raport cu banii reali, care sunt costisitor de fabricat i de ntreinut; de asemenea securitatea i imposibilitatea falsificrii sau pierderii sunt alte atuuri ale banilor electronici. Banii electronici pot lua diferite forme cum ar fi: 1. Cartelele, care permit de la plile cele mai simple ale convorbirilor telefonice, pn la plile oricror cumprturi intr-un magazin. Aceste cartele au evoluat ctre ceea ce numim acum smartcard-uri, cu faciliti multiple de plat (cum ar fi cunoscutul MasterCard) realizate dup standardul convenit de consoriul EMV (Europay, MasterCard l Visa) i bazate pe protocoale criptografice puternice cu chei publice. 2. Sisteme electronice pure, utilizabile n tranzaciile internet, unde cumprtorul i vnztorul sunt 2 calculatoare fizice interconectate prin reea. Transmiterea banilor electronici de la cumprtor la vnztor este protejat prin cifrare att cu criptosisteme convenionale ct i cu chei publice. Ecash Tehnologia Ecash reprezint un exemplu de sistem electronic de pli, care folosete pota electronic. Ea a fost dezvoltat in Olanda, de ctre Digicash Co. din Amsterdam, fiind implementat de ctre bnci din SUA (Mark Twain Bank of Missouri) i din Finlanda. Este prima soluie totalmente software pentru plile electronice. Tranzaciile se desfoar ntre cumprtor i vnztor care trebuie s aib conturi la aceeai banc.

Pagina 65

Cumprtorii trebuie s ntiineze banca c doresc s transfere bani din conturile lor obinuite in aa numitul cont Ecash Mint. n orice moment, cumprtorul poate interaciona de la distan, prin calculatorul su i folosind un client software, cu contul Mint poate retrage fonduri de aici pe hard-discul calculatorului su. Formatul acestor fonduri este electronic, suite de zero i unu, protejate criptografic. Ca urmare hard-discul cumprtorului devine un veritabil "portofel electronic". Apoi se pot executa pli ntre persoane individuale sau ctre firme, prin intermediul acestor Ecash. Ecash are un caracter privat: dei banca ine o eviden a fiecrei retrageri Ecash i a fiecrui depozit Mint, este imposibil ca banca s stabilesc utilizarea ulterioar a Ecash. Aceast proprietate se datoreaz folosirii unor criptosisteme cu chei publice RSA, cu o lungime a cheii de 768 bii. Pe lng anonimitatea plilor, Ecash asigur i nerepudierea, adic acea proprietate care permite rezolvarea neambigu a oricror dispute ntre cumprtor i vnztor privind recunoaterea plilor. De asemenea, prin verificare n baza de date a bncii, este mpiedicat orice dubl cheltuire a Ecash. n sintez, un sistem electronic de pli poate fi definit ca ansamblul de tranzacii cerute de: 1. conversia banilor numerar (cash sau din cont) n bani electronici i invers 2. transferul banilor electronici ntre utilizatorii care folosesc sistemul. 2.3. Dispozitive utilizate in sistemele electronice de pli Interaciunea real (fizic) ntr-un sistem electronic de pli const n tranzaciile care se desfoar ntre anumite dispozitive care implementeaz entitile implicate n sistem.
Pagina 66

Portofelul electronic (Electronic Wallet) este cel care implementeaz purttorul de bani electronici. EI este folosit de ctre cumprtor pentru stocarea de bani electronici. Structura sa hardware este dependent de protocoalele criptografice care implementeaz tranzaciile EPS, fiind mai frecvente urmtoarele configuraii fundamentale: Structur de tip Personal Computer, in care utilizatorul are acces complet la resursele hard i soft ale dispozitivului. Arhitectura, tipic pentru un PC cu resurse limitate de tip calculator de buzunar (hand-held computer), cuprinde: unitate central n jurul unui microprocesor pe 8 bii, memorie RAM ntre 256 bytes i 2 kbytes, 8-10 kbytes EPROM, 210 kbytes EEPROM, dintre care zona care conine cheile secrete ale dispozitivului trebuie s aib restricii de acces. Interfaa cu utilizatorul este format dintr-o tastatur i un display. Conectarea la punctele de acces ale EPS se face de obicei printr-o legtur serial n infrarou. Acest tip de structur dezavantajeaz bncile, nelinitite de controlul total al utilizatorului asupra resurselor dispozitivului de plat. Structur sensibil la deschidere (temper-proof resistant), numit cartel inteligent (smartcard). Aceasta se prezint sub forma unui chip incorporat intr-o cartel de plastic i cuprinde: un microprocesor de 8 bii, memorie RAM de 256 bytes, 8 kbytes EPROM, 8 kbytes EEPROM. Comunicaia cu punctul de acces se face prin contact direct cu cititorul de cartel. Utilizatorul nu are acces la resursele hard i soft, fapt ce avantajeaz bncile. Securitatea unor astfel de dispozitive se bazeaz pe presupunerile criptografice fcute asupra protocoalelor precum i pe imposibilitatea deschiderii smartcard-ului i a efecturii unui "reverseengineering" asupra software-ului su.

Pagina 67

Structur de tip portofel electronic cu observator (electronic wallet with guardian) care cumuleaz avantajele structurilor anterioare, ajungnd la un compromis intre interesele bncii i ale posesorului. Arhitectura dispozitivului cuprinde 2 microcalculatoare care comunic pe timpul desfurrii tranzaciilor. Primul microcalculator, al utilizatorului, numit i portmoneu, are sarcina s comunice cu punctul de acces al EPS. EI este de fapt de forma unui calculator de buzunar cu tastatur i display. Cel de-al doilea microcalculator, numit i observator sau prin abuz de limbaj smartcard servete interesele bncii. EI este introdus n interiorul primului calculator. n timp ce calculatorul utilizatorului permite s se controleze corectitudinea tranzaciilor, calculatorul observator previne dubla cheltuire a banilor electronici, aviznd fiecare tranzacie fcut de primul calculator.

Punctul de vnzare (POS- Point of Sale) implementeaz registrul de cas, care reprezint acea entitate care stocheaz temporar la vnztor bani electronici. Dispozitivul este realizat din punct de vedere tehnic ca o structur de tip PC. avnd ca interfee att o legtur serial n infrarou, ct i un cititor de smartcard. Distribuitorul de bani electronici (Electronic Money Dispenser) este dispozitivul prin care se ncarc bani electronici in portofelul electronic al cumprtorilor. Dintre soluiile tehnice folosite pentru implementarea sa amintim: Distribuitor cont-bani electronici, soluie care permite incrementarea valorii din portofel pe baza retragerii unei sume de bani reali din contul deschis de cumprtor. Distribuitorul este prevzut cu o legtur serial n infrarou sau pentru cititor de smartcard. Distribuitorul este conectat n

Pagina 68

reea cu calculatoare care deservesc diferite bnci emitente de bani electronici. Distribuitor carte de credit-bani electronici, soluie care permite incrementarea valorii din portofel pe baza creditrii cumprtorului de ctre o cas de credit. Distribuitorul este prevzut cu un dispozitiv de citire in care se introduc cartelele de credit (magnetice) ale cumprtorilor. De asemenea mai exist un canal infrarou i de smartcard pentru conectarea portofelului. n acest caz distribuitorul nu trebuie s fie conectat in reea cu calculatoarele bncilor. Distribuitor numerar-bani electronici, soluie care permite incrementa. a valorii portofelului pe baza colectrii de la cumprtor a unei sume cash. 2.3. Mecanisme de securitate Au fost introduse mai multe mecanisme de securitate, folosite individual sau combinat pentru a construi servicii de securitate. De exemplu, serviciul de ne-repudiere cu probarea livrrii poate fi dezvoltat utiliznd o combinaie a mecanismelor de integritate a datelor, semntur digital i notariat. n plus, un mecanism se poate baza pe un alt mecanism. De exemplu, mecanismul de autentificare a schimbului poate folosi mecanismul de criptare i uneori mecanismul de notariat, care presupune o a treia "persoan", de ncredere. 1. Mecanismul de criptare are ca scop transformarea datelor astfel nct ele s devin de neneles (neinteligibile) pentru orice observator. Numai entitatea autorizat poate s le citeasc, deinnd o cheie secret pentru a le putea descifra. Acest mecanism este folosit pentru a construi servicii cum ar

Pagina 69

fi confidenialitatea datelor. Se accept n criptare algoritmi simetrici sau nesimetrici (cu chei publice). 2. Mecanismul de semntur digital asigur c datele pot fi produse numai de ctre semnatar, reprezentnd un mijloc de autentificare att a emitorului ct i a mesajului propriu-zis. Printre numeroasele ei aplicaii, semntura digital st i la baza securitii cartelelor inteligente. Spre deosebire de semntura olograf, care identific doar emitorul, semntura digital furnizeaz i mijloace de asigurare asupra integritii coninutului mesajului electronic recepionat. Semntura digital reprezint o mic cantitate de date memorate pe mediul electronic i care se transmite odat cu mesajul. Ea este produs prin anumite calcule fcute de ctre emitor, pe baza unei chei i a coninutului mesajului. Acest proces se numete funcia de semnare. La recepie, printr-o funcie de verificare, se face un alt set de calcule asupra semnturii i mesajului, constatndu-se sau nu valabilitatea semnturii. Exist n aceste calcule nite parametrii numii chei, care difer de la o semntur la alta i care sunt specifici celui care produce semntura. Producerea semnturilor digitale se poate baza att pe criptosisteme simetrice ct i pe cele cu chei publice. Metodele de semntur digital cu sisteme cu chei secrete (simetrice) Folosesc aceiai cheie att la semnare ct i la verificare. n cadrul funciei de semnare, mesajul este cifrat folosind cheia secret drept parametru. La verificare, folosind aceiai cheie secret i mesajul in clar, se d verdictul de valid sau invalid asupra semnturii digitale recepionate. Dezavantajul acestei metode const n necesitatea stabilirii i distribuiei prealabile a cheii secrete ntre emitor i receptor.
Pagina 70

 Metodele de semntur digital cu chei publice (asimetrice), (ilustrate n figura 3) Folosesc la semnare cheia secret a emitorului iar la verificare cheia public a acestuia. Ca urmare, o semntur poate fi produs doar de ctre emitorul autentic, singurul care cunoate cheia secret, dar poate fi verificat de orice persoan care cunoate cheia public a emitorului. O semntur digital se realizeaz folosind un sistem criptografic cu chei publice i o funcie de dispersie (hash). Funcia de dispersie este folosit pentru a calcula o valoare rezumat (digest) care depinde de toi biii mesajului ce va fi semnat. Pentru o astfel de funcie, cum este de exemplu cea cunoscut sub numele de MDS, proiectat de Rivest, trebuie s fie imposibil din punct de vedere al calculelor s se construiasc 2 mesaje distincte care s aib aceeai valoare rezumat; acest lucru face din rezumat o "amprent" a mesajului. Utilizatorul emitor semneaz mesajul prin cifrarea rezumatului cu cheia sa privat. Folosind un algoritm cu chei publice cunoscut, cum este RSA (Rivest-Shamir-Adleman), semntura poate fi validat apoi la receptor folosind doar cheia public a emitorului. La recepie, se calculeaz din nou rezumatul mesajului primit, se descifreaz semntura primit cu cheia public a emitorului i apoi se compar cele 2 rezumate. Dac ele sunt identice, semntura este valid. Producerea semnturilor digitale la cartelele inteligente n cazul sistemelor de pli electronice, semnturile digitale sunt realizate dup o procedur puin diferit. n primul rnd, dac s-ar folosi sistem criptografic simetric, ar exista un risc al desconspirrii cheii secrete de verificare care este memorat n echipamentul vnztorului. De aceea, acest echipament trebuie protejat cu un modul de protecie a cheii, care s

Pagina 71

poat fi controlat doar de ctre furnizorul echipamentului. Se prefer sistemele cu chei publice, care trebuie s memoreze la terminal doar cheia public. ns aceste sisteme creeaz probleme in EPS (Electronic Payment Systems), deoarece cer un volum de calcule destul de mare, care se fac lent pe un dispozitiv cu putere de calcul redus, cum este cartela inteligent. n plus, cartela inteligent expune riscului desconspirrii cheii secrete pe care o are memorat. De aceea, funcia de semnare (numit aici transportul semnturii) este mprit n 2 subfaze : 1) prima - presemntura, partea intensiv a crerii semnturii, are loc o singur dat, n afara cartelei inteligente; rezultatul acestei faze, specific pentru cartel i proprietarul ei, este transportat apoi i memorat n cartela inteligent 2) a doua - completarea semnturii, care cere resurse modeste, se face n cartela inteligent i este dependent de mesajul semnat. Verificarea semnturii se face n mod obinuit, intr-o singur faz. Utilizarea semnturilor digitale la cartelele inteligente Furnizorul cartelei inteligente, de obicei banca, creeaz presemntura specific unei persoane, printr-un proces off-line. Este ca i cnd banca ar da persoanei nite cecuri electronice n alb. Pentru crearea lor, banca folosete cheia sa secet i apoi le memoreaz pe cartel. n timpul unei tranzacii de plat, cartela transform cecul ntr-unul completat cu valoarea plii. Apoi vnztorul, la terminalul su, verific semntura cecului cu cheia public a bncii, cheie care este memorat n terminalul su. Firma DigiCash a dezvoltat o tehnic de compactare prin care se pot memora in memoria nevolatil a cartelei (1k EEPROM) sute sau chiar mii de cecuri. O alt variant de folosire a sistemelor cu chei publice n cartelele inteligente, preconizat pentru viitorul imediat, este bazat pe conceptul de
Pagina 72

transport de moned. n cadrul cartelei exist un contor balan, care poate fi incrementat de ctre banc. Atunci cnd cumprtorul face o plat pe baza cartelei, va semna suma (monedele) cu cheia secret existent pe cartel. Deoarece cartela deine 2 informaii senzitive, valoarea balanei i cheia secret, ea trebuie s fie rezistent la deschidere. Vnztorul, prin terminalul existent in magazin, va verifica autenticitatea monedelor, folosind cheia public. Mai sigure, sistemele de pli bazate pe transportul de moned electronic au un mare viitor. 3. Mecanismul de control al accesului controleaz accesul entitilor la resurse i se poate baza pe una sau mai multe din urmtoarele soluii: List/matrice a drepturilor de acces(entitate, resurs, drept) Parole Capabiliti Etichete de securitate Durata accesului Timpul de ncercare a accesului Ruta (calea) de ncercare a accesului. 4. Mecanismul de integritate a datelor mpiedic modificarea, tergerea sau amestecarea mesajelor pe durata transmisiei. Acest mecanism implic dou proceduri: una la recepie i o alta la expediie. Expeditorul adaug la unitatea de date o informaie care depinde numai de datele transmise (o sum de control, cifrat sau nu). La recepie, se genereaz aceeai sum de control care se compar cu cea primit.

Pagina 73

5. Mecanismul de autentificare mutual este folosit pentru a se dovedi, reciproc, identitatea entitilor. Pot fi folosite parole i tehnici criptografice (parole cifrate, cartele magnetice sau inteligente, caracteristici biometrice, biochimice). Cnd sunt folosite tehnicile criptografice, acestea sunt deseori combinate cu protocoale cu interblocare, "hand-shaking", pentru protejare mpotriva nlocuirii (relurii). Principiul este urmtorul: entitatea A trimite identitatea sa (cifrat sau nu) entitii B, care genereaz o valoare aleatoare i o trimite (cifrat sau nu) lui A. A trebuie s cifreze data aleatoare cu cheia privat i s o trimit lui B, care apoi verific corectitudinea acesteia. 6. Mecanismul de notariat stabilete o a treia parte (notar), in care au ncredere entitile, care asigur garanii n privina integritii, originii, timpului sau destinaiei datelor. Atunci cnd este folosit acest mecanism, datele sunt comunicate prin notar.

2.4.Pli online n Romnia Dei nc timid i folosindu-se de tot felul de artificii pentru a suplini carenele de legislaie circumspecte multor romni n faa tehnologiilor de ultim or (altele dect GSM-ul), comerul electronic a stabilit un cap de pod i n Romnia, n ara noastr funcionnd deja cteva zeci de magazine virtuale. n curnd, orice romn va putea cumpra de pe Internet mrfuri dintre cele mai diverse, chiar dac nu dispune de un cont la vreo banc sau de unul din cardurile lansate pn acum pe pia, fr a fi nevoit nici mcar s mearg la pot pentru a plti acolo tot ce a cumprat on-line Toate acestea, graie unei idei care rezolv problemele pe care le ridic legislaia incomplet din domeniul bancar, care pentru moment nu permite decontarea
Pagina 74

on-line a plilor, deci nici forma deja clasic de comer electronic, care funcioneaz n Occident. Cardul Kappa Kappa, unul dintre cunoscuii furnizori de servicii de Internet din Bucureti, are deja un proiect care, pn n vara anului 2000, ar putea permite plata ctre orice magazin virtual, prin intermediul aa-numitelor Karduri Kappa. Din perspectiva utilizatorului, deschiderea unui Kont n Kdolari este o operaiune simpl, care nu necesit dect minimul de cunotine necesar navigrii pe Internet. El va intra pe adresa kard.avs.ro, i va trebui s completeze o serie de formulare. Pentru alimentarea Kontului, este suficient tastarea unui cod de 16 cifre i litere pe care l gsete dup rzuirea de pe Kard. Cel mai simplu exemplu de serviciu care se poate plti deja cu un Kard este serviciul de conectare la Internet. Pn acum, pentru o astfel de conectare trebuia fcut un contract, deci un drum obligatoriu pn la firm, plus facturi lunare care trebuiau pltite, de asemenea la firm. Asta nsemna o problem destul de serioas, motiv pentru care muli clieni au renunat la acest tip de serviciu, fie pentru c le consuma prea mult timp, fie pentru c nu aveau efectiv cum s fac aceste drumuri pn la sediul unei anumite companii. Acum, cu un card cumprat de la un magazin, oricine si poate deschide direct contul Internet, fr limitri de timp i fr formaliti. Kappa ofer deja, prin site-ul su, oserie de servicii de consultan. Pentru aceste servicii, plile pot fi fcute din Kont, fr a mai fi necesar un drum pn la cabinetul de consultan fie ea financiar-contabil, juridic sau chiar psihologic.
Pagina 75

Ce altceva va mai putea plti ns un utilizator de card? Pentru nceput, Kappa negociaz cu serviciile de distribuie online ale editurilor Teora i Nemira, precum i cu toate companiile de computere care vnd online (Flamingo, Tape, Best etc.), pentru ca toi titularii unui Kont s poat plti direct prin Internet produsele comandate. n plus, va fi posibil s comanzi pizza, sau s-i cumperi casete sau CD-uri muzicale, ba chiar s faci rezervri de zboruri la ageniile de voiaj, totul prin Internet. Cei de la Kappa intenioneaz, de asemenea, s faciliteze romnilor i achiziionarea de cri sau alte produse disponibile pe celebrul site Amazon.com, ns distana mare i taxele potale aferente ubei astgel de expediii sunt nc o problem. Conform proiectului, plile ce pot fi efectuate online n Kdolari nu vor putea depi suma aflat n Kont. ntruct nu este vorba de un cont de credit ci de unul de debit, n cazul n care cineva dorete s cumpere mai multe produse sau unul singur mai scump, fie i alimenteaz Kontul n mod corespunztor, fie apeleaz la metodele tradiionale de plat. Kappa are n acest moment aproximativ 2.000 de clieni pentru serviciile de dial-up i ali 500 pe linii dedicate n Bucureti, ns i extinde aria de acoperire i n restul rii (Braov, Oradea). n plus, Kappa va negocia nelegeri cu ali furnizori de Internet din Bucureti i din provincie, n urma crora plile prin Kdolari vor deveni posibile aproape de oriunde n ar. Firma conteaz, de asemenea, pe cei 20.000 de utilizatori ai serviciului de e-mail gratuit, care sunt poteniali cumprtori de karduri.

Pagina 76

BIBLIOGRAFIE
Paul Bran-Relatii valutar-financiare internationale, - Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1990 Paul Bran-Relatii financiar-monetare internationale -Editura economica, Bucuresti, 1995, Constantin Floricel Relatii si tehnici financiar monetare internationale -Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1994 Cezar Basno, Nicolae Dardac, Constantin Floricel Moneda credit banci - Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1997 Cezar Basno, Nicolae Dardac Operatiuni bancare -Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1994 Vasile Dedu Gestiunea Bancara -Centrul editorial-poligrafic ASE, Bucuresti, 1994 Ioan Popa-Tranzactii comerciale internationale -Editura economica, Bucuresti, 1997 Edward G. Hinkelman Plati internationale - Editura Teora , Bucuresti, 2001 Analele BCR Revista Bancii- colectia 2000-2002 www.kappa.ro BILBIOGRAFIE Cezar Basno, Nicolae Dardac, Constantin Floricel Moneda credit banci , Editura didactica si pedagogica, Bucuresti,1997 Ioan Popa - Tranzacii Comerciale Internaionale , Editura Economic , Bucureti , 1997

Pagina 77

Colectia Revista Bancii editata de BCR anii 1999-2001 www.no-cash.ro www.bcr.ro www.ziarulfinanciar.ro

Pagina 78