Plorurife fundamentale ale coselor din comunefe psi Corer. fie peti ban 2 ges Cosele Joculoriler mat séracr -+-G'ee- t = Z } bee sts PS 54S BIE Jp mijlectu de cose. Jpel de cosd a svabuli® tnsterif Planurile de agezare ale caselor tdranesti din placa Carel— 129 — gunoaie, ori in gridin’. Singura precaufiune, la care atrage mama atenfiunea copiiilor, cand le vin necesititile, si se Indepéirteze cat mai mult de zidurile locuintei. Astfel arala fn general cele mai multe locuinte. Gospodarii mai instarifi isi construesc locuinfe mai inc&patoare, cu mai multe camere, -- cum se vede in tabloul alaturat al planurilor de asezare al locuinfelor, La casele bogatasilor se mai adaug4 si ca- mara de alimente. Grajdul vitelor se aseaz4 aici in continuare sub acelag acoperis cu Jocuinfa. Este aceasta Imparfire o mare comoditate pentru gospodari, dar excepfionabila din punc de ve- dere igienic, cici duhoarea si umezeala grajdului patrunde in lo- cuinfa oamenilor. In schimb ins& cei mai sdraci au locuinte nu- mai cu o singura camera de locuit si 0 mica tind’. Aici apoi condifiunile igienice sunt mult mai dezastruoase ca la locuintele tip mijlociu. Din comunele plasii Carei nu pleacé copii pentru a face comer{ ambulant in orase. Copiii faranilor sunt ins4 pringsi de vreme la lucrari agricole alaturi de parinti, iar cei mai saraci angajati de servitori in agricultura. Nu s’ar putea ins& spune, ci prin aceasta munca a copiilor desvoltarea lor fizicd s’ar influenta defavorabil. Executd, pana ce sunt mai mici, lucrari mai ugoare pazesc si ingrijesc vitele, mana caiii, etc. Acoolismul nu este raspandit in masura fngrijorStoare in Comunele plagii Carei. Cazuri izolate se vor gasi, desigur, aproa- pe in fiecare comund, cand despre cineva s’ar putea afirma, cA este alcoolist pronunjat. Aceste cazuri sunt dezastruoase pentru cercul restrans familiar al lor, dar ele prin numarul lor redus nu influenteaza asupra ordinei si moralei sociale, Tolusi alcoolul se consum& tn masurd destul de mare, in forma anume de vin, in mai mare masura de catre gsvabi. Fie- care agricultor gvab are si o vie, care fi Produce anual cateva hectolitre de vin, Recolia de vin nu o vinde, ci o consu- ma svabul cu familia sa. Cand recolta de vin este imbelsugata, $vabul bea vin de mai multe ori in fiecare zi, intrebuinfandu-1 si ca aliment. Dupa storsul vinului pana la epuizarea lui comuna este mai sgomotoasa, tinerii mai galdgiogi si mai rebeli, Nu se dedau ins@ la dezordini mai mari Cand s’a terminat cu recolia de vin, animafia lecuitorilor revine mai domol& si totul intra in normal, deoarece parale la cr&sme pentru bautur&é au se prea cheltuiesc. Putinii alcoolisti pasionati, befivii, ce in mod firese se gasesc ca prelutindeni gsi aicea, se recruteazd mai mult din po- pulatiunea mai sdrac4, muncitorii manuali, Acestia igi procura ba- utura dela crasmarii, cari, cu excepfia comunelor svébesti, sunt evrei. Ei stiu si nu preget& a elvda dispozitiunile legii privitoare la combaterea befiei, dand la nevoie si pe credit bautura, Parérea unanima a conduc%torilor satelor este, ca pentru combaterea alcoolismului, cal este in regiume, ar trebai s& se ia urmatoarele méasuri ; ge Intrebuin- farea copiilor Ja munca, Alcoolismul.= 136 = S4 se aplice frh crufare legea privifoare la incurajarea viti- culturei starpindu-se fote vitele hibride direct producatoare,. cu cari sunt sddite viile din regiune, cari fara multa cheltuiala de intretinere produc vin in mare cantitate, -- dar prost si distruga~ tor al sanatafii. Distruse aceste vii, locuitorii nu Je-ar replanta cu vite nobile fiind costisitoare si viticultura nerentand. Astfel ar sca- dea si alcoolismul, svabul ne mai avand vinul sau propriu. A doua masura, mult mai reclamat& ar fi, revocarea breve- telor desfacerii biuturilor spirtoase dela evrei, afribuindu’le coo- perativelor de consum.IV. EUGENIA. Din cele aratate la Cap, ll. si Ill. ne putem face 0 icoand asupra infafisdrii exterioare a populatiunei, in rezumaiul c&rora putem fixa, c&é populatiunea regiunei, in special cea romAneascai, este frumoasa si sandtoasa. Cas&toriile se fac intre oameni de varsté apropiala, dife- renfa variind intre 1—6 ani. Tinerii se cds&toresc numai dupa ce au satisfacut obligafiunilor militare, pe la varsta de 24 ani, iar fetele incepand dela 18 ani. Rar se infamplé ca un tandr si se c&sitoreascd inainte de a face armata, poate unii orfani, cari nu au cine sa-i ingrijeascd gi sé le conducd gospodaria. Se caula ca viitorul sof, resp. sofie, sd fie sandloasa, fiind {ot mai mult atenti la bolile ereditare, evitand luarea in cdsatorie a acelora, despre cari se tie, ca sufere de alare boli. La cercetéri medicale pen- tru acest scop ins4 nu se supun, considerand ca o mare rusine si jignire aceasta vizita medicala. Astfel tainuindu-se bolile ere- difare se intémpla luarea in casdtorie a suferinzilor de boli ere- ditare. Nu fntotdeauna la incheierea casatoriilor influenteazi mo- tivele sentimentale si inclindrile firegti ale tinerilor. Parintii au rolul preponderent in pregdtirea cdsdtoriei, iar ei se uitd mai mult la interesele materiale, cdutand ca deodat& cu tinerii si tm- preuneze gi averile. In general cdsdtoriile se fac intre oameni de aceiag situatiune materialé si sociala. Rudele nu se iau in c&s&- torie nici chiar cele mai indepértate, numai dacd mari interese ma- teriale ale familiilor reclama unirea tinerilor inruditi, — interesele materiale dominand, dupa cum am aratat, la incheierea celor mai multe casatorii. Casatoriile se fac de regula tntre tineri din ace- iag comuna, rar se aduce mireasa din alfé comund. Am vazut apoi din statistica de cds&torii, cA sunt rare si c&sAtoriile intre ti- neri de diferite nationalitati. Toate aceste imprejurari influenjeazi, desigur, defavorabi) incheierea casatoriilor fntre indivizi fiziceste mai potrivifi si astfel si producerea unei genera{ii mai viguroase. Aprecieré generala, Varsta si situatia sociald a césatorifilor.Pteancu Gheorghe invatitor pens., Carei.V. STAREA CULTURALA Starea culturala e o problema, care trebue s4formeze obie- ctul unei deosebite preocupari a administratiei romanesti, avand mari repercursiuni asupra altor situafiuni ale poporului: sanitare, economice, etc. Un popor inaintat in cultura tsi stie chivernisi in mod mai priceput si cu mai mult folos bunurile agonisite si energiile sale inascute. Inaintea Unirei romanii de sub stapanirea maghiara au fost refinuti in mod voit si sistematic organizat dela posibilitatile de culturalizare. Celuia, care scrie aceste randuri, i se strange $i azi pumnul gi-] népadesc lacrimile, decateori isi reamintestede scena inscrierii sale la liceul cdlugarilor piaristi din Carei. Condus de maicufa sa, o simpli, bund {aranc& de valah, s’a prezentat de- scult in haine de pAnza, in fata directorului, pentru a-i implora inscrierea sa in Jiceu. Isi finea cu mandrie in mana certificatul pur eminent de absolvirea cursului primar. Nu-si dadea seama ins&, c& acel certificat era dela o scoala romaneasca, dat de ini- mosul roman, octogenarul dasc&l, — c&ruia alafia si atafia din generatia de azi a romanilor din regiune trebue sa-i fim recunos- catori, — Gheorghe Pteancu. De unde sé fi $tiut el, micul copil, c& scoala romaneasc&, certificatul semnat de dascalul Gh. Pleancu il va infuria pe cucernicul preot, director al liceului maghiar ? Se astepta, cd un certificat atat de frumos gi dela un dascal atat de sever si temeinic, mai degraba il va inveseli gsi-l va face pe director sa-i adreseze, poate, si cateva cuvinte de lauda si incu- rajare. Dar iata, c& privind certificatul si extrasul de nastere, eli- berat din matricolele unei parohii romane din jur, se rasteste di- rectorul, fnbujorat de manie, fiertatei m&icufe : ,Minek ezt a koly- kot iskolaba jaratni ? Vigye kapalni és diszndt drizni !* In fradu- cere romaneasct: ,,Pentru ce rost sé fie purtat acest cdfel la scoali ? Du-l la sapa si Ja paza porcilor !“ A izbucnit, stirmana mama, in plans si poate numai lacrimile unei mame necdjite au mai rascolit fn sufletul, intunecat de ura sovinista al acelui rene- gat de alla nafie, un strop de mai bun sim}, inscriind copilul la liceu, Apreciori generale. Posibilitafile de culfurali- zare a romanilor ‘inainte de Unire.Sitnat seolilor romanesti inainte i dup Uaire in raped cu cele ale altor nationalitati. — 134 — S& vedem insd, care a fost siluafia scoalei romanesti in co- munele plasii inainte de Unire, apoi care este cea de azi gi din comparatia lor s4 constatém progresul. Cu scolile altor nafiona- litafi ne vom ocupa mai putin, cdci ele nu au dus lipsa scoalei, nici fnainte de Unire sinuo duc nici azi. Vom arata insd in com- parafie cu scoala romaneasca si situafia scolilor minoritare con- fesionale. Scoala primar& de stat in Moitinul-mic, Scoala primara romaneasca inainte de Unire a functionat alaturi de Biserica romaneasc4, sustinuia gi protejata de ea. Inva- falorii se recrutau dintre absolventii preparandiei Episcopiei gr. cat. Oradea. In general scoala gi la alte confesiuni era in mana confesiunilor, scolile de stat luand fiinté pana la Unire inc’ nu- mai fn comunele Domanesti gi Sanislau, si la gira Ghilvaci, sus- tinuté de C. F. In tabloul de mai jos dim situafia scolilor pe confesiuni si Stat in momentul Unirei, in comparatie cu cea de azi.— 135 — TABLOUL scolilor primare confesionale si de Stat, in momentul Unirei si azi La Unire Confesionale |] Total Ia stat si svabesti Tm 2 = S 5 s gr. cat. eat, confestuni ref. confosiuni COMUNA Total la stat st unguresti | 2 S — ‘Ate sail ate sali cati_ inv. Observatiuni cate sali cati inv. Cale sali cati inv cate sali [No ct ¢ To nannies 1 | 4 | Berea Berveni | Camin Capleni Ciumesti Domanesti Foeni | Ghenci Ghilvaci Horea Istrau Lucaceni Marna-noua Noftinu!-maro | Moftinul-mic Petresti 17) Portita 18) Resighea i onan | NORV aos ONOe RWIS SOSIDT RWW Oo BPO ee oa Oe NS To tins Too mes | == INI, Infiinfatt dupa Unire Ores Tatiinjata aupa Intnl adapt tinjath dup ire SeNENEAWUAODD— SREnR== Vote Tit (SN ae ee, NeNwwo on w Sonos 1 1 1 19) Sanislau ie 20) Sanmiclaug | 1 2} \2 elt 23) Tiream 22) Urziceni 23) Vezendiu | Tolalul pe plasa: |[10) 8) nal ow NWWWON = WMS HONE DNVNND— HT siomomwxeoape | | fevers te Sse aaa Sul le TO! 54.20) = qi In afara de scolile primare mai sunt intr’o parte de comune si gcoli_de copii mici (gradini de copii), anume in: Camin, Ca- pleni, Ciumesli, Domanesti, Ghenei, Moftinul-mare (2 sali), Mof- tinul-mic, Petresti, Sanislau, Tiream (2 sali, 2 puteri didactice) si Urziceni, Toate aceste gradini de copii mici sunt de Stat, Gradi-Soolile do azi. Constrniri de scoli. — 136 — nile de copii din comunele cu populatiune si svabeascé au limba de propunere romaneascd si germana, resp, sectie germana. Examinand tabloul situafiunei scolilor vom remarca, cat de mare este deosebirea intre situafia inainte si dup& Unire. Inainte de Unire scoala romaneasc& era numai in 8 comune, — in 8 gcoli cu 10 sali de invafamant si de 8 invafatori romani se pro- punea numai in limba romana. lar in 9 comuue cu _populatiune svabeasc4 In 31 sali de invatamant de 31 invafatori, — in 7 co- mune cu popuiatiune si maghiara cu 10 sali de invajamant de 9 invafatori, — gi in 3 comune cu majoritatea populatiunei roma- neascd, cu scoala de Stat, in 6 sali de invafamant, de 6 tnva- fatori : in total in 47 s&li de invatémant, de 46 de invdtatori se propunea in limba maghiara, — cdci in scolile confesionale ale svabilor limba de predare era maghiara. Deci de 5 ori mai multe sali de tnvafdmant gi tnvatatori la svabi si unguri, decat la romani. Deosebirea nedreapta apare mai evidenta, dacé raportim situafiunea scolilor la numarul popula- fiei: 13.000 de romani au avut numai 10 sali de invafamant si 8 invdfatori, iar 21.000 alte nationalitati 48 sali cu 47 invatatori. Ce alta infatigare are scoala azi in al-19-lea an al Unirei, ‘a prima. constatare trebue fixala, c4 scolile minoritare nu au pierdut nimic din situafia lor anterioara, svabii avand azi aproape acelag numar de invafatori, iar ungurii sporindu-si chiar numarul salilor de inv&famant cu una gi al invdfatorilor cu 2. A doua constatare este ca, in raport general silile de in- vafamant s'au sporit dela 57 la 88, iar numarul invatatorilor de- la 54 la 91. Scolile confesionale romanesti s’au transformat dela inceput in gcoli de Stat, infiinjandu-se apoi pe 14nd si alte scoli de Stat fn toate comunele, unde numai se gdseste suflet romanesc, Sin- gurdé numai comuna Berea nu are scoala romaneascd, aceasta co- muna fiind ins& in continuarea gi alipité de comuna Ciumesti, copiii romani de aici cerceteazd scoala de Stat din Ciumesti. In schimb insd s’au infiinfat si cladit scoli si in cdtunele Domanesti si in Padurea-Urziceni, iar in comuna Sanisldu 2 scoli de Stat. Azi inva{amantul Statului se propune tn 22 comune, tn 25 scoli, in 48 sali de invajamant cu 55 invafalori. Scolile din comunele svabesti : Foeni, Moftinul-mare, Capleni, Petresti si Urziceni, au $i sectiuni cu limba de predare germana. fata deci marea iransformare, progresul imens, pe care I-a ent invéjamantul primar dela Unire incoace in comunele plagli rei. Pentru alatea scoli trebuiau tnsa localuri, ce nu erau. Cla- dirile scolilor confesionale romanesti, transformate dela inceput in gcoli de Stat, au fost puse de confesiunea romaneasca imediat la dispozitiunea scolilor de Stat, Ele erau ins&@ prea putine, pe lan- ga ca erau si netncdpatoare. Cladirile gscolilor confesionale ale svabilor si ungurilor le trebuiau si lor, menfinandu-si ei invafi- méantul- particular confesional. Cladiri de ale scolilor de Stat nu— oo erau decat im Sanisiau una cu 4 sali de inva{amant gi in Do- manesti una eu o sald de invafamant. Mai crau 2 scoli comunale construite de comune, date insd spre folosinfé confesiunei rom. cal., in Foeni gi Urziceni. Scoala primara de stat in Resighea, Legea invajaméntului primar din anul 1924 a obligat comu- nele, sd se ingrejeasca de localuri scolare igienice, moderne si sa le intrefinaé Atunci a venit rolul administratiei, s& intre in functiune $i s4-si facd datoria fata de gcoala, datorie impusi de lege, dar mai ales dictaté de constiinfa national&, care trebue sd fie purtirea animatorul actiunilor administraiei romAnesti. $i ad- ministrafia plasii Carei si a comunelor gi-a facut cu prisosina aceast4 sianta datorie. Notarii, primarii si consilierii comunelor asculfand de indemnul sufletului lor gi executaud dispozitiunile sefilor lor ierarhici, au pornit la munca, la o munc4 cu adevarat constructiva si intemeietoare de un viitor mai stralucit ; avand ca harnici si constienti colaboratori pe invafatorii dela sate, aproape tofi tineri gi entuziagti, abia iesiti depe bancile gcoalei cu flacdra creatoare a (inerefei; nu le-a lipsit apoi nici sprijinul neprecupe- fit, pe care numai ei au stiut s4-] dea toldeauma, cand era in joc interesul neamului, al preofilor romani, Tofi, aparte si impre- und, gi-au pus la incercare auloritatea, slatuind si indemnand locuitorii comunelor, sd aduca sacrificiile necesare realizarii ace- stej mare opere nafionale. lar locuitorii, aseultatori, tntelegatori si gata la sacrificii pentru tot ce este bun gi folositor binelui= ae obstesc, au depus munca, au contribuit cu bani, ducand la rea- lizare bunele intentiuni ale conduc&torilor lor. , Pentru fixarea adevarului trebue s& aratém aici, cA dela sar- cinile construirei scolilor nu s’au retras nici locuitorii de alte na- fionaliiafi ; si ei aldturi de romani gi-au luat si yi-au achitat par- tea lor de datorie cetdteneasca. Scoala primara de Stat in Ciumesti. Este o mandrie a administratici si a populatiunei plagii Ca- rei, ceace a prestat si a realizat pe terenul construcfiilor scolare, caci nu stim, dacd undeva fn fara s’a facut in aceasta privinta, mai mult ca aicea, Este, — o spun fara inconjur, chiar cu riscul de a apare lipsit de modeslie, — 0 mandrie aceasta si pentru subsemnatul, cd am avut fericirea, energia si puterea, s4 dirijez de aproape si s& duc la bun sfafsit in plasa Carei aceasta rod- nich campanie de constructii scolai Incepand cu anul 1924 pana in prezent, abia in curs de 12 ani, in conditiuni economice-financirae nu tntotdeauna favorabile, comunele plasii Carei au construit urmatoarele cladiri, lAcage tn- c&patoare, igienice si moderne ale culturii romanesti, la granita de West a Roméaniei := 12 — 1. Moftinul-mic 1 scoala primara cu 3 sali de invafamént. 2. Domanesti 1 , » nly » » a> om l grid. decopii cul , , 4. Moftinul-mare 1, » n 2» » » 5. Istrau f scoala primara cu2 , » 6. Sénmicliug 1 , * 4 we 8 > 7. Ghenci ay ” » 2» » > 8, Tiream as » gr Smeet te » 9. Resighea lias wea, We » 10. Sanislau a A pes ” 11, Horea 1» » » 2g » 12, Marna-noué 1, ks i, Van oe a 13. Ciumesti 1, » wn 2 yg ” 14. Urziceni as » »lia » » 15, Camin Ly a Am oe ” 16. Capleni ames Z aroha ull : 17. Lucaceni ee a: »lin oa > 18. Berveni 1 » » 2» » » 19, Porlita adaus Ia cladirea_veche TR eres % Total 18 cladiri cu 37 sali de invatamant. Cladirile din Berveni si Porlifa acum sunt tn construire. La foate acesle cladiri s’au construit si locuinfe pentru in- vatatori cu 2—4 camere de locuit, apartamente gi dependenfe economice. 55 invatatori ai Statului propun azi cu laudabila staruinta in scolile primare ale plagii Carei, depunand toate sfoitarile pentiu a complecta lipsurile ramase in urma invd{amantului trecut. 46 dintre invafatori au situatia definitiva, iar 9 suplinitori. Invatatorii afara de putina agricultura, ce o fac pe loturile scolare arendate Jor, alle ocupatiuni de cét cea scolara nu au. Este ins& regreta- bil, c& o parte, mai mica, dintre ei s’a varat prea mult in varte- jul politicei de partid. Spre a arata, care este populafiunea de ambele sexe in varsta de a urma scoala, — cAfi din cei obligati urmeaz4 regu- Jat scoala si cai absolva scolile primare, intercalam mai jos un tablou statistic intocmit pe fiecare scoala, atat de Stat, cat si confesionala. Numacal si sitnatla invafiterilor. Populatinnea in varsta de a urma scoala.‘wuasty UE Jog ap wmDUPAd vpwoosTABLOUL populatiunei in varsta de a urma scoala, al frecventelor scolare gi al absolventilor scoalei primar —_—_—_—_—— | ‘i yarsté da | Cat cop | Cafiabsolventi sunt | | “aurmascoala | tn ultimii 3 ani: | | see =o ata | 1934, 1935 i 1936) 7 P= 8 | S ee COMUNE SZ] =) seolle] a sole) = 3 lee |S=5| ce slat _| confesionale) S _ ea |e2e)—= =| = al 5 y |S] o ISE=|Se2/ 2) 2 a S 8 | 2 |*es|*2=) _= 3 2 | B | s [eee|s43) 32 g 3 | } | | | 1} Berea 39, 35) —| 45) —| —| 17) —| 2| Berveni 193, 169 50 180] —| —, 182} 5 /uncfoneest numa 3| Camin ral 163] 441 197] 3] 712) pez mee 4) Capleni 224| 28 400] 35) 86, 26, 6 2 5| Ciumesti 168} 128 108) 150) 30, 5) 47) —| Domanesti 55) 77 25) 23| Si Tt 1 7| Foeni 148) 127) 30) 105| 18 —| 83) — Ghenci | 102 107) 110, 73) 30] 14) 38) 6 Ghilvaci | ai} aa) 37) 33) 5) 3] 8} — | Horea | 49 a 92) | 160) 33) —| —| U1] Istrta i 43) 63; —| 10| 16) —| ~ 12] Lucdceni 86 ‘al 112) ~—| 208; 10) — ! 13] Marna-noua 18) 1 So hE es 14| Moftinul-mare | 163; 154) 152) 48 14) 95) 8] —) 5) Moftinul-mie | 141} 132] 138} 50) 59| 19) 26 16) Petresti 137} 160) 120| 150) 49) 18] 65] 10hustioneses ae" an 17) Portita 42) 45) 80) ~ i —| 23a) — | Resighea 83] 67| 120, —| 49| 18} — 19) Sanisiau 345} 357| 637) 52) 390) 54) 31) 16) Sanmicliug | 91) 79| 170) —| 57) 24) —| — 21] Tiream 196; 209) 108| 230] 24). 1] 30) 2 22) Uraiceni 98} 109| 95| 102) 39) 26 47 —| 23) Vezendit 7|_75|_141|_—|_ —|_ 3, =| = Total “ie F630/2.640|2 907| 1-475) 1.276! 346, 611) 52) P4rinfii tsi trimit regulat copiii la scoala, numai iarna, pri- Frecventele mavara si toamna fi rejin bucuros pentru a le ajuta in economic, seolare. pe cei mai mici la paza gastelor si porcilor, iar pe cei marisori si la alte lucrari din agriculturé. De aceia majoritatea absentelor gcolare cad pe lunile de toamna gsi primavara. Amendarea parin- filor pentru absentele nemotivate ale copiilor, eat gi fncasarea amenzilor a fost mult neglijata ; in ultima vreme imsa se proce> deazd cu mai multa severitate si urmarile bune, desigur ci nu yor intarzia si se manifest,Analfabotit. Seoli de adulii. Cine- mategrafe, radio. Tiare. + 142 — Numéarul analfabefilor se reduce in mod simtitor si repede, Dac& mai sunt analfabeti in randutile generatiei antebelice, de- odal& cu ei o s& dispara si analfabetismul din aceste regiuni, deoarece generafia postbelica nu se mai creste fara carte, avand tofi copii posibilitatea s& frecventeze scoala. Dam numdarul analfabefilor existenfi inca in comunele plasii : 195 Berveni Moftinul- mic 60 Lucdceni 100 Domanesti 50 Camin _ Petresti 25 Capleni 120 Resighea 40 Ciumesti 50 Sanislau 210 Berea 15 lorea 30 Marna-noug 60 Sanmiclgug 40 Foeni 4G Sstrau 15 Ghenci 26 Tiream 20 Moftinul-mare 25 Urziceni 84 Ghilvaci 8 Vezendiu 40 Portifa 10 Total pe plasi: 1.272 Acest numar de analfebe{i corespunde unui Procent abia de 3 12% la intreaga populatie a plasii. Procentul acesta de anal- fabeti este deci cat se poate de tnbucur&tor, daci luam tn con- siderare, cA bundoard, Balogh Paul tn lucrarea sa ,,Népfajok Ma- gyarorszdgon* (Popoare etnice in Ungaria) arata in anul 1902, ca mai mult de jumatate din populafiunea Ungariei de atunci nu §tia carte (Pag. 1078 ) Scoli de adulti in nici una din comunele plisii nu exista, asemenea nici cinematografe. Radio exist la multe familii inte- lectuale dela sate si chiar la unele familii de farani mai instarite. Sunt aproximativ 40 aparate de radio in plas&. Aparate la cari si aib& acces si publicul sunt in comunele Foeni, Petresti si Urziceni la casinele culturale, apoi la Moftinul-mic $i Tiream la gcolile de Stat. Dorul de a ceti carti este prea pufin desvoltat, Se cifese ins mai mult ziare. N’am crutat oboseala, cf din adiesele dela Oficiile postale s4 intocmim o statisticd a ziarelor si revistelor ce se aboneaza gi se citesc la comune, Lipsesc din aceasta conscriere Ziarele, ce se raspandesc prin colportaj, ca »Magyarlapok*, ,Nép- lap“, ,Népujsdg“. Ori aceste ziare, si numai ziare maghiare se colporteazi, se cumparé in numar considerabil prin comune. Nu cuprinde conscrierea nici buletinele si tevistele oficioase expediate diferitelor categorii de slujbasi si profesionisti intelectuali, deoa- rece aceste nu influenfeaz’ asupra starii culturale a poporului,143 — TABLOUL ziarelor si revistelor abonate de Jocuitorii comunelor plasii Carei. 1 1 eel | | Romanesti_ | Unsguresti || Germane | 5-2 |= | [an | ——| s/s | ls| | |e Sie #| COMUNA » (sls eles &| 2 |= Ele 2 si s a ps |5 iS Bele 2\% sls 2 2 |5/8/8/2/8\= =F 1) Berea ee 1 2 Berveni } 5). B= 10| 3| Camin | a) = 4) Capleni | aa} 2) 2 30 5 Ciumesti lta a ‘| Domanesti 9 11 - Foeni SP d= 45) Ghenci 10) — 15) 9| Ghilvaci -| - = 10| Horea 41 = 11) straw ile! - 12) Lucaceni 24) 1 =| 13) Marma-nowa oo 14] Moftinul- mare 11 1 15| Moftinul-mic 16) 2 16] Petresti 9 4 17] Portifa 4) 4 = 18] Resighea 12; 6 _ 19) Sanislau 25] 19 48 20) Sanmiclaug 10) 4 —|- 21), Tiream 20| 19 22) 1] | Urziceni 6 4\— | Vezendiu |_18| 3) —|—| __Totatal pe plasa: || 2ail_73 286!" 8133171 |||" Sailaoa Din acest tablou reese, cA cele mai mulle ziare si reviste se citesc in limba maghiara, ele sunt de dona ori mai multe ca cele romAanesli si germane tmpreun’, — nesocotind, bineinteles, zia- rul ,Schwabenpost“ scris in limba germana si maghiaré si care se distribue gratuit de cdtre Asociatia culfurali a gvabilor. Cele mai cetite ziare sunt cele cu caracter politic-social, Revis- tele culturale si religioase romnesti sunt dureros de putine, pana cAnd cele unguresti intrec jumataiea ziarelor politice. Este semnifica- ican prin revise religioase, cari nu sunt lipsite de indemnuri po- Titi mducatorli ungurilor se apropie de sufletul poporului lor,Asociatii, renniuni culturale si religioase. Sosttori culturale. syAatra. «= 144 — Aceasta fiind calea cea mai sigurti. In schimb, cat sunt de ne- glijate revistele religioase la noi, la romani, cari prin inconstienta noastra lasdm terenul cel mai favorabil exploatat de straini. Dac& in multe alte privinfe avem motive de ane bucura, bilanful fiind tn favoarea populafiunei romanesti, cu atat mai mult tiebue s& ne fntristim, c& pe terenul raspAndirei culturei si a intarirei sentimentelor nafionale prin publicafiuni suntem slabi. Mai este inc un teren pe care populatiunea minoritaré a fost gi este inca si azi inaintea noastré, — mai bine zis: noi suntem in urma lor. Nu s’a activat fncd destul pentru organi- zatea populajiunei romanesti, tu special a tineretului, in societafi educative, culturale, religioase, economice. Minoritarii, mai vartos svabii, au o multime de astfel de societati: reuniuni ale flacdi- lor, ale fetelor, socielati mariane ale femeilor, socielati de lectura, societ&fi biblice etc. Sufletul tuturor acestor societafi si reuniuni sunt preofii minoritari, cari iu pregeta osteneala de a fi indruma- torii turmei lor si in afara de biserica. Noi avem organizatiuni de ale tuturor partidelor politice si in toate comunele romanesti. Sezatorile culturale se restrang la ocaziunile sérbatorilor na- fionale si ale intrunirilor cercurilor culturale inva{atoresti tinute odata sau de doud ori pe an la cate o comuna. Scoala si inva- {Alorii se produc la aceste ocaziuni: gcolarii cu programe gco- lare obisnuile gi cunoscute in toatd fara, iar invatatorii cu confe- rinfe populare din domeniul cultural. Obisnuim si noi administratia, s& organizim cate o intru- nire instructiva pe la sate. In cursul iernei {recule am parcurs in zilele de sarbdtori toate comunele romanesti impreuna cu medi- cul veterinar de plasa, medicii sanitari de circumscriptie si cu agronomul sef al regiunei dand sfaturi prin conferinfe, fiecare in domeniul sau de activitate. Exista foiusi o societate culturald romaneasc’, organizata gi la sate, care ca in trecut si azi continua activilatea sa bine- Facdtoare de educatie culturald a poporului: este aceasta ,,Astra“ noastra batrana. Pentru a lamuri activitatea in regiunea noastra a acestei socielati culiurale dam loc aicea referatului harnicului director al Desparfamantului Astrei--Carei, DI. Coza Aurel, di- rector al Liceului Vasile Lucacin® din Carei: »ASTRA‘ in trecut si azi in regiunea de granita Carei. Regiunea Carei fiind tn trecut o parte integrania a judefu- Jui Satu-Mare, organizatiunea de aici a Astrei sub numirea de Astra satmareana* punea in miscare massele dela hotarele et- nice, frimantate de st&panirea de atunci pentru a le abate din ogaga credin{elor stiAmogesti. Sunt pomenite gi azi marile mani- festafiuni si cullurale si nationale dela Sanisliu din 1901 si del®=e Tiream din 1891, care au Idsat urme adanci in sufletul popula- tiei acestui finut, fiind tot atatea reactiuni la actele de violenta a slapanirii cu tendinfe de a ne calca in picioare drepturi ori a he fntra in biserici, PArintele Lucaciu era animatorul si organiza- torul lor pe alunci, al carui instinct de conservare ii indica prompt momentul ce pretindea o migcare de masse, pentru 3 raspunde incercdrilor dusmanilor de a ne abate din drumul ten- dintelor firesti. Desigur, ochii dugmanilor vegheau cu agerime ca multimea romaneasca sa fie lsala in pace gi grija lor si datorité acestui fapt migc&rile noastre se reduceau din ce in ce, devenind sarba- tori ce le fineau din 10 in 10 ani si atunci cu scandaluri si greut&fi enorme, provocate de cei cari simfeau ca li se latina situafia. Dar a jntervenit razboiul si pentru un moment le-a amu- fit toate. Ajungi in fara noua natural ci nu mai puteam sta pe gan- duri gi trebuia s8 ne organizam gi Astra, care nu ca sa-si fi pierdut din insemnatatea ei, dimpotriva pare cA ar avea un rost indoit. Pe langa felul de mai ‘nainte, acum trebue sd lucreze din raspuleri pentru a ne scutura putregaiul si sa aduc’ o primenire din care spiritul public s& ias3 ofelit, curafit, iar pe urma lui crucea si straluceascd in bisericd gin secietate, cura{and fara de pic&tosii cari ne fac-de rusine. Si asa, desi cu o fnlarziere oarecare, totusi in sfarsit si cu centrul Carei a luat fiinfé un Desparfaméot, la 12 lulie 1923, in prezenfa delegatului centrului, Dlui Dr. Zenobie Pacliganu. Primul comitet a fost constituit astfel : Presedinie Rev. Domn Canonic Muresanu Gheorghe, Secretar Octavian Campianu, Ca- sier M. On. Dn. Vida Ludovic, Bibliotecar Dir. inv. Gheorghe Pleancu, iar Centrolor DI. Dir. de banca Ariu Stupariu, Sub conducerea acestuia a stat Desp&r(amantul pana in 4 Noembrie 1928, cand Adunarea Generala dela Sanislau — finula odata cu instalarea Parintelui Protopop losif Patachi in pasochie in locul decedatului Pop Alexa — a fost predaté unei conduceri alcdtuita din : Presedinte Prof. Aurel Coza, Vicepresedinte Primpretor Dr. loan German, Seerelar Prof. Augustin Ossian, Casier. Par. Vasile Terdic, Bibliotecar Inst. loan Cleja, Noua conducere timp de cinci ani, pana Ia noua Adunare Generala tinut# la Vezendiu in 17 Iunie 1935. lucreaza sistematic Ja refacerea legalurilor cu massele dela sate. Toamna gi primavara cutreera satele in propaganda culturala, finand conferinfe, aran- jand sezatoare, inflinfand biblioteci, iar iarna_ infiinjand scoala faraneascd si sezatoare culturale pentru infelectualii Jocali, cu program intocmit cu concursul intelectualilor, tineretului si al doamnelor din Reuniunea Femeilor. La aceste sezuitoare a adus conferinjiari dela Universitatea din Cluj, pe cei mai de seama invatati ai nostri, oferind. inte- lectualilor de aici o adevarata hrana sufleteased, Lumea romanea- sc& a gi inteles eforiurile Desparjamantului in aceasta directie. ioe— 146 — Dovada sala arhiplind dela toate conferinfele finute in ultimit ase ani in Duminicile din postul mare, Februarie—Martie, aga ca publicul in aceasta privinfi are o adevaral’ scoala, prezentandu- se la termen gi ateptand cu nerabdare ciclul de conten obis- nuit al Astrei. N’a fost vre-un eveniment in viata salelor dim aceasta plasa, la care sa nu fi participat Desparfamantul. Inaugurari de scoli, — si multumita Celui de sus si harniciei conducaiorulai plasii s’au ridicat ca nici intr’o alta parte a judefului si deo frumoseje ca ar putea tua locul multor gimnazii din diferile — sfin- firi de biserici, infiinfari de case culturale, ri de monumente si altele, n’au sc4pat din afenfiunea conducerii P aniului. A Stiut s@ le foloseascé dand indemnuri potrivat intamplarii ce se sdrbatorea. Cu fiecare ocazie de felul acesta, Desparjamantul si-a avut conferentiarul, si pentru tineret si peniru cel in varsta, pentru incurajararea masselor si adancirea dintre car- turari $i farani. lar cuvantul de indrumare a presedimielui si vi- cepresedintelui n’a lipsit nici cand, reugind prim fimuta lor si adune intr’un manunchiu pe tofi intelectual salelar in cadrele Desparfamantului, Preofi si invafatori, cu imtreaga administratie comunala, formeazd un singur bloc de munca si vieja romdnea- sca la aceste margini de far3. Si aceasta “foarte mult ! Este de ajuns un gand bun si un covant €@ cei che- mati fara deosebire sa intre in actiune. Pentru a-si recruta elemente de legatura falre conducere si sate si dintre {ardnime, pentru a avea piomert $i Gm fandurile poporului, a organizat doua scoli faramesti cu farami in varsta de 20—40 ani, educdndu-i timp de c@le una luna, iarna, in tot ce poaie interesa gi fi de fulos pentru viaja dela fara, dupa un program bogat dar asifel intocmit ca s@ poal@ fi ca rezultat. Trebue s& accentudm, ca in acest scop ne-au stat la dispo- zifie tofi intelectualii locali, fara deosebire. O sur; din cele mai plicule, afluenta intelectualilor cand este yorba de o miscare a Astrei. Medici, judecdtori, advocafi, agronomi, ingineri, profe- sori, invafatori isi ofera serviciile fara diseujie penira munca cul- turala-sociala a Despartamantulni in Carei sau Ja fara la fel. Reu- niunea Femeilor il intovaraseste in toate actiunile. De aceia la iesirea la {ard descalecd 20—35 inteleciuali, iar Ja munca din orag se prezinlé mai mulfi de cat ar fi mevoie. Si e bine, ca este aga. Mai trebue sd pomenim gi activitatea prin gazeta sapiama- nal{ a Desparfamantului, De zece ani isi duce viafa gazeta ,Gra- iu) Neamului*, discutand toate chestiunile locale si aparand la nevoie interesele nafionale fafa de cei cari le-ar calca in picioare. De un an Desp&r{aimantul a cedat-o pentru redactare Asociafiunii profesorilor, membrii si ei cu tofii de ai Desparfamantului si cei ot sa-i poarte grija pentru a aparea fn condifiuni ono- rabile.= 17 — In ce priveste situatia material’, suntem tntr’o adevarata criz& financiar’ continua. Dac& fotusi existim si mergem inainte, se atribue spiritului de jertfa a oamenilor de bine, a comunelor din plas&, a Camerei de agricullura si a oragului, care stiu sa-gi dea contributia dupa necesitate si chiar cand nevoia este mai mare. Sperm, c& in felul acesta pornifi la drum, vom putea razbi si munca nu ne-a rémane fara rezultate simfitoare pentru acest petec de pamant romanesc mult incercat si din cauza st&panirii streine de odinioaraé incd si azi cu multe lipsuri, care reclama munca gi jertfa“. Oameni cu studii superioare, — intelegand sub studii su- perioare cele academice, — nu sunt in fiecare comuna, decat nu- mai preotii. Ingineri nu sunt in nici o comuna ; medici numai in comuna Sanislau, 2 si un farmacist si tn Petresti un medic ; ad- vocafi fa nici o comuna ; iar functionari cu titluri universitare : un notar licenfiat in drept la Camin gi unul la Foeni. Meseriasi_ romani sunt in general foarte pufini. Din fabloul comunicat Ja Capitotul Il. se vede c&, in toata plas& nu sunt de- cat in numaral redus de 98, iar comercianfi romani 10, Meseriasi cu pregatire la scoli de meserii nu sunt, — tofi meseriagii au insusit meseria ca ucenici si calfe la meseriasi patroni. Scoli de agricultura tn plasd nu sunt. In cursul anului tre- cut insd in organizarea judetului si pe chelluiala comunelor s’au tinul mai multe cursuri, — dintre cari doud in plasa Carei, in comunele Tiream si Lucaceni, — de gradinarit. La aceste cursuri sub instruirea practicd a gridinarilor specialisti au invatat plan- tarea si ingrijirea zarzavaturilor si a legumelor un numar de 36 oameni de varsta mai tinera, din fiecare comuna cate 1—2, S’au tinut apoi la scoala de Agricultura din Simleu si cursuri de ol- toit pomii, la cari au participai 4 oameni din plasa Carei, CAtiva tineri din plas& au absolvat cursurile gcoalei de Agricultura a Statului din Simieu gi unii ale gcoalei de vilicuitura din Diosig— Bihor. Acestia s’au plasat in servicii de Stat. Unul dintre ei este angajat dé judet langa agronomul regional din Carei cu insarci- narea de a supraveghea sia indruma conducerea pepinierelor comunale. In sediul de plas&, Carei, este 0 scoalé de meserii, Gimna- ziu industrial. Tot aici functioneaz& inca si alte trei scoli medii : Liceul de baieti ,,Vasile Lucaciu, Scoala Normala de baieti si un Gimnaziu de fete. Cum aceste 4 gcoli de invajamant secundar au o mare importanta si influenta asupra culturalizarii regiunei, intercalim mai jos istoricul si tablourile statistice intocmite cu mull bunavoinfé pe seama acestei lucréri de Direc{iunile respe- ctivelor scoli. Oameni cu siudii superioare Ta sate. Scoli de agcieultura. Cursuri de gradindrit, Scoala de meserii. Scoli secundare.Istorie, — 148 — Gimnazitl industrial Scoala inferioara de arte si meserii a fnceput funcfionarea Ja 1 Sept. 1924 cu secfiile Lacatugerie si Tamplarie, in localul inchitiat dela Eclezia romano-catolica din localitate, sub directiu- nea dlui prof. maestru ajristor loan Radescu, care a functionat ca director pana la 1 Februarie 1936; dela 1 Februarie pana la 1 Sept. 1936 a functionat ca director girant dl. prof. maestru tamplar Vasile Mirisan, iar dela 1 Sept. 1936 a fost numit ca director dl. inginer Alexandru Niculescu. Prin legea pentru organizarea si functionarea inva famantu- lui secundar industrial de baieti si fete promulgalé cu tnaltul De- cret Regal Nr. 908 din 9 Aprilie 1936 publicalé in Monitorul Oficial Nr. 88 si 89, partea [-a, din 16 si 17 Aprilie 1936, scoala inferioara de Arle si Meserii a fost transformata in gimnaziu in- dustrial de baieti. Localul nefiind destul de inc&pator pentru clase si ateliere s’a cedat scoalei, in anul 1926, o parle din elajul I-iu dela Scoala Normala de baieti, proprietatea Prefecturii Satu-Mare, asa ci a fost instalat acolo atelieru! de tamplarie, iar atelierul metalurgic (lacdtugerie-ajustaj) a continuat s& funcfioneze in subsolul cladi- rei scoelei, Cum subsolul era nehigienic, nespatios si neluminos, s’au facut interventiuni la Ministerul Educatiunii Nafionale prin In- spectoratul scolar Oradea si prin ordinul Nr. 10.037/1937 s’a aprobat cedarea salii de gimnastica dala de primaria Carei in fo- losinta Gimnaziului de fete. Pe data de 4 Sept. 1937 aceasta sala a trecut in folosinta Gimnaziului Industrial si acum scoala dispune de. local suficient pentru clase, internat si ateliere, cari tndeplinesc toate conditiu- nile unei bune functionari, ba atelierul metalurgic acum poate concura cu cele mai frumoase si spatioase ateliere dela colile industriale. Lupta pe care o duce pl. director inginer Alexandru Nicu- lescu cu intreg corpul profesoral al scoalei este de a convinge Ministerul Educatiei Nationale cat si Autori(afile locale de a pre- vedea in bugetele respective si chiar a da o suma cu care s’ar putea cumpdra localul dela Eclezia romano-catolica sau eventual construirea unui local modern pe locul gcoalei, Cu concursul oamenilor cu dragosle pentru institufiile romanesti s’ar putea ugor realiza acest lucru si trebue sd se realizeze, mai ales in acest finut unde scoala industriala este cea mai indi- cat{ pentru ci ea nu scoate pretendenti la_bugetul Statului, ci meseriasi ce vor inlocui in intreprinderile Statului si cele parti- culare pe specialis{ii straini si se simte nevoia de meseriasi ro- mani mai ales acum, cand industria se afirma din zi in zi. Statul ne vine in ajutor cu plata salariilor corpului didactic, eu 25 burse si cu o parte din combustibil, ins& mutie cheltuieli sunt acoperite din taxele scolare ; plata personalului administraliv,te si de serviciu, intrejinerea localului, parte din combustibil, in- zestrarea atelierelor, etc. Expozitia de obiecte confecfionate din anul scolar 1936—37 a dovedit cu prisosinfé c& la scoala se lucreazd intens si cu multa tragere de inima, cu toate ca a dus lipsa de multe. Aceasl& scoala are de scop pregatirea viltorilor meseriagi, fechnicieni specializa{i fiecare in branga ce si-o alege. Pe langa faptul, c& elevii absolvenfi cunosc 0 meserie, scoala fi mai _pre- gateste si din celelalte puncte de vedere ca; educativ, moral, re- ligios si cultural, avand cea mai mare grijé sd formeze din ei buni cet&teni gi elemente bine ofelite. Scoala are urmatoarele 4 sec{ii : 1, Tamplarie, unde se pred constructia a diferite mobile, in toate stilurile si tot felul de binale, atelierele fiind bine insta- late. Se face practica gi la masini. 2. Sculptura in lemn, unde elevii inva{a toate stilurile, Iu- crari de arla, motive fn culori romanesti etc. 3. Lacatugeria mecanic&, unde se preda lacatuseria artisticd gi de constructii. 4, Ajustorul, unde pieselor de masini li se d& forma defi- nitiva, executandu-se astfel lucrari de mare precizie, Elevii dela sectia mecanicd fac practica la masini. Estras din legea Invafamantului Secundar Industrial : Art. 15. Absolventii Gimnaziilor Industriale sunt echivalati, in funcfiuni publice si de specialitate, cu absolyentii gimnaziilor teoretice. Art. 115. Consiliul Superior de Indrumare se va ocupa de plasarea absolventilor tn diferite intreprinderi de Stat si particulare. Art. 119. Ajutorarea materiala a absolventilor se va face de Casa Invatamantului Industrial, prin imprumuturi. Art. 121, Absolventii, cari doresc sa-si instaleze ateliere, vor primi tmprumuturi si recompense materiale, din partea Casei In- va{amantului Industrial. Art. 122. Absolventii vor fi scutiti in primii 10 ani de toate impozitele prevazute de legi pentiu patronii acestui fel de intre- prinderi, Vor fi preferati la licifatii publice, chiar dac& vor fi cu 7% mai scump decat alfi ofertanti, iar garantia ce urmeaza s’o depuna va fi de 2%o din valoarea comenaii. Art. 123. Absolventii se vor bucura de credit la Banca Na- fionalé si vor avea preferinf& la preluarea oricdrei_intreprinderi ce se liciteaza. Absolventii sunt preferati in toate intreprinderile de Stat si subventionate de Stat, fac serviciul militar cu termen redus (1 an) avand dreptul la gradul de subofifer si sunt preferafi ca spe- cialisti in marina si aviafie. Angajati in tntreprinderi industriale pot deveni: gefi de echipe, ajutori de maestri, mAegtri $i chiar ajutori de ingineri. Absolven{ii doritori de a-si complecta cunostintele technice pot urma liceu! industrial, apoi scoalele superioare technice. Scopul scoalel. Atelierele scoalel. Avantagiile scoalei.el | 9¢—cz6r er | Se—veer ce—veet | e€—7e61 ze 1661 1€—0861 62—8¢61 8¢—1261 1e—9e61 t ad iSuosut 1149)q ———————————— *Fa72D [BLysnpul jnizeuuin ey aojuaajosqe 18 s0psSs0Suy se june ne s a e iejoos uy a euoyen od |Sjaosu Topsjueajosqe ajeid0s asey: aypyreuoyf ea ad |S}J9su Han9sul Jof.soj9 jnazomny WOWVL aa nl Ss— 61 — Liceul de baieti ,Vasile Lucaciu“ Liceul ,Vasile Lucaciu“, numit aimerit dupa acela care gi-a macinat energia pentru salvarea etnicului romanesc aici, unde era mai primejduit ducand o Iupt% darza si cu rdsunet pentru viafa intregului neam, a luat fiinfa cu data de 1 Sept. 1923, prin faptul c& Ministerul a dispus desvoltarea Gimnaziului de Stat in liceu, treptat an de an cu cale una clasd, aga c& in 1927 84 dea seria intaia de absolventi. Gimnaziul s’a infiinfat In 1919 pe ruinele fostei scoli civile, ce functiona aici in era maghiara din 1908 incepand. Odat& cu infiinfarea liceului, s’a sistat liceul pia- tist, iar clasele i le-a lichidat liceul Lucaciu tn intervalul 1923— 1926, sub numirea de sectie Mmaghiara, care an de an scddea cu cate doua clase, a IV-a, din care elevii cu examen de admitere treceau la liceul roman si a VIll-a, din care plecau ca absolventi, Aga in anul 1926—27 sectia maghiaré nu mai exista, iar liceul Lucaciu d& seria intaia de absolventi, Incercarile ungurilor de a reda viafa sectei maghiare, au dus la un rezultat surprinzitor pentru ei. Cu toate promisiunile objinute chiar pe urma unor interpelari din Parlament, tapoartele Directiunii asupra situafiunii reale de aici, ca si lupta dusa im- potriva tendinfelor lor cu alte scopuri, ca cele culturale, au de- terminat Ministerul pentru infiinfarea unei sectii germane, cu data de | Sept. 1929. Secfia cu anul 1933 a devenit Gimnaziu si este in functiune in cadrele liceului V. Lucaciu, dandu-le posibilitatea svabilor maghiarizati din acest finut s& se educe in limba si cul- tura lor. In felul acesta liceul azi funcfioneaza cu 12 clase, avand un corp didactic din 23 profesori, un internat cu 115 elevi, iar elevii sectiei la fel sunt interni aproape tofi; din 98 numai 7 sunt externi. Munca depusa de corpul profesoral o justifica absolvenfii cu studii, Dintre 300 absolventi pe cafi i-a dat scoala in anii 1927— 1936, 258 au bacalaureatul, patru morfi imediat dupa absolven{a, jar 38 au ramas cu studiile secundare, fara a mai da examen de bacalaureat. Deci abia un %o de 13 a rimas {ard studii superio- are, Ori mai corect, fara bacalaureat. Mai mentionam, ca in anul 1935, introducAndu-se sistemul de opt clase, scoala n’a dat absolventi, iar in 1928 reducandu-se dela opt la sapté clase, in acelas an a dat doud serii de ab- solventi. Istoric.lif jO@l jrOr St je jf jr joel iLiz | ZE/SEGl lotr ror ecr cer ‘|eee | 9¢/se61 80% Se/re6l Laka Fe/eeol SOP “@/I861 fe 9 Ise oct foo foz1 jie |6 loc (ee |oez | te/oger L L cig frit [ir jogr fiz uz jes |zoz | oe/ez6t raz {201 Jee |6zi jet ~|60z | 62/8 62/8261 192 [46 [oh “82/1261 lace ior fee 4 wzjacet 882 (Z0l [29 92/ez61 | see stl 92 = Seiveol LIP [ wz/EzoL | pun juese! { rueun| jou wuew | 1 Fs i 4 spi PP 1 Veoy)- yale | °F | reoos nuy apeioos asej> || Hgmjecoyeu ape1a0s, eee Yenjeuoreu a7 | —_ad ifeziiedas yuaajosqy ad wezijiedes i$uosul 1A01q | ayeos ase 18 Hempeuoreu ad dezysedes “4aseg usp neon] asea” Mynaor] pe Huanjosqe 18 jSsr9suy s0jJaaja WOTWVLLE/SE61 oly (991 lose | g¢/eeet [ror Lor ez | seresi ese | OL lear (eer ¥E/eCEl €jog n0 ass Bf axo00.9 Hueaposae waz) ay ist 961 Ieer loci lege | eeveeer : ~ @E/1E61 1£/0€61 08/6261 62/8261 | sc/tz61 1/961 92/8761 6261 “8261 Sc/Fe61 : et | beer 81 62 | Pe/EcOI 2/=2/ 2 loz = £|=3 z 2 g 2/35) [23] iw es) runtfeasasqQ (Pe) Moles BE) +) se008 jnuy a aieonadns 1038 | Ul asezase ynusiqo ny | seuian HE hee) paunisay *40] vosezase ednp Husajosqe iojaaza ye 18 ounsZas ad Wezysedes joaeD ,njowon7] “A“ [naoy By IS1OSUy 10410919 INOTAVLUn scurt istotic. — 154 — Scoala normala de baieti Scoala normala de invafatori din Carei a luat fiinta in anul 1930, in luna Noembrie, in urma concentrarii scoalei normale de iny. din Satu-Mare gi cea din Zalau. Dupa o reparatie strict ne- cesara a localului grav deteriorat, scoala pusé sub direcfia dlui Cornel Pop, fost director al scoalei normale de tnvafatori din Zalau si in continuare pana azi, directoiul scoalei_ normale de inv. din Carei, siea inceput cursurile la 27 Noembrie 1930. Dela aceasta dala timp de 2 ani s’au facut mari eforturi, pentru repararea si adaptarea localului scoalei, (proprietatea ju- defelor Satu-Mare si Salaj finut in chire de catre scoala) astfel cA azi localul dispune de toate incaperile necesare, afiatoare in condijii bune. i Scoala infelegand dela inceput misiunea ei importanta ce are de a indeplini aici aproape de granifa de West, s’a nazuit in bulul multor greutati, sa se achite cu demnitate de toate in- datoririle sale pe teren nafional si cultural, dand timp de 6 ani, tolal un numar de 120 inva{atori cu diploma. Din cei 120 absolven{i cu diploma, cu putine excepfii, cari au imbratisat cariera preoteascd $! cafiva urmand Sectia Peda- gogicd, etc, ocupa post de invafatori, intre ei unii avand ca- tedrele in comunele depe teritoriul plasei Carei. In anii gcolari trecuti, scoala s’a deplasat in comunele ve~ cinase, colonia Lucceni, Ianculesti, Marna si in comunele Ciu- Petresti si Moftinul-mare, unde cu contribufia fanfarei scoa- s’a dat un program cultural, impreuna cu discursuri finule de directorul scoalei si de unii dintre profesorii scoalei prezenti. Aceste excursiuni au produs vii impresii in randurile populatiei din comunele mentionate. La scoala a luat fiinté organizatia strajereasca pe data de 4 Sept. 1936, dupa ce in anii trecuti a fost organizata cerceta- seste. In anul 1933, fanfara scoalei (singura din Jara) a luat parte la jamborea internationala dela Gédold—Ungaria, — apre- ciata fiind elogios de tntreaga pres romaneascé si chiar si cea din Ungaria. Onoratul Minister al Educafiunii Nationale, a rasplatit acea- sl activitate prin recunostin{a ministeriala inscris avand parte scoala de aprecierile elogioase ale Comandamentului M. L. a Cercetasilor. Scoala normala dela inceputul organizarii in fiecare an a luat parte la concursul Societatii ,, Tinerimea Romana“ avand elevi premianti si intr’un an, fiind elevii participanfi premiafi cu pre- miul |-u, Diploma gi menfiune medalie la concursuri de porturi nationale. Tot aceste premii, le-a obfinut si fanfara scoalei Ja concursu! de fanfare. Stolul strajeresc al gcoalei este condus de directorul gcoalei gi pana acum a obfinut 20 sedinfe strajeresli. Drapelul strajeresc a fost sfintit in cadrul unei solemnitati in ziua de 1 Decembrie 1936.— 155 — In cadrul acestor sedinfe, elevii strajeri gi-au fnsusit pe de- plin cunostingele si exercifiile reclamate de regulamentul straje- resc, cu rezultate bune. Pregatirea premilitara isi are centiul la scoala normala, un- de se tin si orele de pregatire premilitaré, plasate dupa amiaza zilei de Sambata, dela ora 2 pana la ora 6. Conducerea o are di, Sublt. activ din Reg. Inf. din localifate Banoca Dumitrescu, ajutat de dl. Gh. lozon, profesor de educafie fizica dela aceasta scoala. Si de prezent scoala contribue cu diferite puncte de pro- gram, la toate serbarile nationale si culturale. Anul scolar 1930-1931. ei Clasa | tnscrigi 25 promov. 16 repet. 3 retr. 6 el. — 25° asupra Seay pet 7, ey icles ae rezultatelor Pom » 44 4 ig ee ate ae seeala PaagilVan a caeasoO. “ ADOT, niet din Sn Al AE Mv ins Mh » VI » 58 » 520» 5 Total. =e LaF oe ie CLOTS 20a Anul scolar 1931—1932. In urma ordinelor superioare clasa I-a nu a functionat. Carel, dela inflinfarea ei ae im anul 1936 incl. MH one Syl aac Clasa II fnscrigi 19 promov. 13 repet. - retr. 6 el. — 19 ll pL 8 12 Tet a al ee 13 oa Va a 9, — ,14 ,— 33. eV a BO oe) = LO a Se VI 2 ote dnb) Vil a AG) ahacee lane soa eee Tol, ey ai al Anul scolar 1932-1933. Clasa I inscrisi 19 promov. 12 repet. 3 retr. 4 el. 16 1 ” » » » 2y Ly mel. Fo 0s te PAV ene. | oom. ae 23 i Vi oe BDL», SS) i LU em Vil 46 4 Ad ey Total——5—159-— 5 aon Anul scolar 1933—1934, Clasa Il inscrigi 13 promoy. 11 repet. 1 retr. 1 el. f 13 12 » ” ” 2 ” Sally 1S Vi ey 2! » 20, Lar » Pe Viliewe ion 30. e 16 ee. Total , 99 m Bass, 2 ,Nomaral elevilor * inscrisi pe natio« nalitati. Pe clase sociale. — 156 — Anul scolar 1934—1935, Clasa | iuscrigi 42 promov. 36 repet. 5 retr. 1 el. ii} MW » » » 10). en eV » 13 » eae ths VE ie al a Pom e=? is gion eee = 18 oat Total, 100 as Cie 65, Anul scolar 1935—1936. Clasa | insciisi 35 promov. 27 tepet. 8 retr. - el. 2 5 2 Ho, 32 Saale PRA cis eit AV MIS COUR niAcc=. Seeldiba | (en Mm piel arr ae 6 Ni oe 2 be 21 = 1 es y SS aslOtamroues: Jn anul scolar 1950—1931, scoala n’a dat nici un absolvent ; elevii clasei VIl-a urmand a trece in clasa Vil-a, ridicandu-se numarul anilor de frecven{a a scoalelor normale la 7 ani. fn anul 1931—1932 ; Absolventi 46 ; invdtatori cu diploma 31. In anil 1932—1933.: Absolventi 44 ; invatatori cu diploma 41. In anul 1933-1934 : Absolventi 36 ; invatatori cu diploma 43 (in numarul de 43, fafa de cei 36 absolventi, intra inc& 7 can- didati din cei cazufi in sesiunile anterioare). In anul 1934—1935 ridicandu-se numarul anilor de frec- venfa la opt ani, scoala nu a dat absolven{i, ei urmand a trece in clasa Vill-a. In anul 1935 —1936.: Absolventi 21 ; tnyafatori cu diploma 5. Total: Absolvenfi 147; invafatori 120. Total Anul gcolar 1930—1931 : inserisl 258; romani 254, ung. 3, polonl 1 Pe Os e102 tO MRI A Seal eNOS Oc ee eee Oats) rian. 11031 0dd eee Pure COS ets!) 7, » » 1934-1935: |, 100. co Doan ee ” » 1935—1936:_, 128 6 1 2T- dp Tolal: , 1013 ye SOs es mas: Anul scolar 1930—1931 : inserlsi 258 ; agric. 229, meser. 15, int. 14 i oe VlSSl OS 2 em. 21 Garo | Livia: 23 16 we W982 0tee ee ee elt. 16 pie 971199851034 OOIOAI SI, 7 co | 19341025); 5, MIO CRE Seo, Bio 8 oe “iS35~.1936: ymeetOONe 1088. ou 140, all Toial:, 1018, 803. , 85, 72— 57 — Anul scolar 1930—1931 : Plasa Carel, incl, or. Carel 15, reglual Indep. 243 i a 1931—1932: » ” 14 a 202 > » 1932—1933; 5 ” 22 os 137 - » 1933—1934; * i" 14 a 85 - » 1934--1935: A ts 15 . 15 a » 1935—1936: i 3 31 fe 97 Total: A = Til r B39 Gimnaziul de fete Scoala civila (medie) de fete din Carei in anul 1893 s’a infiintat din transformarea scoalei profesionale de fete, in urma dispozitiunei Ministerului ungar al, Instructiunii catre comisia ad- ministrativa a jude{ului SatueMare, prin care orasul Carei esle intrebat, daca voeste s& sustie o scoala civila de fete sia se in- griji de un local corespunzator pentru scoala, de locuint& directo- rala, de acoperirea cheltuielilor de sus{inerea si incdlzirea edificiu- lui, primind in schimb taxele de inscriere ale elevelor, statul obli- gandu-se a numi gi plati salariile profesorilor. In primul an au functionat clasele l-a si Il-a cu 3 profesoa- re, fn anul al doilea s’au infiinfat clasele a treia si a patra cu 5 profesoare. In anii urm&tori scoala a progresat cu pasi repegi, asifel incat in anii 1899—1900 a trebuit agezala intr'un, local mai ma- te, la care s’a mai adaogat si un curs suplimentar de lucru ma- nual, croitorie, avand deja 7 profesoare. $coala a luat un avant din ce in ce mai mare astfel, ci in anul 1911 oragul a fost nevoit s& se ingrijeasc¥ de cladirea unui nou edificiu gi in anul 1913-1914 scoala s’a putut aseza in cladirea sa proprie zidila dupa toate cerintele moderne, formata din parter si doua elaje, in strada Pintea Viteazul, in al doilea etaj instalandu-se scoala civild de baieti. In noul local scoala a fost provazuta dela fncepul cu toate cele necesare unei scoli moderne. In fimpul razboiului mai ales in urma turburdrilor din anul 1918 si prin incuartiruirea soldatilor in edificiul gcoalei s’a dis- trus aproape tot mobilierul gi mijloacele de invafamant. Dupa preluarea imperiului roman, in vara anului 1919, pri- maria orasului a facut reparatiile necesare edificiului si a mobi- lierului, astfel ca la 9 Noembrie 1919 s’a putut face sfinjirea gi deschiderea solemna a scoalei civile romanesti de fete si baieti, sub conducerea unui director 10man, fiind numifi de Consiliul Dirigent 2 profesori si 6 profesoare romane, rimAnand in func= fiune si pe mai departe 6 profesoare $i 3 piofesori maghiari, care au depus juramantul de credintd catre Statul roman. Scoala civild de fete in anul aceasta a functionat cu una clas4 romana si trei clase maghiare. In anul urmator numarul elevelor romane mérindu-se, fap la care a contribuit mult si in- fiinfarea unui internat de fete, inslalat in edificiul scoalei si cum Humarui elevilor pe Tegiaui. Tstorieul ‘scoalel.toate mane, fionat numarul elevelor din sectia romana s’a marit simfitor asifel — 158.— elevele gr. cat. au fost obligate a se inserie in clasele ro- far4 considerare la cunoasterea limbei romanesti, au func- palru clase romane si patru clase maghiare. In anuil al treilea ca a ajuns de 92. In anul al patrulea dela nationalizare scoala civila de fete, care pana aici era sub conducerea direclorului dela scoala civila de baiefi a trecut sub conducerea unei directoare. In anul 1925 deschizandu-se liceul V. Luciiciu scoala civila de fet rist, c@ Localul, proprietatea orasului, este liceu. le si internatul au fost mutafe fn localul fostului liceu pia- are a fost desfiinfat. corespunzitor pentru TABLOUL inscrierilor gi absolventelor la Gimnaziul de fete din Carei. se nr nr nt we aera Repariizarsa | Repartizarea p | | ‘penationalit3fi clase sociale = | ree ees — 3 | e 122 2) | I _| B/S] Slee Anul scolar | 5 | e | Alea aie ee a) = | | e 8) a] e] eles ZTE e| = 8/2) =\ee g S. < a se| ° 2 vio 2] 3) 3 | a = S| 21835 | 2 &8/2]/ 2] ele jale]s | SA |8°| 3 | a | a ja ® 1922/23" }) 289 1 31 | 1923/24 23 1924/25 24 | 1925/26 197) 1 18 | 1926/27 aves “1927/28 15] 1928/29 8 ee : “1930/31 Ti 1931/32 ~ 18" ~ 1932/33 19) 1933/34 — 3i Biblisteci. 1935/36 1934/35 In fiecare comund romaneasc& se p¥sese ici biblioteci, din cAteva sute de volume, anime la scoli si la prim&rii. Biblio- tecile iar cel dela scoli sunt donate de Casa Scoalelor si dé c&tre ,, Astra‘, le dela primarii sunt cumparate de cétre comune tot dela=k Astra. C&rtile sunt din obignuitul si cunoscutul repertoriu al Ca- sei Scoalelor si al Astrei, — descrieri istorice, instructiuni si sfa- turi gospodaresti, parti alese din poezia si proza romaneasca, cu un cuvant: literatura aleasd si folositoare. Pacat, ca cele mai multe din aceste carti stau acoperile cu praf in sertarele prima- riilor si scolilor, c&ci prea pufini se intereseazd de ele pentru a le citi. Raspunsul la intrebarea, dacd& se tin intruniri polilice, este ca: se fac adeseori alegeri, parlamentare, administrative si de ale diferitelor Camere profesionale, iar aceste alegeri sunt prece- date, dupa obiceiul {arii, de multe si sgomotoase intruniri politi- ce. Politice, desigur, toate fiindca n’am ajuns incd la o conceptie mai inalta, — sau chiar dacé am ajuns, nu avem inca taria de a 0 pune in aplicare, — ca ar fi bine scoas4 politica din admi- nistrafie. Ajungand la sfarsitul Capitolului Starilor culturale, s& facem © reprivire gi intemeia{i pe lipsurile constatate fn slarile cultu- rale ale plasii, s4 vedem, cari ar fi masurile ce ar trebui luate pentru complectarea Jor si pentru raspandirea culturii : a) Infiintarea Caselor culfurale. Intelectualii comunelor, ma- na in mand, s& se uneasct pentru a aduna fonduri din contri- bufia locuitorilor, din veniturile de serbari gi petseceri, din orice e numai posibil sf adune parale si ajutati de cdtre comune prin inscriere de fonduri pentru acest scop si fin bugelele comunale, s4 se zideasca in locuri de frunte ale comunelor cladiri incapa- toare pentru Case culturale, Aici sa se manifeste tot ceace este cultural : serbari, petreceri, jocuri distractive, lectura etc, — aici sa se adune tineretul la distracfii nobile gi instructive sub su- pravegherea conducatorilor intelectuali si jarani de bine. b) Biblioteci. Cel mai de frunte aranjament al Casei cul- turale s& fie biblioteca. Bibliotecile existente la scoli si primarii sa fie concentrate la Casa culturala, aici fiind mai accesibile lo- cuitorilor, Prin indemnuri gi conferinfe cat mai dese s4 se arate apoi populatiunei folosul carfii, necesitatea aulocullivarii prin ce- tif, pentru a trezi dorul de carte. c) SA se infiinteze societ&ti culturale gi religioase, pentru cei in varsta si pentru tineretul de ambele sexe. Reuniuni de edu- cafie fizicd si patrioticd dup& sistemul organizatiilor ,Soimii Car- patilor“ din jurul Clujului, a c&ror activitate, se gtie, cat este de frumoasa si binefacdtoare pentru educatia tineretului. d) Sa nu se neglijeze finerea gcolilor de adulfi, eaci prin éle s’ar putea retinea cu mult succes tineretul, chiar in varsta cea mai periclitata, dela alte indeletniciri daundatoare desvoltarii fizice si morale a nouei generatii. e) SA se raspandeasca revistele culturale si religioase, caAci am vazut din cele ardlate mai sus, cum stiu alfii si se folosea~ sci de acest minunat mijloc de propagare a celor mai prefioase insusiri sufletesti. Tntruniri, politice. Propuneri pentru complectarea lipsurilor culturale.— 160 — Casa culturala din Sanisiau, in construire. Centrul tuturor activitatilor culturale in sate s& devina noiule lacase, ce trebue sd se infiinfeze, ale cultuiii: Casele culluale. Sa nu ne bizuim:numai pe scoala gi pe biserick; influenfa lor frebue complectata, si cand tinerii scapa de sub ea, inlocuita prin institufii create din s4nul poporului, Un frumos inceput este deja dat de catre comuna Sanislau, unde prin grija conducato- rilor si a unor inimogi tineri intelectuali, se ridicd mand.a prima Casa cultural romaneasea din ‘satele plasiiVI. STAREA MORALA SI RELIGIOASA Starea morala si religioas’ este in general satisficdtoare. Oamenii sunt de o tire blajind; violenfele sunt foarte rare, mai mult intre tineret Ja chefuri si-dansuri, tndemnul find beutura, iar motivul fata. Pentru a evita astfel de cazuri, dansurile {ara- nesti se aranjeazd si se autorizeazi numai pana la inserat. Cel mai blajin, iettalor si indurdtor este gi azi- roma- nul; svabul este acomodat ca intotdeauna, iar ungurul tacut isi Tndbuse firea. Cuvantul dat este sfant si oamenii nu-si prea calcd angajamentele luate. Fapte criminale sunt cu totul rare gi face mare” Senzafie si reactiune in sufletele oamenilor, dacd se intampla cAndva cate un caz. Proprietatea altuia este respectata, furturile sunt rare. Un singur neajuns este in aceste privinfé: campul nu este destul de respectat, pagubele de cmp cauzate prin pagunat si prin trecerea cu care peste sdmanaturi sunt dese provocénd multe nemulfumiri. Religiozitatea este o virtute de mare preta popornlui roman $i $vab din aceasta regiune; ungurul reformat este mai pufin re- ligios. Bisericile romanilor si ale svabilor sunt in fiecare Dumi- nica gi sdibatori tixite de credinciosi, iar la praznici mari, ca Craciunul gi Pastile, nu ar ramanea nimeni, nici s{apan nici ser- vitori, dela biserica. In bisericile ungurilor si svabilor nu sunt coruri. La svabi corurile sunt inlocuite cu fanfare alcdtuite din fara Acest obi- ceiu, ca multe allele pe cari romanii de aici le-au imprumutat dela svabi, incepe a fi introdus si la romani, unde dupa exem- plul gvabilor s’au ‘organizat fanfare. Romanii canta bucuros in coruti bisericesti si depinde numai de slaruinta si priceperea a muzicaé a inv&fatorului, ca corul s4 se formeze si s3 cante si in bisericé. In prezent coruri funcfioneaz& in comunele Portifa, Istréu, Sanmiclius, Moftinul-mic, Sanislau. Sectele religioase, afara de cazuri sporadice, nu prind teren aicea. Proselitismul nu se praclicd, oamenii precum isi iubesc teligia lor o respectdé si pea altora. “LL Aprecieri generale. Cercetarea bisericilor, Coruri bisericesti. Sectele. Proselitismul.— 162 — Numéarul sectantilor . | | Studenti LOCALITATEA in biblie No. curent} Lucdceni _Sanmicidug Repausul In zilele de sdrbatoare crestinul roman si svab suspend damenical. Jucrul cAmpului, — in comunele cu populafiunea mixt&, romani si svabi, se respecté in aceasta privintd reciproc sairbatorile. Obiceinl Un obiceiu, ce frizeaz& morala, este acela al linerilor gvabi, afeustralas“ ce se numeste aici ,fensiralas“. Seara pan {Arziu, chiar si iarna, la svabl. fata igi primeste curlezanul la fereastra deschisi a camerei de alaturi dela sttada sau dela spatele casei si aplecaté afara pe fe- Biserica gr. cat din Sanisliu,N69 feastrd face taifas cu tan&rul tndragostit, pana noaptea tarziu, neconturbafi de cei ai casei. Parinfii stiu de acest obiceiu, cdci doar gi ei asa au procedat in tinerefea lor, Rezultatul acestui pfensiralag“ este : ori o pneumonie din cauza frigului, ori o gra~ viditale, cdci tanarul prin fereastra deschis& intra adeseori in ca» merit. In aceste cazuri insi istoria se termina de regula cu cdsd- forie, astfel c& morala se restabileste de cu vreme. ; Biserica gr. cat, in Tiream, Galcevitori oemenii nu sunt, fnfelegdnd a-si aranja pas- @Alcevuri. mic treburile si a nu-si turbura linigtea. Intre vecine, din cauza erei vre-unui pui, sau gasca in grddina vecinei, sau in gene- J intre femei se mai intampla cate-o galeeava, — i femeia i aici ca in alte parti nu-si poate calea firea de a nu mai cle- ti cate ceva in contul altora, lucra ce serveste ca motiv la riuri.— 104 — Prbcese Regretim, cH o stalisticd a proceseler penale si civile nu pu- he Hee tem prezenta. Primariilor comunale, pentru finerea lor in evi- sive. denf4, nu li se comunic{ sentinfele de condamnare In cauze criminale. lar dela Parchet, Tribunal gi Judecatorie de Ocol, unde’ ne-am adresat pentru a primi date, nu ni s’au dat relatiuni. Din aratarile notarilor comunali, cari nu pot fi decat vagi, putem afirma c& in general procesele nu sunt prea nume- Toase. c= Biserica r. cat, in Tiream. Introtinerea Bisericile sunt bine intretinute, atat cladirea, cat gi aranja~ hisericilor. mentele si ornamentele interioare. In fiecare comuna si fiecare con- fesiune mai numeroasa are biserica. Numai unele colonii, comune abia de cjiva ani infiinfate, nu au inc& clddiri de bisericd. In aceste colonii serviciul religios se face fn clddirea gcoalei. Cla- diri noi de biserici s’au facut in ultimii ani in urmatoarele co-mune: in Horia bisericé orlodoxa, In Moftinul-mare acum este in constructie o bisericé gr. cat., — iar in Berveni s’a construit una tom. cat. Reparafiuni generale de biserici s’au facut in cursul acestui an, cu ocaziunea consacrarii lor de c&tre I. P. S. Episco- pul, in comunele : Tiream, Ghenci, Istrau, Sanmiclaus, Sanisldu, Resighea si Moftinul- mic. Curatirea si infrumosefarea interiorului bisericilor este o deosebit& grije si o mare cinste a femeilor, cari pentru acest scop in unele locuri s’au organizat in reuniuni bi- sericesti. Se bucura de mare onoare si de recunostinfa din par- tea credinciogilor toti aceia, cari daruesc bisericei obiecte nece- _ sare ceremonilor religioase, ca: prapori, candele, chedelnife, pro- fir sau chiar ornamente preotesti. Nici nu lipsesc deci aceste daruri. - Preofii din aceasta regiune sunt in general vrednici si piogi slujitori ai Altarului. Poarta grija credinciosilor nu numai in cele sufletesti, ci si in cele Iumesti, tndrumandu-i cu sfaturi bune si ajulandu-i la nevoie. Vifiile si violenfele, inerente firei omenesti, nu i-au luat in slépanire. Cu afaceri bancare nu se ocupa, banci neexisténd in comune. Se ocupa fnsi, — preotii romani si un- guri fara deosebire : cu agricultura, gospodorindu-si in regie pro- prie sesiunea preoteascd, care nu-i lipseste nici unuia. Preofii svabi rar fsi conduc ei economia, dandu-gi sesiunile in arenda. Politica inst, — durere, cu putine excepjii, — ca de invfatori nici de preoti nu este straina. Ori, e jalnic, intristator, cand il vezi pe preot, si nu arareori il vezi, irijandu-se in agent electo- ral. Preofii minoritari cu activitatea lor politica servesc insd si alte scopuri, nu numai cele strict de partid politic. Jinuta preo- filor rom. cat. ai svabilor, am descris-o mai pe larg in Cap. I. unde am tratat despre colonizarea gvabilor. Concubinajul e un vitiu ce nu se tolereazd intre locuitorii de aicea, fiind considerat ca o mare rusine. Intre figani se mai ‘intampla, altfel intre oameni de rand foarte rar, cand greutagi nevitabile ti forteaza Ia o convietuire nelegitim’. Totdeauna tn- cand greutatile au fost inlafurate se casdtoresc legal cerand i binecuvantarea bisericei asupra uniunei lor, legitimand astfel eventualii copii n&scufi in timpul concubinajului. Populatiunea fiind, — cum reese din cele aratate in acest pitol, — religioas& si morala, este si in viata publica disci- inata si ordonata. Deaceia mentinerea ordinei si pazei in co- ine nu intampina dificultati. Pentru mentinerea ordinei servesc Je 9 posturi de jandarmi aflatoare pe teritoriul plasii, in aju- orul c&rora stau pentru paza nopfii in fiecare comuna cate 2—4 zi comunali. Binein¢eles si primarii comunelor au grija ordi- | Posturi de jandarmi sunt in urmatoarele comune : Berveni plcdicent ,,§ Capleni 2. Capleni { Camin 3, Ghenci: Ghenci | — 165 — J 1. Berveni : { Preotil. Concubinajul, Ordinoa si para in comune.Biserica ft. cat in Capleni.— 167 — Moftinul-mare 4. Moftinul-mare : Sagan Istraéu i Moftinul-mic 5, Moftinul-mic: ) Domanesti Petresti 6. Petresti : | Marna-nova Resighea Sanislau F Horea 7. Sanisliu : Ciumesti Berea Urziceni Foeni | Tiream 9. Tiream : } Vezendiu \ Portita Am aritat aici, ci populatiunea este in general disciplinata, cu bune moravuri i religioasé. Asculta de conducatorii sai fi- resti, de preoti, de invafatori si de reprezentanfii autoritatilor. Nimic nu ar fi, ce si conturbe acesta buna injelegere fntre popor si conducalori, decat doar prea multele $i suparaloarele ingerinte politice. : lat& deci date conditiunile, intre cari un corp de slujbasi publici bine pregatif, selectionat si mai vartos de toate, cu tragere de inima fai de nevoile si pdsurile populatiunei, poate s& exer- cite o binefaicdtoare impfluenta asupra populafiunei. Ori corpul notarilor din plasa Carei corespunde acestor recerinfe, Urmiarile acestei situatii se si observa in viata administrativa a plasii. Sa- feanul se adreseaz& cu incredere notarului, stiind c& il va ajuta up putin{a, ori cel putin fi va da sfatul cel mai priceput si inevoitor in cauza sa. Primarul, consiliul comunal si alle organe Je comunei asculté de indemnurile notarului, menfinandu-se ast- fel 0 armonioasd colaborare tntre el ca organ si veghetor al in- eresclor Statului in via(a rural si intre organele alese de popor ntru conducerea treburilor locale. lar cand ei nu ar mai sti lutiona vre-o treaba, vre-o problema, care ar intrece peste pu- infele lor, — ori cAnd, rar, s’ar ivi vre-o nefofelegere intre ei : At notarul, cat si primarul, sau oricare sdleam se adreseazd cu eias incredere si siguranta primului sef ierarhie, pe care-] ga- sc in apropriere, ori il intalnesc adeseori prin comune, pretoru- i. Nu se prea intémpla ca dupa solutionarile primite dela acest ctor, considerat ca cel mai competent, sa se mai adreseze si sd ari vre-o Imurile dela alte autoritafi mai siiperiozre, ori dela ii, straini de administrafie. . Numai asa s’a putut ajunge la sasele realizari din pla~ roadele unei binefacdtoare si fenfe a acestor ane ale administratiei asupra 8. Urziceni : Tnfluenta pretorilor, notarilor $i primarilor asupra vietil rurale.— 168: — Dar pentru a cstiga si mentinea aceasta influenta se recere inca si o stabilitate in funcfiuni a slujbagilor aminti{i, = stabili- tate, care nu le-a lipsit acclora din plasa Carei. Noi, care’ func- fionam de 12 ani in acelag loc gi astfel cunoasiem chiar si pe nume aproape tofi locuitorii comunelor, — cunoastem inclinarile spre bine sau spre rau a oamenilor din plasé, in colectivitate sau individual, — care le cunoastem situafiile, greutatile si ne- cesitafile familiare si materiale, care prin lunga conlucrare si in- drumare a administratiilor comunelor din plasa cunoagtem nece- sitatile si posibilitatile de realizare a fiecdrei comune : astfel, mai bine, mai potrivit vom sti s& solutionam orice problema ni s’ar da a indivizilor ori a comunitatilor din plasd, decat unul nou venit, necunoscator al realitafilor si care azi e aicea, maine co- lea. lat populatiunea are si ea mai mult& incredere in acela pe care il vede constant, in necaz gi tn bucurie, alaturi de-ea.Vil. DATINE, JOCURI, DANSURI, SPOR- TURI, MANIFESTATIUNI ARTISTICE. In datine pastrate din stravechie si fn aceast{ regiune popu- lafiunea romaneasc& este mai bogata decat celelalle. Toate dati- nele se concentreaza in jurul evenimentelor mai importante din viata individului si a colectivitatii: nastere, nuntdé, inmormantare Si praznici mari. Vom insira unele din aceste datine, mai caracteristice si cunoscute : La botezuri obiceiuri remarcabile nu sunt. Romanii dau co- La botez. Piilor nume de sfinfi ori romane, cele mai intrebuinfate find : Joan, Gheorghe, Vasile, Petru, Paul, Traian, Coriolan, Aurel, Ma- ‘\ ‘tia, Florica, Sabina, Veturia. La svabi: Hanzi, Rudi, Stefi, Mi- } cheil, Mara, Lizi, Juli. La ungui Elemér, Odén, Zoltan, Etelca, ‘Serena, Emma. Nunta este evenimentul impreunat cu cea mai bund veselie. ia nunti. nt nenumarate deci actele la nunfi, menite a fnveseli nuntagii Cu zile inaintea nunfii mirii igi trimit chematorii, ,,logofe- “prin comuna de inunfa mergand din cas in casa rudele, ‘ietenii, pe tofi cari ii vreau oaspefi la nunta, despre ziua nun- Poftindu-i la veselic. Chematorii sunt 2 feciori imbracafi s&r- loreste, cu flori si cu fonte Ja butoniera si in mand cu un be- it Ja fel impodobit cu flori gi fonte. Intrand in cas& unul spune 1 de invitare : yAm cufvantul dela preacurata Maria, Dela cei 12 sfinfi Apostoli si dela Craiul nostru, Care Va pofteste si pe D-voastre pe ziua de... La scaun de odihna, La un pahar — doua de beuturd, La mai multa voie buna, Cat va ingadui bunul Dumnezeu. Aceste sunt cuvintele noastre, De cinste si de dragoste, dragilor mei.“ (Din comuna Moftinul-mic.) | doilea chemator intreaba apoi: ,Cum se lauda cocosul 2“ tinzand corfa primeste oud, find, g4ini, pui etc., din care tesc mancarile pentru nunta. ‘matorii din comuna Tiream sunt mai vorbarefi, cu mai coane si forme in cuvantarea lor : 4 -— 170 — »Aflam pe Dumnezeu cu Dvoastre, Ne vefi face bine si ne veti asculia, Pana ce vestea ne-o vom da. C&ci vestea este imparateasca, Ca mult s&4 nu se zaboveasca, Este o slujba si o inchinare Dela Craiul nostru cel mare. Caci pe Dvoastre Va poftesc Pe ziua de .........- Pentru o imbucatura si un pahar doua de beutura Si Dvoastre sa facefi bine, s4 ostenifi pana la noi, Caci peniru osteneala ce vefi osteni, Noi frumos vom mulfumi, Pentru un ceas doua de odihna Cu alti invoitori d’impreuna. Dar stiti Dvoasire aceste bine, Cici aceasia nu este cale de calatorie, Ci este cauzd de casatorie, Aceasta nu se poate face fara oameni de omenie. Dar veti face bine si ne yeti ierta, Dupa cum le vom sti cuvanta. Acestea sunt vorbele noastre, Dela Craii nostri din loc, Ca si Dumnezeu sa le dea noroc.“ Nuntasii dupa ce se strang la casa miresei, se pregatesc pentru a pleca la biserica, si in fafa lor si a parinfilor, nagu), jar in cazul cand el nu ar avea darul oratorici, unul dintre che- matori rosteste Iudrile de adio deia p&rinfi, dupa datinele ramase din mogi stramosi in modul urmator : »lubiti oaspefi : Sa se inceteze de a mai suna ceterile, Sa se curme jocul gi veseliile, Caci iaté acum sosii ceasul desp4rfirii mele, Sa-mi iau ziua bund in vorbe pufinele. “Unde este al meu parinte ? Sa vie aci inainte, Sa-i mulfumesce pentru mult bine, Care I-a facut pentru mine. Mi-ai fost tat4 crescator $i pArinte iubitor, De fi-am gresit vre’odat’, la, fa bine gi ma iarté Si intinde-mi mana cea dreapta, Sa ne despartim cu inima curaia. D&-mi o dulce sdrutare In flacdéra mea cea mare, Sarutarea depe urmé Ca la a ta fic& si o jund.-—1i1— Unde esti maicufa mea ? Sa vina’n coace gi ea, Sa-i mulfumesc de mult bine, Ce I-a facut pentru mine, Mi-a fost maic& cresc&toare, I-am supt {4fa nutritoare. S4nul ci mi-a fost dulceata, Leaganul a mult dulci brafe. M’a invatat cu cuvantul, M’a aparat de tot vantul. Da-fi mainile s& le s&rat, Sanul cu lacrimi s4-1 ud, Sa-ti dau seama de mulfumire Pentru a mea buna ingrijire. Da&-mi o dulce sdrutare, in flacéra cea mare, Unde suntefi voi frafi si surori iubite, Cu cari traind dinpreund Poate v’am vatmat vreodala. Ear in seama pe toate nu le bagati, Ci fiti buni si ma iertati Si zicefi ca bunul Dumnezeu Sa-mi dea noroc cu soful meu. Unde sunteti rudeniile mele : Unchi, matuse, veri si vere, Cari traind cu voi la olalta Poate v’am vatamat vreodata. Dar fifi buni si ma iertafi Si pe rand ma s&rulafi. Unde sunteti voi vecini si vecine ? Nu fifi de mine straine. Poate v’am vatamat vreodata Traind in lume la olalta. Dar in seam nu le bigati, Va rog mult sd ma iertafi, Si s& zicefi ca bunul Dumnezeu S4-mi dea noroc cu soful meu. Unde sunteti prietenele mele, si unele bune surate, Care staji langd mine, asa frumos imbrdcate. Caci eu cu voi dinpreuna Mult mi-ati facut voie buna. Deacum ma duc, Va las cu bine, Luandu-mi dela voi bun ramas. -Ramaneti cu Dumnezeu, Caci eu ma duc cu sojul meu.+t = Unde suntefi voi feciori gi ai mei dragi iubiti Si cari voi mult v’ati ostenit Pentru asa june, care v’a lasat ca mine. Nu va las cé v’am urit, Dumnezeu mi-a poruncit, Nu fiti pe mine suparati, Dragii mei iubiti si frati, Si ziceti, ca Dumnezeu S&-mi dea noroc cu soful meu.“ Dupa ce mireasa si parintii s’au potolit din plans, pleacd cu tofii la biseric’, de unde dupa terminarea ceremoniei casatoriei se reintorc la casa p&rinfilor si incepe ospaful. Ospa{ul este cat se poate de copios, —- avand din ce, caci nuntasii au trimis pentru nunté multe bunatati. La pregatirea mAnc&rilor se invité femeile, cari stiu gati mai bine. Urmeaza apoi pana dimineata dansuri cu orchestre de figani. Pe la miezu! nopfii _nagul mare incepe dansul miresii. Cel care vrea s& danseze'cu mireasa pune bani fntr’o farfurie finutaé de nas. Tot in acest-timp se dau darurile de rude si oaspeti pentru mireasd, ca: farfurii, tacamuri gi alte obiecte de ale cas- niciei. Colonistii au unele datine la nunti aduse din regiunile lor de origine; cari difera de cele ale bastinasilor de aici. Colonistii din Tiream fac mare alai la iesirea din biserica, — poarla mireasa cu zestrea primita pe strazile comunei, insofitd de flacdi gi urmata de cariife pline cu nuntasi. In colonia Lucadceni fn ziua nunfii se adund de dimineata tofi invitafii la casa socrilor gi aici inchind cu beutura in sana- tatea mirilor. Cand soseste ora plecdrii la*bisericd, mirele anun{a pe oaspefii miresii prin doi chemAatori, ca s& porneascé deodata la biserica. Mireasa vine la biseric& cu oaspetii sai, iar mirele cu ai lui aparte. La biseric& se folalnesc si intra deodata. Dupa cununie se despart si numai spre seara merge mirele cu oaspetii sai la casa printilor miresei si se incepe ospaful. 2 Colonistii din Marna-nouad au iarasi alte obiceiuri. Nuntasii . adunati la casa mirelui pleaci dup& mireas& insofifi de laulari, chiuind si dansand pe drum. Barbatii tin in man& cAte o sticla cu vin, beau din cénd in cand din ea si imbie si pe trecdtori. Sosifi la casa miresii se agata de un arbore o sticld alba plina cu cenuse, pe care nuntasii mirelui trebue sA o sparga prin lovi- turi, Numai dupa ce s’a spart sticla cu cenusa, pot intra in lo- cuinja miresii. Svabii obisnuesc si ci si trimita alimente fa nunfile for, contribuind astfel si invitafii la preg&tirea ospatului. Tinerii svabi din Petresti, prietenii mirelui, in ziua premergatoare nunfii, in- hamé la carufe 4 cai si adun& mese gi scaune pentru nunta, pe cari dupa nunta le duc inapoi cu acelas alai. Mireasa pleaca la Vatra noua, in car cu 4 cai impodobifi si cu toate bagajele sale,— 173 — imai in 2i de SAmbat4, in orice zi ar fi fost nunta. Pana atunci miresa $i mirele stau la casa parinfilor. Tot Ja nuntile svabilor se face, cé in cursul cinei de nunt& fi din familia mireului si a miresei se bagd sub masa si furad papuc de pe picoarele miresei. Prin o targuiald lunga, lici- nagul rascumpa&ra apoi pdpucul platindu-| cu 200-300 Lei. La inmormantari gi romanii de aici au datine, cari indica riginea lor romana. Astfel gi azi se obignueste inca sase puna (in mana mortului (Taxa luntrasului Charon pentru a-l trece raul Styx, la tntrarea in ceialalté lume), Se face si pomana manes). Cala vreme mortul este in cas4 se aduna vecinii si cunoscutii Ja casa mortului, la priveghiu, petrecand toat& noaptea cu alece funebre si 1ugaciuni, si la un pahar de vin vorbind de irtutile gi de viata decedatului. Induiosetoare este hora mortilor cantata de cantor, din care producem doud modele : I. N'am pe nimeni de sotie. Si m& duc o cale lunga, N’am pe nimeni s& m’ajunga. Of, maicutd scumpa mea Ruptuti-s’a inima, Eu te las in san cu foc A i N’avug cu mine noroc. } mar gi trisit Soarte fu nemiloasé moarte Mfi ine’n lume La inmor- mantari. bratele maicei mele. tu moarte, ce-ai gandit, pe mine m’ai répit. rapit fra durere bratele maicei mele, ‘brajele cele dulci azi de-aicea ma duci. as bun {alal meu drag, duc, aici te las. acum cu durere nici O mangaiere. fost mare si mic, oartea m’a ripit. bun maicuta mea raga bunica mea, i Domnul ma chiama. Sa impardtie, Eu ma duc maicuja drag’, Astizi in pamant ma baga, Tu 1:4mai cu foc si chin Si cu dornl meu in sao, Stiu maicufa, o stiu bine, Cat te-ai nacajit cu mine 5 Multe nopfi ai. priveghiat _ Langa leagan langa pat Si de toate ifi multumesc Si tot binele-ti poftesc. Vino, mana.sa-ti sarut, Ca nu mi vedea mai mult. Eu am fost parinfilor Cel mai scump al lor odor. Nanas si nanasa iubita De tofi imi aduc aminte In ziua plecdrii mele Plina de necaz si jele. : if a fa cei ce au ostenit, ela miné au ostenit, Dumnezeu Je facd parte Cu iertare de pacate.La Craciun. La Pasti, -174— »Doamine cel ce m’ai zidit Din {ar4na si pamant, Tie Doamne iti multumesc Si eu la groapa pornesc. Acum ma despart de mama Si de iubitul meu tata. Ramas bun tata iubite, Ramas bun dulce pdarinte. N’am avut noroc in lume, Sa te inveselesti de mine, N’ai avut noroc odata Ca sa-ti zic odata tala. Si a mea mama plange rau Langa coporgeul meu. . . Of, tu mama indurerata, Nu fii aga suparat’, CA acuma tare-i bine, Nu ‘te necajesti cu mine. Nu mai zic maicufa aga De mine nu te uita. Cand fi trece pela mine, Zi o sfant& rugaciune Si pune o floricea Jos pe cruciulita mea. Du-te si la al meu frate, i. Caci nici el nu ii departe. Dute maica adeseori, Pe mormant ne pune flori, Floricele tnflorite, Care stau nevestejite. Si ma mai intore odata Catre iubitul meu tata: Tata draga is multumit Pentru cate ai ostenit. Lumina mi s’a galat Si stau gata de plecat. Dar tu soare nu grabi, Pana voi calatori, Mai am dou ‘trei minute Si apoi m’or scoate din curfe. Sa zic catre verii_mei, SA ma petreaca gi ei Pané la al meu mormant, Sa ma_ageze in pamant. Si tu Parinte ceresc, Caire care m4 grabesc, Da-mi locul cel fara chin Sa-1 petrec in veci. Amin. Si de’acum pana’n vecie Mila Domnului s@ fie.“ Hora morfilor diferé dup& cum sunt cazurile de moarte, toate ins& destul de induiogaloare prin luatul de ramas bun dela rudenii, prieteni gi vecini, si care cantece de jale au contribuit si ele la pastrarea limbei romanesti, si ele pot fi considerate in jalnicia lor adeseari podoabe literare. La Cr&ciun,|in ajun spre inserate copiii umbla la colindat, cAntand la ferestrele! crestinilor cAntarile de Ciaciun ca: ,O ce veste minunata . ,..“, 4,In orasul Viflaim...*, ,Trei_pastori.. .“ »Trei crai dela Rasaril. . “etc. Se umbla si cu ,Steaua® si cu »Viflatmul*.' Mai tarziu'seara gi adulfii merg Ja colindat. Unii se aduna la cunoscufi si joaca in carti, pe nuci, pana la ora 12 noap- fea, cand toata lumea merge la biserica. Pomul de Craciun decorat cu zaharicale si cu daruri peniru copii nu este un obicei prea raspandit la remani. Acest obiceiu imprumutat dela nemfi iucepe a fi imbrafisal tns& si de romanii din tegiune. Salutul romanesce ,,Christos a inviat* cu raspunsul ,,Adeva- rat c'a’nviat* rasund cu mulli bucurie de pe buzele romAnilor, dela Pasti pana la Rusalii. Quale fosii nu lipsesc dela nici o cas de romani, ciocnindu-le copili cu mult& veselie. Incondeia- ful oudlor nu se face insé pe aicea, La casa périnfilor nostri era obiceiul, ca in dimineafa zilei intaia de Pasti copiii ne spa-— 175 — Jam dintr’un blid cu apa rece, fn care era pus un ban de argint si um ou rogu. Banul de argint reprezinta argintii de tradare ai lui Tada, iar oul rosu sangele varsat al Mantuitorului. Pana deaunazi in comuna Sanisldu in noaptea spre Vinerea Mare se faceau focuri in curtea bisericei, cari ardeau toat& noap- fea, infu amintirea anume a focului, la care s’a incdlzit Sfantul Petri in curtea lui Caiafa. Din motive de politie incendiard s’a Oprit acest obiceiu, si e pacat, c4ci a dispirut o datina intere- santa. Inainte de cr&patul zorilor in ziva intaia de Pasti, la auzul toacei, toataé Jumea se indreapta spre bisericd pentru a asista la inalfatoarea ceremonie religioasi a tnvierii Domnului. Spre deo- sebire de alte regiuni romanesti, aici nu se distribue in bisericd ppastile“. Se face ins& la liturgia de prima zi sfinjirea ,,pastilor“, anume: dela fiecare familie, in corfé impodobitA cu cele mai frumoase fesaturi pe care le au, femeile duc alimente spre-a fi sfintite de preot : cozonac pregatit special si numit ,pasca“, suncd de porc, oud rosii, carne, vin, sare si ceapa. Toataé lumea a ve- nit nemancaté la Sf. Liturghie si numai dupa ce se retntorc acas&d se mAndnca primadata din alimentele sfintite. La casa parin{ilor nostri se obisnuia, ca inainte de a gusta oamenii din méancarile sfinfite, s’a dat intdiu din ele animalelor dela casa, cAinelui si pisicei. La alte populafiuni in a doua zi de Pasli tinerii merg la casele cu fete pentru a le stropi cu apa parfumata. Acest obiceiu se rdspandeste gsi se practica mai mult si de intelectualii romani. ‘adranii fn mare parte se tin inc’ de vechiul obiceiu, de a uda fetele din ciubere fa ziua de Sf. Gheorghe. La Rusalii se face sfinfirea holdelor, cand cu preofii, cu ptapore si cu cAntari religioase ies in procesiune la marginea sa- tului si se sfinfrste graul, din care cateva fire se duc si se pas- treaz in casa fiec&rui crestin. La Boboteaza in ajunul zilei_de sarbatoare spre inserate baietii_ mai mici de scoala pornesc in giup de 20—30 insi pe strazi in comuna, cu fluere, cornuri, clopojei, biciuri, oale spare, sticle etc. si in sbieraturi, urale si cdntece desleag’ postul, zis : slobozitul chislegilor. In preziua sau chiar in ziua Bobotezii preo- tul cu cantoru! umbla la casele credinciosilor stropind locuitorii si locuintele cu apa sfintité, cantind: In lordan botezAndu-te Tu Doamne“. In bisericd se sfinteste apd in ciubar mare, din care apoi fiecare duce acasa cate o sticlufa. La sarbitoarea Sf-ului loan se culeg de pe camp florile »Sanziene“, din cari se impletesc cununi, Pentru fiecare membru al familiei se face cdte 0 cununa, care se arumed pe acoperigul casei. Credinja populara afirma, cA aceia a c&ror cununi cad de pe acoperis, vor muri in cursul anului. (Inainte vreme, cand casele erau acoperile cu stuf, se rostogoleau jos mai pufine cu- nuni, deaceia oamenii erau mai trainici, — azi casele acoperin- La Rusalii. La Boboteazé. ‘SAnsiene.swearL usp yisyuofoa vy duryo ad yonso vesiiuisaie du-se cu tigla se opresc mai putine cununi pe acoperis, deaceia azi vor fi murind mai mulfi oameni.) Romanii la Sf. Gheorghe, alfii la 1 Mai aseazi ramuri, ar- bori vérzi la poarla caselor, unde locuiesc fete, bineinteles man- drele lor, impodobifi cu flori de hartie colorata, \saul chiar cu batiste si naframe. Si e jale pentru fetele, cari n’an primit pom de Sf. Gheorghe, respeciiv de 1 Mai. Facem amintire aici de un obiceiu al populafiunei svabesti: Chirbaiul (Kirchweih). Aceasta este aniversarea sfin{irei, {arnosi- rei, bisericii. Este sarbatoarea cea mai popularé, cea mai mare pentru fiecare comuna. In aceasta zi svabul, care dealtfel este cam sgarcit si putin primitor, primeste in ospat pe oricine vine si neinvitat in casa lui. Si este mare belgug in mancari si ben- turi. Rude, prieteni, cunescuti din comunele din jur si departari vin in comuna cu ,,Chirbai* si dupa ce inainte de masa au asis- tat lasf. Liturghie, celebraté cu mare fast, trec din cas& in casa ospatandu-se. Pentru aceasta zi gsvabul isi suspenda sgarcenia primind si ospatand pe oricine. Jocuri populare caracteristice copiii din regiune n’au. Se raspandeste tot mai mult jocu! modem al footbalului, cAstigand aderen{i nu numai intre tineretul scolar, dar si intre flacaii {a- rani. Copiii mici se joacd de-a ascunselea, de razboiu, de sol- dati, de hofi si jandarmi si cu Mmingea, — azi cu minge de cau- ciuc cumparala din comerf, noi ne jucam inca cu mingea frecata de noi din par de vacd adunat de pe {easala. Dansurile vechi sunt putine. Romanii joaca ,ardeleana* si »invartita* ; gvabii, rar, ,kreizpolka“ ; iar ungurii vestitul lor »ciardas*, Nu e rugine a spune, a fost iugine a face, — ca pana daunazi si romanasii nosiri isi mai scuturau zdrenfele in saltusile tremurice ale dansului national maghiar. Spre lauda sA fie spus : azis’a scos acest rau din obisnuinta usor infeleasd a trecutului. Hora faraneasca, atat de raspandita la fratii de dincolo de Carpafi pe aici nu se face, doar numai Ja serbarile nationale se incinge in liber, pornita de tinerii intelectuali, cdte‘o hora de infratire. In zilele de sarbatori si Dumineci oamenii se aduna la cate un sfat si povesti in salile de consiliu ale primériilor, ori cAtiva vecini, sezdnd pe lavifele dela strada in fafa curtilor, cauté s& omoare timpu! gi plictiseala zilei fara munca, stand la taifas. Cu manifestari artistice in ce priveste fesaturile, scoarfe, ve- linfe, la populafiunea noasti@ nu ne prea putem méandri. ,Raz- hoiul” nu a disparut incd pe vecie din casele romancelor noastre. Se cultiva cAnepa si se toarce in serile lungi de iarna mulla sfoa- ra de cfinepa, din care fesuta cu afa de bumbac se face panzd alba pentru camasi, izmene, stergari, ceargafuri si alte albituri pentru oameni si casa. Svaboaicele nici macar alata nu fac. Mai tore gi ele o sfoari de c4nep’ pentru saci si sorturi, panza pen- tru aceste o las4 ins s4 o faci miestrul pe magina. Broderii Ja albituri nu se mai fac, decdt rar cate o panta brodata la slergare (prosop) si la acoperiguri de masa. 12" lay Sf. Ghe- orghe si 1 Mai. Chirbaiul. Toouri populare. Dansuri, ‘Tosdturi, scoarfe efc.VIH. STAREA ECONOMICA. 1, AGRICULTURA, VITICULTURA, POMICULTURA Teritoriul plasii Carei este destinat in intregime prin situatia gi natura lui agriculturii. Este ges, de felurite naturi de humus, nisipos gi turfos, in general fertil, cu o clima favorabil& plantelor agricole, mai vartos cerealelor. Este deci firesc, cA indeletnicirea principal’, aproape exclu- siva a populatiunei a devenit agricultura impreunata cu creste- rea animalelor. Din timpurile cele mai strayechi populatiunea regiunei isi asigura traiul din munca si produsele pamantului. Altul era insa acest trai sub dominatiunea maghiara, altul este azi sub imperiul Statului Roman. In vechiul aranjament social maghiar, sub feudalismul atot- puternic si stépanitor, pamantul era al Statului gi al familiilor oligarhice, Taranul legat pamantului era un instrument agricol, socotit ca aparfindtor inventarului viu al mosiei, Dup& desfiintarea iobagiei, in anul 1848, tot latifundarii au stapAnit cele mai mari si manoase terilorii din fara. Teriloare intregi ale unor comune formau proprietafile grofilor si baronilor, pe lang cari disparean pufinele propriet&ti mijlocii ale unor familii nobile si micile pro- prietati ale fostilor urbarialisti si iobagi. Mare patte a populatiunei ducea deci (raiul miser de ser- vitori pe marile proprictati si viata acestor servitori nu era cu nimic mai placuté, decat pe timpul jobagiei. Aveau doar dreptul de a-gi schimba domiciliul si stapanul. Drept iluzoriu si fara fo- los, caci schimbarea stapanului nu le aducea nici © inbunatatire in trai, — conditiunile de serviciu gi tratamentul fiind acelas dela un stapan la altul. Nu era chip ca faranul, mai cu seam& faranul roman, — fafa de care stim, cA in timpul de urma din razboi s’au adus legi de opreliste de a putea achizitiona pamant, — s&-si cum- pere vre’un pelec de pamant din mosiile latifundiarilor, Azi situafiunea {aranilor cat si sidrile agricole s’au schimbat radical in urma infaptuirei de catre Statul Roman a celei mai reclamate drepiati sociale, a marei reforme agrare. Am vazut la capitolul 1. ca teritorul plasii Carei are o su- prafata de 99.525 jugh. cat. si 925 stg. p. Apoi trebue stiut, ca din aceast4 suprafafa 45.799 jugh. cat. si 31 stg. p. au fost in mana si proprietatea latifundiarilor maghiari, siraini de sufletul poporului roman, str&ini si de interesele Statului Roman. Publicim mai jos o tabela statisticé, care araté cine au fost pana azi slapanii unei jumatati din teritorul plasii Carei. Repriviri istorice. Roforma agrara,pee I peed | eunwos ad |e}01 Og furjoyuoded 43015 409 | ‘oe an 9S AJOIP S| 1902. luaided. :punwos ad [RjO], uywed) Mjory ‘] ued iu304 - s yuadeg y8a1g yuo) ee Buns ad [Pioy == ese tlost = |— |irse lost qua0g 1adeg Bag qo) mee | 4 weaned [PEA ans I ILT g s Avg a. (002 1/09 | & BIPUOJO1 VoLOSIE | ae = _|166 tL jajuaiag f1s0 a zez_|ezt [___|___]_: gunwoo ad jeg, lle = uae jaded “J8ars “109 ie | 6g | ueayng 3 nsawnig — |jpjayuedoq sso] rRunuioa ad jejoy leLe_|zst_ Pe le 89 6 1UdAI9g7 B\PUIOIII Be: | 2 aa aie ies la Ee 190. ayuaded 31S quo) | 2 eee I 611 |9L |8zl Le | ¢ 4 Kory atnopnT HOD | E Ses kK | lcez icy IIL enseg | qs i snl f | as Tan 1 | az/ = 2/2 | ayeunwoo olesoled Aol fiaey = 2 z | | 2 3 i sunged yd | 2R21090 j|-audorduy] 2] > | PERO | eudoidxa nes |=) 3] afayesdng ! gungiye ying |S Brie leo ejap wesow | B/S eheyeidng | ejeyerdns | eleyerdng vfeyeidns s 1 ea ee ee | eh Byotidoiduiy 16 s0js}eridosdxe TWNOTAVL:punwos ad [ror | | 10g fos 18 s98omg ° | = Waog — fuugeyuiadeg y8ag Hey |e Raysisay || yzsAorzse[ “joD |= = Bunwos ad [RO], iT - Ayzsaonzsel 10D |e | Boysisoy Byeunojar eojasig |Z | 120-] ayuadeg ‘y8aig "yuey |} |} nSanag (241999 J1S0] > | BUNUIOD ad [RIO], __|= loi ? Josiag ulwiy |= i gunwos ad [eo], | lunayuadeg yhaig “yuog i kourg doynz9 ined (eeqiq, ‘dod 1ouDqH) Bunmoo od jROL 1oRARY leat |e || acm 1204 r “ | i « ysougu0g | <[oagy o1aopn7] juOD | Z BUNWOD ad |e, Hos 18 WINW *pisy 1Ajore yy epunjay “yu0D, Plajuasgq JIsoy "ju0D, "ye “UlOs BOUNOSIG rayuadeg Bars "yuop Teurqin ‘d |: gunwos ad jeo, oo lwjaquaded "ydals uo) Apigemog agweayg Apiyemog jneg Aya, BOURH LOD, ZURMIIS DAOpN] AOPN']. W109) AJOIE Sasa, Ay 180} 1020.) peaugwiog SlrRunuioo ed [eoL —|s 1u904 wpoyusdeg yg qu0y |S | mpuazay | idjorey ansea woo |= 7 @euntuoo ad jejoy | . AOrpyaIAOpH] IWOD | 6 jelseqin, “dwo9 |S | ‘ jos 1$ uewsamuz |S. | : pleyuasaq Hisoy yuoo |S | 1291219) Jeo “wos vouasig, | = | id | pyeuoyaa eiypo1eg | 9G EL juasieg [threw oyAopnTauoD |_| IO ELI i yunuos od [ejoL —_ 2 Isy pono zB 1u3a0y (wayuaded jsars ‘yuo9 |S IO (269°) uivasiy | Forvy ayiseA “09 || err _ lec’) zRunwoo ad (OL —l en rt 661° 1\10e ae || an 1u90,J wiayuaded y8a1s “yuop || [oe = Ne Seung — |plasuedeq yisoy woo |e Sip j\€0¢'¢) — |8tL LrILieso'zjess | ¢ # | Ajomwy JISO] “WUOD Be Sth _|Stz_| = Ie N isch. B1Z_ ! neisieg | Ayzsaonzsef ‘105 || | 1006_ |LE6. 2b FOOL |9et 008. iss. |) |_: unio ad jeoL zee} 006 |£€6 | — |ept |oor jg9ei joos jege {ier | Snyjoiwues |sAjosvy aaopny wo |? 3 ys: ‘ant | 3s ‘snl || ys icanl |. ys font elz2 i Be | B\e 1S10]00 | | } six 18 nS9}$q0 | ajesauas: = ayrisous i} as019}u! [roy Siuojoo], AUMWD | a1euUIOD | He>ysqo | HOUR! |S peo wor | ypudenho wes 12) ineydaspus|) ajinquye | HMPRC A | NSRE Ie | asaraquy yd [PEC ONCE (maeioy UT Hi No ‘erapsreeiso) ze ydayingiye|| afayeadng | PHNGIE | Fama? | pingiye | Buna |) ajaunmog | * IP HRBISOW | Ela Jo|nuela Bjeyeadng |) ejejerdns ejeyesdng Bjeyesdng || 2 =4 ImBOL | 2cL9°F| bes [ee0rer [zer'y | = psed ad jepoL — ] 1 BuNWO. od jejOL 09 = wey] ® eae ILO'1L9 aed e myoyuoded y3aIg “Wop |S Lvl |F6 ae 1 % | AOI, H80] “Juoo | jPOr 1/902" T — fore jP/01y a 1{jorpy saopny ywoOD |S I99G ILch | ice \ juaasog, {Ory NN] “yuoD | zce_l96 _| | tae tlre] tisoy 305 |__| loih _|199_| — [__j_:.ganwos od \woL __|= Iz2] loz | 120, wroyusded "y8o1g “yU0) 5 lp |109 — je |&01) HSewnp PIagUIHICT ISO] “}UOD 2 Jor _ll nejsiueg thoy FSO] "UOT || Be ECS LESS Z| —__ || | ||: gunwos ad [ej01 sl = [2 v6 LbI = 904 lunoquedeg y8arg "y009 112 9Ls _|ZOL@ r= nejsiues || 1fjo1wy jIsoy_“3u0D J * LOE [recy Teh :Bunmos ad 1o}01. __|z hoe] log. Sel = TSeupmog wuny sasieg lee 1g |6SUT EL oiur-inungow |iAiorey o1s0pn7 wo} {|_| eG rgunwos ad jejoL =e = hebi aURMOd iad ou” |BS joreu-/nUTOW. AjOIBY DAOpN] “yod |/*z d1w-(NUyoW ||A;o1ey d1aopn'y WWOD y / : gunwoo ed jejOL _|— {st | fjoropiesy || preywaeq “1 “40D |= £ nurs “YO |= cnenst__| S22 wowwy_sS0w.— 184 — Cetind numele celor expropriati observam, ca dintre toti numai doi sunt romani, Vad. I. Butean Ja Ciumesti si Gheorghe Stanciu la Istrau. Ar fi gresit a se crede in urma acestui ta- blou numai cu nume strdine, cd romanii ar fi fost doar scutiti dela expropriere. Adevarul este, ca n’au fost in regiune romani cu mosii intinse. Vedem apoi din acest tablou, ca s’a expropriat dela matii proprietari o suprafata total de 28244 jugh. cat. 173 stg. p, din care s’au atribuit : 13,032 jugh. 878 stg. indreptatitilor bagtinasi din ragiune, 2.950 jugh. cat. 500 st. pentru diferite interese ob- stesti (biserici, scoli, loturi zootechnice, loturi de tir si sport, lo- turi de casa, neproductive etc.) — 5.369 jugh. cat. 970 stg. pentru pasuni comunale, — 2.215 jugh. cat. 1.076 stg. paduri comunale si 4.675 jugh. cat, 1849 stg. pentru colonisti. S’a distribuit pamant in total la 4,137 indreptatiti, primind cate o familie dela 3 pana la 6 jugh. cat, dupa cum_ era fixat lotul tip, iar colonistii dela 10 pana la 16 jugh. cat. Toal& Iumea indreptatit’ la pamdnt gi-a primit lotul sau. Se gasesc totusi, in numéar foarte redus, neinproprietariti, — aceia cari in timpul executarii reformei agrare erau dugi in alte parti si nu se stia de ei si aceia cAativa, cari, neavand credinta in trainicia reformei agrare si poate niciin a dominatiunei romane pe aceste plaiuri, au retuzat primirea lotului. Pentru loturi de casa, cate cu 400 stg. un lot (in comunele Ghenci, Luc&ceni, Marna 800 st. un lot de casd) s’a distribuit o suprafafa total de 568 jugh. 214 stg. Pe aceste loluri de case s’au construit pana in prezent 1.117 locuinte pentru tot alalea fa- milii, cu cate 1—3 tncaperi de locuit si 1 bucatarie. P&mAntul a fost atribuit tuturor acelora, cari dupa lege au avut drept la el, indiferent de nationalitatea lor. Romanul ca sva- bul si ca ungurul a primit acelag lot, — singuri colonistii, fireste, au primit loturi mai mari decat loturile localnicilor. Dintr’o conscriere facuté din date primite dela primarii_am intocmit proportia pe grupuri etnice a celor improprietar Con- form acestei conscrieri au primit pamant: 1.935 de romani, }.664 svabi, 502 unguri si 36 alte nationalitati. Raportul la numarul populatiunei : 14.40% dintre romani, 10.59% dintre svabi si 9.21% dintre unguri, Atat numeric cat si proporfional improprie- laritii de nationalitate romana sunt cei mai numerosi. Sa nu crea- da ins& cineva, judecénd dupa aceste cifre, cA romanii ar fi fost favorizati la improprietarire. Explicatia este foarte simpla si naturalé : romanii au fost lipsiti de pamant, — ei traiau mai mult ca servitori si muncitori pe mosiile latifundiarilor. Astfel ei au fost cei mai numerosi tndreptatifi la tmproprietarire. Azi pamantul a ajuns in proprictatea acelora, care fl mun- cesc si I-au muncit siin trecut. Aceasta era dreptatea. Asa judeca reforma agrara gi sdtenii, Rezultatul exproprierii este restabilirea aces- tei dreptafi si in urma ei o linistire simultumire social&. Adevarat, ca tn primii ani dup4 executarea reformei agrare, productia p&-— 185 — mantului ajuns in mana {aranului a scazut. Era gi firesc, caci impropriet&ritul nu avea unelte si vite cu care s& munceascad pa- mantul, Azi ins pamantul in mana fSranului aduce aproape ace- ias productie, ca inainte in mana Jatifundiarului bine inzestrat cu unelte agricole. Din 99.000 jugh cat. suprafaf& a plisii aproximativ 77.000 jugh. cat. este teren cultivabil, — restul sunt intravilane, drumuri, pasuni, paduri etc, Pe acest teritor se face 0 agriculturé destul de avansala, incat regiunea aceasta poate fi socotila intre regiu- nile bune agricole. Pamantul fertil, clima, — abstragand dela unele cap le ei, — corespunzitoare, agricultorii pricepufi si harnici : iata conditiunile date ale unei bune agriculturi. Felul culturilor depinde desigur si dela calitatea solului si dela extinderea proprietafilor. In general atat proprietarul mai mare, ct si cel mijlociu si mic tsi are intemeiaté economia atat pe cultivarea plantelor, c&t si pe cresterea animalelor, cele doud ramuri ale agriculturii compleciandu-se reciproc. Pe terenurile ni- sipoase se mentine tnca sistemul, de altfel cel mai potrivit ace- stui teren, calcatoral rotativ, trienal, hotarul fiind fmparfit in 3 parfi: /s parte se seamana cu cereale si aceasta parte de holar dupa secerig se intrebuinteazd pentru pasunat, 1/s parte cu po- rumb gi 7/s cu mazariche, cartofi, sfecla etc, Altfel cele mai multe comune au trecut Ia sistemul liber, pe langa care sunt liberi a semana orice in oricare parte de hotar. Sistemul rotativ nici nu s’ar putea aplica la terenurile improprie- (Arifilor prin reforma agrara, ei avand pAmant numai intr’o parte a hotarului. Comasandu-se hotarul, ce’ s’a facut deja la Urziceni, Foeni, Petresti, Moftinul-mare, se pune capat definitiv sistemulul calcatoral rotativ. Asolamentul se face in general asa, cd dupa spicoase (grau, secara, orz) urmeaza prasitoarele (porumb, sfecla, cartofi), apoi furaje (mazariche, trifoi). Pe terenul lapului nu se prea respecta acest schimb de semanaturi, terenul ftind prea bogat se poate semana orice si dupa orice planta. Aratul pamantului de toamna pentru semandaturile de primavara se face in masura tot mai crescanda. Pentru ingidsarea pamantului se intrebuinfeazi numai gu- noiul de grajd. Ingras4mintele artificiale nu se intrebuinteaza. Deaceia pentru aratul si in general pentra munca pémantului se intrebuinfeazA animalele, mai vartos calul. Tractoare nu se intre- buinteaza nici chiar in mogiile mai mari. S’au facut incercari si de proprietarii mijlocii asociindu-se pentru folusirea in comun al tractorului: n’a reugit, mai cu seama pentrucd a lipsit gunoiui de animale. Cu unelte agricole gospodarii nostri sunt bine provazuti. Se intrebuinfeaza numai plugul de fier si pe langa alte unelie mai marunte in fiecare comuna se gasese mai multe masini de semanat, cumparate in comun de mai mulfi proprietari. Nu se ‘Suprafete cultivabile. Felul eulturiior. Asolamentul. Ingrasaroa pamantuini. Trlte agricole,Orda. Orzul, ovazul. Porombul. Tloarea soarelui. Garteful. Sfecla furajera. Dovleacul. Varza Pepenii rosii — 186 — vad in regiune decat semanaturi facute cu magina. Se ex\inde tot mai mutt $i intrebuinfarea plugurilor de prasit Masinele de imbiatit sunt numeroase, in fiecare comund dela 1 pana 6—7, — astfel c& pana la sfargitul lunei August cerealele sunt imblatite si purtate in hambare, magazii sau pe podurile ca- selor. Masina cu foc de imblatit cu fncetul se scoate din uz, — luand-i locul tractorul cu benzina. Mai vartos proprietarii mici, cari nu dispun de vehicule,de vite de tracfiune mai mulle, fntre- buinfeaza cu predilectie tractorul la imblatit. [Desavantajul este insd, c& se adund prea multe spicoase in comuna expundnd co- muna la un mare pericol de incendiu. Dintre plantele spicoase graul ocup4 locul de frunte, — cele mai multe teritoare fiind cultivate cu grau. Pe terenurile poase grdul nu merge, aici secara ii ocupa locul. Pe lap asemenea graul fu se cultiva ; pamantul fiind prea gras, graul se culc& la pa- mant, ramanand spicurile goale, ori patrezind in timpuri ploioase Graul da in general 700—1.000 kgr. recolta medie la jug. cat., ajun- gand ins& pe terenuri mai bune si la gospodari_ mai harnici i chiar la 1.600—1 800 kgr Calitatea grdului din regiune este tn ge- neral de 78 kgr., — ajunge insA si pana la 82 kgr. Cel mai ras- pandit fel de grau este Bancuti, Eszterhazi si Székacs. Orzul se cultiva in masura mai mica, el producand in timp favorabi! aproximativ 1.300 kgr. in medie. Ovazul aproape lipseste din cultura regiunei, — svabul nu-] culliva de loc, el hrinindu-si caii cu porumb. Dupa grau dintre pragitoare urmeazd porumbul, care da o recolié medie de 600—800 kgr. la jugh. cat, avand greutatea de 76 kgr. Pe terenurile lapului porumbul pe lang’ timp favorabil pro- duce dublata sau chiar gi triplaté aceasta recollé. Cel mai ras- pandit fel de porumb in regiune este dintele calului, Porumbul se seamana cu magina, proprietarii mai mari gi in cadrat si mulfi il prisesc deja cu plugul. La razoarele si la capetele tabielor de porumb nu _ lipseste nici odala floarea soarclui. Numai gospodaiii {andali seamana ici colea gi in table floarea soarelui, — secdtuind prea tare paman- tul —, ori pe lap, unde pamantul suporta inca gi floarea soa- relui. Cartoful este pretutindeni cultivat, totusi terenul lui cel mai prielnic este la nisip si la lap. Carloful dela ni este cel mai gustos gi se intrebuinjeaza la alimentatia omului, iar cel de pe lap, mai apatos, la hranirea animalelor. Sfecla si dovleacul (cucurbataé — cum ii spune faranul no- stru), pentru hrana vilelor, se cultiva mult si produce bine, S. Varza ¢ rispandita prin regiunea lerului, cea dela Vezendiu flind cunoscula si c&éutaté in mati departari. Lebenifele (pepenii rosii)'in ani cand reugesc, aduc mare “folos locuitorilor dela nisip, din comunele Resighea, Sanislau, Ciumesti, Berea gi c&tunul Urziceni, caci atunci nu raman res- tanfe de impozite in acesie comune. Pacat c& lecuitorii nu inte-oh — leg teoria incrucisarii plantelor, semanand pe razoarele si la ca- petele Iubenistelor dovleac, care apoi imprumutd gustul sau si lubenitelor. Meiul (pasatul) se cultiva numai in cazuri cand nu reugeste vre-o Meinl. alta cultura, — ca de exemplu porumbul — si ne mai fiind speran{a la altceva, ca sd nu rémana pamantul fara folos, il seamana cu mei, Acesta, chiar daca nu are timpul s& se coaca, se taie de furaj. Dintre plantele de comert gi industrie trebuesc amintite in Plante i primul rand tutunul gi canepa, industriale. Tutunul se cultiv’ numai in comunele Ghenci, Sanmiclaug Tatunul. gi Istrau. Produce mult si ar fi rentabil, Cullivatorii se plang insa, ca Statul il plateste slab si li se face mulla mizerie la preluare. Deaceia multi s’au /asat de cullivarea tulunului, care este astfel in descrestere. Adevarat, cd inainte vreme, cand controlul nu era atat de sever gi bine organizat, ca azi, cand deci se putea face gi cate o mic& contrabanda cu el, tutunul era mai-rentabil si mai mulfi il cultivau. Canepa este mult prefuité de agricultorii din comunele Ber- CAnepa veni, Lucdceni, Camin, Capleni si Doméanesti, de cand s’a facut secarea baltilor Eced. Ea le aduce un mare venit producand la jugh, in medie 4.000 kgr. si primind dela fabrica de canepa_,,Geor- gia“ din Berveni 150 Lei pentru 100 kgr. contractat anual inainte. Se preia de fabric& orice cantitate s’ar produce, astfel c& agricultoru! nu este expus pericolului de a nu-gi putea valoriza productia. Fabrica de cAnepa ,Georgia* din Berveni,Macul. Sfecla de zahar. Rapita. Mazdrichea (bicantina) Trifoiul. Luferna. Asociatinni, cooperativede Produetiuni. Gradini pe langa case. — 188 — Macul are si el focul sau in cultura regiunei redusa. Sfecla de zahir nu se cultiva, nu pentrucd pamantul nu ar produce — din contra, pamantal esle chiar predestinat pen- tru cultivarea ei, — ci din cauza, c& in apropiere nu sunt fabrici de zab&r si cheltuelile de transport la fabricele din departare ar consuma folosul Rapita asemenea nu se culliva Cu atat mai mult insa ra- pita salbatecd napadeste holdele, mai vartos cele cu mazariche, incAt parti fotregi de hotare se imbracd in coloare galbena. $i agricultorii nu o pot starpi. Mazarichea e o plant’, care duce ua mare rol in cultura pamantului de aici Ea se seaman& inainfea graului, ori numai curat, lsand-o pentru samanf&, ori cu pufine fire de ovaz, cand se taie pentru furaj. Serveste ca cel mai raspandit furaj in regi- une gi totodata intdreste gi p&amantul. Se obisnueste, ca dupa ce se taic mazdrichea de sAmanfa, se ara imediat pamantul gi cre: cand din nou din boabele cdzute, se intoarce servind ca cel mai bun ingragamant verde. Trifoiul are si el locul de frunte, — rare ori reugeste insa de samanta si astfel se cosesle, de 2—3 ori, de furaj. a masura mai Lujerna se cultiva in aceas masura ca trifoiul, — mai mult ins& In gradinile mari de pe lang locuinfe, servind ca furaj verde pe !€nga cas, incepand din Juna Maiu, p&n& toamna {arziu. Se taie de 4—6 ori la an gi dureazd 4—5 ani. Asociafiuni — cooperative de productiuni — fn vederea unei cultivari mari rationale gi a vanzarii in comun nu s’au_ infiinfat in nici una din comunele plasii. Debuseul pentru vanzarea produ- selor este piafa orasului Carei, unde agricultorii igi transporta cu c&rufele produsele la targurile, ce se tin in zifelede Luni si Vineri ale saptamanii. lar comerciantii de cereale din Carei, — exclusiv numai evrei, — fin emisari prin comune, cari le fac cumparaturi pe loc, urmand apoi ca agricultorii sa transporte produsele cum- parate la magaziile comerciantilor in Carei. Pe Janga fiecare casa este o graédin& mic&é de zarzavaturi, eventual cativa pomi fructiferi, si o grédin& mai mare in care se culliva de regula plante furajere ca luterna, sfecla etc. ori porumb cartofi si legume. Flori mai putine, in vase finute in ferestre, sau Ja unele locuinte ale gvabilor tn mici gradinite din fafa locuintei, ferite de galife sivite cu gard, Svabul iubeste si cultiva mai mult florile decat romanul sau ungurul.= iho — Am vazut, cd la svabi, dalorita sistemului lor de mostenire, proprietajile originare au ramas aproape in intregime nedivizate la generatia urmatoare, Azi acest sistem, fiind considerat ca ne- drept nu se mai mentine cu alata severitate ca in trecut. Totusi nici la svabi, nici la alte grupuri etnice din plas& impartirea pro- prietatilor prin efectul mostenirei nu merge pana la gradul, ca s& se ajunga la proprietaji foarte mici dificil de cultivat, caci in ast- fel de cazuri unul dintre mogtenitori réscumpara partea celorlalti, rAmanand mosia int’o singura mana. In general se poate spune c& populatiunea de aicea fine mult la principiul, cd averea fami- liara, stramogeascd, sd nu se divida. Aceasta mentalitate contribue gi ea la mentinerea proprietatilor nefaramitate. In cuprinsul plasii sunt vii numai fn regiunea nisipoasa- Fiecare proprietar de aicea fine sa aiba cateva sute de vife de vie, cari sd-i produca via pentru necesitatile sale. De o comercializa- re a vinului produs aicea nu poate fi vorba, cata vreme toate aceste vii sunt plantate numai cu producdtori directi, hibrizi. Ast- fel nici cantitatea, nici calitatea vinului de aicea nu poate fi Inata in seama pentru valorizare, nici in intern si cu alat mai putin pentru extern, Daca s’ar face plantafiuni cu vite nobile, — la ce Insa populatia este indaratnic’, — nisipul ar fi un sol prielnic viticulturei. Nu trebue ins& scipat din vedere, c& la nisip gerul iernei gi adeseori al primaverii face mari ravagii tn vitele de vie. Pomicultura nu esie raspandita in regiune. Solu! nu este priel- nic pentru o pomicultura mai extinsé. Nici clima, cu vanturile prea mari si cu dese geruri de primavara, nu protejeazi desvol- tarea fructelor, Dealtfel ocupafiunea principala a populatinnei find agricultura propriu zis, munca campului, aceasta nu da loc si- direi arborilor, cari ar stanjeni cu umbra lor cresterea plantelor agricole. Deaceia culluré in mare a pomilor nu se face redu- candu-se la micile livezi din vii gi la gradini'e si la curtile de langa case. Pomii cu sambure moale nu sunt vitali in regiune, merii bunaoara repede se distrug de paduchele {estos. Mai trainici si vigurosi sunt pomii, cari au fructe cu sambure tare : caisii, pier- zicii (mai pufini), ciregii, visinii, prunii. Mai prielnicd ar fi regiunea pentru nuci, cari se desvolta fo- arte bine, cu lemn sdnatos si coroana frumoasa. Cultura lor este insd putin raspandita inca fn regiune, In ultimii ani ‘s’a_pornit Ja indemnul autoritafilor supe- rioare o intinsé campanie pentru sddirea pomilor, in urma careia s’a infiinfat in fiecare comund cate o pepiniera comunala cu me- nirea de a aproviziona populafiunea gratuit cu altoi nobili. Peutru apicultura regiunea ar fi potrivita, fiind sélcdmi multi si campuri fntinse cu flori de cAmp. Totusi apicultura se praclica de pufini locuitori. De cAtiva ani secetele lungi si in general timpul nefavorabil a pus la grele incercdri pe putinii apicultori din regiune. Productia de miere nu intrece necesitajile localnici- Impartirea Droprietatilor prin mostenire. Ville. Pomicultara. Apiculttra.Cregterea animalolor. — 190 — lor gi deci nu se poate vorbi de un eventual export. Dealtfel po- pulatiunea regiunei nu este obignuitd cu consumatia mierei. Am aratat mai inainte, cA cregterea animalelor este in aceasta regiune o dependen{a a agriculturii, aceste dowd ra- muri a economiei complectdndu-se reciproc. In adevar, agriculto~ rul din regiunea Careilor este un iubitor gi pasionat crescdtor de animale intrebuinfandu-le in agricultura, alimentandu-se cu car- nea lor gi f4cand din ele parale la nevoje. Pentru a ne face o icoana prealabila asupra bogatiei fn animale a regiunei, sa stea aici un tablou statistic pe comune pe speciile mai importante. STATISTICA animalelor pe comune in anul 1937. z | 2| _ | g COMUNA fe Z| =e 1 119 3 "856, 3) camia 926 4\ “Caplent 1.341] 5 |EGCiutre Stine wie ety oll 306) 6] Domanesii ie ve 636 7| Foeni $84) 8] Ghenci | 700| °9| Ghitvaci 150) 375) ee San Vij) Istria ~ 300) 12) Lucaceni 543) 13] Marna-noua | it 14] Moftinul- mare 302) 1.179 15] Mottinal-mic ‘ 285" 970)" 16] Petresti 586, 67/| 17] ” Portita : 93) °"207)"~ 18] Resighea 70, 256) Sanisl4u i 810, 1.280} Sanmiciius B19)" 424 _ Tiream 708 1355 BUrziceni | 548945) 23 Vez 178/373) ai Totalal [6 616, 15.503]— 191 — partizate aceste animale pe cap de oameni cade pe fie- suflete : 166 cai, 501 vite cornute si 603 porci. Pentru a ardta circulatia ce se face prin vanzarea animale- intim aicea, c4 in cursul anuluj 1936 s’au facut in comu- | plasii urmatoarele transcrieri de bilete de vite: pentru cai pentru bovine 5.050, pentru bivoli 13, pentru oi 320, ca- 1, porci 6.016. Un calcul precis, ci ce sume s’au incasat din fe vanzari, nu se poate face, pentrucd: pretul variazd, nu se as cu cat s’a vandut fiecare animal, apoi multe vanzari se fac bilete de vite. Credem ca nu va fi fara interes, dacd vom arta, c& tn cur- Sul anului 1936 din plasa Carei s’au exportat pentru strainatate : 223 cai, 116 vite cornute,-1152 oi si 3.572 porci. Caiii se expor- teaza in Ceho-Slovacia pentru armata, oile in Franta, iar vitele Si porcii ingrasafi in Ceho-Slovacia si Ausiria (Praga si Viena.) Calul este animalul cel mai de frunte al agricultorului din plasa Carei. II creste, — am putea spune cu drept cuvant: il iubeste — pentru a munci cu el pamantul si pentru a-si face ve- nit din sporul lui. Este semnificativa, in ce masura gvabul, bu- ndoara, isi apreciazA calul, zicala: La svabi sofia crapa, iar calul moare. Armasarul Nonius VII—13 dela stafiunea de monta permanenta din Tiream. 2 rectia tn care merge cresterea calulul este de a produce cai | ‘peniru tracfiune, pentru trdsura si pentru calarit. Agri- cultorul de aici creste calul in primul rand pentru complectarea Girenlatia vanzarilor vitelor. Export de vite. Calul.— 192 — nevoilor sale in gospodarie, iar surplusu! fl vinde ca animal de re- monta armatei. Cumpara cai din regiune atal armata romana anual circa 30, — cat si mai mult armata Ceho-Sloyaca, apro- ximativ 300 cai la an. Armata Ceho-Slovacd plaleste mai bine dela 13.000 pana la 30.000 de lei un cal, Adevarat, ca prin sam- sarii din regiune strange tot ce e mai bun. Rasa cea mai raspan- it& éste calul Nonius si Furiozo, jumatate sange. Statiuni de In 12 comune, in total cu 22 armasari, sunt statiuni de monté. monta cu armasari din herghelia Statului Bonfida, stafiuni de monta anume permanente : In Ghenci 2. armasari Nonius Ciumesti 2 ie Nonius = » Urziceni 2 » Nonius si Furiozo , Tiream = 2 » Nonius gi North-Star » Sanmiclaus 1 » Nonius » Berveni 2 » Nonius gi pur sange englez » Capleni 2 » Nonius » Camin 2 » Nonius si North-Star » Foeni 2 » Nonius si Furiozo » Ghilvaci 1 » Nonius » Moftinul-mare 2 » Nonius gsi Furiozo » Sanisldu = 2 » Nonius Armisarul ,Craciun* pur sange englez dela statiunea de monté permanent& din Berveni.— 193 — au batut in cursul anului 1937 on numar de acesti armasari ai Statului mai sunt publica la composesorate si particulari : endiu 2 armasari. im aicea cA proprietarii de cai din co- j, Berea, Camin, Urziceni, Foeni, Mof- si Berveni s’au organizat in cadrul Sindica- iru incurajarea, cresterea si inbunatatire: scop in cursul anului trecut si curent dni Bonfida, Dr. Spanu Petre inspector-vet. si veterinar, impreunad cu dl. medic vet. de $i pretorul Dr. |. German s’au deplasat in iru a clasa iepele bune pentru reproductie ‘Tserise in Sindicat. Cu aceasta ocaziune s’au = infierat ca aparfindtoare Sindicatului un nu- fepe. Tot cu aceasta ocaziune numifii dni vete- tinge locuitorilor despre creslerea rafionala si lului. in grajduri de zidarie, cirdimid’, sau mai des laolalta cu vitele cornute, fiind astfel calduroase. Nu fndeajuns aerisite, lipsindu-le si lumina. Arméasarii de oductie sunt addpostifi insd in grajduri corespunzitoare, ale inelor saul composesoratelor, In regiune nu’se tin numai vaci pentru lapte si reproductie numai cei sraci le intrebuinteaza si la jug, Boi sunt pufini, ar bivoli aproape de loc. * Cireada de vite din comuna Tiream. Sindicalizarea creseétorilor de cai, Vite cornnte.Laptarii. Porcil, Rasa pan’ nu lick, ca cea mai telor epizootii comunele : Urzit rea si Lucdceni au incetul si de alfe comune. Azi vitel Numai prin tauri reproducitori de rash raselor. Tauri reproducatori au toate comunele fn zator vacilor, cu exceptia comunelor oer mune 72 tauri rasa de cile, casi nu sunt prinse Ja litre, iar cele de jug. abia Laptele se a mai mare parte. In unele oe ‘au int incepa cu anul 1928, mai multe lptirii, unele ca sociela4i cooperatiste, al- tele particulare. Aceste preiau laptele In fiecare zi platindu-I lunar cu cate 1,50 pana la 2,50 lei litrul, In Berveni . 2 part. prela anual apr. 104.000 lit. ‘lapte plzitind Lei 208.000 » Ca&min SR » 230.000, ,, » C&pleni 2 s00, a» 110000"> a » Foeni 2 part. » 290.000, » Moft-mare 5 , » 102,000.08 » Ghilvaci i a » Petresti ie » Sanisliu 2, » Tiream 1 soe. » Urziceni 4 part » Domanesti 2 soc. Laptariile prelucraé laptele bricat de laptariile din CApleni se ci foarte caulat in pravaliile si restaurante Porcii se crese pentru necesit&file nei, slénina si untura de pore fiind, pi Jul TIT, un principal aliment al pop apoi si pentru comert, fngrasatul teralé mult imbratisata de gospodi exporteazd de aici mulfi porci ing:— 19 — Rasa réspandit& este cea Mangalifa, care la varsta de. 1*/s- 2 ani se ingrase la 200—230 ker. Cu rasa York s’au facut tn- cercari, dar \nu suporta nici clima nici nu rezisté epizootiilor. Vieri teproducdtori se tin de comune si composesorate in numar potrivit, prescris anual de ciitre Comisiunile de expertizi a animalelor reproducdtoare. Sunt in prezent in plas’ 62 vieri mangali{a. Vieri/de ‘rasa York nu se autorizd pentru aceasté re- giune spre reproductie publica. Cotefele porcilor se fac din scan- duri pe barne de stejar asezat pe picioare din caramida, Ja inal- time de 30 cm. dela pamant, Prin crapaturile scandurilor vantul {rece liber. Aceste cotefe astfel sunt reci si nu fin caldura _ne- cesara. Oi se fin tn plasa Carei in numar de totul redus, numai in comunele Moftinul-mic si Domanesti in num&r mai considerabil. Agricultorii de aici nu bucuros suferd oile, deoarece pasunile sunt neindestuldtoare si pentru alte vite. Nu se pot deci rezerva parti din pagunile comune si co- munale pentru p&gunatul oilor. lar dac& oile paguneaz% pe pro- prietatile particulare tntre alte propriet&ti straine, este inevitabil, ca ele s{ nu treacd pe semanaturile allora, cAuzand mari pagube. Din aceasta cauz4 apoi sunt nenumerate plangerile si con- flictele cu proprietarii si ciobanii oilor. Legiuirile maghiare de incurajarea agriculturei si de polifia cAmpului au dat dreptul con- siliilor comunale si ale composesoratelor si opreascd cu desavar- sire pasunatul oilorin hotarul comunelor, unde majorilatea locuito- rilor s'a impotrivit. Comunele din plasa Carei s’au gi folosit de acest drept oprind, cu exceptia comunelor Moftinul-mic si Do- manesti, cresterea oilor, respective pasunarea lor pe hotar. Era si firesc, cd in regiuni de ses, unde se face o culturé mai in- tinsa a pamntului, si se poata Iua astfel de méasuri. Legiurile noastre agricole nu contin dispozifiuni asem&ndtoare si nevoia lor se simte, Rasa de oi existenta aici este Merinos. Produce ani in medie 4—5 kgr. de cap. Pentru a ardla epizotiile, bolile ce bantue in regiune fntre animale, masurile de combatere gi activitatea pe acest teren a medicului veterinar am inserat aici trei tablouri statistice si un extras din raportul anual al dlui medic-vetetinar de plas4. Oile, Eplzootii.| [sr jont|—loe (zz Le Lala 69 puro |p trouen | 01 |— |—|eo je6-|re99 ov9e reierzr 3 T \ ered le eer ae ‘S201 “79804 |p lez ot er|PE|Izez \go6c [IT amquny |e —eL¥]z02|—\s0z|16I|61¢6 PrEr\—\zzrL \LeRc/6G |8 || od ie | 8g I-R14|— | [zee uy |p ‘2191081 S¢ag/—|1Z¢01 28EF) P | a] gle|s legis 2. gle 8 ie s a8/cyelsle)2/3|2|s|2/z| 3 |= g a 2 a2) (gi"lale| [8 a 3 . hE Bl 8 3 3 oxde | ayeyoosUF ajounutod sojayeutue pnaZWN “OSS [nue ul 1adBD ¥sRd Uy s0]11}00z1da VOILSILVLS *— 197 — STATISTICA vaccinarilor fa animale in anul 1936. a) ct = &s BAgesau ountjoear no S 5 ls aulosod = | seoiqnp sunitoeal no = a Zs SS SEO D LeU QeelaoN! a Sea auyequa Bieugjnogns | S|zs 3] Rerqadjedowapesyu S 3 = | au}Aog = —— o a 22s | aiv}1se0eu ap ayemiue aye e] 2 / auloiod SS FE= | pnquancid | jugs |= e] 2 ———___ “S| 3 auyeqes QYEZIOLBA 10/10 imap © of = ! —_ = = sy 4 | Ss _ayeurooen o1e8 il a | | aulsoqg 2 & Q}BUIIDBA O1IS g c 3 [—— al eS 5) = Ost aulosod Ea os NO jee ofemue |< ey g = | aeulooea Olas ayeuiue Ri 2 s Pe auryeqro. Pa eS RMOMGSca OS PUIUBSE| | ie S$8|_e }BUR]ND ayeulNeA gjajewsiue e| oi co77 Sa o eof | autaoq a wane] gf Ls = 2 rae =<... S| of_s aujsiod ee ByeURIND e1eUINIeA aUTAOG S 3 igs 2) iG a as + | — = =| = Sh | DUIAOG = os auyeqaa | & 7 Se < (| 55 ope =| 3] 5 Ra aulAog bs = a St Sues = = 5 Bare z| = | majsed ayeuroen ouneqes S| a | = =eh = Be =] 3 Bleulajaa ei}duosuinosg 3 3 & s iS ¢ 5 es el= ies Bolile cari au bantuit plasa noastra in anal 1936 sunt ur- matoarele : a) Antraxal. Boala infecto-contagioasé destul de frecventa, legataé de teren. Sunt unele comune foarte infeetate, ex. ; Capleni, Foeni, Domanesti, Ghenci si Sanisldu. Altele mai putin infectate ca: Urziceni, Camin, Tiream, Moftinul-mic si mare, Sanmiclaus si Carei. La intinderea acestei boli coniribue foarte mult nedi- strugerea cadavrelor animalelor moarle prin ardere ci numai prin ingropare, care de cele mai multe oti se face la adancime de 1 metru, fie din cauza ca terenul e cu apa si nu se poate merge mai adanc, fie din lenevia celor ce le ingroapa si cari nu anunfa autorifatea comunala si nici sesviciul veterinar. lar in unele comune nici nu se ingroapa cadavrele, ci se arunca nu- mai in cimitirul de animale si se lasa sa fie consumale de caini. Din cimitirele neimprejumuite ale comunelor : Moftinul-mit Moftinul-mare, Capleni, Domanesti, Berveni, Camin, Urziceni, Ciumesti, Resighea, Petresti, Vezendiu, Portita, Tiream, Ghenci gi Sdnmiclaug sunt scoase cadavrele de c&ire caini si purtate pe pasunea vitelor sau pe ferenul aralor din jurul cimitirelor. Aproa- pe toate cimitirile sunt in apropierea comunei si in mijlocul te- renului arator. Vaceinarea prevenliya anticarbuncasa da rezultate foarte bune, ar trebui ims ca in comunele mai infectate si se facd acea- sta vaccinare de 2 ori pe an gi anume in luna Aprilie gi in [una Septembrie. b) Pesta porcilor. Boala contegioasa’ prin excelenta bantuie aceasta regiune in fot timpul anului, cu un maxim {n Iunile lu- nie—Septembrie si un minimum tn lunile Decembrie—Februarie. in multe comune se introduce porcilor prin serovirulizare de c&tre medicii veterinari liberi practicanti si chiar de catre proprietari, iar in alte comune se introduce de c&tre comerciantii de porci, cari umbla din comuna in comuna, fara a respecta prescriptiile de carantina. Masurile de combatare : higiena si serovirulizare au dat re- zullate foarte bune, mai ales daca s’au aplicat dela inceput si cu stricte{a. Referitor la acest capitol avem de facut urmatoarele pro- puneri : 1. Sa se interviné la toate institutele noastre si nu se eli- bereze virus pestos decat numai la cererea oficiald a medicilor veterinari de stat. Dac& in circ. unui medic velerinar de stat se gasesc medici veterinari liberi practicieni, cari au autorizatie a face astfel de operatiuni, s4 fie obligati si acestia a comanda materialul numai prin medici veterinari de stat, iar dupa execu- tarea operatiilor a le aduce la cunogtint4 acest lucru, 2. Sa se interzic’ farmaciilor de a mai fine astfel de sub- stante. 3. A se interveni Ja direcjiunea vamilor $i organelor poli- fienesti de frontieré pentru a da ordine ca organele subaltemne2160 sd controleze cat mai sever pentru a opri trecerea serului si vi- rusului pestos prin contrabanda. Credem, ca nerespectarea celor de mai sus face si avem din an in an tot mai multe cazuri de pest si mai credem, c& cei cari inlesnesc virulizarea antipestoasd cu material de orice origine si de oameni, cari nu cunosce pericolul ce-l prezinté neexecutarea acestei operafii conform dispozifiilor in vigoare, nu fac altceva decdt ne compromit acest articol al economiei nationale. Simultanizarea asociaté cu masuri de igienad s’a dovedit afi una din cele mai bune masuri pentru combatarea pestei porcine, nenorocirea e ins4, cd materialul e foarte scump, asa c& popula- fia mai sdracd nu poate sa-si salveze bunul sau, Avand fn vedere, c& aici intr’un centru mai putin romanesc s’au adus sa stea la veghe la hotarele farii, romani din Muntii apuseni ori dela Baia-Mare, cari insd au in cea mai mare parte pamant nisipos asa c& nu pot sa cultive decat secara, porumb, cartofi si sfecla: Desigur ca pentru acestia cresterea animalalor € mult mai rentabild, bineinteles dac& vom lua masuri s& Je pu- nem la ad&post de boli prin vaccinari. Propunem deci a se in- terveni la prefectura judefului si la Camera de agricultura sa se dea pentru colonigtii de pe frontiera material vaccinat in mod gratuit. Tot 1 mod gratuit sau cel pufin cu reduceri de cost si cu inlesniri de platé sa li se dea reproducttori masculi. E dure- ros, s& vezi cum wnele colonii folosesc ca reproducatori corcituri din cele mai proaste. c) Raia. Boala legata de unele comune gsi mai ales la ani- malele populafiei sarace. d) Turbarea. in anul 1936 a fost numai sporadic gsi mai mult la caini, In Carei s’au sacrificat 1527 caini vagabonzi. e) Rugef. Se constata foarte rar, mai ales de multe ori e asociat cu pesta. Au fost cateva ferme cu cazuri multe si cu mortalitate mare. f. Vaginita contagioasa a fost in 2 comune. Am tratat-o cu injectii dintr’o solufie fenicaté 5%o conform ordinului Inspec- toratului Zoot, si Sanitar Veterinar Cluj si am avut rezultate foar- te bune. g) Gurma. Am avut cazuri sporadice, Tratamentul J-am fa- cut simptomatic. Mortalitate n-a avut. In afara de combaterea boalelor de mai sus am mai desfé- surat urmatoarea aclivitate : 1. Am consultat, tratat, maleinizat si vaccinat caii proprie- fatea Reg. 88 Inf. Carei, caii companici de griniceri si caii jan- darmilor. 2. Am maleinizat tofi caii birjarilor si cdrutagilor si am facut inspectia acestora. odat3 pe lund. 3. Am tinut conferinje la sate in cadrul Astrei si in cadrele socielafii ,Tinerimea romana“ din Carei, cu subiecte din profe- siunea noastra : cresterea animalelor, boalele animalelor, laptele ca aliment, alimentele de origine animala etc.Oresterea pasarilor. Gaine, rafo, gaste. =-200'— 4, Am facut o excursie cu caracter instructiv la herghelia statului Jucul de Jos. Excursia a fost facula chiar Ja alergarile de aptitudine si clasare si au luat_parle pretorul plapil, S4 esticul- tori, cAfiva notari, preoti, invafatori si um farmecist 5. Am infiintat 2 statiuni de monté permanenta, eu arma- sari din depozitele Statului, numarul stajiumiler permanente ridi- cAndu-se_asifel la 12. 6. S’a pus bazele sindicatului pentru cresierea calului. 7. Am facut deplasari pentru imspectia stafinnilor de monta si pentru examinarea anuala a animalelor si 57 deplasari pentru constatarea si combaterea epizootiitor. 8. Am dat 114 consultafii gratuite. 9. Am dresat 54 procese-verbale de contraventie la legea de P.S.V. $i regulamentul acestei legi. 10. Am inceput si predau zootechnia la scoala normala de baieti din Carei, 11 Am administrat timbrul zootechnic facand si controlul aplicarii acestui timbru si a manipul&rii bilelelor de vite. 12. Dela tofi taurii aprobafi pentru monta publica am re- coltat singe in vederea determinarii avortului epizootic Bang. Pentru ca serviciu! nostru sa mearga si mai bine in anul ce-I incepem propunem urm&ftoarele : a) Autoritafile comunale si administrative st-si indeplinea- sch obligatia, ce au, de a cduta si a descoperi cazurile de boli si a nu se mulfumi a raporta cele anunfate de cetateni. b) Comunele, cari n’au imprejmuit cimitirele de animale, sd fie obligate a face acest Iucru cat mai repede. c) Conform Arf. 181 din legea administrativa s4 se intervi- nd, ca la serviciul nostru sa fie numit un functionar, care s& facd lucrarile de birou, platit fiind din bugetul comunelor. Cresterea pasarilor aduce mult folos micului agricultor. Sunt si pline curtile taranilor cu toate speciile de pdsdri : gaini, gaste, rafe, curcani (mai rar.) Dintre gaini s’a introdus si prin propagarea Camerei de Agricultura, care a distribuit oud cu pret redus, in timpul mai nou rasa Rhode-Islande. Altfel gaina cea mai raspanditaé a re- giunei este cea comuna, ardeleand. La gdsca si rata nu cunoa- stem aici vre-o ras4 special, rar dacé se mai vad caéteva exem- plare gaste de Emden. Pe cat de raspandita este gasca la 10 mani gi unguri, ea lipseste complect la svabi. Lor nu le convine gasca, deoarece murdareste curtea Pasarile si oudle lor se vand in piata Carei, emisarii co- merciantilor cutreera ins& si satele adundndu-le pe loc. Comercia- lizarea si exportul este in mana comerciantilor numai evrei. {n alimentatiunea populatiunei carnea de pasari si oudle duc un rol destul de important consumandu-se gi de {araniin masura potrivila. Adaposturi pentru pasari nu se prea fac de catre {a- ranii nostri. Ele se setrag noaptea in grajdurile vilelor, ori se urc& in podul grajdurilor, sau chiar pe cracile arborilor din curte,= 201. — Melci in regiune se gdsesc fn abundent&, populatiunea ins& nici macar nu stie, daca melcii sunt buni de mancat. Deci nici pomenire nu se poate face de vre-o iagrijire alor si export cu ei. Vre-o ocupatiune speciala de iarna populatiunea n’are. Agri- cultorul iarna isi repara uneltele, poarta gunoiul pe camp, sfarma cucuruzul, ingrijeste vitele. Iarna este timpul de putinad odihna a agricultorului trudit de munca istovitoare a altori anotimputi, Lo- cuitorii mai saraci ai comunelor Berveni si Capleni, ca 0 moste- nire din timpu! cand existau incé béalfile Ecedului, se ocupa iarna cu confectionarea coifelor pentru paine, cosnife pentru stupi din rogoz si coguri pentru care din nuele. Cu aceste marfuri de industrie casnicé aprovizioneaza si satisfac toate necesitatile re- giunei, transportand chiar si fn inferiorul farii Femeile fac putine lucrari manuale, afara de torsul canepei, ce se mai face de catre femeile romance, 2 PADURL Am aratat Ja descrierea terilorului plasii, Ca tea ocupa un teritor neinsemuat din suprafata plasii. Numai tn hotarul comunei Foeni este un corp de padure mai intins, 2300 jagh. cat. Aceastd padure este proprietatea co- munelor primita prin reforma agrara, avand cate o comun& tatre 100—200 jugh. Padurea se administreazd de consilile comunale, fiecare partea sa, sub contrulul organelor silvice ale Statului, Ocolul .silvic) Satu-Mare si conform prescripfiunilor Regulamen- iului Legii pentri satisfacerea trebuintelor in lemne de foc si de construc{ié a populafiunei rurale, Padurea are lemne de esenta stejar si salcam, amestecat cu plopi si mesteacan. S’a intocmit un amenajament pe 40 de ani, in cadrul cdruia in fiecare an se exploateaza un parchet. Lemnele rezultate din parchetele anuale se distribuesc ca combustibil populatiunei nevoiase. Cantitatea de Jemne ce se exploateaza nu acopera necesitafile intregii popula- finni. Oamenii mai in stare se provad cu lemne din pia{a. Se intrebuinfeaz4 tn regiune ca combustibil si tuleiul porumbului gi al floarei soarelui si paie. Pufinul lemn de constructie, ce se poate alege din padurile comunale, se rezerva pentru poduri gi alte constructii comunale, incat populafiunea nu se poate aproviziona cu lemne de constructie din padurile comunale. Reimpadurirea parchelelor exploatate se face de comune in mod sistematic dupa indicatiunile Ocolului silvic. In padure s’a infiinfat gi se cultiva cu multa grijd o pepiniera pe cheltuiala co- munelor pentru arbori forestieri, din care se aprovizioneaz& in mod gratuit alat comunele cat si locuitorii cu puieti de salcdm si stejari pentru inpaduriri. Paza padurii se face de 4 cantonieri tn mod suficient sub conducerea unui brigadier silvic, cari locuiesc in cantoanele con- struite pe teritorul padurii. 1, cd padu- Ocupatiunea de iarma a Dopulafiunei. Suprafete impadurite. Exploatarea padurilor comunale. Paza padurel. | =a 3 | iS | “Istrau Luc&ceni Total pe plas: | 6349 |IX. STAREA FINANCIARA. Infafisarea situafiunei financiare a comunelor din plas’ ni-o dau bugetele pe ullimii trei ani, ce se gasesc la anexele acestei lucrari. In general putem afirma, cA situatiunea financiara a co- munelor este bund, afaré doar de comunele colonii. Sursele de venituri sunt fn general : cotele adifionale, cotele sup- limentare, diferitele taxe si eventualele cofizatiuni, Numai din cotele aditionale si din taxe comunale n’ar putea sa-si achite nici cele mai elementare cheltuieli obligatorii, astfel ca temeiul, izvorul princi- pal, grosul veniturilor i! formeaza cotele aditionale suplimentare. Chiar de aceia fixarea unei limite acestor cote- aditionale supli- mentare nu se poate. Fixand o limita redusa, ar insemna sd se opreasct orici progres tn comune si s& nuesi poatd achita nici chiar chelluiclile obligatorii, Pana ce prin legea administrativa din anul 1929 cotele aditionale suplimentare erau limitate, comunele igi echilibrau bugetele prin taxe benevole, ceace, desigur era o anomalie. Limita cotelor aditionale suplimentare nu poate fi deci un ceva fix, stabilit inainte in cifra. Limita este: necesitatea. Foarte just deci, lege administrativa din anul 1936 n’a fixat o limita acestor impozite comunale, iar instructiunile date de Ministerul de Interne pentru intocmirea bugetelor comunelor rurale stabilesc, c& cotele aditionale suplimentare se vor putea impune in masura necesitafilor. Comunele nu au bunuri de domeniul privat produca- toare de venituri mai insemnate. Afara de comuna Moftinul-mare, care din inchirierea unui restaurant comunal incaseazd anual 50.000 Lei si comuna Urziceni, care din arendarea unor paman- turi proprietatea comunei, incaseazd anual 30.000—40.000 Lei. Veniturile padurilor comunale abia acopera cheltuielile de ad- ministrajie, iar anuilatile raman fn mare parte a fi achitate din alte venituri ale comunelor. Pasunile comunale produc asemenea numai alat, ca s& aco- pere cheltuielile ei, taxele de pasunat fiind fixate numai in limi- tele necesitatilor pagunilor, Intreprinderi prevazute in Art. 195 al. L. A, comunele n’au. Populafiunea fiind destul de instarit’, intrarea impozitelor cdtre Stat, judef si comuna se face regulat. Ca un caz, ce rar mai obvine la vre-o administratie publica, amintim c& comuna Ghenci in anul financiar 1936-37 si-a executat bugetul sutaé la sutd, in sensul cel mai strict al cuvantului. Adeci: n’a ramas neincasat nici un singur ban, si n'a ramas neachitat nici un sin- gur ban din datoriile si obligatiunile comunei. lar in casierie am gasil fn ziua de 1 Aprilie 1937 cu ocaziunea incheierii anului fi- nanciar un sold excedent de Lei: 125.000. Impozitele comunale (cotele aditionale) incasate prin organele Statului, dupa mai.mici sau mai mari har{uieli cu organele administratiei financiare, se in- caseaza cu relativa regularitate. Intarzierile obvin din cauza c4 organele Slatului tncaseaz4 gi vars’ primadal& cola cuvenila Sta tului, l4sand comunele la urma. Bugetele comunale, Sursele de venituri ale comunelor, Intrarea impozifelor-STA comunele s Slel =] 2 £ &) comuna | _ | 8 |Z] 8] 2/5 leg, s ahs el=|=]2| 2 ie 3 | P] 3 @|2| 2] 2] 5 533 1] Berea || 38543} 1792] —] | 11 —| sz1s| 1416] 19} 56580] 62520) 173031 110531 2| Berveni 151153, 12496] 380l3094] essi054111 si62 5525] 116]3000731339009) gessi) 50862! 3] CAmin | 73782) 26804) 460] —| 92133 —| 9001) 4313] aol 4eo231152186) 30044) 26407] 4] Capleni 115841] 30200) s80) _| s7z501 — 7082 5995] 560]198308]214490] 56582] 38090] 5] Ciumesti '46785 16280} 100) —/ 30355, —| 13343 677] 28sfa12926)220105| 03144, 4oce2 ©] Pomanesti 65824" 5936) 100) _/ 7419 —| 4663 20905] 53/204801]240075! eget6l aise. 7] Foeni 102324) 20040] 700, — oh =| 16417182] 43)tesi4qi96411) sons 32244] Ghenci rer 8960) 100) | a3ie4 — 6980, 12521] so}168749}185003) 47007 33990, |Ghiivaci | eae 680) 573, _| 13680 —| 1167] 3516] —| 76740] aszas| 20047) sri Horea wid =} |) gad) 7 | 72}. 1890] 31582] 13633) 10187 Istrau | 2asi0, suo} —] 1080, —| 707, 982] 64] 27963] 24827] 9219 6578 Luciceni ||| | | | | Marra-nowi || 9928} 4512] 3396, Moflinul-mare /126281 17998] 473! —| a5084, -| 7179, 7389] 106/1oa7aa216814 57756 38795, Mottimotemis || $5741, 4096) 160! — 28170, —| 6351 3188) 184/127890)140420| 39534) 25857, Petresti ‘oto 10952) 80) —| 44120 —| 159168607] 1241181463]1890421 49164 32953 Portita 44308 944 —| —) 41:0 —| 2225) 953] 38} sagial 4204) 17226 12444) | Resighea | 65083, 1248) —| —| 6549 — 736, 426) --| 73983] 93812) 23256) 17507 Sanisiau fetios7, 26320 30] —|110510 1039 25188) 18977) 699 3947701407373] 110027 72725) SAnmiclius | rere 2160) —| —| 6210 -| 1926 1557] —} s353i|104087/ 26037! 19364 Tiream 94641 13146) 683) —| 40571 — 127211 7126) 117] 169005] 182473) 51311 31301, Urziceni |136623 429002 1950) 943} 41960, —| 16582 10926} —|252026}262564) 67125) Vezendi 62895) 2136) 11945) 2050 _ 1327] 210] 3180) 3} 24747) ‘olalul pe plas& 19882/1/2595001698114987/586448'55191) 1TISTICA Felul impozitului platit rurale din plasa Carei tn anul 1936/37. I Se) | a] 2 Soo 34og4] sed — 1148373] 14046, 380] 73820| 26711 418] Htosogo| 27331 609 1136827) 10776 3.47] 135531] 7919 100] |tos605] 23549 116921} 7040, 100) | asuio 5175) 480) el 23094) 945 =) | | | | 127363] 15069) 422 75968) 3012. — 89595) 11601) 6)| 43641 880) = 7x0] so 20 179947] 22100, 315 66993} 1840 — 94193] 12708 291 132534) 39020, 2553 sou} se _” | mobiliar 123) 1722) 6825) 3994) Observatiuni Locnitorii |iind,colonisti ‘sunt scutif. 10 ani de impozite # | ass =/[2 £ Seley laaey | S] 2/5 eee 2/2|/2]& 3 5 [ees |} 8] es] 2] a S| 5] 5 sss | e550 —| 2072] 861] 48] 47096] 40905] 12868] — | 80739 31973] 6622| 14628, —}300755}269637| 73549) 44506) 28160 —| 8137) 9028| 401145314]143256) 40563) 249099) 34858 5882/5375] 1332|183512}184627] 53759) 223: 23039 —| g72| soar] schigarar 182429] 49428) 27135) ors —| 2982| 17104) 6j16¢329}169118) 43642] 6760) 34752 —| 13164] 3965, 82}181757]184567| 50320] 100 12329 —| 6539] 10861] —_140}153930/172816| 44258) 200 12516 —| 560} 3454) — —} 70604) 60007] 14211) 4243] | 1080 —| 62) 1048) —| 26229) 28308) G99} 2002! | 25035 —| 5286] 12021, —|186096)179702| 44388] 21301 22194 | 3247] 6925) —_-6{111352}105531] 26754] 5160) 28750 = —| 13755] 6645) 21)147427|147486) 41972| 19638 3900 = —| 1105] 1659} 246) 51431) 55623) 14084) 6379| 4280 —| 210] 154) —| 42062} 43626| 13724) 3217| oso29 — —| 21880} 14451) 49n/3442i7/319R36) on844) 32624) 6389 © —| 747] 5210) + —| 81179] 87134] 20849] 9255 40183 —| 10977] 11106, 214}109672|161208| 48861) 15420] 35527 —| 1485] 9330 zosPeorsas}ov07i6| e280] 21686) 2200) _—| _8363) _ 3363} 345] 73750) 17240) 17878), 10063 518842) 319731116867|147015) _3756}2899503)2741860|777036|308306|— 210 — Pentru a ar§ta veniturile Statului din contributiuni directe, veniturile judefului gi ale comunelor din aditionale, an? inserat mai sus tabloul impunerilor si al tncasdrilor din aceste impozite pe exercifiul 1936-37 — intocmit de perceptia Carei. Incasarea contributiunilor Statului se face prin urmatoarele agenfii de perceptie, cari aparfin perceptiei Carei : Camin «) Capleni Lucaceni { Moftinul-mic Domanesti Movinat aie J Moftinul-Mare y * Y Ghilvaci Sanmiclaus Istrau SHWE ae lorea Sanislau : Petresti Resighea Tiream Vezendiu Portita Ghenciu Urziceni Foeni Urziceni : } Berea Tiream : Ciumesti \ Marna-noua In priveste lucrarile executate de comune suntem in si- tuafia placuta de a putea prezenta in tabloul urmator o rodnica activitate a comunelor pe terenul constructiilor, pe terenul muncii constructive. Am spus situafia placuta, pentrucd e o placere, sa pofi dovedi prin munca vrednicia unei administrafiuni, Comunele plasii Carei, relativ in scurt{ vreme, gi-au schimbat Intatisarea. S’au ridicat frumoase cladiri publice, primarii, scoli, biserici etc., cari dau un aspect mai civilizat comunelor ; s’au construit strazi impetruite, disparand din interiorul comunelor noroiul fara fund, gropile ingrozitoare, peste cari nu puteai trece nici cu 6 bo: Ei s’au agezat trotoare, de nu mai vezi copii parcurgdnd cu _picio- roange strazile pentru a ajunge la scoala . . . Cate gi cate alte lucrari nu s’au-mai facut, prin cari comunele au avansat in curs de un deceniu sub dominatiunea romana mai mult, ca tn 50 de ani sub cea strdina. lata vrednicia administrafiunei romanesti, care {rebue s& ne inveseleasci,SOOP'TIISE |F/:Gt\GZT JOOS \€1 866 \6e 1S \6h jL ie 1 Gl |p 2 Eeseid. es a ee ee ae ee ee ee ee eee ad (iol, eco. (— | le looo|t iosej— fe |i I- |- i I i Tupuazoq, ors iL 9 |— |— logle jo Is fr FF ir iH 1090177] Spr GLo't |— ae han |e) ee CeCe New ieee” AU ik weaiy nez'6oe—|— z IT I | Sngjormues Ca eS acai e JE can ee eae (fee gm Ue I 00'S6Z_—— a “ta tee Ce ee ae it al 06 FS lems = L JOOS GIT IG ie |G L Joos'z1z ee ic r= Nea SSN mecen ae ee ae Jooovr9 fe | |e J- we II Et iH loovoze | |— E iz I | looz'ror «|g ee ee ea | a ea eeeose f= = eS fe t= ee ese v ele le v looozze §- |- | — ly iz 10H 000,28 te | Ne aR fs) Niel cee la le | |e colina oeAHD eeo'ocs = L ot jor ft |- |- Je FF FLEE ht 1ouay l023'199 Saal eat alee ale el ace 190} 008 'Srr rs OSS it jie LS 1G lS Sao = | ySauegwod Jose-z8¢ is |e It ngounry IFs's9F'L eal alleen te ie. imate ee l wuaydey loz Le ee aECH— ionic | |) a Wemle uimg5 48SL'V8L'1 | OUST OHM es i=" =O ts i baad juanseg: P10'OF, I wir L palag S| S|o2 l-|s lis j2fsei-ele i gEigilae/® |3)F | F/8)e eB e|E/2/2)8 |3 3 §s/S05]/ 3 = = Sa) 3 | a] 8 Ps Bly s| 2 Bile l2=)S/F)]s}els]o soon] |= S])% S| 5 > | > 3 fale |= lo s a | Berio les) o2l ¢ { Z| ¢ | 3 2 vNAWOO varoreA |xzl-g|2s | = es = | Pelasise H a a = « B= 2 Re | | 1 | 3 8) FB | ovo j01, unum | Hmpod | Se BUN crue | “LE61—ZESI Hue UIp jaley Seid Je afein4 sjouNWOd UIP 40]1IBzZ]eOA 1NOTSYLConturile de gestiune. — 212 — Cheltuielile ce apas& mai greu comunele sunt, pana cese vor lichida definitiv, plifile pentru anuititile pdurilor si p%sunilor comunale. Rama apoi_cheltuielile cu susfinerea scolilor, chiriile diferitelor servicii ale Statului si multele subventii obligatorii. Nu vorbim despre cheltuielile de personal, cari desigur sunt cele mai mari, pentru a nu se crede, c& prin tngirarea lor noi ne* expri- mam parerea, ca ele ar trebui reduse. Stim foarte bine, cA o re- ducere a personalului actual fara a periclita bunul mers al admi- nistrafiei, nu s’ar putea face. lar reducerea salariilor lor la si mai putin, decat sunt, ar insemna sd impingem funcfionarii comunelor la o nemerilaté mizerie, ori la incorectitudine. Conturile de venituri si cheltuieli ale comunelor sunt inche- iate la unele comune cu mici intarzieri, in termenul previzut de art. 225 din L. A. In curs de 10 ani in 3 cazuri s’a ivit necesitatea trimiterii gestionarilor comunali fn judecaté pentru violarea normelor legei contabilita 2 primari si un casier comunal. Pentru cheltuielile plasii, pentru sustinerea anume a Preturii, comunele nu contribuesc cu nimic, nici intr’un fel. Asupra siluafiunei financiare a judetului nu ne putem pro- nun{a decat fn general, cd anume ea este satisfacdtoare. De cand in anul 1926 s’au atagat judefului Salaj plsile Carei din judeful Satu-Mare si Valea-lui-Mihai din jud. Bihor, situafiunea judefului Salaj s’a ameliorat foarte mult. Aceste doua plasi impreuna con- tribuesc cu aproape jumatate din incasarile judetului. Cotele adi fionale dau venituri suficiente judefului pentru a-si putea susti- ne in bune conditiuni administratiunea Bugelele judefului soldeazi de regula cu excedente. Judetul in cuprinsul plagi facut nici un fel de lucrare, decat doar susfinerea drumusilor ju- defene de pe raza plasii, — in stare insd cam deplorabilaX._CAl DE COMUNICATIE : SOSELE, CAI FERATE, TELEGRAF, TELEFON. Plasa Carei este strabatut’ de urmatoarele drumuri de di- ferite categorii : a) Sosele nafionule. O singura gosea nationala traverseaz& plasa Carei, anume soseaua : Ciucea—Simleu—Carei—Satu-Mare. Acea- sta intra in plas Ja comuna Ghenci si trecand prin Carei si Mof- linul-mic iese la colonia Paulian fn judetul Satu-Mare, avand o lungime pe parcursul plasii Carei de 31,20 km. b) Sosele judefene : Carei—Urziceni—frontier& = = = 8,80 km, Carei—Camin—Lucaceni—Berveni— frontiera — 14,54 , Carei—Tiream—Vezendiu—Portita = — 16,51 Carei—Petresti — pay = = = 12,50 ,, Resighea—Gara — _ _— _— = 1— c) Drumuri comunale : Drumuri comunale impetruite : Carei—CApleni atte ed I ee AY a RE teers Moftinul-mic—Domanesti — = _— — 4— 5 Dela intretaierea soselei nationale cu Crasna—Moft.-mare 6,80, Total drumuri comunale impetruite: 15.80 km. Celelalte drumuri intre comunele plagii, in lungime total de aproximativ 170 km, sunt drumuri naturale netmpetruite. Soseaua nafionala, ce trece prin plasd este foarte frecven- tata, ea facand legatura intre judefele Satu-Mare—Salaj. Sunt apoi in mai mare masura frecventate : soseaua judefean& Carei—Urzi- ceni, care face Jegaturaé cu Ungaria, si Carei—Petresti spre plasa Valea lui Mihai, Dintre drumurile comunale cele mai frecventate sunt acelea, cari duc spre centrul plagii, oragul Carei, si traver- seazd mai multe comune, Intretinerea soselei nafionale lasi de dorit, iar a celor ju- dejene este hotarit slaba. Drumurile comunale impetruite sunt dupa putinjele comunelor destul de bine intrefinute. Intretinerea drumurilor comunale neimpetruite const& din ridicarea gi curatirea sanfurilor, umplerea gropilor si nivelarea pamantului. pe corpul drumurilor. Aceste drumuri in timpuri uscate, vara, sunt in bund Stare si practicabile cu orice vehicul. In timpuri ploioase, toamna, iarna si ptimavara sunt cufundate in noroi pundand la mari sfor- {ari vitele de tractiune ale agricultorilor. Din comunele Foeni, Berea, Ciumegti, Sanisl4u, Horea si Marna-noua, dintr’o directie, Sosele nafionale. oxo imal Drnmuri comunale impetruite, Dromori comunale neimpotruite. Inirefinerea dramurilor,Mijloace do indreplare a soselelor. Cireulatia de automobile si autobnze. Linli de drum de fier. aa apoi din Sanmiclaug si Istrau, din alta directie, nu pot sa-si transporte oamenii produsele agricole pe piata Carei mumai in timpuri fara ploaie suferind pagube mari, deoarece nu pot sad le valorifice, cand preful lor ar fi mai favorabil, Problema de cpetenie in privinfa tndreplarii starilor de co- municafie in plasa Carei ar fi deci construirea unui drum impe- truit , — o veche revindecare a populatiunei interesate, — dela Carei prin comunele Foeni, Berea. Ciumesti, Sanislau la Petresti si a unuia dela Moftinul-mic Ia Sanmiclaus. Comunele interesate ar fi gata sa aduca sacrificii pana la extrema posibililale de con- tribuire a lor, ar fi nevoie insA de ajutor si din partea judefului si a Statului, caci numai din puterile lor nu sunt capabile Ja o aga mare lucrare, ce ar costa multe milioane parale pe langa munca pe care bucuros ar da-o in prestafie. Statul ar putea sa contribue cu transportul gratuit de piatra pe CFR. Costul {ransportului de piatré ingreuneazd constructia dru- murilor in plas4, Piatra se procura din jurul Baia-Mare, carierile de aici fiind cele mai apropiate si transportul unui vagon de piatra pana in plasa Carei cost& vre-o 1200 Lei. Pe goselele impetruite din plasi se face circulatie de auto- mobile si autobuse, Serviciu regulat de autobuse ale CFR-ului se face pe goseaua nafionala, realizindu-se astfel legalura cen- trului judefului, Zalau, prin Simleul-Silvaniei si pe teritorul pla- sii prin comunele Ghenci—Carei—Moftinul-mic, cu Satu-Mare. Tot autobusele CFR-uiui circulé pe soseaua judefeanaé Carei—Pe- tresti la Valea lui Mihai. Mai circula apoi autobus particular in zilele de Luni si Vineri, cand se tine targ la Carei, dela Carei prin comunele Tiream, Vezendiu, Portifa la Andrid plasa Valea lui Mihai. Linie de drum de fier normal& este: Linia principala Ora- dea—Sighetul Marmatiei, cu gari in plasa Carei la comunele Re- sighea, Sanisldu, Marna-noua, Carei, Moftinul-mic, Doméanesti, Moftinul-mare si Ghilvaci. Pe aceast4 linie trenurile accelerate se opresc fa Carei si Ghilvaci. Linia secundaraé Carei—Zalau cu gari in plasa Carei, la Tiream. Aceasta linie face legalura plasii Carei cu sediul judetu- lui, Zaléu, prin o circulafie detestabila, durand o c&latorie dela Carei la Zaldu aproape 4 ore. Linia Carei—Berveni cu circulatia periodicé numai in zilele de Luni si Vineri, trecand prin stafiile Camin si Berveni. Aceasta linie a facut legdtura in era maghiard spre Ciap. Azi linia este taiata Ja frontier’. Deschiderea spre Ungaria a acestei linii este mult reclamat® de populatiunea plasii si a orasului Carei, deoa- rece prin transit pe teritorul Ungariei ar fi cea mai scurla lega- turé cu Ceho-Slovacia spre Praha gi se spera, cd ar inviora cir- culafia si comertul regiunei, Mai este o linie ingusta tot a CFR-ului dela Ghilvaci_ spre Somcuta-mare jud. Satu-Mare cu un parcurs abia de cAtiva km. pe teritorul plagii.He 25) cm ‘ AF Atay 4 Linie de drum de fiét/de interes privat pentru diverse ex ploatari este numai in//Berveni, dela fabrica de canep& pana la gard, 2 km., cu tractiune de cai. Pe aceasta linie se transporta produsele fabricei la gard. Inainte vreme aceasta linie a Pparcurs intregul teritor al fostului lap Eced; dup& trasarea frontierei insé, — o mare parte din lap c&zand in Ungaria, linia s’a des- fiinfat. Se transporta pe ea canepa la fabrica. Lacuri si rauri navigabile nu sunt in plasd. In privinta serviciului telegrafic, telefonic si postal suntem inca intr’o stare destul de primitiva. Serviciul telegrafic este nu- mai fa comuna Sanisldu, Moftinul-mic si Moflinul-mare. Serviciu telefonic nu este numai-in comuna Sanisliu cu 3 abonati, pri- maria, postul de jandarmi gi plutonul de graniceri. Mai are te- lefon, contand Ia centrala Carei, fabrica de c&nep& din Berveni si pichetul de graniceri din Urziceni. Considerand aceast& situa- fiune insuportabil&é fa o plas& de frontierd, Statul a dat anul tre- cut o subvenfie de 250.000 pentru construirea liniei telefonice, deocamdat& la comunele din apropierea frontierei. Din aceasta subventie de Stat si cu contributia comunelor, serviciul technic al judefului a infiinfat in cursul anului linii telefonice dela Carei la Foeni, Urziceni, Camin, Berveni gi la Capleni. Liniile aceste sunt terminate, urmeaz& numai s& se facd traseurile pe teritorul Carei pentru a fi legate cu centrala telefonici din acest oras, ori cu Pretura. Restul comunelor au Iuat si ele in plan cofstruirea li- niilor telefonice, inscriind deja pentru acest scop sume in buge- tele exercitiului in curs, Serviciu postal cu magistre postale autorizate functioneaza numai fn comunele Sanislau, Moftinul-mic, Moftinul-mare si Ur- ziceni, Pentru restul comunelor posta se expedieaz& prin curse de factori postali rurali. Exista o astfel de curs dela Carei la Tiream—Vezendiu—Portifa, alta dela Carei la Ghenci—Sanmic- lug, a treia dela Carei la Capleni—Camin—Berveni, a patra dela Carei la Foeni. Comunele Ciumesti, Berea, Marna-noua i Lucaceni tsi ridicd expedierile Postale dela oficiul postal Sanislau prin oamenii de serviciu ai comunelor, iar comuncle Petresti si Resighea dela oficiul postal Piscolt. Factorul postal circula in 5 zile ale saptamanii, cu exceptia zilelor de Joi si Duminecd. Plea- ca dela Carei dimineata pe Ja ora 8, reintorcandu-se dupa par- curgerea rutei, Factorul postal depune scrisorile, telegramele si valorile expediate pe seama locuitorilor la primarii, de unde se inmanueaza sub ingrijirea nolarului de c3tre organele comunale, tot la primarie depundndu-se si expedierile sdtenilor, de unde la reintoarcere factorul postal le ridicé. Fireste c& astfel obvin in- tarzieri in expedierile postale, ce nu cadreazd cu prestigiul unei organizatii postale moderne. Scrisoarea bundoarti, ce se depune la oficiul postal Carei intr’o 2i de Miercuri dupa ora 8 — dupa plecarea factorului postal in ruta sa, — se primeste la Tiream abia Vineri pe la ora 16, Trei zile poate s& dureze deci expe- Serviciul telegrafic, telefonic si postal.— 216 — dierea scrisorilor in comunele din apropiere. In atari imprejurari, In cazuri de mare urgen{a, ce adeseori obvin in administratie, se expedieazd corespondena oficiala prin curieri speciali intre Pretura si primérii.HI. ANEXE: . Indicatorul Kilometric al distantelor intre. comune. . Tabloul nominal al colonistilor agezati in plasa Carei in urma reformei agrare. Budgetele comunelor pe anul financiar 1936/1937, — in recapitulatie.TABELE STATISTICE Comunele afldtoare in cuprinsul plasii, suprafetele lor si aistaug comunelor dela sediul notarial Populatiunea plasii pe grupuri etnice, confesiuni si sexe’ & Recensdmantul oficial al populatiunei din anul 1930 in compora- fie cu recensamantul din 1910 al ungurilor . ; a Rezultatul recrutarilor tinerilor in anul 1930 . 5 * ig Strdinii imigranti fn plasd pe anii 1934-36 =. 5 Strainii_venifi cu pagaport tn anii 1934—36 . Casatoriile din anii 1927—1936 . Meseriasii si comercianfii din plasa, pe comune, pe grupuri et nice si pe felul meseriilor resp. comertului Natalitatea si mortalitatea pe anii 1934—36 (cauzele deceselo) Natalitatea si mortalitatea pe grupuri etnice . Nasterile pe anii 1919—1936 pe comune si grupuri einice =. 109. Mortalitatea infantilé pe anii 1934—1936. Constatarile gi rezultatul campaniei antimalarice din anii 1933 34 Bolile contagioase gi sociale pe anii 193436. . Scolile primare confesionale gi de Stat in momentul Unirei gi azi Construiri de noui scoli primare de Stat inintervalul dela 1924 pana la 1937 . cs 5 : qi Populafiunea in varsté a urma “scoala, frecventele scolare gi os absolventii gcoalei primare . 5 _ 0 = Analfabetii pe comune - - % P. Ziarele gi revistele abonate de locuitorii plagii f" ‘i # Inscrisii gi absolventii Gimnaziul industrial din Carei_- } s Liceului Vasile Lucaciu“ din Carei » a Scoalei normale de baicti din Carei » » Gimnaziului de fete din Carei Sectele religioase . cE 5 x é ¢ Posturile de jandarmi 4 3 4 + Expropriatii si improprietaritii . Statistica animalelor pe comune in anul 1937 Statiuni de monté permanente cu armAsarii statului & Laptarii. . fs ; ‘ : i Epizotiile in anul 1936 7 . . « Vaccinarile la animale in anul 1936 . : - Mottalitatea animalelor . Proprietafile rurale mici, mijlocii. si mati Inpozitele directe gi incasarea lor pe exerci i Lucrarii si realizari pe comune in anul 1932—1937 Drumuri nationale, judetene si comunale . % Indicatorul kilometric al distanfelor intre comune .—="907.—- Tabloul nominal al colonistilor asezafi in plasa Carei tn urma reformei agrare : Colonia Luc&ceni . : . a ’ es Horea ~ Marna-noua s Doménesti . In comuna Sanmiclaus 2 Tiream . 5 Ghenci . > Resighea > Vezendiu Budgetele comunelor pe anul fin. 1936—37, in recapitulafie : Comuna Berea 3 3 fi s 3 E F Berveni . Ss . r A 4 5 Camin > Capleni Ciumesti > Domanesti . ; x é a Foeni . 5 3 > > Ghenci 7 sf Ghilvaci Horea Istrau Luc&ceni 3 Marna-noud ms Moftinul- mare Moftinul- mic > Petresti Portifa < : : Resighicaueysas thctb-rs. a's » Sanislau = ee . e Sanmiclaus . 8 Tiream z: Urziceni > Vezendia Pag. 224—241 241—248 248—251 251—253 253 260—261 262—263 264—265 266—267 268—269 270—271 272—273 274—275 276—277 2718—279 280—281 282—483 284—285 286—287 288—289 290—291 292—293 294—295 296—297 298—299 300—301 302—303 304—305ILUSTRATII Pag. Movila avarilor, Ghenci . Z : . : A : . 2 Cetatea de lut, Berveni e a E 5 E . . 3 Cetatea de pamant, Tiream 5 : x j 4 Capela gi cimitirul’ pe locul fostet comune Chitlea 5 Monumentul depunerii armelor armatei lui Rakdéczi, — Moftinul-mie . 7 George Mureganu canonic ou. fost paroch in Moftinul-mic 4 ‘ 8 Par, George Muresanu si cei 14 iudecs din Moftinul-mic 5 . 9. Vedere asupra canalului Crasna . : 25 Vedere asupra canalului Keleti 5 26 Podul de fier peste canalul Crasna la Moftinul. mic aee2o Stavila regularizatoare pe canalul Keleti lang colonia Paulian m3) Uzina de pompe dela Moftinul-mic a 2 oo Uzina de pompe dela Moftinul-mic. Sala de masini si pompe > ese Uzina de pompe dela Moftinul-mic, Sala de cazane . 3 ass Vederea terenurilor mlastinoase sia bal{ilor Eced inainte de secare . 36 Vederea terenurilor objinute dupa secarea mlastinilor si a baifilor Eced . 37 Digul pentru apararea coloniei Luc&ceni in lucru . s a 40 Casa svabeascd 2 e : 2 " 5 . » 55 Curte cu sura gvaibeasea ‘ zon Defilare la serbarile aniversarii de 225 ‘ani a ‘colonizarii svebilor a 56! QO familie gvabeasca . a feo: Dela serbarile sfinfirei internatului svabese din Carei 60 Casa de colonist din Lucaceni E a Q S Pork Gospodaria unui colonist din Domanesti 5 . n » 69 Familie de colonist roman din Tiream . e : . 69 Tarancufe din colonia Marna-noud , 5 % 4 70 Tineri din colonia Horea eum Expozifia de copii in colonia Horea organiza de Reuniunea Femei- lor Romane din Carei zi , 7 eee Roman batran din Moftinul-mic . : > : a tS} Colonisti romani din Lucaceni . ; 5 p . ‘ cele Barbat svab din Camin 2 . . A i 3 a oe Barbat ungur din Berveni_. le ames Tarancd romana din Moftinul-mic - : 5 4 2 ae Svaboaicd din Camin g . 2 a . F , (30 Premilitarii din comuna Domanesti = 3 Fe 7 2 » 84 Primarul din Lucdceni in portul colonistilor . _ . . » 91 Flacau incins cu serpar din colonia Lucaceni 4 : 5 » 92) Fata romana din colonia Luc&ceni a . . by nee 93, Tanadr roman din Resighea - 5, 5 :. ‘ i . 94 Tanar gvab din Urziceni , e ' . . . . + 296.— 309 — Fala {anara romana din Mottinul-mic Vedere asupra unei strazi din Berveni . . Sura svabeasca , : * 2 * . ; i Vedere de strada din comuna Tiream . = 5 . . Vedere de sirada din comuna Moftinul-mic . 2 FE @ ‘i Locuinfa notariala din comuna Tiream 6 PM ch os Casa unui roman instarit din Moftinul-mic . g . ‘ Cazarma postului de jandarmi in Tiream 2 " . Localul primariei Camin fs 4 Masa de nuntasi in Resighea a x 3 Planurile fundamentale ale caselor din comunele plasii Carei Pieancu George tnvafator pens. Carei a ‘4 ; Scoala primar de Stat in Moftinulemic A 5 5 Scoala primar& de Stat in Resighea ° « . . Scoala primara de Stat in Ciumesti Scoala primara de Stat in Tiream Casa culturala din Sanislau, in construire . Birerica gr. cat. din Sanislau 7 s 3 Bisemcamerecat'din Tiream =; 3 . . q.- , Biserica r. cat. din Tiream 5 : E F . : Biseriea r. cat. din Capleni 7 % Sfintirea crucii pe camp fa colonistii din Tiream Fabrica de canepa ,Georgia“ din Berveni S o i s Armasarul Nonius VIL-13. dela stafiunea de monté permanentd din Tiream 2 a 3 : 8 . a . Armasarul ,Craciun* pur sdnge englez, dela stafiunea de monta per- manenta din Berveni . 3 « : a . . 5 Ciread& de vite din comuna Tiream ? Fabrica de canep& din Berveni. Sala de melitat i w ‘ Fabrica de canepa din Berveni. Sectia curatirei $i scdrmanirei calfului Fabrica de cdnepa din Berveni. Masina de zdrobit canepa bruta 203 204TABLOU ALFABETIC A Abrudan Cornel paroh 9 Agatirsii 1 Agarbiceanu Vasile agr, reg. XIV, America, loc de emigrare 88 Andrid it Anghelescu,C. ministru 62 Anonymus Belae reg, not. cronicar 2 Ardelean Coriolan vicar 9 Ardud 6, 82 Argentina loc de emigrare 88 Asociafii XIV, 144, 188 Asociatia profesorilor 146 wAstra® 144, 147 (Astra Satmareand 144 Avarii 1 B Bagosi (familie) 6, 82 Bagossy Bertalan Xl, 3, 6 Baia-Mare 73 Bale prefect 6 Balog Paul XIll, 142 Balta Eced 13—-43 Banat loc de lucru 89 Banca Unio 181 Bankneterethe — Tiream 4 Bathory (familie) 6 Bay Mihai 180 Beked (balt&) 15 Benedec Vasile medic XIV. Bere — Berea 4 Berea 4, 12, 76, 77, 81, 82, 90. 100, 105, 107, 109, "118, 124, 135, 136, 141,'142, 143, 167, 180. 183, 190, 192, 194, 206, 208, 211, 260, 261 Berger Armin 181 Bethlen 50 Berveni 1, 2, 3, 4. 6, 76, 77, 81. 82, 85, 88, 7, 100, 105, 107,” 109, 118, | 124, 139, 139, 141, 142, 143, 165, 180, 190, 206, 208, 209, 210, 211, 262, 263 Bewa, Berwey, Berwely — Berveni 4 Bixad 82 Bob Liviu secretar de plast XIV, Bobald 1, 4, 5, 6 Bocskai 50 Bodoki Henter Martin 81 Bogdan Victor ing. XIV. 14, Bombar Grigore 52 Borota Grigore 10 Borsitzky Paul 15 Bérvely — Berveni 4 Botis A. 10 Bratislava 82 Brazilia loc de emigrare 88 Bucuresti loc de lucru 89 Butean |, 180 Cc CAdar Augustin 10 Calinescu A. ministru Xl. Camin 1, 4, 12, 75, 76, 77, 82, 99, 100, 105, 107, 109, 118. 124, 135, 139, 141, 142, 143, 165, 180, 190, 192, 194 206, 208, 209, 210, 211, 265, 266 Campian Octavian 145 Canalul Crasna (1) 25, 26, 30, 3 » Homorod (IV) 26 » — Keleti (Il!) 27, 28, 30 )-Lapi (il) 27, 38 Tyukod 27, 28 Capleni 1, 2, 4, 6 12, 76, 77, 81, 82, 90, 100, 105. 107, 169, 118, 124, 135, 139, 141, 142, 143, 165, 180, 190, 192, 206, 208, _ 209, 210, 211, 265, 267 3 Ceghi loan 10 Cetatea Carei 5 » — Chioarului 6, 82 » Eced 6 de lut 1, 3, > lui Tas 3 Sitmarului 3 Chalanus — Urziceni 4 Chamakuz —- Ciumesti 4 Chidea 4, 5 Chirila (nume vechiu) 5 Ciocan loan notar XIV. Giumesti 1, 4, 11, 12, 76, 77, 79, 81, 82, 85, 88, G0, 100, 105, 107,'110, 118, 124, 135, 136, 138, 139, 141, 142, 143, 167, 180, 190, 206, 203, 209, 210, 211, 268, 269 Cleja loan 145, Cosma loan notar XIV. Coplon taonostura 4, 5 Coza Aurel XIV, 144 145 Cozar 4, 5 Crasna 3, 5, 13, 25, 26, 30, 31, 44 Grigull (linie de’ aparare) 3 Csandlos — Urziceni 4— 311 — Csicsor (balta) 15 Csomakiiz. — Ciumesti 4 Csomakizi (Familie) 6 Cuplon (fam, nobil’) 6 Curtean (nue vechiu) 5 Curtuiuseni if Caukor Paul 181 D Dacii 1 Debreczeni lap 15 Degenfeld Iosif 79, 180, 181, 183 Desparfamantul Astrei 144 Deutsch-Schwabische Volksgemeinschaft 60 Dindesti 11 Domahida — Domanesti 4 Domahidi (familie) 6, 82 » Elemer 181 » _ Paul 181 Doman 6 Doménesti 1, 4, 12. 68, 76, 77, 81, 90, 100, 105, 107, 110, 118, 124, 134 135. 136, 137, 139, 141, 142, 143. 162, 167, 181, 183, 190, 194, 206, 208, 209, 210, 211) 251, 253, 270, 271 Dragfi (fainilie) 6 » Gaspar 82 Dragomir (voivod ardelean) 6, 82 Dragu (iu de voivod) 6, 82 Dreghiciu luliu Xu, o E ced 1, 6, 13~43 Ecsedi lap 15 Egely Emeric 59 Embel 4, 5, 6, 80 Episcopia gr. cat. 83 oft. 83 jun Tehe83 » — Yom, cat. 83 + _Tuteam 82 Esioro, Esztré — Istrau 4 Ezthte, Ezthro — Istrau4 if Fabian (nume vechiu) 5 Feen, Fény — Foeni 4 Fiedler Stefan exiscop 63, 64 Foeni 1, 4, 6, 11, 12, 76, 77. 81, 82, 90, 101, 105, 107, 110,118, 124, 135, 136, 137, 141, 142, 143, 167, 180, igi, 182, 183, 190, 192, 194, 206, 208, 209, 210, 211, 272-273 G Gali 1 Gabriel Stefan notar XIV. Gauamt 60 Z Gebe 93 Georgia fabrica de canep& 187, 202—205 Gelwach — Ghilvaci 4 Gepizi Germania loc de repatriere 89 German loan pretor |, IX, X, XU, 11, 145 Gernez al, Therem — Tiviam 4 Ghenci 1, 4, 12, 76, TT, 81, 82, 85, 90, 93, 101. 105.107, 110, 118, 124," 135,” 139% 141, 142, 173, 165, 181, 190, 192, 206, 208, 209 210, 211, 256—257, 274275 Ghilvaci 1, 4, 12, 76, 77, 79, 81, 90, 101. 105, Georgesea toan XiIL 107, 111, 118, 119, 124, 134, 135, 141, 142, 143, 167, 181, 190, 192 194, 206, 208, 209, 210, 211, 276—277 Gimnaziul de fete XIV, 157 Gimnaziul industrial Xiv, 148-150 Girolt 4 Gofi 1 Gyiuach — Ghilvaci 4 Gyértelek 15 Guth-Kelad (fam,) 6 H Habsburgi 7, 50, 57 Homorod 26 Hémos6ér 3 Horeca (fiu de c&petenie maghiara) 3 Horea 1, 12, 68, 71, 76,77, 81, 83, 90, 101, 105, 107, 111, 118, 124, 135, 189, 1417 142, 143,, 162, 167, 190, 206 208, 209, 210, 211, 241-250, 278279 Horvath Gavril notar XIV, Hunii 1 1 Taczkovics Mihaly 10 lanculesti (colonie) 67 lasztiovszky Col, 181, 182 lazigit 1 leremia clugar 82 ler! 1, 3, 44 Imperiul Dacilor 73 Joan (fiu de voivod rom) 82 Internat svabesc 61 lorga Nicolae set de guvern 62 Irina 1] Istrau 1, 4, 12, 76, 77, 81, 90, 101, 105, 107, 111, 118, 124. 135, '139, 141, 142, 143, 183, 190, 26, 208, 209, 210, 211, '280— 281 Jurea tlie 52 Jurja (ume vechiu) 5 K Kalmand, Kalmand ~ Camin 4 Kardcsoayi Caro! ing. XIV, Karolyi (fam) 6, 82 » — Alexandru 49, 50, 51, 57, 82, 83 » Anton 23 » — Francise 22,23— 312 — Kérolyilosit 180, 182, 188 »» ‘Tali 80 180, 183 » _Ladislau (Vasile 80, 182 » Ludovic 60, 181, 182, 183 Kaplyon — Katazentmiklos — Sanmiclius 4 Keleti [canal] 27, 28, 30 Kismajtény — Moftinul-mic 4 Kocsord 15 Kélesey [fam.] 82 Koplon, Koplyon — Cpleni 4 Krasznaszentmikl6s — Sanmiclius 4 cE Lapi [canal] 27, 28 Lapul Eced 13—43 Lazar Augustin pretor 11 Lazar Gavril de Purcdret 9 Liceul V. Lucaciu XIV, 144, 151-153 Lucaciu Vasile 8. 145 Lucdceni 4, 67, 76, 81, 83, 90, 101, 107, uu, 118, 124 135, 139, 141, 142, 143,” 162, 165, 183, 190. 206, 208, 209, 210, a 224—240, 282—283 Ludovic XIV. 5 M Mahtin — Moftin 4 Majtény — Moftin 4 Maniu luliu gef de guvern 62 Marian [nume vechiu] 5 Maria Tereza 23, Marna-nowa 12, 68, 76, 77, 81, 83, 90, = 105, 107, 112, Ts, i24,'139 141, 143, 167, 183, 190, 206, 208, 209, 211, 284-285 Matészalka 15 Maythen Oppidum — Moftin 4 Mellau Paul notar XIV. Menumorut 2, 3, 75 Mérk 11 Meses 3, 73 Mesciénsi Stefan 52 Mewzenzentpetery — Petresti 4 Mezet Ciril 23 Mezen-Petri — Petresti 4 Mezenrekesze — Resighea 4 Mez6fény — Foeni 4 Mezéterem — Tiriam 4 Miclean llie XIll. Mikovinyi Samuil 15 Mirigan Vas'‘le 147 Mociitin — Moftin 4 Moftinul-mare 4, 12, 76, 77, 80, 81, 85, 90 102, 105, 107, 112, 118, 124,” 135,” 136, 139, 141, 142143, 167, 183. 190.. 192, 94, 206, 208, 209, 210, 211, 226-28 Mottin mic 1, 4, 12. 76, 77, 81, 82, 85, 102, 105, 107, 108 113, 118, 124, 135, 102, 210, 135, 139, 141, 142, 143, 162, 167, 183, oe 192, 206, 208, 209, 210, 211, 288— Moisa fae vechiu] 5 Moldovan lacob 10 Mothen — Moftin 4 Movile avare 2 Miiller Ferd. 181 Miller Karl Xi, Muncaci 82 Munteanu Alexandru notar XIV. ‘Munteanu Nicolae notar XIV. Muresan Gheorghe canonic 9 10, 145 Muzeul jud, Satu-Mare 3, 7, 81, 82 N Nagy-Eced 15 Nagymajtény — Moftinul-mare 4 Negullescit Paul prof. univ. X. Xl. Noghichamakuz — Ciumesti 4 Niculescu Alexandru 148 Nyi » Nyisztor Zoltan 59 oO Qherschwaben 50 Ordéngés [balta] 15 Ossian Augustin 145 Osian Nicolae XII, X\V. Pp PAcliganu Zenobie 45 P&durea Urziceni [-Atun] 136 Papenlieim Siegfried 180, 181, 182, 183 Patachi losif protopop 145 Penészlek 11 Petresti 1, 4, 12, 76, 77, 81. 82, 86, 80, 102, 105, 107, 112, 118, 124, 135, 136, 141, 142, 143, 167, 181, 190, 194, 206, 208, 209, 210, 211, 220-291 Petry — Petresti 4 Pinczéz {balt’] 15 Pfeiffer Matia notar XIV. Pintea Maria 10 Pop Alexa protopop 9, 145 Pop Cornel 154 director Pop Joan pretor 11 Pop Vasile 10 Popa loan medic vet. XIV. Popovicin. loan notar XIV. Poprica, colonie 68, 136 [Catun] Porolissum 73 Portelek — Portifa 4 Portifa 1, 4, 12, 71. 76, 77, 81, 90, 102, 105, 107, 13, 8 124 135, 139, 142, 143, ‘167. 181, 208, 209, 210, 211, 292—293 Beetmlictenes s tiaemea Pozsony 82 Pteancu’ Gheorghe 9, 132, 45 Pteancu Paul XIV. 46 Pucser Carol 181— 313 — R Radu Vasile notar XIV, Radescu Alexandru 148 Rakéczi [fam.] 6 Francisc Il, 49. 50 George 1, 50 Resighea J, 4, 12, 16, 77, 81, 82. 90, 102, 105, 105, '107, 113, 1'8, 124. 127, 135, 137, 130 141, 142, 143, 167, 181, 190, 206, 208; 209, 210, 211, 257, 204—295 Reszege — Resighea 4 Reuniunea Femeilor rom 71, 145, 146 Rezege — Resighea 4 Ss Silaj 1, 212 Sarvar [movila] 4 Sanislau J, 4, 6, 12, 76, 77, 80, 81, 2, 86, 8. 193, 105, ion "13, 118, 124, “Be 136, 137, 138, 14f, 142, 143, 144, 146, 160, 162, 167, 182, 183, 190, 193, 194, 206, 208 209, 210, 211, 253, 296-— SAnmiclaus 1, 4, 12, 76, 7, =, “4, 82, 86, 8 90, 103. 105, 107.113,’ 118, 124, 135, 180. 141, 142, 143, 162. 167, 182, 190, 192, 206, 208, 209, 210, 211, 248—209 Satu-Mare |, 24, 212 Schitii 1 Schwartz lacob 52 Sindicatul Eced 24, 39, 41, 42 » _ _Tisa-Somes dl Somogyi Erancise 52 — Sanisliu 4 Stof [oras din Svabia] 6 Stupariu ‘Ariu 145 Suha loan 82 Szaboles 2, 3 Szaniszl6 — Sanistiu 4 § Scoala normals de baiefi XIV. 154167 Soncodi Pavel 1 Soncodi Stefan Suta Dumiitru notar XIV, T Tanco Joan notar XIV, Tarta Petru 10 Tas 2, 3 Tasnad_| Tatari 5, 81 TAutu Vasile 10 ‘Teleky Hanca 181 Terdic Vasile 145 Terra Warchamakuz — Ciumesti 4 Terra Zanizio — Sanisliu 4 ‘Therem — Tiriam 4 Thokoly 50 Tiriam J 2.4, 12 46, 70, 80, 81, 82, 83, 86. 90, 99, 103, Ts, "te, 107, 114, 117, 118, 124, os, tg 140, 141, 142, 143, 148, 167, 182, 196, 192, 194.2 206, 208, 209, 210, 211, 254—256, 300. Trei-Scaune 8 Trianon 88 Tubultelek 4, 5 Tuhutum 3 Tulcan Dumitru perceptor XIV, Tunyog stavila 28, 30 » _ dalta 15 Tyukod balta 15 » canal 27, 28 Toll Gheorghe notar XIV, U Ungaria hotar 1 > _ loc de repatriere 89 Ungurii [n&valitori] 2. 3, 75 Universitatea Cluj 145 Urai balta 15 Urziceni |, 4, 6 il, 12, 76, 77, 81, 82, 86, 90, 103, 105, io7, 114, 118, 124, 135, 136, 131, 139, 141, 142, 2, 143, 167, 182, 190, fee 208, 208, 269, 210. 21, 302—. Preacectanatos — Ciumesti 4 Uzine de pompe 27, 30, 31, 32, 33 Vv Vada 4, 5, 6 Vadai fram Valea lui Mihai 1, Wi, 212 Vallaj 6, I Vancea loan pretor II Vankay-Vancu Emeric 51, 52 Vasdthelyi Paul 23 Variu loan 10 Veres Anton 183 Veres Fr, 181 Vezendiu |, 2, 4, 6, 75, 77, 80, 81, 82, 87, 90, 103, 108, 107, 114, 13) 124, 135, 14, 42, 143, 145, 167, 182, 190, 206, 208, 209, 210, 2), 304305 Vida [nume vechiu] 5 Vida Ludovic 145 Ww Wieser Stefan 60, 63 Winterhofen Frederic 60 Wonhaz J. XIll. 5I, 52, 54, 57 Wiirtemberg 50 ez Zaha Vasile notar XIV. Zaharia Vasile Xili, Zaliu 3 Zentmiklos — Sanmicliug 4 Zimmermann 182TABLA DE MATERII Titlul . * 4 . . . . Harta plasiiCarei © |) | Cuvant inainte de DI. Profesor universitar Paul Negulescu Prefata . 3 3 a 3 4 E . bs Bibliografie . : 5 ‘ : 7 4 5 : Colaboratori . Z e p : 1. Teritorul. Situatia pe hartd a plasii. Scurt istoric + Ur- mele asezdrilor. omenesti din timpul preistoric. Intaiul docoment scris. Familii vechi oligarhice. Dupa 1867. Prigonirea bisericei romanesti. Modificarile teritoriale dupa Unire. Comunele aflatoare in cuprinsul plasii. Suprafetele comunelor. Natura paméntului. Munfi, dealuri, paduri, minereuri, lacuri, rauri. Balta Eced. Si- tuatia geograficd. Descrierea balfii: Viata in balia. Legenda si povestiri in legdtura cu balta. Indeletnicirea populatiei din jurul balfii. Consideratiuni geologice. Inundafiile de pe {eritorul balfii. Secarea baltii Eced si apararea contra inundafiilor. Constituirea Sindicatului hidraulic Eced. Lucrarile de regularizarea apelor. Concluziuni technice. Suprafata aparaté de lucratrile Sindicatului. Consideratiuni geologice. Inbunatatire funciara. Consideratiuni financiare. Consideratiuni economice. Schimbarea imperiului. Des- parfirea Sindicatutui roman gsi maghiar. Administratia Sindicatu- lui Eced roman. Fuzionarea cu sindicatul Tisa— Somes. Con- siderente nafionale. Prespective de viitor. Irigatiuni. Incheiere. Ape curgatoare : Crasna, lerul. Pardiase. Balti, mocirle. Paduri. Clima. Flora si fauna comunei Tiream: Plante de cultura. Plante ru- derale. Plante de bal{i. Pasuni. Plante de podoaba. Plante ali- mentare. Fauna. Nevertebrate. Vertebrate . : : a Colonizari. A) Colonizarile inainte de razboi, ale sva- bilor. ‘Starile din fara.. Starile din Germania. Scopurile urmarite prin colonizarea gvabilor. Localilatile unde au fost aseza{i svabi. Greutatile noilor veniti. Conditiunile colonizarii, Conventiuni pro- vizorii. Contracte definitive. Dupa eliberarea de sub iobagie. In- cadrarea sufleteascd a gvabilor tn Statul Roman. Schiti despre ,actiunea svabeasca“: Reprivire istoric’a. Sub dominatiunea maghiaré. Actiunea de renationalizare a svabilor dup’ Unire. Or- ganizarea politica si culfuralé a populatiunei svabesti. Inchiderea in 1934 a scolilor svabesti cu limba de predare maghiara. Gre- utati. Propuneri 5 os 5 . F : B): Colonizarile dup& Unire, ale romAnilor. Considera- tiuni generale. Colonii romAnesti: [lanculesti, Lucdceni, Horea, Marna-noud, Colonia DomAnesti. Alte asezari de colonisti, Con- ditiunile de trai. Propuneri . 6 . ! e Il. Populafiunea : Originea: Grupuri_etnice. Repartizarea populatiunei pe teritoriu. %o-ul pe nationalitati. Populatiunea ro- maneasca -pe comune. Alte nationalitaji pe comune, Colonizari de 1—49 49—66 66-72— 315 —> unguri. Evreii. Colonizarea evreilor. Confesiuni. Populatiunea pe sexe si varst’. Cunostintele de limba ale Populatiunej. Aptitudinea finerilor pentru armat. Tinerii recrutati, pe nafionalitati. Aptitu- dinile fizice ale tinerilor pe nationalitati. Emigrari, Repatrieri, Plecarea locuitorilor la munca in alte parti Imigrari. Circulatia strainilor, CAs&torii mixte. Infafisarea Populafiunei : romanii, §vabii, Ungurii. Portul populatiunei. Infafigareasatelor. Casele, Ordinea in curti. Ocupafiunea locuitorilor : agricultori, meseriasi, comercianti Il. Starea sanitar4, Apreciere generala. Statisca natali- tatii si a Mortalitatii pe comune. Cauzele deceselor. Nasterile si decesele pe gtupuri etnice. Nasterile pe anii 1919—1936. Ali- Mentafiunea populafiunei.: PAainea, fainoasele. Legumele. Laptele $i derivatele lui. Carnea, sldnina. Ceapa, Cartoful. Varza. Ouale. Mamiliga. Alimentatia de vara $i de iarna. Vinul ca aliment. Ali- mentatiunea copiilor, Mortalitatea infantila. Proportia mortalitatii infantile la numarul Populatiunei gi la nasteri. Cauzele deceselor infantile. Natalitatea infantila pe Srupuri etnice. Paludismul. Cam- pania de combatere a paludismului din anii 1933 Si_urmatorii, Moasele. Ingrijirea lehuzelor, Asistenta medicala, serviciul sanitar. Prostitutia. Bai de curdtenie. Apa de b§ut. Locuinfele satenilor, Intrebuintarea copiilor la munca. Alcoolismul + . IV. Eugenia. Apreciere general. Varsta si situafia sociala a cAsStorifilor |, eum gg V. Starea culturala, Aprecieri generale, Posibilitatile de culturalizare ale romanilor Inainte de Unire. Situafia” scoalei_ ro. manesti, tnainte si dupa Unire tn raport cu cea 4 altor nationa- lit€ti. Scolile de azi. Construiri de Scoli. Numaru) si situatia tn- vafatorilor. Populatiunea in varsta de a urma scoala, Frecven- fele scolare. Analfabefi. coli de adulfi. Cinematografe, radio. Ziare, Asociatiuni, reuniani culiurale si religioase. Sezatori cultu- rale. Astra. Oamenii cu studii superioare la sate, Scoli de agri- cultura. Cursuri de grddinarit. Scoli de meserii, gcoli secundare : A. Gimnaziul industrial. B Liceul de baieti_,,Vasile Lucaciu*. C. Seoala normala de baiefi. D. Gimnaziu! de fete. Biblioteci. Intru- nisi politice. Propuneri pentru complectarea lipsurilor culturale VI. Starea morala si religioasa. Aprecieri generale. Cer- Cetarea bisericilor. Coruri bisericesti. Sectele. Proselitismul. Re- Pausul duminical. Objceiul »fenstralag* 1a svabi. Galcevuri, Pro- cese penale si civile. Intretinerea bisericilor. Preofii. Concubina- jul. Ordinea $i paza in comune, Influenta Pretorilor, notarilor si a primarilor asupra viefii rurale. a : : 5 VII. Datine, jocuri, dansuri, sporturi, manifestafiuni - artistice. Datine : La botezuri, la nunti, la inmormantari, la Cra- ciun, la Pasti, la Rusalii fa Boboteaza, la Sanziene, la Sf, Gheor- ghe. Chirbaial ta $vabi. Jocuri populare. Dansuri, Tesetuti, SscCoarfe etc, y 3 . 2 ? 2 Pag. 73103 104—130 131 133-160 161—168 169—177— 316 — Vill. Starea economicad. J. Agricultura, viticulfura, pomi- cultura, Repriviri istorice. Reforma agrara. Suprafetele cultivabile. Felul culturilor. Asolamentul. Ingragarea_p&émantului. Unelte agri- cole. Graul. Orzul. Ovad2u!. Porumbul. Floarea soarelui. Cartoful. Sfecla furajer. Dovieacul. Varza. Pepenii rogii. Meiul. Plante i dustriale : Tutunul, canepa, macul, sfecla de zahar, rapita, ma- z&richea, trifoiul, luferna. Asociaftiuni-cooperative de producfiuni, Gradini pe lang& case. Impartirea proprietatilor prin mosteni Viile. Pomicultura. Apicultura, Cresterea animalelor, Circulatia vai zarilor vitelor. Exportul de vite. Calul. Statiuni de monta. Sin calizarea cresc&torilor de cai- Vite commute. Laptarii. Porci. Oile. Epizootiile, combatarea lor. Cresterea pasdrilor: gaine, rafe, gaste. Melci. Ocupatiunea de iatn& a populatiunei. . 2, Péduri. Suprafetele impadurite. Exploatarea padurilor comunale. Paza padurei. x : a 3 “ 3. Balti, lacuri etc. Piscicultura. 4. Mine, . Fabrica de canepa din Berveni. Ferestraul din 6. Creditul, Banci. Proprietafi agricole mici, mijlocii gi mari. 1X. Starea financiara. Bugetele comunale. Sursele de ve- nituri ale comunelor. Intrarea impozitelor. Lucrari. Conturile de gestiune. X, Cai de" comunicatie, gosele, cai ferate, telegraf, te- lefon. Sosele nationale. Sosele judetene. Drumuri comunale. In- tretinerea drumurilor.’ Mijloacele de indreptare a soselelor. Circu- latia de automobile si autobuse. Linii de drum de fier. Serviciul telegrafic, telefonic si postal, Anexe ; I. Indicatorul kilometric al bielaatelbe: intre comu- nele plasii Carei. « Il Tabloul nominal al ‘colonistitor agezafi in plasa Carei in urma reformei agrare. II. Budgetele comunelor os anul financiar 1936-1937 in recapitulatie. . . ‘ 3 Tabele statistice. . . . . . Mustrafii. é z ‘ : Tablou alfabetic. ‘ 3 ‘s Z ? Tabla de materi A f . 2 4 Pag. 179--201 201 202 202 202—205 205—206 207-212 - 213—216 219—222 + 223—257 259 306 307 310 314