U NIVER SITA TEA B ABEŞ- B O LYAI

Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor

Denumirea completă a programului de studii

Lucrare de licenţă

Absolvent,
Petra Lăța

Coordonator ştiinţific,
Asist. / Lect. / Conf. / Prof. univ. dr. Prenume NUME

2023
 U NIVER SITA TEA B ABEŞ- B O LYAI
Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor
Denumirea completă a programului de studii

Lucrare de licenţă / disertaţie

De la banca online la banca virtuală

Absolvent,
Petra LĂȚA

Coordonator ştiinţific,
Lector / Conf. / Prof. univ. dr. Prenume NUME

2023
Cuprins

Introducere..........................................................................................................................................1
1. Cardul bancar ca instrument de plată online................................................................................2
1.1 Apariția cardului bancar...............................................................................................................2
1.1.1 Scurt istoric al cardului bancar............................................................................................2
1.1.2 Tipuri de carduri bancare.....................................................................................................3
1.2 Terminale de plată cu cardul........................................................................................................3
1.3 Avantaje și dezavantaje la plata cu cardul...................................................................................7
2. Banca online și banca virtuală
2.1 Banca online
2.1.1. Tokenul
2.1.2. Aplicații bancare online pe smartphone…………………………………………………………………………………
2.2 Banca virtuală
2.2.1. Scurt istoric
2.2.2. Carduri virtuale
3. Banca Transilvania versus Revolut - studiu de caz…………………………………………………………. 8
3.1 Banca Transilvania -scurt istoric..................................................................................................8
3.2 Aplicații de plată online la Banca Transilvania...........................................................................8
3.3 Cardul Revolut ca instrument de plată ............................................................................................9
Concluzii.............................................................................................................................................10
Bibliografie.........................................................................................................................................11
Anexe..................................................................................................................................................12

i
Introducere
Am ales această temă pentru că mi s-a părut interesant de urmărit evoluția spectaculoasă a
plăților online determinată de mai mulți factori pe care îi voi evidenția pe parcursul lucrării.
Cardurile bancare au devenit o prezență esențială în cotidianul persoanelor fizice, dar și a
celor juridice. În acest sens, este interesant de urmărit cum o criză umanitară, pandemia de
COVID pe care am trecut-o cu toții, poate determina comportamentul financiar al posesorilor
de conturi bancare. De asemenea, evoluția spectaculoasă a tehnologiei informației poate fi și
ea un factor al boom-ului în utilizarea plăților online. Cercetarea mea din această lucrare
poate constitui o bază a marketingului în promovarea produselor financiare online și
determinarea targetului de potențiali clienți. De asemenea, studierea comportamentului
financiar al acestora din urmă este important pentru anticiparea succesului produselor
financiare.
Metodele de studiu pe care le voi folosi în lucrearea mea de cercetare sunt atât
calitative, cât și cantitative abordate prin metoda exploratorie, deoarece sunt puține cercetări
care abordează aceată temă.
Lucrarea mea conține trei capitole, fiecare având subcapitole ce o structurează logic
pentru o mai bună abordare a studiului. Astfel capitolul 1 tratează cardul bancar ca instrument
de plată online și are trei subcapitole în care tratez apariția cardului bancar, tipuri de carduri
bancare, terminale de plată cu cardul, dar și avantajele și riscurileplăților online. În capitolul
2 tratez banca online, istoricul și modul de acces (tokenu) precum și aplicațiile de plată online
pe smartphone. În capitolul 3 realizez un studiu de caz în care compar Banca Transilvania
versus Revolut. Și acest capitol are trei subcapitole în care fac un scurt istoric al Băncii
Transilvania, prezint aplicațiile de plată ale acesteia, respectiv cardul Revolut ca instrument
de plată. Ultimul capitol este dedicat concluziilor cercetării mele.

3
Capitolul 1. Cardul bancar ca instrument de plată online
1.1. Primele carduri bancare
1.1.1. Scurt istoric al cardului bancar
Istoria cardului se întinde de-a lungul a peste secol. Primele carduri au fost legate de
corporațiile petroliere și unele unități comerciale mari. Utilitatea cardurilor era strict legată de
creșterea numărului de clienți și de creșterea gradului de fidelizare a acestora, fiind utilizate
strict în cadrul unităților economice emitente și din acest motiv gradul lor de recunoaștere era
limitat la zona geografică în care se aflau acestea. Primul card de acest tip a fost emis de
compania Western Union în anul 1914. Acesta putea fi folosit doar pentru cumpărături la
unitatea economică amintită.
În anul 1949, Diners Club și American Express au scos pe piață primele carduri de
plată din plastic, Diners Club Card ce putea fi folosit în 27 dintre cele mai cunoscute
restaurante din New York. Acest card continuă să se dezvolte și în zilele noastre, fiind utilizat
mai cu seamă în domeniul turismului.
Precursorul cardului în accepțiunea modernă a cuvântului este cel apărut sub numele
BankAmericard emis ân 1958 de Bank of America din San Francisco. BankAmericard a
demonstrat într-un timp scurt că are un potențial uriaș de extindere și universalizare prin
faptul că a fost adoptat de unitățile economice înregistrate în sistem ca mijloc de plată sau
creditare la cumpărare pentru oricine deținea un asemenea card. În 1976 BankAmaericard-ul
devine Visa prin transformarea asocierii dintre mai multe bănci și Bank of America, asociere
ce va purta numele de Visa International1.
În 1966, principalul contracandidat al Visa în supremația asupra cardurilor este
Interbank Card Association, apărută în urma asocierii a 17 bănci americane. Acesta va deveni
mai târziu mult cunoscuta Master Card International.
În 1960 apar primele carduri în Europa de Vest, dar abia după 1980 utilizarea acestora
se va extinde.
Ultimul deceniu al secolului al XX-lea utilizarea cardurilor bancare explodează ca
urmare a interesului uriaș acordat de băncile din țările avansate în creșterea bazei financiare
de derulare a operațiunilor de plăți prin acest instrument financiar. În acest fel, cardurile au
devenit modalități de plată utilizate cu preponderență în realizarea plăților de valoare mică
1
Dr. Ing. Vasilescu, Dan, „Plăți electronice. O introducere”, Editura Rosetti Educațional, București, 2004

4
utilizate de persoane fizice cu cont bancar, ce reprezintă un segment important din clienții
băncilor din țările Europei de Vest.
Apariția Intenetului și dezvoltarea fără precedent pe care această tehnologie
revoluționară o aduce în societate, duce cardul bancar la nivelul următor. Plățile instant vor
înlocui treptat o covârșitoare parte din plățile realizate până acum prin cecuri bancare,
reducând considerabil și riscul pierderilor cauzate de cecurile fără acoperire.
Un factor catalizator al dezvoltării uriașe pe care a cunoscut-o utilizarea cardurilor a
fost și facilitățile de creditare acordate de bănci persoanelor fizice. De asemenea, produsele
bancare oferite intreprinderilor mici și mijlocii cresc semnificativ numărul utilizatorilor
acestui mijloc de plată.
Piața cardurilor a pus probleme băncilor în ceea ce privește segmentul de utilizatori ce
trebuia atras în emiterea cardurilor. Se oscila între unitățile economice, posesorii cardurilor
puteau astfel să le utilizeze în diferite locuri, sau titularii cardurilor, în acest caz comercianții
fiind utilizatorii de carduri. Soluția cea mai bună s-a dovedit a fi atragerea comercianților în a
accepta ca modalitate de plată cardul.
Pentru a promova utilizarea cardurilor pe scară largă, băncile au evidențiat
modalitatea facilă de folosire, faptul că deținătorii nu mai erau obligați să aibă asupra lor
sume mari în numerar, problemele cecurilor fără acoperire dispăreau, iar plata cu cardul se
accepta de un număr din ce în ce mai mare de comercianți.
La rândul lor, comercianții erau atrași în sistemul de plată cu cardul prin posibilitatea
de fidelizare a clienților, siguranța oferită de garantarea plății de către bancă.
1.2. Cardul, modalitate modernă de plată
1.2.1. Definiția cardului
Cardul este definit ca un „instrument de plata electronica, respectiv un suport de
informatie standardizat, securizat si individualizat, care permite detinatorului sau sa utilizeze
disponibilitatile banesti proprii dintr-un cont deschis pe numele sau la emitentul cardului ori
sa utilizeze o linie de credit, in limita unui plafon stabilit in prealabil, deschisa de emitent in
favoarea detinatorului cardului, in vederea efectuarii, cumulativ sau nu, a urmatoarelor
operatiuni: (a) retragerea de numerar, respectiv incarcarea si descarcarea unitatilor valorice in
cazul unui instrument de plata de tip moneda electronica, de la terminale precum
distribuitoarele de numerar si ATM, de la ghiseele emitentului/bancii acceptante sau de la
sediul unei institutii obligata prin contract sa accepte instrumentul de plata electronica; (b)
plata bunurilor sau a serviciilor achizitionate de la comerciantii acceptanti si plata obligatiilor
catre autoritatile administratiei publice, reprezentand impozite, taxe, amenzi, penalitati etc.,

5
prin intermediul imprinterilor, terminalelor POS sau prin alte medii electronice; (c)
transferurile de fonduri intre conturi, altele decat cele ordonate si executate de institutiile
financiare, efectuate prin intermediul instrumentului de plata electronica.”2
Cardul, în accepțiunea modernă a cuvântului, este un „suport de informație securizat,
individualizat și standardizat care permite deținătoruluisău să utilizeze banii proprii dintr-un
cont deschis pe numele său la emitentul cardului sau să utilizeze o linie de credit deschisă de
emitent în favoarea deținătorului cardului.”3
Cardurile conțin mai multe elemente de identificare comune standardizate care le
atribuie o recunoaștere universală. Astfel, pe fața cardului sunt imprimate numărul și seria
acestuia, data până la care este valabil, numele și prenumele deținătorului, sigla emitentului și
logo-ul organizației de carduri, precum și elemente holografice de securitate. Pe spatele
cardului regăsim aplicată o bandă magnetică, ce conține elementele de securitate și
personalizare, dar și o rubrică pentru semnătura deținătorului. Pe cele mai noi generații de
carduri regăsim un micropocesor, un cip, care conferă acestui instrument un potențial lărgit
de utilizare, transformându-l într-o minibancă mobilă și personală cu o securizare a datelor
mult mai mare.
Pentru autorizarea plăților cu cardul, deținătorul trebuie să ulizeze un cod formatdin
mai multe cifre, codul PIN, ce constituie, în esență, semnătura electronică a posesorului.
1.2.2 Tipologia cardurilor.
Cardurile pot fi clasificate în funcție de mai multe criterii:
A. În funcție de resursele financiare acestea pot fi: carduri de debit, respectiv carduri
de credit.
a. Cardurile de debit sunt atașate unor conturi de economii, de salarii sau alte surse
proprii deținătorului de card. În acest caz, plățile pot fi efectuate în limita
fondurilor existente în cont.
b. Cardurile de credit sunt atașate unor linii de finațare limitate la o sumă maximă
oferite de emitent. Deținătorul poate face plăți la agenții economici, iar sumele
folosite sunt rambursate emitentului în condițiile contractuale stabilite la
acordarea liniei de credit.
B. În funcție de emitent, cardurile pot fi clasificate astfel:
a. Carduri emise prin bănci
2
Regulamentul Nr.4/2002 al BNR

3
Dr. Dugan, Silvia: „Tehnici de plăți și garanții în afacerile economice internaționale”, Editura Independența
economică, Pitești, 2003

6
 b. Carduri emise de unități nonbancare
c. Carduri emise de comercianți
a. Cardurile emise prin bănci sunt de trei tipuri: carduri pentru retrageri de numerar,
carduri naționale și carduri internaționale.
Cardurile pentru retrageri de numerar au un plafon prestabilit de banca emitentă al
sumelor ce pot fi retrase, deținătorul având control asupra soldului din cont și al operațiunilor
recente efectuate.
Cardurile naționale funcționează în baza unor dispoziții comune și servesc la
retragerea de numerar prin rețeaua teritorială de distribuitoare în limita unui plafon variabil,
dar pot fi utilizate și la unitățile economice afiliate pentru plata unor bunuri sau servicii.
Cardurile internaționale funcționează ca și cele naționale, dar aria geografică de
utilizare este extinsă și în străinătate. Două companii din domeniul cardurilor, Visa și
Mastercard International, aliniază în două rețele cardurile internaționale. Acestea pot fi
utilizate pentru retrageri de numerar și plăți atât pe teritoriul național cât și în străinătate.
Prezintă servicii suplimentare precum asigurarea la perdere sau furt, în caz de accidente de
călătorie, de invaliditate sau chiar de deces.
Cardurile bancare internaționale de prestigiu sunt varianta de lux a cardurilor
internaționale și sunt reglementate prin acorduri internaționale. Au avantaje deosebite față de
cardurile internaționale standard, asigurând servicii de rezervare gratuită, închirieri de mașini
fără garanție, asigurări cu indemnizații mai mari și protecție juridică. Deținătorii acestor tipuri
de carduri au venituri anuale ridicate și fac parte din așa numita clientelă selectă a
emițătorilor de carduri.
b. Cardurile emise de unități nonbancare funcționează similar cu cele emise de bănci.
Entități nonbacare, precum lanțurile comerciale, cluburi private, lanțuri de baze
sportive etc., și-au emis propriile carduri care oferă deținătorului calitatea de membru și
posibilitatea plăților în timp real, fără a lua în calcul disponibilitatea financiară a deținătorului
de card.
c. Cardurile emise de comercianți sunt acele așa numite carduri private prin care
deținătorului îi sunt facilitate plățile, iar uneori acesta obține anumite facilități de creditare.
Acest tip de carduri sunt distribuite de unități economice, dar sunt emise de banca agentului
economic prin filialele acesteia.
Acest tip de carduri presupun două tipuri de acorduri de plată: opțiunea la termen și
opțiunea credit.
Opțiunea la termen, presupune o singură plată pe lună, de obicei la finalul acesteia,

7
pentru întreaga cantitate de produse facturate și înregistrate în acest interval de timp.. Plata se
realizează prin filă cec sau ordin de plată, comerciantul emitent neavând acces direct la contul
bancar al deținătorului cardului privat.
Opțiunea credit presupune plata eșalonată prin mai multe vărsăminte bancare în
schimbul unei taxe stabilite inițial la semnarea contractului.
C. În funcție de momentul înregistrării tranzacției cardurile pot fi: cu plată instant,
preplătite sau cu plata ulterioară.
În cazul cardurilor cu plata instant posesorul cardului plătește produsele achiziționate
în timpul tranzacției prin debitarea imediată a contului. Acest lucru presupune utilizarea
cardului de debit.
Cardurile preplătite presupun plata unor servicii ce vor fi accesate într-un interval de
timp viitor. Astfel de carduri sunt cele de acces la transportul public, cartele de telefon
preplătite, etc.
Cardurile cu plata ulterioară presupun echilibrarea datoriilor față de bancă la intervale
și cu sume stabilite anterior la semnarea contractului. În acest caz distingem două tipuri de
carduri: credit card, în care deținătorul are deschisă o line de credit pe care o reglează
periodic în termenii prestabiliți de contract, respectiv charge-card, deținătorul în acest caz are
obligația ca la finalul lunii să-și echilibreze balanța de cheltuieli.
D. Din punct de vedere al mediului în care sunt folosite, deosebim următoare tipuri
de carduri:
a. Carduri utilizate în mediul fizic, real, acceptate de terminale de plată reale cum sunt
POS-urile și ATM-urile. Acestea pot avea și opțiunea contactless care presupune doar
apropierea cardului de terminalul de plată.
b. Carduri utilizate în mediul virtual prin intermediul internetului;
c. Carduri care au caracteristici ambivalente și pot fi folosite atât în ediul virtual cât și în
cel real.
1.2. Terminale de plată cu cardul
Pentru ca o plată realizată cu cardul să fie completa e nevoie de agenți economici care să
încheie contracte de înrolare în acest sitem de plată. Procesul se numește „acquiring system”,
termen preluat din limba engleză cu semnificația „sistem de achiziție, acceptare”. Această
operațiune se realizează printr-o convenție de acceptare, adică printr-un contract încheiat între
agentul economic și banca participantă care prevede limitele și condițiile de acceptare a
acestori tipuri de plăți. Banca participantă în sistem dotează agentul economic cu
echipamentul necesar acestor tipuri de operațiuni, asigură consultanța și decontarea în limita

8
de timp convenită prin contract. De asemenea, banca va atribui un cod unic agentului
economic în care este încorporat și codul băncii. Clauza contractuală de acceptare este
obligatorie și intrinsecă.
Acceptarea efectivă a plății realizată cu cardul presupune mai multe etape. Operațiunea de
acceptare cuprinde verificarea cardului și a deținătorului acestuia. În cazul în care bonitatea
deținătorului pare în regulă, operatorul agentului economic introduce cardul în aparatul de
citit carduri, denumit generic POS, datele trazacției (suma de achitat), plătitorul introduce
codul PIN. Toate aceste date sunt transmise operatorului de autorizare ROMCARD și băncii
participante care le analizează după mai multe criterii, apoi dă POS-ului un mesaj răspuns de
acceptare sau nu a tranzacției. POS-ul eliberează un bon care va fi semnat de cumpărător,
semnătura fiind comparată de operator cu cea de pe verso-ul cardului., apoi se înmânează
produsele achiziționate de deținătorul cardului.
În cazul în care deținătorul de card dorește retragere de numerar, poate realiza această
operațiune la ghișeul băncii sau la un ATM. Retragerea de numerar la ghișeul băncii poate fi
realizată în cazul în care banca nu are ATM-uri, cardul bancar nu poate fi utilizat la un ATM
din diferite motive (este deteriorat, este expirat, este blocat etc.), dar și în cazul în care suma
pe care o dorește posesorul cardului depășește numărul de tranzacții alocate zilnic la ATM-ul
respectiv.
Utilizarea unui ATM presupune mai multe etape ale tranzacției