Diploma - WWW - Tocilar

Prezentarea operatiunii de plata prin card in cadrul unei banci
CAPITOLUL I
INSTRUMENTE DE PLATA
1.1 INSTRUMENTE DE PLATA - CONCEPT
Prin plata se inteleg procedurile, modalitatile prin care cal ce a cumparat o marfa sau un serviciu (debitor) si achita obligatia fata de furnizorul (creditorul) marfii sau al serviciului respective. Plata reprezinta un transfer de fonduri banesti, transfer ce se desfasoara intre cumparator si vanzator. Plata se realizeaza prin intermediul instrumentelor de plata . Instrumentele de plata reprezinta o serie de documente care circula intre partenerii ce dezvolta relatii economice, de regula prin intermediul bancilor. Vehicularea instrumentelor de plata intre banci, determina circulatia informatiilor cuprinse in aceste documente in conformitate cu aceste informatii de fapt dispozitii privind disponibilitatile din conturi, devine posibila operarea lor, trecerea sumelor dintr-un cont in altul, respectiv desfasurarea circulatiei monetare scripturale.
1.2.CLASIFICAREA INSTRUMENTELOR DE PLATA
Stingerea diverselor obligatii banesti pe care le au persoanele fizice sau juridice fata de altele, se poate realiza prin mai multe modalitati. Ce-a mai simpla dintre acestea ar fi transferul fizic de numerar, intre persoane, care ar asigura si cateva avantaje : plata se face individual fara intermediar si imediat. O data cu implementarea de noi tehnologii, prin imbinarea metodelor de telecomunicatii moderne cu informatica, au fost reconsiderate instrumentele traditionale de plata, cecul si cambia, prin alinierea lor la cerintele transferului electronic de fonduri. ( Din punct de vedere al caracteristicilor legale, orice instructiune de transfer de fonduri face parte dintr-una din cele doua categorii : Ordin de transfer credit Ordin de transfer debit In cazul ordinului de transfer credit denumit si instructiuni giro (ordin de plata) platitorul este cel care instructeaza un intermediar sa transfere fonduri catre beneficiar. Spre deosedire de ordinul de transfer credit, in cazul ordinului de transfer debit (cecul) decontarea este solicitata de catre deneficiar.
( Din punct de vedere al tehnologiei implicate, transferurile de fonduri pot fi clasificate dupa modul in care sunt prezentate instructiunile de plata : Pe support de hartie Fata support hartie fie dupa canalele de transmisie ale acestora : manual, telefonic, telex, electronic sau prin alte forme de telecomunicatii.
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Distanta dintre instrumentele de plat ape suport hartie si instrumentele de plat ape alte suporturi, nu este in totdeauna foarte clara, anumite instrumente de plata putand sa apartina ambelor categorii. In acest sens, poate fi evocat exemplul cartilor de credit,pentru care initial toate platile implicau si completarea cu informatiile necesare a unui formular pe support hartie si care, mai de curand, sunt procesate de terminalele economice care citesc aceste informatii de pe banda magnetica. In linii generale, insa cu cele doua tipuri de suporturi sunt asociate urmatoarele instrumente de plata : instrumente de plata pe suport de hartie sunt cele mai multe ordine de transfer credit, cecurile si unele plati prin carduri instrumente de plata pe suport de nonhartie sunt cateva tipuri de ordin de transfer credit, debitele directe, cele mai multe plati prin carduri si cele privind activitatea bancara electronica.
1.2.1. PLATA PRIN INTERMEDIUL NUMERARULUI
Pentru platile cu o valoare mai mica ce se efecteaza chiar in locul in care este incheiata tranzactia, numerarul ramane fara indoiala intrument de efectuare a acestor operatiuni. Se estimeaza ca mai mult de 80% din toate tranzactiile de detaliu sunt platite in numerar, ceea ce in termeni valorici reprezinta o proportie mult mai mica.
Pe masura ce valoarea tranzactiei creste, sporeste si tendinta de utilizare a unui intrument fara numerar prin intermediul caruia sa se efectueze plata. Desi o societate fara numerar este departe de a fi realizata, miscarea rationala de atingere a acestui stadiu este indisolubil legata de costurile inalte implicate de utilizarea numerarului ca mijloc de plata. Aceste costuri sunt rezultatul producerii, transportului, depozitarii, sortarii si atunci cand este necesar, inlocuirii bagnotelor si monezilor, costuri care de obicei sunt impartite intre bancile centrale si cele comerciale.
Alocarea acestor costuri intre cele doua parti depinde de aranjamentele in vigoare din fiecare tara.
Mai mult decat atat detinerea de numerar implica costuri de oportunitate, in sensul ca numerarul reprezinta un activ nepurtator de dobanda. Pe de alta parte insa, dezvoltarile recente in sectorul bancar pot accelera utilizarea de numerar . In primul rand in numeroase tari, bancile au inceput sa introduca taxe pentru serviciile de plati pe care le ofera si si in al doile rand este si mai importanta prezenta distribuitoarelor automate de numerar si a ghiseelor automate de banca, ce faciliteaza retragerea numerarului in tranzactiile zilnice. Numerarul de circulatie este constituit din bancnote si monede aflate la agentii economici si persoane fizice, asa numitii detinatori nonbancari. Formele de existenta ale numerarului sunt bancnotele si monedele metalice . Bancnotele sunt titluri de credit emise de bancile centrale prin care se obliba sa restituie la prezentare (la vedere) valoarea nominala a acestora. Monedele divizionare sunt piese metalice de forma circulara, mai precis, discuri plate stantate cu modele in relief specifice ce se utilizeaza din cele mai vechi timpuri ca echivalent al valorii. Numerarul sub forma de bacnote sau monede reprezinta instrumentul de plata initial, traditional, care are si astazi un rol important in economia tarilor dezvoltate. Acest instrument de plata este considerat a fi superior altor instrumente de plata datorita caracteristicilor lui :
Pagina 2 din 114
este un mijloc de plata nedeterminat aceasta inseamna ca plata nu este conditionata de nimic. Suma ce revine beneficiarului ii este remisa fara a fi grevata de nici o alta obligatie. este un mijloc de plata general valabil pentru intreaga comunitate de plati si deci este accesibil pentru oricare dintre membrii comunitatii. numerarul este un mijloc de plata cu efect imediat
Remedierea numerarului catre beneficiar are ca urmare, momentan, stingerea definitiv a obligatiei care a determinat plata . Circulatia numerarului este in majoritatea tarilor reglementata prin lege.
1.2.2 INSTRUMENTE DE PLATA PE SUPPORT DE HARTIE
Pentru efectuarea platilor fara numerar se utilizeaza instrumente si mijloace de plata emise pe support de : hartie, magnetic, electronic.
Platile fara numerar au o serie de caracteristici : Au natura dubla determinata de un flux de inregistrari in conturi (transfer de fonduri propriu-zise) si de un flux de mesaje intre parti continand instructiuni de plata. Diferenta de timp dintre momentul intrarii si cel al finalizarii platii. Existenta unuia sau mai multor intermediari (bancile) in procesarea acestui tip de plata.
Instrumentele de plata pe suport de hartie sunt : Ordinul de plata Cecul Biletul la ordin Cambia
In plus fata de instrumentele de mai sus, bancile vest europene mai utilizeaza si alte intrumente de plata : Debitul direct (Direct debit) Polita bancherului (Bankers draft) Giro-creditul bancii (Bank giro credit) Ordine permanente (Standing orders) Banca la domiciliu (Telephone banking) Transfer electronic al fondurilor la locul vanzarii In cazul ultimelor doua instrumente, transferul banilor se efectueaza electronic, nu are ca support hartia.
122.1 ORDINUL DE PLATA
Ordinul de plata este un instrument pe plata si decontare utilizat pentru stingerea unor obligatii devenite exigibile, respective o dispozitie data de un client bancii sale in scopul efectuarii unei plati in favoarea unei terte persoane.
Pagina 3 din 114
Ordinul de plata este revocabil, adica poate fi anulat inainte de a fi incasat de catre beneficiar, motiv pentru care se apreciaza ca reprezinta anumite riscuri legate de bonitatea si buna intentie a ordonatorului. Pana in momentul platii suma este, deci, la dispozitia ordonatorului, respectiv a emitentului. Fiind un intrument de virament (transfer) de credit el prezinta o dispozitie neconditionata data de emitent unei bancide a pune la dispozitia unui beneficiar o suma de bani, respectiv de a plati sau de a face sa se plateasca aceasta suma. Respectiva Dispozitie se considera ordin de plata numai daca banca dispune de fonduri reprezentatea sprin suma specifica ( fie debitand contul emitent, fie incasand suma de la acesta) si nu prevede ca plata trebuie facuta la cererea beneficiarului. In calitatea sa de instrument de transfer credit antreneaza anumite operatiuni care incep prin ordinul dat de catre platitor unei banci de a pune la dispozitia unui beneficiar o suma de bani si se finalizeaza prin acceptarea respectivului ordin de plata catre banca destinatara. Pe drumul parcurs de ordinul de plata de la platitor la beneficiar se pot interpune mai multe banci, acestea efectuand succesiv operatiuni de receptie, autentificare, acceptare si executare a ordinului de plata. Toate operatiunile acestea poarta denumirea de transfer credit. Ordinul de plata poate fi emis pe suport clasic (hartia) sau pe suport neconventionale ( magnetic, electronic).
PARTICIPANTII intr-un transfer-credit sunt urmatorii : EMITENT - persoana care emite pe cont propriu un ordin de plata si poate fi un agent economic sau o banca PLATITOR - reprezinta persoana care emite in nume si pe cont propriu un ordin de plata. In calitate de paltitor poate fi un client al bancii initiatoare sau chiar banca respectiva. BENEFICIAR este persoana desemnata de paltitor prin ordin de plata de a primi o suma de bani si poate fi un client al bancii destinatare sau chiar banca insasi. BANCA INITIATOARE SI SAU EMITENTA este cea care emite ordinul de plata in cadrul unui transfer credit. BANCA DESTINATARA - in aceasta calitate este orice sediu care primeste si accepta un ordin de plata, fie in numele sau, fie pentru a pune la dispozitia unui beneficiar, client al sau, o anumita suma de bani, BANCA RECEPTOARE este orice banca care primeste spre executare un ordin de plata si, deci, si banca destinatara. BANCA INTERMEDIARA este orice banca emitenta sau receptoare, alta decat cea initiatoare sau destinatara, functionand ca banca intermitenta.
OPERATIUNI : In vederea adycerii la indeplinire a dispozitiei platitorului, exprima prin emitearea ordinului de plata, societatile bancare participante in cadrul transferului-credit respectiv trebuie sa efectueze in ordine, urmatoarele operatiuni : RECEPTIA- este procedura prin care o banca recunoaste ca a primit spre autentificare, acceptare si executarea unui ordin de plata. AUTENTIFICAREA- este procedura prin care o banca stabileste daca ordinul de plata a fost emis de persoana specificata pe el si care are calitatea de emitent. ACCEPTAREA- banca recunoaste valabilitatea ordinului de plata receptionat in vederea executarii, angajandu-se totodata sa execute serviciul de a transfera fondurile la termenele si in contitiile stipulate de emitent.
Pagina 4 din 114
REFUZUL- este procedura utilizata in cazul in care o banca receptoare decide ca nu este posibil sa execute un ordin de plata dat de un client sau ca executarea ar determina costuri excesive ori intarzieri in finalizarea transferului-credit. EXECUTAREA- consta in emiterea de catre banca a unui ordin de plata acceptat anterior. Executarea se face in cadrul uneia sau a doua zile bancare, pentru intarzieri se aplica penalitati.
Drepturile si obligatiile participantilor : Derulatrea unui transfer-credit se desfasoara pe baza unor principii din care decurg obligatii, respective drepturi pentru contrapartida, riguros stabilite ale participantilor.
Obligatii ale participantilor intr-un transfer-credit sunt : EMITENTUL emite ordinul de plata ; efectueaza plata pentru ordinul de plata emis. PLATITORUL- plateste spezele bancare aferente procesarii ordinului de plata. SOCIETATE BANCARA INITIATOARE- returneaza suma in caz de nefinalizare a transferului-credit; plateste dobanzi de intarziere. SOCIETATEA BANCARA RECEPTOARE- efectueaza receptia , autentificarea, acceptarea sau refuzul ordinului de plata; executarea ordinului de plata receptionat, inclusive respectarea intervalului de timp obligatoriu in care trebuie sa se faca aceasta; plata dobanzii de intarziere a platii cand este din culpa ei. SOCIETATEA BANCARA DESTINATARA- efectueaza receptia, autentificarea ; acceptarea sau refuzul ; punerea fondurilor la dispozitia beneficiarului ; plata dobanzilor de intarziere a platii din vina acesteia.
122.2. CECUL
Cecul este un inscris prin care o persoana (tragator) da ordin bancii sale de platii in favoarea unui tert (beneficiar) o suma de bani de care tragatorul dispune. Cecul este unul dintre cele mai folosite instrumente de plata. Este principalul intrument de plata din categoria ordinelor de transfer debit pe support hartie. Purtatorul cecului, de regula, nu prezinta cecul la banca trasa, ci ii solicita bancii unde isi are deschis contul sa o faca in locul sau. Initiativa colectarii palatii apartine beneficiarului prin prezentarea cecului. Cecurile sunt larg raspandite in Franta, Mareea Britanie si in mod special in SUA. In idea de a pori acceptarea cecurilor in comertul cu amanuntul, bancile din cateva tari au introdus un cec garantat cu card, pe care il pun la dispozitia clientilor considerati de incredere.
Un cec prezentat impreuna cu un card garantat valid, reprezinta o asigurare completa privind faptul ca cecul va fi onorat de catre banca emitenta la valoarea specifica. In cazul cecurilor garantate cu carduri, se impune respectarea a doua conditii, pentru ca acestea sa fie considerate valabile (valide). Numarul cardului de garantare a cecului trebuie sa fie inscris pe serso-ul cecului, iar persoana care accepta cecul trebuie sa verifice validitatea cardului si faptul ca informatia de pe card corespundecu cea inscris ape cec. Daca aceste conditii sut indeplinite, bancii i se solicita sa plateasca cecul, indiferent daca exista sau nu exista suficiente disponibilitati in contul platitorului. Cecul garantat cu card este, de regula, utilizat ca un instrument de retragere de numerar. Un exemplu bine cunoscut de cecuri garantate il ofera sistemul Eurocheque. Aceasta se bazeaza pe doua instrumente, respectiv un cec obisnuit si un card standardizat garantat. Aproximativ 8000 de banci emit eurocheque-uri. Daca sunt garantate acestea sunt acceptate atat de catre
Pagina 5 din 114
toate bancile trase si de un nr de alte banci cunoscute sub denumirea de banci acceptate cat si de aproximativ 5 milioane de comercianti din 41 de tari.
Partile
implicate
in
plata
prin
cec
sunt:
1.Tragatorul - (emitentul) - DRAWER- cel care emite, ordona plata unei sume de bani; in relaiile comerciale, el poate fi importatorul care prin emiterea unui cec achita c/valoarea mrfurilor cumprate.
2. Trasul - DRAWEE - ntotdeauna este o banca, banca la care tragatorul are cont deschis sau banca care urmeaz sa efectueze plata. 3 - Beneficiarul - PAYEE - este persoana (fizica sau juridica) indicata de tragator, in favoarea creia banca urmeaz sa efectueze plata, tragatorul putndu-se indica pe el insusi in cazul in care are nevoie de bani lichizi. La exporturile tale accepta plata prin Cec cu discernmnt si numai pentru sume modice. Faptul ca Cec-ul este tras asupra unei bnci nu nseamn garania pltii! In plus, ncasarea unui cec poate dura intre 20-45 zile.
Cele trei persoane puse in legtura prin cec fac toate operaiunile legate de acest instrument de plata in nume propiu: Tragatorul emite cecul; Posesorul legitim il ncaseaz; Trasul il plateste; In vederea emiterii de cecuri de ctre tragator, banca ii pune la dispoziia acestuia formulare de cont, condiionat de existenta in contul deschis a unui disponibil corespunztor. Posesorul carnetului de cecuri completeaz formularul, il semneaz si il preda beneficiaruluicare, la rndul sau, il va prezenta bncii sale pentru ncasare.
Posibilitatile de transmitere ale unui cec sunt: Simpla emitere este cazul cecului la purttor, care in momentul emiterii nu indica expres beneficiarul; acest cec va fi pltit detinatorului cecului. Cesiunea de creane ordinare atunci cand cecul este emis pe numele unei persoane; numai persoana nominalizata poate sa-l ncaseze. Girarea operaiunea prin care se transmit o data cu emiterea si toate drepturile rezultate din cec. Este o meniune speciala fcuta pe verso-ul cecului in favoarea oricuiinclusiv in favoarea tragatorului. Noul beneficiar, poate la rndul sau sa gireze cecul.
ELEMENTELE OBLIGATORII ALE CECULUI: denumirea de cec trecuta pe nscris ordinul necondiionat de plata a sumei nscrise in cec (sub formul plti in schimbul acestui cec) numele trasului ( banca pltitoare) locul de plata (adresa exacta) data si locul emiterii cecului ( ziua, luna si anul emiterii pentru calcularea termenului de prezentare la plata a cecului si locul emiterii) semntura celui care emite cecul ( tragatorul)
FORMELE CECULUI:
Pagina 6 din 114
Exista mai multe tipuri de cecuri. Acestea sunt in raport de anumite criterii, doua fiind cele mai importante: Din punct de vedere al beneficiarului: cec nominativ se plateste unei anumite persoane, cu sau fara clauza la ordin cec la purttor se plateste fie persoanei desemnate de beneficiar, fie purttorului acestuia Din punct de vedere al modului de ncasare: cec nebarat - se plateste ccash sau in cont, fara nici un fel de restricii, la dorina beneficiarului sau in alb cec barat - care poate fi cu barare generala ( care nu prezint nici o menionare intre cele doua linii. - care poate fi barare speciala ( daca intre cele doua linii este menionata denumirea unei bnci) cec virament cec certificat cec circular cec de calatorie
La mplinirea unui an de la emiterea primelor carduri, CEC raporteaz un portofoliu de aproximativ 180.000 de carduri in circulaie, din care 14% sunt carduri de credit.
In perioada 01.01.2006 - 30.11.2006 sistemul de carduri CEC a nregistrat un numr total de 1.705.473 tranzacii, din care 1.097.041 tranzacii financiare (retrageri numerar, plai la comerciani), in valoare totala de 328.478.009 lei. Diferena de 608.432 o reprezint tranzaciile nonfinanciare (miniextras de cont, interogri sold carduri CEC, interogri de sold iniiate de carduri Non -CEC, schimbri cod PIN, etc.).
Situaia tranzaciilor financiare pe primele 11 luni din 2006 Indicator Tranzacii generate de carduri CEC: . eliberri de numerar in reeaua CEC . eliberri numerar in reelele altor bnci . tranzacii la comerciani Tranzacii generate de alte carduri in reeaua CEC 199.571 48.116.460 Numr tranzacii 738.577 80.706 78.187 Valoare (RON) 253.925.991 17.571.530 8.864.027
Indicatorii activitatii de carduri la CEC la data de 08.12.2006 Carduri emise EPOS-uri operaionale ATM-uri instalate circa 180.000, din care aproximativ 25.000 de credit 1.260 echipamente EPOS la ghieele CEC 323
Printre realizrile importante ale bncii, in domeniul cardurilor, in anul 2006, se numra proiectul de securizare a tranzaciilor Internet (lansat in aprilie 2006), precum si lansarea pe piaa a primului card de credit al CEC pentru persoane fizice (mai 2006).
Pagina 7 din 114
Concomitent, a fost extinsa reeaua CEC de acceptare carduri, respectiv instalarea de noi ATM-uri (fata de cele 138 puse in funciune in decembrie 2005), precum si dotarea unitatilor CEC cu echipamente EPOS, pentru operaiuni de eliberare numerar prin card. De asemenea, au fost implementate o serie de proiecte tehnice, cu efect direct in calitatea si flexibilitatea produselor card si a serviciilor atasate. "In prezent, CEC ofera cel mai performant card de credit din punct de vedere al raportului calitate/pret, fiind singura banca din Romania care a diminuat dobanda la credit card sub 18% pe an si singura care ofera perioada de gratie de pana la 59 de zile la plata dobanzii, pentru tranzactiile comerciale prin card", a declarat Eduar Possler, directorul directiei de carduri a CEC. "Cardurile VISA Electron CEC s-au bucurat si se bucura de un real succes, atat in varianta debit standard, cat si in varianta debit cu facilitate de descoperire de cont (card de salariu), fiind acum oferite si pensionarilor care doresc un mijloc de acces modern si flexibil la drepturile banesti incasate prin CEC", a mai adaugat sursa citata. Reteaua CEC de eliberare numerar prin card este in prezent alcatuita din 1.260 echipamente EPOS si peste 320 ATM-uri, urmand sa creasca pana la sfarsitul anului cu inca 62 echipamente ATM.
122.3 . CAMBIA Cambia este un instrument de plata ce exprima obligatia asumata de un debitor de a plati la scadenta o suma de bani determinata in favoarea unui beneficiar. Cambia este un titlu de credit, sub semnatura privata, care pune in legatura in procesul crearii sale trei persoane: tragatorul, trasul , beneficiarul. O prima caracteristica principala este transferabilitatea. Cambia poate fi transmisa de la o persoana la alta ceea ce inseamna pe de o parte ca obligatia platitorului in termenii in care a fost formulata, ramane valabila, in timp ce creditorul se poate schimba de nenumarate ori pe masuta ce cambia trece din diverse cauze, si cu diferite motivatii din mana in mana ( pe temeiuri economice). Transferul de creante de la persoana la persoana, de la un creditor la altul are caracter oneros si se realizeaza pe baza interesului nemijlocit, al fiecaruia dintre partile contractate
Astfel apare negociabilitatea cambiei. Toate persoanele implicate in cambie, mai ales in canlitate de temporari, beneficiari, raspund solidar privind plata la scadenta a cambiei.
Cambia la modul in care este utilizata si astazi, implica posibilitatea transferului de creanta prin negocierea intre parti. Pe de o parte creditorii, oricare dintre ei, care vin sa preia cambia, au o incredere sporita in instrumentul de plata, reprezentat de cambie, incheiat pe obligatia tuturor semnatarilor cambiei de a raspunde pentru creanta instituita prin cambie. Pe de alta parte, la randul sau, fiecare din detinatorii cambiei vor manifesta o deosebita atentie fata de persoana care preia calitatea de creditor, asa cum la preluarea cambiei a analizat capacitatea de plata a persoanelor implicate in cambie.
In functionalitatea cambiei, regasim pe langa transferabilitate si negociabilitatea, o serie de caracteristici si anume: cesiunea de creanta care este actul prin care un creditor transfera unei alte persoane dreptul de creanta, fie la modul gratuit, fie la modul oneros. Cesiunea de creanta este un principiu al dreptului cambial.
Pagina 8 din 114
Subrogarea este un alt principiu al dreptului cambial care intervine in momentul in care o persoana isi asuma obligatiile unei alte persoane, isi aroga deci unele raspunderi. Ca urmare, transferul de creanta specific cambiei are la baza cesiunea de creante si subrogarea. Raspunderea solidara toate persoanele implicate in cambie, indeosebi in calitatea de temporari beneficiari, raspund solidar pentru plata cambiei la scadenta Instrumente de plata cu termene departate de timp; -cambia are inscrisa o suma de plata la un anumit termen. Apare in multe cazuri ca o plata amanata rezultata din relatiile de credit dintre parti.
Dintre informatiile continute de cambie sunt de retinut: Denumirea cambiei care trebuie sa apara scrisa pe orizontal, deasupra tragatorului. Lipsa denumirii de cambie duce la nulitate. Ordinul neconditionat de a plati o suma determinata suma prevazuta in cambie trebuie sa fie scrisa in cifre si litere. Caracterul de neconditionat al cambiei este dat de faptul ca acesta nu poate fi restrans sau afectat de alte elemente din text. Platitorul (trasul), - trebuie sa apara cu numele si penumele complet, porivit actelor de identitate ale platitorului. Scadenta consta in stabilirea obligatorie a termenului de plata la emiterea cambiei. Daca nu apare expres termenul de plata, cambia se considera ca are scadenta la vedere . Locul de efectuare a platii consta in indicarea localitatii; daca nu se indica localitatea, atunci locul de plata se considera in localitatea unde este domiciliat trasul. Beneficiarul (purtatorul) cambiei trebuie identificat prin inscrierea numelui complet al acestuia in cambie. Data si locul emiterii se completeaza de emitent. Inscrierea este obligatorie pentru calculul termenului de la care se calculeaza dobanda si pentru constatarea capacitatii legale a semnaturilor si a valabilitatii drepturilor semnaturilor de a angaja actiunea cambiala. Semnatura tragatorului trebuie scrisa de el insusi (autografa) si cu mana lui (nanuscrisa), cu pix sau cerneala albastra.
Rolul cambiei Cambia ca instrument de plata si ca titlu de credit a avut de-a lungul timpului un rol deosebit in dezvoltarea si promovarea comertului, uneori si in afara granitelor statului. Aprecierea rolului cambiei poate fi facuta din punct de vedere monetar, comercial dar si al creditului. Acceptarea acmbiei este un moment important al derularii operatiunii si semnifica recunoasterea obligatiei de palata de catre tras in fata unui posesor legitim. Din momentul acceptarii trasul devine debitor. Prezentarea cambiei poate fi: Facultativa cand nu are termen pana la scadenta ; Obligatorie atunci cand tragatorul indica expres acest lucru, fixand un termen pentru prezentare . Simpla semnatura a trasului pusa pe fata cambei este socotita acceptatre. Cambia poate fi transmisa prin mai multe moduri:
Prin gir daca cambia contine mentiunea la ordin. Gir-ul este un act prin care girantul (posesorul cambiei) transfera altei persoane numita girator toate drepturile izvorate din cambie. Prin cesiune de creante daca tragatorul a inscris nu la ordin titlul se transmite prin cesiune de creante.
Pagina 9 din 114
In ce priveste scadenta cambiei ea este termenul la care cambia trebuie platita. Scadenta trebuie sa indice cu precizie ziua sau termenul maxim in interiorul caruia creditorul trebuie sa se pezinte la plata. Termenul de plata trebuie sa rezulte cu precizie din textul cambiei. Scadenta poate fi: - la vedere la un anume tip de la vedere la un anume tip de la data emiterii la o data fixa (cu indicarea zilei, lunii si anului) Scadenta la vedere are semnificatie la intalnirea celor doua parti, iar pentru beneficiar, are intelesul de prezentare. Termenul stabilit de reglementari pentru incasarea cambiei la vedere este de un an. Scadenta la un anumit timp de la vedere este stabilita de tragator, insa girantii ulterior pot modifica perioada de timp. Scadenta de la un anumit timp de la emitere se stabileste printr-un numar de zile, saptamani, luni si chiar ani.
Efectuarea platii cambiei: Detinatorul cambiei care nu este platibila la vedere trebuie sa o prezinte la plata in ziua scadentei sale sau cel mult in doua zile de la aceasta. Prezentarea in vederea efectuarii platii se face in locul desemnat pe cambie. In vederea efectuarii platii cambiei trasul in calitatea sa de platitor, este indreptatit sa faca unele verificari, cum ar fi: identitatea posesorului (detinatorului) cambiei, succesiunea regulataa girurilor etc. Persoana care plateste cambia poate pretinde ca aceasta sa-i fie predata cu mentiunea de acchitare scrisa de posesor. Posesesorul unei cambii nu poate refuza o plata partiala. In situatia in care cambia a fost platita partial, ci care plateste (trasul) poate cere sa i se faca pe cambie mentiunea de plata si sa i se dea o chitanta. Trasul care facea palata inainte de scadenta o face pe riscul sau. Cambia este restituita trasului. Dupa efectuarea platii, trasul este eliberat de obligatia de cambie.
122.4. BILETUL LA ORDI
Biletul la ordin este un inscris prin care o persoana, denumita emitent, se obliga sa plateasca unei alte persoane, denumita beneficiar, sau la ordinul accesteia, o suma de bani la scadenta. Partile care intervin sunt: emitentul cel care este dator si se obliga la plata beneficiarul cel care urmeaza sa incaseze suma
Regulile care se aplica cambiei in legatura cu plata, scadenta,girarea si protestul sunt valabile si pentru biletul la ordin, singura exceptie fiind acceptarea. Biletul la ordin nu se prezinta la acceptare, emitentul fiind, chiar din momentul emiterii titlului, principalul obligat la plata acestuia.
122.5. DEBITUL
Pagina 10 din 114
Un debit direct este mai curand o modalitate de plata decat un instrument de plata si functioneaza in urmatorul mod: un platitor isi autorizeaza in scris banca sa ii debiteze contul dupa prezentarea unui ordin de transfer debit catre un anumit beneficiar. O data de aceasta autorizatie a fost data, nu mai este necesar ca platitorul sa efectueze o alta operatiune pentru ca plata sa fie onorata. Initierea Platii se face de catre beneficiar prin prezentarea unui ordin de transfer debit la banca platitorului. Acest instrument din cadrul modalitatii de plata prezentate este utilizat in vederea simplificarii platilor recurente ( facturi privind utilitatile publice, electricitate, telefoane, gaze) subscriptii la reviste si ziare, primele de asigurare etc. Debitele directe sunt larg folosite si deosebit de populare in Germania si Olanda. Ca si in cazul ordinului de transfer credit, agentii economici adesea, prezinta bancilor lor fisiere continand toate informatiile necesare pentru efectuarea debitelor directe, ceea ce favorizeaza colectarea de catre agentii economici, prin intermediul bancilor, a creantelor pe care le au asupra clientilor lor. Ca si in cazul facturarii obisnuite, acei clienti care au acceptat sa utilizeze ca modalitate de plata debitul direct, primesc o factura care contine suplimentar un mesaj de informare privind faptul ca plata a fost (sau va fi) executata automat.
122.6. POLITA BANCHERULUI
Este un inscris ce insoteste cecul, in contextul in care beneficiarul sumei inscrise pe cec doreste sa aiba siguranta ca in momentul in care documentul va fi prezentat, acesta va fi onorat cu certitudine. In Marea Britanie, polita bancherului se foloseste pentru platile de valori foarte mari efectuate prin cec sau pentru plati externe, in special de catre persoane particulate . In cazul in care polita a fost furata, pierduta sau distrusa, plata prin cec insotit de polita bancherului nu mai este garantata. In Romania, cecul certificat reprezinta un instrument similar politeibancherului intrebuintat in Marea Britanie. Cecul certificat este cecul prin care o societate bancara, aflata in pozitie de tras, confirma, inaintea remiterii cecului catre beneficiar, existenta fondurilor necesare efectuarii platii ordonate prin respectivul instrument de plata. Certificarea unui cec, de catre tras, atrage dupa sine faptul ca tragatorul nu mai poate retrage din contul sau suma destinata platii cecului respectic,inainte de expirarea termenului de prezentare la plata. Suma inscrisa pe cec este blocata de banca in momentul certificarii cu scopul de a onora neconditionat plata la prezentarea cecului.
122.7. GIRO-CREDITUL BANCII
Este o instructiune scrisa, data de catre clientul platitor bancii sale, pentru a se debita contul cu o anumita suma de bani in favoarea unui partener. La randul sau, banca platitorului remite instructiunea bancii beneficiarului, cerand ca respectivul cont al beneficiarului sa fie creditat cu suma inscrisa pe instrument. Giro-creditele bancii sunt folosite de catre oamenii de afaceri pentru efectuarea platilor catre anumite persoane ( exemplu: pentru plata salariilor personalului), fiind, de asemenea, folosit si de catre persoane particulare pentru achitarea unor obligatii (palata consumului de electricitate, de gaze, de apa etc). Aceasta instructiune de plata este similara ordinului de plata, utilizat din 1995, si in Romania.
ORDINE PERMANENTE
Platile cu caracter periodic pot fi realizate prin utilizarea ordinului permanent sau cu plata programata sau prin debitare directa.
Pagina 11 din 114
Un ordin permanent sau cu plata programata este o imputernicire data de un client bancii sale de a plati, cu regularitate, o suma de bani determinata din contul sau unui beneficiar specificat, la anumite date, pe o perioada determinata. Ordinele permanente sunt folosite in cazul platilor cu caracter de regularitate, pentru sume fixe (ex: primele de asigurare sau ratele de imprumuturi). Aceste plati sunt o modalitate sigura si convenabila de transfer de fonduri si elimina necesitatea reamintirii periodice a efectuarii platilor, trimiterii cecurilor sau numerarului la posta. Clientul platitor va semna un ordin permanent, prin care se va autoriza banca sa-i debiteze contul si sa transfere suma la care se face referire in contul unei terte parti. Nu este necesara nici o alta actiune din partea clientului; cuntul sau bancar va fi debitat la data stabilita a fiecarei saptamani, luni sau trimestru, dupa caz. Modalitatea de plata prin intermediul ordinului permanent are in practica utilitate maxima, sin cazul in care: Data platii este fixa Suma de plata este fixa Initiativa in platile prin ordin permanent apartine platitorului care este scutit de a-si reaminti periodic plata creantelor sale catre terti Platitorul are control permanent asupra soldului sau curent prin consultarea periodica a extrasului de cont.
12.3.INSTRUMENTE DE PLATA PE SUPORT MAGNETIC (CARDUL)
APARITIA SI DEZVOLTAREA CARDULUI
Prima carte de credit multifunctionala (cardul de fidelitate) a aparut in urma cu mai bine de 50 de ani . Este vorba despre cardul Dinners Club International. Frank McNamara, fondatorul firmei Dinners Club, a conceput prima carte de credit multifunctionala din lume, in anul 1949. Primele carti de credit au fost oferite unui nr de 200 de persoane, majoritatea fiind prieteni sau cunostinte. La sfarsitul anului 1950, existau deja 20 000 de posesori ai cartilor de credit Dinners Club. Dupa inca un an cartea de credit este acceptata in aproape toate marile orase ale Americii ( New York, Boston, Chicago, Los Angeles), Acopera plati in valoare totala de 325 000 de dolari. In preajma anului 1970, se stabilizeaza deja cateva sisteme globale de platii pentru populatie, bazate in mod fundamental card. Deoarece in structura cererii de consum exista o prioritate clientela selectionata a celor capabli oricand sa faca din calatoriile peste granita un mod de viata, companiile American Express si Dinners Club au facut pionerat si specializare in cardurile pentru calatorii si consum recreativ . Adresansdu-se comunitatii de afaceri europene, compania Mastercard si asociatii sai (care au format ulterior Europay International) au ofertat un sistem de credit bancar pentru institutii (busuness card) un sistem de cecuri international garantat cu card ( Eurocheque); ulterior aceste initiative de desfacere a unor segmente de piata s-au uniformizat prin oferta unor cecuri de calatorie in valuta pentru populatie si de credit card pentru toate serviciile legate de calatorii ( inclusiv procurari de bilete si rezervare la cazare, asistenta pentru asigurari de viata, servicii de asistenta juridica si acces la alte forme de asistenta pe parcursul calatoriilor in strainatate) Aceasta epoca a fost urmata si de catre prima companie de plati internationale pentru populatie : VISA inceutul acestui deceiu VISA a completat, la o sacra greu concurabila si astazi cu servicii de plati complet automatizate (EFT) indiferent de locatia posesorului de card VISA ( ATM, EFT-POS)
Pagina 12 din 114
Alte sisteme de plati pot fi considerate internationale, prin faptul utilizarii produselor lor, fara ca politica de vanzari a companiilor operatoare sa-si propuna aceasta(cardul japonez JCB, cel francez CARTE BLUE, cecurile de calatorii THOMAS COOK etc) Astfel de sisteme au ramas credincioase conceptiei initiale de la inceputurile sistemelor globale de plati pentru populatie: necesitatea de a furniza mijloace de plata persoanei fizice care calatoreste in strainatate fie ca turist fie ca om de afaceri ori ca reprezentant al unei institutii. Cardul VISA INTERNATIONAL (fosta BankAmericard ) emis de Bank of America in 1960, a fost utilizat la inceput de foarte putini consumatori, ca apoi, numarul detinatorilor sa creasca la peste 20 milioane. In 1970 s-au prelucrat peste 170 milioane bonuri de vanzari, fiecare reprezentand cate o singura achizitie. Pana in 1980, numarul cardurilor emise ajunsese la 73 milioane, iar in 1991 creste la 105 milioane. In 1966 se infiinteaza Asociatia Interbancara de Carduri, care se ocupa cu procedurile de autorizare, clearing si decontare . Pana in 1970 aderasera la Master Charge peste 5000 de institutii financiare si existau 36 milioane de detinatori de carduri . In 1979 aceasta isi schimba denumirea in Mastercard. Aceasta organizatie cunoaste o dezvoltare rapida, in 1990 avand peste 90 milioane de carduri Mastercard in circulatie. Plata prin intermediul cardului a fost adoptata treptat in fiecare tara in functie de potentialul economic si de viteza de implementare . La momentuln actual desi tranzactiile moderne, prin carduri, capata o tot mai mare amploare, bancile mari inregistrand o medie zilnica de peste 100 000 tranzactii, folosirea acestora pentru cumparari de la comercianti este inca extrem de redusa in Romania. In aceste conditii, cele mai multe plati in sistemul bancar se desfasoara tot prin intermediul clasicelor ordine de plata, al cecurilor si al biletelor la ordin. Se va observa ca ordinul de plata sete instrumentul clasic care se bucura ce ce-a mai mare popularitate detinand peste 69% din numarul instrumentelor clasice folosite, in cazul tuturor acestor banci. In domeniul cardurilor bancare, desi piata este, in momentul de fata orientata pe emitere de carduri de debit si tranzactii de retragere de numerar (tip Cash) o crestere semnificativa a numarului cardurilor de credit si a ponderii tranzactiilor comerciale pe carduri este de asteptat. Volumul tranzactiilor cash si sales pe carduri este si el in plina dezvoltare, cu cresteri in unele tari depasind 100%. Putem lua ca exemplu, pentru evidentierea evolutiei cu carduri bancare, zona Europei Centrale si de Est care nclude si tara noastra.
1.3. Raport privind desfasurarea operatiunilor de plati si incasari fara numerar efectuate prin Banca Comerciala Romana in 2006.
Pozitia BCR in mediul concurential
In conditiile normalizarii relatiilor economice si sociale din Romania si accentuarii pe aceasta baza a competitiei pe piata financiar bancara romaneasca, pozitia de lider a Bancii Comerciale Romane pe aceasta piata, ce include 39 de societati bancare, la care se adauga CREDITCOOP Casa Centrala, organizatie cooperatista de credit, este determinata in continuarte de de optiunile strategice de consolidare a calitatii de banca universala, furnizoare a tuturor categoriilor de servicii si produse bancare, de mentinerea increderii clientilor in banca, precum si de dezvoltare teritoriala a bancii. Astfel, la 31 decembrie 2006 Banca Comerciala Romana dispunea de o retea de 372 unitati teritoriale, din care 41 succursale judetene inclusiv Sucursala Municipiului Bucuresti, 131 de succursale si 200 agentii, iar numarul mediu de salariati ai bancii era de 11.584. De asemenea , in vederea cresterii performantelor activitatii bancii in relatia cu clientii, banca a demarat un amplu proces de restructurarepe criterii de eficienta, ce vizeaza adaptari organizatorice si tehnologice la cerintele mediului economic si financiar atat din perspectiva contextului
Pagina 13 din 114
economic actual din Romania cat si , mai ales,din perspectiva modificarilor structurale si operationale ce vor avea loc in mediul economic romanesc, implicit si in mediul bancar, odata cu integrarea tarii noastre in structurile Uniunii Europene. In anul 2006, activitatea Bancii Comerciale Romane s-a desfasurat in conditii specifice etapei actuale si ale consolidarii structurii de grup, care asigura un management mai bun al riscurilor si o folosire eficienta a oportunitatilor de afaceri, punand accent de o evolutie ascendenta a indicatorilor de eficienta si profitabilitate, pe cresterea bilantului Grupului. Produsul intern brut estimat pentru anul 2006 a fost 287.186,3 milioane lei (RON) preturi curente, in crestere cu 4,1% fata de anul 2005 Cresterea produsului intern brut a fost determinata, in mod semnificativ, de marirea volumului de activitate si in consecinta, a valorii adaugate brute din constructii (+9,9%) si servicii (+8,1%) a caror contributie la Produsul Intern Brut a fost de 54,8%. Consumul final total a inregistrat o crestere cu 8,5% in anul 2006, comparativ cu anul 2005, iar formarea bruta de capital fix s-a majorat cu 13%. Procesul de reducere a inflatiei a cunoscut o relativa stagnare in trimestrul IV 2006; rata inflatiei a atins in decembrie 8,6%, fiind cu 0.5 puncte procentuale mai mare fata de nivelul proiectat. Evolutia ratei anuale a inflatiei a fost neuniforma, trendul descedent al acesteia (de la un nivel de 10% in mai 2006, pana la o valoare minima de 8.1% in luna octombrie) fiind inversat in luna noiembrie de corectia aplicata pretului national de referinta al energiei termice(+20%). Din perspectiva ratei medii anuale a inflatiei a avut loc o consolidare a procesului dezinflationist, anul 2006 consemnand o cifra de 9%, substantial mai mica in comparatie cu rezultatul de 11.9% inregistrata in 2005. Rata medie lunara a inflatiei in anul 2006 a fost de 0,7%, indicatorul avand acelas nivel cu cel din anul 2005. Asigurarea unei circulatii monetare sanatoase este una din conditiile modernizarii economiilor nationale si unul din criteriile de baza ale aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. Functia de transfer reprezinta, alaturi de functia de intermediere financiara, principalul motor al dezvoltarii economice a unei tari. Daca activitatea de intermediere financiara este din ce in ce mai diversificata si este asigurata si de o serie de alte institutii financiare, ce concureaza bancile in acceasta piata, activitatea de decontare ramane in continuare o activitate specific bancara, chiar si in conditiile in care pe traseul decontarilor intervin anumite institutii specializate in transferuri rapide de fonduri ( MoneyGram, Travelex, Western Union, etc) . Din punct de vedere al activitatii de decontare 2006 a reprezentat nu an al schimbarilor radiacale pentru Romania, fiind anul introducerii Sistemului Electronic de Plati, eliminandu-se astfel pentru transferurile credit circulatia documentelor pe support hartie. Introducerea Sistemului Electronic de Plati in Romania a generat reducerea costurilor interbancare aferente transferurilor, centralizarea la nivelul centralelor societatilor bancare a acestor tipuri de operatiuni, precum si accelerarea vitezei de decontare. In contextul decontarilor interbancare, Banca Comerciala Romana isi mentine pozitia de lider intre cele 39 de societati bancare din sistem, transferurile (incasari si plati) efectuate prin intermediul BCR reprezentand, conform datelor communicate de TransFonD S.A 18,84% din numarul total al transferurilor interbancare si 11,94% din valoarea acestora. La nivelul Bancii Comerciale Romane au avut loc, din perspectiva activitatii de decontare, o serie de modificari menite sa se alinieze evolutiilor in domeniu atat din perspectiva modernizarii structurilor organizatorice si operationale interne, cat si pe plan national si din perspectiva europeana, Astfel, incepand cu data de 8 aplilie 2005 a intrat in functiune prima componenta a sistemului electronic de plati din Romania ( sistemul
Pagina 14 din 114
ReGIS) iar pe parcursul anului s-au operationalizat si celelalte componente ale acestuia. Mentionam ca Sistemul Electronic de Plati, implementat de Banca Nationala a Romaniei si de Societatea nationala de Transfer de Fonduri (TransFonD SA) cuprinde urmatoarele componente : ReGIS ( Romanian Electronic Gross Interbank Settlement) denumire generica atribuita de BNR sistemului de decontare pe baza bruta in timp real din Romania ; SENT (Sistemul Electronic National de Transferuri) Casa de Compensare Automata ce reprezinta sistemul de decontare pe baza neta ; SaFIR sistemul de inregistrare si decontare a titlurilor de stat .
In plus fata de Sistemul Electronic de Plati si Interrelationate cu astea, in Romania functioneaza in continuare celelelte Case de Compensare ( Bursa, SNCDD, casele de compensare pentru operatiunile cu carduri Visa, MasterCard). De asemenea, pana la aparitia unor modificari legislative referitoare la decontarea instrumentelor de debit, acestea functioneaza in continuare pe support hartie, in cadrul Serviciilor de Compensare teritoriale ale TransFoD SA. Trebuie specificat ca, incepand cu data Intrarii in Functie a SEP, circuitul de decontare a instrumentelor de plata s-au modificat in mod esential, caracteristicile Sistemului Electronic de Plati impunand Urmatoarele :
1. Simplificarea fluxurilor de decontare, toate mesajele de decontare circuland prin intermediul centralelor institutiilor de credit si fiing decontate direct in contul curent al acestora deschis la banca Nationala a Romaniei. In acest sens s-au constituit urmatoarele fluxuri majore : Decontarea prin centralele institutiilor de credit a mesajelor de plata prin intermediul ReGIS si SENT ; Sistemul de compensare pe suport hartie la nivelul sucursalelor judetene numai pentru instrumentelor de debit (Cecuri, cambii. Bilete la ordin ). Renuntarea la compensarea pe support hartie la nivelul sucursalelor judetene odata cu aparitia modificarilor la Legea cecului si Legea cambiei si biletului la ordin 2. Eliminarea circulatiei documentelor de plata pe support hartie, din acest punc de vedere relatiile de decontare derulandu-se prin definirea unor relatii bilaterale intre : Institutia de credit si clientul acesteia, emitent al documentelor de plata. Documentul de decontare pe support hartie se pastreaza la unitatea bancara initiatoare Institutia de credit initiatoare si institutia de credit destinatanta in cadrul SEP, prin intermediul Bancii Nationala a Romaniei. Institutia initiatoare emite mesajele de plata catre institutia destinatara si le transmite catre aceasta prin sisteme electronice de decontare ; Institutia destinatara si clientul beneficiar al mesajului de plata. Institutia destinatara inregistreaza suma primita in contul beneficiarului si-l notifica pe si-l notifica pe acesta prin inserarea in extrasul de cont a informatiilor privind incasarea 3. Apropierea de standardele internationale de decontare prin utilizarea formatelor SWIFT pentru mesajele de decontare si, in cazul ReGIS, chiar a retelei SWIFT pentru transportul informatiilor de decontare. 4. Liberalizarea formatelor ordinelor de plata, fiecare banca putand sa-si promoveze propriile formate de ordin de plata, cu respectarea necesarului de informatii cerut de prevaderile Regulamentului nr 2/2005 al BNR 5. Stabilirea codului IBAN ca element unic de identificare a beneficiarului, in conditiile in care sistemele informatice interne ale bancilor dispun de capacitatea unei procesari directe (fara interventie manuala) in cadrul fluxului de decontare.
Pagina 15 din 114
6. Stabilirea unor criterii performante privind viteza de decontare, prin Sistemul Electronic de Plati fiind posibila circulatia on-line a mesajelor de decontare.
Banca Comerciala Romana a luat din timp masurile necesare in vederea conectarii la SEP prin reproiectarea aplicatiilor informatice de decontare in sensul centralizarii fluxurilor interbancare de decontare si, de asemenea prin asigurarea legaturilor sistemelor informatice interne cu SEP (ReGIS, SENT si SaFIR) de catre BNR si TransFonD, prin participarea in acceasta perioada la testele de sistem. Din perspectiva implementarii sistemului informatic de evidenta si transfer centralizat in timp real SIBCOR V2, Directia Generala Back Office va asigura din perspectiva decontarilor, centralizarea operatiunilor de incasari si plati efectuate in Banca Comerciala Romana. Odata cu modificarile aduse sistemului informatic al bancii, activitatea de decontare urmeaza a se alinia practicilor internationale in domeniu, exclusiv in ceea ce priveste decontarile in moneda nationala.
In prezentul raport, volumul si valoarea decontarilor fara numerar, aferente intregului an 2006 au fost determinate prin exploatarea la nivelul unui an, a operatiunilor de plati in lei efectuate prin unitatile bancare teritoriale si Centrala BCR in luna noiembrie.
Volumul si valoarea decontarilor fara numerar efectuate in nume si cont propriu si in contul clientilor prin Banca Comerciala Romana in anul 2006 se prezinta, comparativ cu anul 2005, dupa cum urmeaza :
Operatiuni de decontari fara numerar An 2005 An 2006 Diferente (2006-2005) Crestere 2006/2005 (%)
Nr.doc (mii buc.) 129.709 154.012 24.303 18.7
Valoare (mil.lei) 529.729 706.957 177.228 33.4
Rezulta ca in anul 2006 a avut loc o crestere semnificativa atat a numerarului cat si a numarului de documente prelucrate din Banca Comerciala Romana, cat si, mai ales a valorii decontarilor 33,4% in termeni reali, in conditiile unei rate anuale a inflatiei de 8,6%, ca efect al dezvoltarii retelei teritoriale a bancii, al majorarii numarului de clienti si a dezvoltarii afacerilor acestora,si diversificarii produselor si serviciilor. Asa cum rezulta din datele de mai sus, volumul decontarilor in lei fara numerar derulate prin unitatile Bancii Comerciale Romane in anul 2006 a crescut ciu 18, 7% fata de anul 2005, valoarea acestora fiind mai mare cu 33,4% fata de acul 2005. Valoarea totala a tranzactiilor fara numerar efectuate in perioada 2005 2006 prin Banca Comerciala Romana, comparativ cu produsul intern brut, se prezinta dupa cum urmeaza:
Anul
PIB anual in preturi curente -mil RON-
Valoarea totala a operatiunilor de decontari fara numerar efectuatea prin BCR -mil. RON-
Col.2/ Col.1
2005 2006
238.791,4 287.186,3
529.729 706.957
2,22 2,46
Porninde de la premisa ca platile reprezinta, in general contrapartida unor livrari de bunuri, prestari de servicii sau realizari de lucrari, precum si contravaloarea impozitelor datorate statului sau autoritatilor locale, din datele prezentate mai sus rezulta in mod evident rolul pe care-l joaca Banca Comerciala Romana in economia Romaneasca.
Operatiunile de decontari in lei fara numerar (plati) efectuate in anul 2006
Pagina 16 din 114
Numarul total al documentelor de decontare fara numerar in lei procesate prin unitatile Bancii Comerciale Romane in anul 2006 comparativ cu anul 2005 se prezinta astfel:
2006 mii.buc Numarul totatl de documente de decontare procesate din care: -note contabile Ponderea notelor contabile in numarul total al documentelor (%) 154.012 124.897 81.0
2005 mii.buc 129.709 105.294 81,2
Crestere 2005/2006 +/24303 19603 0,1 % 18.7 18.6 0,1
Din datele prezentate mai sus rezulta ca, desi numarul total al documentelor procesate prin ghiseele Bancii Comerciale Romane (plati) a crescut in anul 2006 fata de anul 2005 cu 24.303 mii documente (18,7% ) aceasta majorare s-a realizat, in principal, pe seama notelor contabile destinate operatiunilor interne ale bancii, al caror numar a crescut de la 105.294 mii bucati in anul 2005 , la 124.897 mii bucati in anul 2006 , respectiv cu 19,603 mii bucati (18.6%) Numarul mare de note contabile se datoreaza in principal cresterii numarului de credite acordate persoanelor fizice, la care inregistrarile contabile privind acordarea si rambursarile se realizeaza pe baza notelor contabile, a numarului de operatiuni care se efectueaza lunar cu ocazia calculului si inregistrarii dobanzilor, a comisioanelor de administrare si a celor de neutilizare a creditelor .
Numarul mediu de documente de decontare in lei (plati) procesate prin Banca Comerciala Romana pe zi lucratoare bancara a fost de 603.968 documente/zi. Situatia comparativa a volumului decontarilor fara numerar in lei, in anul 2006 fata de anul 2005, pe circuite si instrumente de decontare, se prezinta astfel :
Anul 2006 Volum Mii buc. Total general (I+II), din care : I. Decontari interbancare, din care: -ordin de plata -cec barat si simplu -dispozitie de incasare -nota contabila -cambie si bilet la ordin II.Decontari interbancare, din care : A.Compensare interbancara - ordin de plata - cec barat 7.460 5.009 1.443 4,9 3,2 0.9 62.881 49.665 8.388 8.9 7 1.2 154.012 11 137.933 10.081 1.752 0 124.898 111.202 16.079 6.5 1,1 0,0 81,0 000,7 10,5 100 89,5 706.957 89666666 623.405 89.519 6.624 0 523.324 3.3.938 83.552 12,6 0,9 0,0 74 0,5 11,8 100 88,2 % in total Valoare Mil.lei % in total
Anul 2005 Volum Mii buc. % in total Valoare Mil. lei % in total
129.709 113.697
100 87,7
529.729
100
461.729 6.586 1.282 0 105.253 576 16.012 5,1 1,0 0,0 81.1 0,4 12,3 90.082 6.895 0 361.970 2.782 68.000
87,2 17,0 1,3 0,0 68,4 0.5 12,8
6.952 4.668 1.457
5,4 3,6 1,1
47.871 36.884 7.350
9,0 7,0 1,3
- cambie si bilet la ordin B. Decontari cu BNR pe baza
1.008 1
0,7 0,0
4.827 1.222
0,7 0.1
827 0.1
0,6 0,0
3.637 0,6
0,7 0,0
Pagina 17 din 114
bruta (ordin de plata) C. Decontari cu bugetul statului 8.618 5,6 19.450 2,8 9.060 7,0 20.129 3,8
Din datele prezentate mai sus rezulta ca in anul 2006, in volumul total al decontarilor fara numerar, ponderea o detin, atat ca volum, cat si ca valoare, decontarile interbancare (in sistemul BCR) care insumeaza 137.933 mii documente (89,5% din total ), in valuare de 623.405 milioane lei (88,2% din valoarea totala a decontarilor), in timp ce decontarile interbancare au insumat un nr de 16.079 mii documente ( 10,5% din total) cu o valoare de 83.552 milioane lei (11,8% din total) . Numarul mare al documentelor procesate pe circuit interbancar se datoreaza notelor contabile, ca urmare a numeroaselor inregistrari in contabilitatea proprie a comisioanelor, dobanzilor, cat si ca urmare a utilizarii notelor contabile la inregistrarea virarilor de solduri, a inregistrarilor aferente operatiunilor cu credite persoane fizice, credite globale de exploatare, linii de credit (angajarea/rambursarea creditelor), precum si a operatiunilor privind constituirea si lichidarea depozitelor persoanelor fizice. Pentru scopuri de analiza, exceptand notele contabile, proportia dintre decontarile intrabancare si cele interbancare in total decontari, ar fi : -din punct de vedere al numarului de decontari : 44,8% decontari intrabancare si 55,2% decontari interbancare ; -ca valoare : 54,5% decontari intrabancare si 45,5% decontari interbancare
Structura decontarilor fara numerar derulate prin sistemele intra si interbancare, a evoluat, in anul 2006 fata de anul 2005, astfel :
Decontari fara numerar
Anul 2006 Volum Mii buc % in total Valoare mii lei 100,0 89,5 10,05 706.957 623.405 83.552 100,0 88.2 11.8 % in total
Anul 2005 Volum Mii buc 12.709 113.697 16.012 100.0 87,7 12,3 % in total Valoare Mii lei 52.729 461.729 69.000 100,0 87,2 12,8 % in total
Total din care: -intrabancare -interbancare
154.012 137.933 16.079
A.Decontarile interbancare fara numerar
Decontari interbancare in anul 2006 detin ponderea in totalul decontarilor fara numerar ( 89,5% ca numar, respectiv 88,2% ca valoare) si au inregistrat o crestere cu 21,3% ca numar de documente si cu 35% ca valoare comparativ cu anul 2004, ponderea lor numerica crescand 1,8 puncte procentuale. Structura si evolutia decontarilor fara numerar efectuate in sistemul Bancii Comerciale in anul 2005, pe circuite de plata, se prezinta dupa cum urmeaza:
Volum -mii bucTotal decontari interbancare in sistem BCR, din care : 1Decontari locale 2. Decontari intrajudetene 3. Decontari interjudetene 137.933 128.644 3.793 5.496
Valoare -mii lei-
100,0 93,3 2,8 3,9
623.405 564.107 15.776 43.522
100,0 90,5 2,6 6,9
Din analiza pe circuite de decontare a volumului de plati fara numerar efectuate, in anul 2006 prin sistemul Bancii Comerciale Romane,prezentat in tabelul de mai sus, rezulta ca decontarile efectuate in cadrul aceluias judet detin o pondere de 96,1% ca numar de documente si 93,1% ca valoare.
Pagina 18 din 114
Ponderea mare a decontarilor in cadrul aceluias judet reflecta orientarea clientilor bancii catre acele surse de aprovizionare si colaborare locate care conduc la decontari mai rapide. Mentionam ca in cazul utilitatilor (energie, gaze, etc.) care sunt furnizate de societati nationale, contractate de furnizare si de plati se incheie, de regula, cu sucursalele judetene ale acestora. Este de retinut si faptul ca in structura decontarilor locale se include si notele contabile care influenteaza atat numarul cat si valoarea acestora.\ Structura si evolutia decontarilor efectuate prin sistemul Bancii Comerciale Romane, in anul 2006 fata de anul 2005, in functie de destinatia platilor, se prezinta astfel:
Volum mii buc 2006 2006 Totalul decontarilor interbancare (in sistem BCR) din care : a) plati efectuate cu instrumente de decontare din ordinul clientilor b) alte operatiuni 124.898 105.253 137.933 13.035 2005 113.697 8.444
2006/20 05%
Valoare mil. Lei
2006 / 2005 %
2006 121,3 154,3 623.405 100.081
2005 461.729 99.759 135 100,3
118,6
523.324
361.970
144,5
Dinanaliza din structura a decontarilor efectuate in anul 2006 prin sistemul Bancii Comerciale Romane, prezentate in tabelul de mai sus rezulta ca decontarile efectuate cu intrumente de decontare detin o pondere de 16% din valoarea decontarilor interbancare. Ponderea decontarilor din categoria alte operatiuni, este de 84% din valoarea decontarilor interbancare, in care se incadreaza serviciile prestate de banca, inregistrate pe baza de note contabile.
B.Decontarile interbancare fara numerar in anul 2006
Din totalul decontarilor efectuate prin Banca Comerciala Romana i8n anul 2006 decontarile interbancare reprezinta 10,5% ca numar de documente si 11,8% ca valoare, in scadere cu 1,8 puncte procentuale (ca numar de documente ) si un punct procentual ca valoare fata de anul 2005.
Volumul decontarilor fara numerar, efectuate in sistemul interbancar, in anul 2006, pe structura si circuite de plati se prezinta dupa cum urmeaza:
Volum mii buc Decontari interbancare total, din care 1.Decontari compensare interbancara a.Circuit intrajudetean b.Circuit interjudetean 2. Decontari cu BNR pe baza bruta 3. Decontari cu bugetul statului si cu bugetul asigurarilor sociale 16.079 7.460 2.785 4.675 1 8.618
% in total 100,0 46,4 17,3 29,1 0,0 53,6
Valoare mil.lei 83.552 62.880 25.844 37.036 1.222 19.450
% in total 100,0 75,2 30,9 44,3 1,5 23,3
Din analiza datelor prezentate in tabelul de mai sus, rezulta ca in anul 2006 decontarile interbancare prin compensare derulate pe circuit intra si interjudetean reprezinta 46,4% din punct de vedere al numarului in cadrul decontarilor interbancare iar ca valoare acesta reprezinta 75,2%. Asa cum reiese din datele de mai sus, ponderea cea mai mare in cadrul decontarilor interbancare ca numar de documente o detin decontarile cu bugetul statului si cu bugetul asigurarilor sociale ( 53, 6%), desi ca valoare acestea reprezinta numai 23,3%.
Pagina 19 din 114
Din informatiile obtinute de la societatea Nationala de Transfer de Fonduri si Decontari SA si de la Banca nationala a Romaniei rezulta ca, in cadrul operatiunilor de decontari interbancare (plati si incasari) efectuate in 2006, Banca Comerciala Romana detine o pondere de 18, 8 % ca numar de documente procesate si de 11,9% ca valoare.
C.Situatia gradului de participare a instrumentelor de plata la efectuarea decontarilor fara numerar intra si interbancare in anii 2005 si 2006 se prezinta dupa cum urmeaza:
Anul 2006 Instrumente de decontare Total decontari (A+B), din care: A. Decontari pe baza instrumentelor de plata, din care: 1. Ordin de plata 2. Cec barat si simplu 3. Cambie si bilet la ordin B. Decontari pe baza de note contabile Volum mii buc. 154.012 29.114 23.710 3.195 2.210 124.898 % in total 100 19 15,4 2,1 1,5 81 Valoare mil .lei 706.957 183.633 159.856 15.012 8.765 523.324 % in total 100 25,9 22,6 2,1 1,2 74,1
Anul 2005 Volum mii buc % in total Valoare mil. lei 129.709 24.415 20.273 2.739 1.403 105.294 100,0 18.8 15.6 2.1 1 81.2 529.729 167.670 147.004 14.245 6.420 362.059 % in total 100,0 31,6 27,8 2,6 1,2 68,4
Din datele prezentate mai sus rezulta ca in anul 2006 ponderea decontarilor prin ordin de plata, cec, cambie si bilet la ordin efectuate prin Banca Comerciala Romana prin sistem intra si interbancar, in principal, pentru livrari de marfuri, executari de lucrari, prestari de servicii etc, a reprezentat 19% ca numar de documente si 25,9% ca valoare din totalul decontarilor. Din totalul decontarilor in anul 2006, ordinul de plata reprezinta 15,4% ca numarul de documente si 22,6% ca valoare, prezentand o scadere de 0,2 puncte procentuale fata de anul 2005 ca numar si o reducere de 4,9 puncte procentuale ca valoare. Ordinul de plata este cel mai utilizat instrument de plata datorita caracteristicilor lui, al circuitului acestuia fiind mult mai rapid decat celelalte instrumente de decontare. Cecurile simple si barate detin, in anul 2006, o pondere relativ mica in totalul decontarilor, respectiv 2,1% ca numar de documente si ca valoare, fiind in scadere fata de anul precedent ca valoare cu 0,5 puncte procentuale. In anul 2006 decontarile cu cambii si bilete la ordin, au inregistrat o crestere de 807 mii documente si respectiv 2,345 mil. din punct de vedere valoric. Decontarile pe baza de note contabile in anul 2006 reprezinta 81% ca numar in totalul documentelor procesate si 74,1% ca valoare. D. Volumul decontarilor interbancare si intrabancare pe limite valorice, in anii 2005 si 2006, se prezinta astfel:
Anul 2006 Limite valorice (lei) Volum mii.buc Total din care: Pana la 500 500.01-1000 1000,01-1500 Peste 1500.01 154.012 131.466 4.519 2.614 15.413 % in total 100,0 85,4 2,9 1,7 10 Valoare mil. lei 706.956 4.446 3.408 3.240 695.862 100,0 0,6 0,5 0,5 98,4 % in total
Anul 2005 Volum mii buc 129.709 109.835 3.921 2.375 13.578 % in total 100,0 84,7 3,0 1,8 10,5 5.297.290 38.544 28.692 29.527 5.199.527 100,0 0,7 0,5 0,6 98,2 Valoare mil lei % in total
Din datele prezentate rezulta ca se mentine ponderea ridicata a decontarilor de pana la 500 lei, care concentreaza 85,4% din numarul total al decontarilor, avand o contributie valorica de numai 0,6 % din valoarea acestora .Decontarile cuprinse intre 500,01 si 1000 lei detin o pondere
Pagina 20 din 114
de 0,5% ca valoare in total decontari si respectiv o pondere de 2,9% ca numar de documente in total decontari, in timp ce decontarile cu sume mai mairi de 1500 lei detin o pondere de 98,4 % ca valoare in total decontari, dar reprezinta 10% procente in total decontari, ca numar de documente.
E. Analiza fluxului de resurse generate de decontarile fara numerar in anul 2006
Din analiza fluxului de documente introduse/ primite in/ din compensare pe anul 2006 ( anexele nr 1, 2 si 3), rezulta ca sumele primite din compensare de titluri de cont, clienti ai Bancii Comerciale Roamne ( intaririle de lichiditati), fata de cele introduse in compensare multilaterala a platilor interbancare in suma de 8.250 mil. lei. Analizand fluxul de lichiditati introduse/ primite in / din compensare in anul 2006 pe instrumente de decontare rezulta ca intrarile de resurse au fost in suma de 45.781 mil lei, in cazul ordinului de plata, in timp ce iesirile de resurse (49.666 mil.lei) au fost mai mari cu 3,885 mil .lei. In cazul cecului iesirile de resurse au fost mai mari decat intrarile de resurse cu 2.884 mil lei . De asemenea, si in cazul cambiei si biletului la ordin, iesirile de resurse din sistemul BCR sunt mai mari decat intrarile cu suma de 1.487 mil.lei.
Platile de valori mari care ies din sistemul BCR sunt, in principal, plati pentru achitarea facturilor emise de partenerii de afaceri ai clientilor BCR, care au conturi deschise la alte societati bancare, constituirea de depozite la alte banci sau transferul de fonduri din contul aceluias titular (care are deschise conturi la mai multe banci).
Din analiza operatiunilor de deconturi efectuate la BCR pentru clienti care au dispus plati catre alte institutii de credit, se desprind urmatoarele aspecte: concentrarea unor sume foarte mari, care ies din sistem, la un numar redus de clienti din categoria corporate; de regula, clientii care dispun astfel de plati sunt simultan clienti ai BCR si ai altor institutii de credit (una sau chiar mai multe); exista clienti BCR care efectueaza operatiuni in cadrul grupului, iar unii membrii ai grupului au conturile deschise la alte institutii de credit; clientii BCR efectueaza plati catre furnizori care au conturi deschise la alte institutii de credit.
Intrarile nete de resurse in sistemul BCR s-au inregistrat, in anul 2006, in principal de la urmatoarele banci: -mil.leiSOCIETATEA BANCARA BANCPOST S.A BANCA COMERCIALA SANPAOLO IMI BANK ROMAN CASA DE ECONOMII SI CONSEMNATIUNI BANCA COMERCIALA CARPATICA BANCA DE CREDIT SI DEZV. ROMEXTERRA S.A FINANSBANK (ROMANIA) S.A PROCREDIT BANK COMERCIAL BANK OF GREECE (ROMANIA) S.A BANCA PT MICA INDUSTRIE MINDBANK 2,439 310 331 499 929 1,014 135 145 152 Plati efectuate prin BCR Incasari efectuate prin BCR 5,052 958 609 681 1,018 1,058 179 172 178 2,613 648 278 182 89 45 44 27 27 Incasari nete de resurse
BANCA DE EXP. IMPORT A ROMANIEI (EXIBANK)
21
12
Pagina 21 din 114
MISR ROMANIAN BANK BANCA ITALO-ROMENA CREDITCOOP CASA CENTRALA EGNATIA BANK HVB Banca pt locuinte TOTAL
139 458 7 100 0 6,667
145 464 10 103 1 10,652
6 6 4 3 1 3,984
Iesirile de resurse din sistemul BCR in anul 2006 s-au inregistrat, in principal catre urmatoarele institutii de credite:
SOCIETATEA BANCARA
Platile efectuate prin BCR
Incasarile efectuate prin BCR 4,116 8,662 3,020 2,451 10,249 2,515 4,105 1,792 410 368 571 301 73 8 385 126 1,545 68 2,154 818 155 80 43,972
Iesiri nete de resurse 4,013 2,762 1,272 1,066 685 511 340 297 197 184 180 153 146 107 95 87 51 31 30 16 14 4 12,242
ING BANK N.V RAIFFEISEN BANK ABN-AMRO BANK (ROMANIA ) S.A HVB BANK ROM S.A BANCA ROMANA DE DEZVOLTARE S.A CITIBANK ROMANIA BANCA TRANSILVANIA S.A ALPHA BANK S.A PIRAEUS BANK FRANKFURT-BUKAREST BANK A.G BANCA COMERCIALA ROBANK S.A EUROM BANK DAEWOO BANK S.A PORSCHE BANK ROMANIA S.A VOLSBANK ROMANIA S.A LIBRA BANK UNICREDIT ROMANIA S.A United BANK BANCA COMERCIALA ION TIRIAC S.A BANCA ROMANEASCA S.A ROMANIAN INTERNATIONAL BANK BANCA DI ROMA TOTAL Documente refuzate la plata / incasare
8,129 11,424 4,292 3,517 10,935 3,025 4,445 2,088 607 552 751 454 219 115 480 213 1,595 99 2,184 834 170 84 56,214
In cadrul decontarilor interbancare efectuate prin compensare ( ordine de plata, cecuri, bilete la ordin), volumul total al refuzaurilor inregistrate, aferente operatiunilor in care Banca Comerciala Romana se afla atat in pozitie de banca a beneficiarului, cat si de banca a platitorului, se reprezinta astfel:
Refuzuri
BCR ca banca a platitorului Volum buc. Valoarea mil.lei 368 98 102 168
BCR ca banca a beneficiarului Volum buc. 33.804 11.520 4.968 17.316 204 4 73 127 Valoare mil.lei
Total refuzuri Volum buc. 122.136 60.084 11.820 50.232 100 49,2 9,7 41,1 % in total Valoare mil. lei 617 147 175 295 100 23,8 28,3 47,9 % in total
Total din care: prdin de plata -cec -cambie si bilet la
88.332 48.564 6.852 32.916
Pagina 22 din 114
ordin Refuzurile aferente documentelor inregistrate de catre BCR, in calitate de banca platitoare, reprezinta88.332 documente in valoare de 368 mil.lei, iar in calitate de banca beneficiarului reprezinta 33.804 documente in valoare de 204 mil. lei. In total documente procesate de BCR, documentele refuzate reprezinta 1,1% din totalul documentelor emise de BCR si ).46% din totalul celor primite de BCR. Printre cauzele care au generat refuzul documentelor in sistem interbancar se numara : in cazul cambiei si biletului la ordin : lipsa totala sau partiala de disponibil in cont, cambie sau bilet la ordin declarate furate, pierdute, distruse ; incazul cecului simplu si barat : lipsa disponibilitatilor in conturi, client existent in interdictie bancara, cec declarat furat, pierdut, distrus, anulat ; in cazul ordinului de plata, refuzul la incasare este determinat in principal de indicarea gresita a beneficiarului sau a codului IBAN.
G. Comisioanele din decontari in lei La nivelul operatiunilor de incasari si plati in lei fara numerar realizate in sistem intrabancar si interbancar, nivelul comisioanelor incasate si platite de banca se prezinta dupa cumurmeaza:
2005
2006
Diferenta 2006-2005
2006/2005 (%) 96.17 86.72 98.03
Comisioane incasate Comisioane platite Diferenta
171.939 28.189 143.750
165.369 24.446 140.923
-6.570 -3.743 -2.827
Reducerea volumului cimisioanelor incasate sau platite se datoreaza in principal reducerii nivelului de comisioane percepute de BNR pentru decontarile interbancare, ce a determinat in consecinta si alinierea comisioanelor percepute de bancile comerciale.
II. Decontari in valuta Operatiunile de incasari si plati se diferentiaza de cele in lei atat prin modalitatea de efectuare cat si prin complexitatea realizarii lor, ce tine in mod special de relatiile diverse ale clientilor bancii cu partenerii din strainatate, dar si de practicile internationale in domeniu, diferite in multe situatii de fluxurile nationale de plati. Astfel, incasarile si platile in valuta se diferentiaza prin : 1 Existenta si utilizarea mai multor canale de decontare. Astfel, canalul traditional si general prin care are loc transferul de sume in valutaeste sistemul SWIFT, prin care circula mesajele de plata, precum si mesaje asociate acestora, inclusiv mesaje confirmand efectuarea de tranzactii de decontare. In anul 2006 au circulat prin canalul SWIFT al Bancii Comerciale Romane in numar de 2.057.265 mesaje ( fata de 1.278.949 mesaje in anul 2005) din care 901.265 mesaje de incasare aferente operatiunilor cu clientii bancii si 1.156.000 mesaje de plata. Mentionam ca in cadrul mumarului total de mesaje aferente anului 2006 sunt incluse si mesaje in lei sprocesate prin Sistemul Electronic de Plati. Regulile SWIFT privind formatarea mesajelor de plata sunt deosebit de stricte, avand in vedere caracterul international al acestor formate, ce impun reguli stricte privind continutul informatiilor si locul de plasare a acestora in cadrul fiecarui mesaj. Utilizarea mesageriei SWIFT presupune specializarea personalului de decontare, fapt ce implica de multe ori centralizarea informatiilor de plata/ incasare si acolo unde e cazul, formatarea / reformatarea mesajelor de decontare, erorile detinute in mesajele de plata emise de banca fiind astfel aliminate. In ceea ce priveste mesajele de incasare, erorile de formatare, precum si in multe situatii, erorile de continut ale mesajelor determinablocarea sumelor primite la incasare pentru investigatii si
Pagina 23 din 114
solutionarea neconcordantelor pe baza relatiilor bancii cu banca emitentului. Astfel in anul 2006 au fost supuse procesului de investigare un numar de 10.095 mesaje de incasare in vreme ce in anul 2005 numarul mesajelor supuse investigatiilor a fost de 14.512 mesaje de incasare. 2. Utilizarea a conturilor de corespondent deschise la banci din strainatate ( conturi Nostro) sau deschise de banci din strainatate la BCR (conturi Loro), care presupun identificarea traseelor de decontare in conditii de eficienta maxima pentru clienti si pentru banca. Reteaua de corespundenti bancari este in continua schimbare, fiind necesare in permanenta actualizari ale traselor de deconturi pe anumite destinatii. 3. Reglementarile nationale privind circulatia valutei. Operatiunile de incasari si plati in valuta sunt supuse reglementarilor Bancii Nationale a Romaniei in domeniu care stabilesc tipologia operatiunilor valutare si restrictioneaza documentele de decontare . Tratatele contabile specifice operatiunilor valutare ce presupun tratarea diferentelor de curs valutar si operarea cu data valutei, deosebita de data contabila ;
Evolutia numarului de documente de decontare in anul 2006 comparativ cu anul 2005 se prezinta dupa cum urmeaza :
Numar operatiuni 2005 Plati Decontari interbancare Transferuri rapide de fonduri Ordine de plata comerciale Ordine de plata necomerciale Cecuri Incasso Acreditive Operatiuni trezorerie -operatiuni de piata monetara -operatiuni de piata valutara Decontari intrabancare Total decontari in valuta Se constata o crestere a numarului de operatiuni de decontare in valuta ( 26) datorata in principal cresterii operatiunilor de transfer rapid de fonduri ( 46%) care s-au dezvoltat in contextul cresterii numarului persoanelor fizice din Romania ce lucreaza in strainatate. venind in 4,407,871 5,401,635 5,893,338 4.952.629 6234.824 6839.075 112.4 115.4 116.0 3.916.168 3,916,168 3,916,168 4,348,378 4.348.378 4.348.378 111.0 111.0 11.0 17.994 17,994 35,988 18,989 18.989 37.978 105.5 105.5 105.5 7.205 7,211 14,146 7,563 7.543 15.106 105.0 104.6 104.8 37.689 2.316 860 25.199 63,181 1,018 1,689 25,205 100,870 3,334 2,549 50,404 30,122 1,985 720 26,552 50.348 776 1.412 26.532 80.470 2.761 2.114 53.084 79.9 85.7 81.6 105.4 79.7 76.2 83.6 105.3 79.8 82.8 82.9 105.3 32.000 255,272 287,272 34,068 238.481 272.549 106.5 93.4 94.9 386.683 205,999 592,682 501,913 200.632 702.545 129.8 97.4 118.5 6.956 933,103 940,059 8,909 1,368,265 1,377,174 128.1 146.6 146.5 491.703 Incasari 1,485,467 Total 1,977,170 Numar operatiuni 2006 Plati 604,251 Incasari 1,886,446 Total 2,490,697 2006/2005 (%) Plati 122.9 Incasari 127.0 Total 126.0
Pagina 24 din 114
intampinarea acestei tendinte, banca a extins relatiile cu operatorii in domeniul transferurilor speciale de fonduri, in cursul anului 2006 banca semnand contracte de decontare cu intermediari specializati (Smith & Smith) sau cu banci nerezidente pentru asigurarea transferurilor rapide de valuta in tara ( La Caixa, Banco Popular Espagnol, CECA Madrid). Cresterea numarului operatorilor de decontare in valuta a fost insotita de o crestere similara a valorii decontarilor in valuta, dupa cum urmeaza :
Valoarea operatiuni 2005 Plati Decontari interbancare Transferuri rapide de fonduri Ordine de plata comerciale Ordine de plata necomerciale Cecuri Incasso Acreditive Operatiuni trezorerie -operatiuni de piata monetara -operatiuni de piata valutara Decontari intrabancare Total decontari in valuta 80,121,655 79,056,129 140,855,045 18,322,739 18,322,739 18,322,739 13,298,027 13,425,007 26,723,034 44,005,862 41,568,226 85,574,088 16,422 12,301 377,683 57,303,889 27,419 45,188 454,417 54,993,233 43,841 166,489 832,100 112,297,122 139,868 487,970 627,838 3,835,172 4,465,591 8,300,763 4,581 259,572 264,153 61,798,916 Incasari 60,733,390 Total 122,532,306
Valoarea operatiuni 2006 Plati 103,182,510 Incasari 104,699,981 Total 207,882,491
2006/2005 (%) Plati 167 Incasari 172 Total 170
6,173
417,505
423,678
135
161
160
4,128,697
4,678,721
8,807,418
108
105
106
242,621
596,139
838,760
173
122
134
7,211 105,140 313,097 98,479,571
25,286 37,539 337,618 98,607,173
32,497 142,679 550,715 197,086,744
44 87 56 172
92 83 74 179
74 86 66 176
82,308,886
82,511,501
164,820,387
187
198
193
16,170,685
16,095,672
32,266,357
122
120
121
22,580,944
22,580,944
22,580,944
123
123
123
125,763,454
127,280,925
230,463,435
157
161
164
Dupa cum rezulta din datele din tabelul de mai sus, valoarea incasarilor si platilor valutara a crescut in special datorita cresterii operatiunilor de trezorerie (operatiuni de piata monetara 193% si valutara 121%_ aportul decontarilor propiuzise fiind de asemenea semnificativ, in special incasarile si platile pentru persoane fizice ( transferuri rapide de fonduri, ordine de plata necomerciale). Reducerea valorica a operatiunilor cu cecuri in valuta se inscrie in tendinta la nivel international de reducere a utilizarii acestor tipuri de instrumente de plata.
III. Controlul decontarilor
Procesul de transfer de fonduri in cadrul Bancii Comerciale Romane este in general automatizat, controlul asupra fluxurilor de decontare fiind astfel supus validarilor informatice. In ceea ce priveste operatiunile de initiere a platilor si de finalizarea incasarilor, specificul celor doua domenii de decontare ( in lei si in valuta) a determinat definirea unor mijloacep[articulare de validare si control. De asemenea , automatizarea proceselor de decontare a capatat noi dimensiuni datorita implementarii la nuivel national a Sistemului Electronic de Plati, cat si din perspectiva
Pagina 25 din 114
interna, a introducerii sistemului informatic de evidenta centralizata si in timp real SIBCOR V2. In ceea ce priveste activitatea in valuta, pe langa controlul automat al decontarilor pentru decontarea electronica in valuta, se mentine centralizat controlul operativ al proceselor de deconectare, pentru platile si incasarile intrabancare in relatie cu centrala bancii, precum si pentru platile interbancare. S-a extins la nivelul tuturor categoriilor de decontari principiul controluluidual, astfel ca la orice operatiune ce implica interventie manuala se aplica regula validarii de catre alta persoana, in cazul platilor si incasarilor interbancare in valuta intervenind si controlul centralizat asupra operatiunilor. Controlul bancar preventiv si ulterior referitor la operatiunile de decontari se efectueaza de catre unitatile bancare teritoriale, precum si de catre Sucursalele Judetene si Sucursala Municipiului Bucuresti la unitatile bancare teritoriale subordonate, urmarindu-se respectarea prevederilor legale in vigoare si a normelor interne ale bancii, in conformitate cu prevederile din normele si instructiunile de lucru elaborate Banca Nationala a Romaniei si Centrala Bancii Comerciale Romane
Anexa1. Situatia fluxului de documente introduse/primite de Banca Comerciala Romana S.A. in/prin compensare in anul 2006 ORDIN DE PLATA .
Nr. crt
SOCIETATEA BANCARA
Emis de client BCR. buc. val. (lei) 9340618332.12 8675358732.60 132415616.76 1497936086.16 371831571.96 1962857310.36 8224163.64 597452366.88 579084208.08 2685883520.52 824311208.40 1648185436.68 427862948.88 3781558718.76 592772075.04 2784618886.08 234295124.04 316879948.80 108912892.32 391936.80 196220148.96 191349508.20 982811474.76 126628157.52 2899998093.84 58108706.88 326925788.28
Primit pentru client BCR. buc. 882552 1066680 36204 272460 37308 334872 5088 99168 76500 486.480 85932 175284 36348 305892 60396 268584 55884 100656 15180 168 12516 8964 156468 18132 167988 8100 72336 val.(lei) 7628958068.76 7915852319.28 118731877.44 1573348586.52 162147395.28 1117219461.72 20179709.28 534510701.28 842176054.32 2797547115.72 800585618.28 1646796274.80 317948976.72 2851135034.16 423175983.12 2489859893.64 743760620.28 538780367.80 165709747.56 390029.28 113126622.96 55190619.12 1126636378.92 121758398.88 2340770901.72 95634516.60 432770128.68
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27
RAIFFEISEN BANK BANCA ROMANA DE DEZVOLTARE S.A BANCA PT. MICA INDUSTRIE MINDBANK BANCA COMERCIALA ION TIRIAC: EUROM BANK BANCPOST S.A BANCA DE EX. IMP. A ROMANIEI (EXIMBAMK) BANCA ROMANEASCA S.A FINANSBANK (ROMANIA) S.A BANCA TRANSILVANIAS.A BANCA DE CREDIT SI DEZV. ROMEXTERRA S.A ALPHA BANK PIRAEUS BANK ABN-AMRO BANK (ROMANIA) S.A BANCA COMERCIALA ROBANK S.A CITIBANK ROMANIA BANCA COMERCIALA SANPAOLO IMI BANK ROMAN CASA DE ECONOMII SI CONSEMNATIUNI COMMERCIAL BANK OF GREECE (ROMANIA) S.A NOVA BANK S.S LIBRA BANK DAEWOO BANK S.S UNICREDIT ROMANIA S.A ROMANIAN INTERNATIONAL BANK HVB BANK ROM S.A EGNATIA BANK BANCA COMERCIALA CARPATICA
730752 885132 21048 241368 25536 420888 1128 89868 72684 397236 95448 208020 32592 232296 49332 225204 28560 68808 12744 156 8700 5568 109920 14700 299856 11760 35808
Pagina 26 din 114
28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40
VILKSBANK ROMANIA S.A PROCREDIT BANK RAIFFEISING BANK PENTRU LOCUINTE S.A PORSCHE BANK ROMANIA S.A HVB Banca pentru locuinte CREDITCOOP CASA CENTRALA FRANKFURT BUKAREST BANK A.G MISR ROMANIAN BANK ING BANK N.V NATIONAL BANK OF GREECE BANCA ITALO ROMENA United BANK BANCA DI ROMA TOTAL Anexa 2.
84816 20100 1896 72192 132 7092 17904 8712 420396 12 32652 8364 10104 5009484
432601681.92 105939432.96 1118253.60 111058401.84 52176.00 6692479.32 442088124.60 91609481.64 6675482798.64 384.00 302401984.44 68026775.52 75064307.28 49665629245.08
51948 27780 612 615 804 5748 30732 15288 333528 0 54313 5760 6360 5379528
342861495.00 111.834248.28 1465502.76 7926263.64 1204297.56 10387771.56 351536188.56 100482455.76 3992242154.52 0.00 416937466.44 65493491.52 79975376.64 45781048114.44
Situatia fluxului de documente introduse/primite de Banca Comerciala Romana S.A. in/prin compensare in anul 2006 CEC BARAT . Nr. crt 1 2 RAIFFEISEN BANK BANCA ROMANA DE DEZVOLTARE S.A 3 BANCA PT. MICA INDUSTRIE MINDBANK 4 BANCA COMERCIALA ION TIRIAC: 5 6 7 EUROM BANK BANCPOST S.A BANCA DE EX. IMP. A ROMANIEI (EXIMBAMK) 8 9 10 11 BANCA ROMANEASCA S.A FINANSBANK (ROMANIA) S.A BANCA TRANSILVANIAS.A BANCA DE CREDIT SI DEZV. ROMEXTERRA S.A 12 13 14 ALPHA BANK PIRAEUS BANK ABN-AMRO BANK (ROMANIA) S.A 15 BANCA COMERCIALA ROBANK S.A 16 17 CITIBANK ROMANIA BANCA COMERCIALA SANPAOLO IMI BANK ROMAN 11004 12348 116199168.7 37475795.04 1044 26232 23141065.20 128012195.40 0 456 0.00 7520008.56 12 48 451497.84 428720.16 10316 93953239.2 8280 57891030.12 84 6248907.96 72 343262.04 55248 15456 49032 284612333.2 118851220 235106101.9 13236 3768 8304 83997648.64 32405117.28 90859298.88 72 24 0 326350.92 86387.64 0.00 84 72 72 709285.4 377978.52 5104459.92 32460 54480 159792 13908 114046004.2 277619501 995919694.6 75494645.16 27660 13032 97500 3556 161561946.84 119437665.48 896958419.44 150026113.08 228 36 732 192 2252508.00 111616.80 10739265.60 8360186.64 120 156 720 300 306788.88 1824683.28 12198337.44 3010971.60 9672 10044 252 49104725.04 277303192.8 413955 13656 102192 384 74832774.60 368012899.44 864637.92 684 300 0 17008821.72 2401469.28 0.00 96 108 0 805487.28 1390932.12 0.00 105456 464268909.1 52260 329808926.16 240 3259867.92 228 2868554.88 3708 12533131.56 9276 41122992.72 60 221237.64 36 275157.84 SOCIETATEA BANCARA Emis de client BCR. buc. 225504 290256 val (lei) 1501149569 1464570660 Primit pentru client BCR buc 152964 326652 val.(lei) 647392176.12 1656732347.88 Refuz de pl. efect. de BCR buc. 1284 1248 val.(lei) 16995701.40 12007969.68 Ref. efect.de soc banc. X buc 828 1152 val. (lei) 13216005.96 19045497.84
Pagina 27 din 114
18
CASA DE ECONOMII SI CONSEMNATIUNI
3006
7513473.12
11640
49250209.68
348
6342245.88
12
4284.00
19
COMMERCIAL BANK OF GREECE (ROMANIA) S.A
4563
26119437.24
924
5690652.00
12
730287.12
0.00
20 21 22 23 24
NOVA BANK S.S LIBRA BANK DAEWOO BANK S.S UNICREDIT ROMANIA S.A ROMANIAN INTERNATIONAL BANK
12 2064 2904 69192 5556
28488 9581494.92 13847511.12 356939026.7 20383224.6
12 1488 1908 26028 4044
1573.68 6538134.12 12991592.64 181874343.12 18951304.56
12 36 0 60 60
1573.68 240944.16 0.00 446878.20 446688.00
0 0 12 204 0
0.00 0.00 39270.00 3241890.00 0.00
25 26 27
HVB BANK ROM S.A EGNATIA BANK BANCA COMERCIALA CARPATICA
35712 4128 19680
441292860 25687395.6 144204194.6
4068 324 29844
69823192.56 773683.44 12325420.20
12 0 564
45719.40 0.00 5202157.20
24 0 108
136543.68 0.00 1549749.00
28 29 30 31
VILKSBANK ROMANIA S.A PROCREDIT BANK PORSCHE BANK ROMANIA S.A FRANKFURT BUKAREST BANK A.G
5904 6144 576 6540
24199842 16606382.16 2021605.92 84945486.52
3204 9216 0 960
17193755.76 38794257.36 0.00 6612198.00
12 24 0 0
47400.00 144608.64 0.00 0.00
24 12 0 0
298871.76 132000.00 0.00 0.00
32 33 34 35 36 37
MISR ROMANIAN BANK BANQUE FRANCO ROMAINE ING BANK N.V BANCA ITALO ROMENA United BANK BANCA DI ROMA TOTAL
4668 12 130500 104704 1692 636 1442832
22162184.88 468 984902831.6 64676747.04 10192488.96 5478970.08 8388005959
3372 0 8028 4716 72 12 1001856
25902604.56 0.00 56480328.84 27072854.04 965755.92 6661.80 5504234676.48
24 0 36 12 0 0 6852
215188.20 0.00 32773.44 348167.04 0.00 0.00 101784930.72
12 12 372 48 0 24 4968
23338.44 141636.00 4236633.00 408222.00 0.00 802626.96 73372685.88
Anexa 3. Situatia fluxului de documente introduse/primite de Banca Comerciala Romana S.A. in/prin compensare in anul 2006 BILET LA ORDIN
Nr. crt 1 2
SOCIETATEA BANCARA
Emis de client BCR. buc. val (lei) 582512340.96 793195571.04
Primit pentru client BCR buc 114336 201324 val.(lei) 385510652.52 676784691.84
Refuz de pl. efect. de BCR buc. 944 3780 val.(lei) 30801918.72 21453583.80
Ref. efect.de soc banc. X buc 2148 3480 val. (lei) 13066286.04 29019765.60
RAIFFEISEN BANK BANCA ROMANA DE DEZVOLTARE S.A
125664 187596
BANCA PT. MICA INDUSTRIE MINDBANK
2880
6774276.96
6156
18374222.16
468
1293335.64
24
81248.16
BANCA COMERCIALA ION TIRIAC:
60564
222194052.96
46728
251118729.96
1272
4167426.24
780
5933589.00
5 6 7
EUROM BANK BANCPOST S.A BANCA DE EX. IMP. A
12360 41580 84
33479991.84 198712619.04 212537.40
19320 65472 0
63965647.32 236582116.80 0.00
1596 1608 0
15335830.68 3823534.08 0.00
420 480 0
1738926.00 4427704.20 0.00
Pagina 28 din 114
ROMANIEI (EXIMBAMK) 8 9 10 11 BANCA ROMANEASCA S.A FINANSBANK (ROMANIA) S.A BANCA TRANSILVANIA S.A BANCA DE CREDIT SI DEZV. ROMEXTERRA S.A 12 13 14 ALPHA BANK PIRAEUS BANK ABN-AMRO BANK (ROMANIA) S.A 15 BANCA COMERCIALA ROBANK S.A 16 17 CITIBANK ROMANIA BANCA COMERCIALA SANPAOLO IMI BANK ROMAN 18 CASA DE ECONOMII SI CONSEMNATIUNI 19 COMMERCIAL BANK OF GREECE (ROMANIA) S.A 20 21 22 23 24 NOVA BANK S.S LIBRA BANK DAEWOO BANK S.S UNICREDIT ROMANIA S.A ROMANIAN INTERNATIONAL BANK 25 26 27 HVB BANK ROM S.A EGNATIA BANK BANCA COMERCIALA CARPATICA 28 29 30 31 VILKSBANK ROMANIA S.A PROCREDIT BANK PORSCHE BANK ROMANIA S.A FRANKFURT BUKAREST BANK A.G 32 33 34 35 36 37 MISR ROMANIAN BANK BANQUE FRANCO ROMAINE ING BANK N.V BANCA ITALO ROMENA United BANK BANCA DI ROMA TOTAL 3624 24 74292 11808 1704 1128 1007808 CAPITOLUL II 25252939.92 72.00 468740606.28 90989372.40 20939681.64 3468423.72 4826688758.16 4872 0 8472 4548 324 12 840804 18858350.64 0.00 67029411.60 19793375.64 1409825.04 99920.28 3339203205.48 48 60 108 180 0 0 32916 85835.16 215684.76 1250356.20 1591082.28 0.00 0.00 167771925.00 12 12 876 120 0 12 17316 38410.20 10424.40 6174097.92 691627.68 0.00 121402.32 127333641.96 4416 5484 288 4236 23084094.48 12505176.60 1475619.96 25850194.32 4296 12684 0 1464 25167547.80 28356965.76 0.00 10213094.52 156 432 0 24 815469.00 2158619.64 0.00 72000.00 144 96 24 12 781121.28 194989.08 32586.96 27184.80 26244 4068 9036 175269226.92 16269912.12 27474950.04 4008 900 42912 39917658.84 6996820.56 125006434.56 192 0 6384 684011.76 0.00 31548738.96 1116 12 312 10663506.84 15706.20 1198952.88 12 1752 1644 55356 3444 28848.00 7216983.36 14018349.72 246675871.56 22519584.12 12 2772 1476 26952 3564 12000.00 6279353.76 4935989.40 236283145.20 14599377.48 12 252 24 924 132 12000.00 969592.08 39923.76 3679833.72 467924.64 0 12 12 576 108 0.00 7157.16 9264.48 7486591.20 440637.36 2580 9619562.88 1872 9273297.48 36 284668.92 48 1293895.32 2340 7022082.36 9924 21100654.08 840 2147833.08 12 13416.00 16584 8748 124653704.52 38559702.72 528 19320 1903946.64 86377172.40 24 1332 138479.76 3667171.80 300 300 497325.24 6010028.76 18552 64137422.52 14304 89475847.92 228 3179999.52 156 791763.72 39360 9096 46740 155594262.36 60131585.16 275393486.64 10584 7848 5424 61907994.36 59580294.00 78392077.32 240 324 12 1849244.16 1156298.16 171492.60 552 132 792 3164843.28 856977.24 8456154.84 27084 35832 154212 7392 122693998.32 156884150.76 763623286.68 29514215.88 31404 15168 127320 24204 119333496.84 96563895.36 410575665.60 6742531.80 576 372 4848 1488 3414829.56 1620738.00 20019438.00 9655029.48 648 468 2592 168 2800884.60 1978598.52 17869247.28 1439327.40
REALIZAREA PLATILOR PRIN INTERMEDIUL CARDULUI
Pagina 29 din 114
2.1CARDUL concept
Conform Regulamentului numarul 6 din 14 noiembrie 1995 capitolul 1, articolul 2, cartela de plata, care va fi denumita, conform practicii internationale, card, este definit ca fiind un suport de informatie standardizat, securizat si individualizat, care semnaleaza ca detinatorul sau ar putea avea succes la dreptul de al folosi pentru plata, conferit de emitent; un card este acceptabil de catre comerciant ca mijloc de plata, de catre detinator, a obligatiilor asumate de catre utilizator la procurarea de marfuri, consumul de servicii sau obtinerea de avansuri in numerar de la comerciant, in termenele si in conditiile legii, a obligatiilor recipoice si a altor reglementari aplicabile.
2.2 CLASIFICAREA CARDURILOR Cardurile sunt diferite din punct de vedere al functiilor pe care le indeplinesc, insa au o serie de trasaturi comune in ce priveste constructia lor, trasaturi care dau posibilitatea cardurilor de a se deosebi de celelalte instrumente de plata.
Trasaturi comune sunt: Ca suport fizic, cardul bancar este realizat din material plastic, comparabil ca forma si dimensiune cu o carte de vizita. Are forma dreptunghiulara si dimensiuni standard ( 86mm x 54mm x 0,54mm grosime) si comporta diferite mentiuni pe rexcto (fata) si verso (spate). Pe fata cardului sunt mentionate: numele bancii emitente, numarul de card format din 16 sau 13 cifre, numele detinatorului de card, data expirarii cardului, sigla organizatiei internationale sub egida careia este emis cardul, holograma specifica, numarul de control tiparit deasupra numarului de card (este format din 4 cifre identice cu cele ale numarului de card.
Pe verso-ul cardului se gasesc: O banda magnetica pe care sunt codate datele standard referitoare la detinatorul de card si anume: numar de cont, numar de cont confidential, fonduri disponibile, nulitatea titlului ; Un spatiu destinat semnaturii sutorizate a detinatorului de card
22.1.TIPURI DE CARDURI IN FUNCTIE DE CARACTERISTICILE TEHNOLOGICE
Se evidentiaza doua tipuri esentiale de carduri: Carduri magnetice (cu banda magnetica) Carduri cu microprocesor (cu chip)
CARDURI MAGNETICE
Cardurile de plata ce contin o banda magnetica, cuprind toate informatiile esentiale legate de detinatorul de card. Acestea sunt emise de banci, prezinta caracteristici comune pentru toate sistemele nationale de plata si anume: Sunt confectionate din material plastic si au aceleasi dimensiuni tipizate si standardizate ISO Prezinta pe recto denumirea si simbolul emitentului si o holograma tridimensionala vizibila la lumina ultravioletelor, numarul cardului, data expirarii, numele posesorului autorizat. Pe verso-ul cardului prezinta o banda magnetica si un panel de semnatura
Pagina 30 din 114
Culorile de fundal si desenul hologramei se aleg de fiecare emitent. In afara numelui posesorului imprimat si relief, apar cuvinte marca pentru identificarea tipului cardului si simboluri ce indica tipul de posesor.
CARDURI CU MICROPROCESOR
Cardurile cu microprocesor se mai numesc si SMART-CARDURI sau CHIP CARDURI . SMART-CARDU-rile au o serie de caracteristici : sunt rezistente la incercarile de spargere izoleaza calculele sensibile , legate de securitate (mai ales cele legate de autentificare sau semnaturi digitale), de alte parti ale sistemului care nu trebuie sa se stie asigura portabilitatea informatiilor incluse intre calculatoare si sisteme, independent de arhitectura de baza ale acestor sisteme pentru accesul la datele incluse este necesar nu numai sa existe cardul respectiv (fizic) ci si un segment de informatie memorat de proprietarul cardului (PIN-ul)
Platile prin SMART-CARD desi nu sunt cele mai ieftine, sunt mai sigure, atat din punct de vedere al bancii cat si al clientului. Riscul in cazul lor, este redus la minimum, cel putin sub urmatoarele forme: cardul dotat cu microprocesor, nu poate fi folosit decat de posesorul legal, de multe ori acesta fiind programat sa blocheze informatiile stocate in cardul unor accesari gresite sau repetate; valoarea monetara stocata pe card nu poate fi dublu cheltuita deoarece chipul contine programe filtru specifice care nu permit acest lucru .
B.1 Aparita, dezvoltarea si perspectivele SMART-CARD-ului SMART-CARD-urile au fost inventate in Franta si au avut un impact semnificativ, in special in Europa si mai ales in Franta si Germania. In ultimul timp, devin tot mai populare in Orientul Indepartat, in Statele unite au fost foarte retinute in acceptarea acestei tehnologii. In ultimii 20 de anii industria mondiala a SMART-CARD-urilor a evoluat intr-un ritm alert. Pentru moment trei mari industrii pot fi considerate principalele benaficiare ale acestei tehnologii: telecomunicatiile, sistemele de plati si securizare accesului in retele si fiecare dintre acestea contribuie in mod specific, la dezvoltarea ei, in functie de nevoile caracteristice.
Un SMART-CARD este de fapt, o bucata de plastic ce contine un circuit integrat inclus. Crcuitul integrat are un microprocesor si memorie, care permit cardului sa proceseze ,dar si sa stocheze informatii intr-o cantitate mult mai mare decat pana acum. Mai mult acest procesor asigura un grad mai mare de securitate si functionalitate, in salvarea datelor in memorie. De aceea SMART-CARD-ul este considerat o metoda foarte sigura de a transporta date, acestea putand fi accesate numai daca cardul este conectat la un terminal separat. In topul utilizatorilor de SMART-CARD-uri, industria telecomunicatiilor mobile este urmata de cea a platilor ciu 29% din cardurile emise. In industria de plati principalele domenii unde se folosescsunt pentru plati securizate cu carti de credit si debit, precum si prin electronic cash. Pentru a reduce frauda este de asteptat ca toate cardurile de credit sau de debit cu banda magnetica sa fie inlocuite cu SMART-CARDuri in urmatorii 5 swau 10 ani.
Pagina 31 din 114
In domeniul implementarii de sisteme pentru plati electronice`, compania Bull are o bogata traditie, de fapt, inventatorul cardului inteligent (cu chip), cu aproape 21 de ani in urma. Argumentele in favoarea trecerii la sistemul SMART-CARD vorbesc de la sine, in primul rand reducerea dramatica a fraudei, cat si a costurilor operationale. Reducerea fraudei Permite o mai buna rezolvare a disputelor in cazul fraudelor, prin trimiterea certificatului de tranzactie direct catre emitent. Imbunatatirea controlului creditului Riscul emitentului este mai bine gestionat, prin verificarea locala a PIN-ului, iar parametrii inscrisi pe chip pot fi adaptati comportamentului detinatorului. Calitatea tranzactiei si reducerea costurilor de operare Tranzactiile sunt mai rapide si mai ieftine, asigurandu-se tranzactii off-line securizate. Oportunitati pentru valoarea adaugata Se pot dezvolta noi aplicatii bancare si nonbancare, datorita cardului multiaplicatie.
Nu in ultimul rand, respectand recomandarile organizatiilor internationale de plati (Europay, Mastercard si VISA), producatorii sistemelor cu carduri inteligente urmaresc, in final,atingerea obiectivului de INTEROPERABILITATE; ceea ce inseamna crearea unui cadru general care sa permita acceptarea oricarui card, care respecta standardul EMV, de catre orice terminal EMV. In privinta sistemului bancar, trebuie sa notam ca in Franta, introducerea de catre BULL, in 1990, a cardului cu microprocesor pentru debit si credit a fost un succes rasunator. Ca urmare in ultimii 10 ani, frauda prin carduri s-a redus de 10 ori, in timp ce numarul de operatiuni derulate pe an s-a triplat, ajungand la 3 miliarde in 1999. In prezent se afla in circulatie 35 de milioane de carduri, toate folosind sistemul de operare Bull. Evolutia Continua a sistemului de plati electronice este demonstrata de dezvoltarea fara precedent a cardurilor cu chip, asa numitele SMART-CARD-uri. Aflata in plina desfasurare, evolutia cardurilor inteligente a condus la emiterea a 45 de milioane de SMART-CARD-uri in intreaga lume. Potrivit Visa, exista in prezent, 21 000 de institutii financiare, membre in procesul de migrare de la clasicele carduri de plata cu banda magnetica ;a SMART-CARD-uri.
B.2. Avantajele cardurilor cu chip Datorita memoriei cat si a dialogului bidirectional cu terminalul electronic al comerciantului, SMART-CARD-ul prezinta avantaje remarcabile comparativ cu un card cu banda magnetica . Iata care sunt acestea, potrivit unui material fornizat de VISA INTERNATIONAL: In primul rand chip-ul reprezinta o mai buna securizare a cardului. Cardul si terminalul au sporit securitatea pentru a face informatia stocata pe card mai dificil de citit si efectiv, imposibil de alterat sau copiat. SMART-CARD-ul permita posesorului sa foloseasca un numar personal de identificare in locul unei semnaturi, ceea ce ii confera mai multa protectie in eventualitatea in care cardul este pierdut sau furat. In al doilea rand, proprietatea cardului de a primi si stoca date prin intermediul terminalului de la comerciant eliminanecesitatea efectuarii unui apel telefonic de catre comerciant pentru verificarea fiecarei tranzactii. Cardul va cere terminalului sacontacteze banca o data la
Pagina 32 din 114
fiecare cinci tranzactii. In momentul in care cardul contacteaza banca, acela doua pot schimba informatii. Cardul va fi anuntat cand este necesar sa se inregistreze dinou si ce suma poate cheltui intre timp. La urmatoarea utilizare intr-un punct comercial, cardul va putea confirma daca tranzactia este valabila fara a mai fi inscrisa in limitele acceptate; nu este necesar un apel telefonic. In concluzie tranzactiile sunt mai rapide si mai ieftine. In al treilea rand datoria memoriei stocate pae chip cardul poate stoca, in siguranta tot felul de informatii. De exemplu un SMARTCARD poate inlocui cheile, pasaportul sau detaliile legate de identitate .
22.2 TIPURI DE CARDURI IN RAPORT DE FUNCTIILE SPECIFICE PE CARE LE INDEPLINESC
In raport cu acest criteriu, exista mai mult tipuri de carduri si anume: Carduri de credit Carduri de debit Carduri de retragere de numerar Carduri de garantare a cecurilor Carduri multifunctionale sau derivate Carduri pentru transferul electronic de fonduri la punctele de vanzare
Cardul de credit Cardul de credit indica faptul ca detinatorului i-a fost deschisa o linie de credit care ii perminte sa achizitioneze bunuri si servicii si/sau numerar in limita unui plafon stabilit in prealabil. Credit cardul ca fi emis si operat astfel incat sa permita preluarea de date pe baza carora detinatorul: sa-si ramburseze in totalitate creditul la sfarsitul perioadei stabilite, caz in care mai poate fi denumit, conform practici internationale, travel and entertainment card oriCharge card sa-si stinga creditul acordat numai in parte, partea ramasa urmand sa fie considerata ca o extensie a acordului anterior. Sistemul cardurilor de credit are la baza doua entitati: centre de autorizatie centre de prelucrare Centrele de autorizare sunt constituite de bancile emitente si acceptatoare, si reprezinta interesele lor. Acestea la cererea comerciantilor, acorda autorizatia de plata. Confirma deci existenta conditiilor de plata potrivit informatiilor pe care le detin, sesizand cazurile de inoportunitate, de furt, pierdere sau utilizare abuziva. Centrele de prelucrare sunt interlocutoarele principale ale comerciantilor, ele fiind gestionate de societatile de servicii si inginerie informatica avand ca principala sarcina, primirea documentelor sau informatiilor privind platile desfasurate. Platile care se incadreaza in niormele stabilite se iau in evidenta, datele sunt prelucrate si transmise celor interesati. Se asigura astfel fluxurile monetare implicate si respectiv modificarea soldurilor din conturile bancare in favoarea comerciantilor prin diminuarea disponibilitatilor sau creditelor platitorilor( detinatorilor de carduri). Mai mult punctele de deservire centrale de prelucrare si transfer al fondurilor sunt interconectate la o vasta retea internationala care functioneaza permanent.
Pagina 33 din 114
Cardurile de credit sunt in general emise de o banca sub sigla unei organizatii (cum ar fi VISA sau EUROPAY)
Cardul de debit Asigura utilizatorului achizitionarea de bunuri sau servicii sau retrageri de numerar fara prezenta efectiva a insemnelor monetare, ca si in cazul creditelor de credit. Cardul de debit contine o banda magnetica si necesita introducerea unui numar personal de identificare (PIN) pentru efectuarea tranzactiilor inainte de accesarea serviciului. In tranzactiile electonice, numarul personal de identificare este echivalent cu semnatura. Platile efectuate cu card de debit si acceptate de catre sistem prin operatiunea de on-line, pentru comerciantul care este palatit prin aceasta modalitate, sunt plati garantate. Cele mai multe carduri de debit au doua functii principale: retragerea de numerar din bancomate (ATM) si efectuarea platilor la punctele de vanzare. Sunt frecvente cardurile destinate numai cumparaturilor. Cardul de retragere de numerar. Cardul de garantare a cecurilor Carduri multifunctionale sau derivate
Portofoliul de carduri al BCR a consemnat 2,17 milioane la sfarsitul anului 2006, in crestere cu aproximativ 19% fata de anul precedent, potrivit Directiei de comunicare a bancii.
Numarul de carduri de debit a fost de doua milioane, ceea ce reprezinta o crestere de 14,6% fata de anul anterior. Cardurile de credit devin din ce in ce mai populare: numarul de carduri de credit BCR active a crescut de 2,2 ori fata de 2005, depasind numarul de 167.000. BCR a continuat extinderea retelelor proprii de ATM-uri la 1.315 (30% crestere anuala) si de POS-uri la 9.859 unitati (77% crestere anuala). Mai mult, reteaua teritoriala a BCR s-a extins in 2006 prin deschiderea a 101 noi unitati, avnd in prezent 473 de unitati, in timp ce numarul salariatilor a scazut cu 6,4% la 11.091 persoane.
Anul 2006 a marcat o excelenta crestere a activitatii generale de creditare. Volumul agregat al portofoliului de Credite catre clienti (inainte de provizionare) a crescut cu 54,2% fata de anul anterior, la valoarea de 24.571 milioane lei (7.262 milioane EUR).
Depozitele de la clienti au crescut cu 26% fata de anul anterior, la 24.477 milioane lei (7.234 milioane EUR) de la 19.387 milioane lei. Depozitele Retail au continuat sa creasca (cu 21% la 11.670 milioane lei), in special datorita unor noi produse de economisire lansate de BCR in 2006. Depozitele Corporate au cunoscut o crestere si mai semnificativa, de 31% depasind 12.807 milioane lei. Depozitele in lei au avut o crestere mai dinamica, reprezentand circa 68% din total depozite, cresterea stimulata de o remunerare imbunatatita.
Raportul credite/depozite a marcat o crestere semnificativa, la nivelul de 100% de la 82% datorita unei cresteri mai rapide a creditarii fata de economisire. Raportul Credite clienti / Total active s-a imbunatatit de asemenea, depasind pragul de 50%, crescand de la 48% la 55%. Pentru 2009, previziunile BCR vizeaza cresterea cu peste 40% a profitului net (CAGR 2006-2009), rentabilitatea capitalului propriu va depasi 35% pe baza unui indice de adecvare a capitalului de rang 1 de 9% iar raportul cost/venit estimat este de circa 40%. Penetrarea cardurilor in randul clientilor sistemului bancar este de numai 48,4%, potrivit celor mai recente date publicate de Populatia Nr. clienti bancari Nr. carduri bancare
Pagina 34 din 114
BNR. La sfarsitul anului 2006, in Romania erau 18,6 milioane de clienti si 9 milioane de carduri bancare valide in circulatie. Bucurestiul este singura regiune unde statistic se constata ca numarul clientilor bancari este mai mare decat numarul populatiei - ca urmare a faptului ca un bucurestean are mult mai multe conturi deschise la mai multe banci decat restul tarii. Cu toate acestea, judetul Cluj inregistreaza cea mai mare penetrare a cardurilor in randul clientelei bancare, cu o medie de 67,6% (privita ca numar de carduri raportat la numar clienti). Regiunea de dezvoltare Nord-Vest Nord-Est Vest Sud-Vest Oltenia Sud-Muntenia Sud-Est Centru Bucuresti & Ilfov Total 2.737.400 3.738.601 1.930.458 2.317.636 3.342.042 2.850.318 2.539.160 2.207.596 21.663.211 2.244.786 2.612.005 1.825.591 1.745.783 2.396.691 2.179.693 2.314.194 3.348.360 18.667.103 Nr. carduri raportat la nr. clienti Media nationala a numarului de carduri la mia de locuitori este putin peste 400. In vreme ce, din punct de vedere statistic, fiecare bucurestean are un card, in Oltenia se inregistreaza cel mai scazut grad de penetrare a cardurilor in randul populatiei: 280 de carduri la mia de locuitori. 1.178.870 1.077.870 875.199 650.973 957.283 967.549 1.105.253 2.230.120 9.042.557 Nr. carduri la mia de locuitori
Pagina 35 din 114
Grad de penetrare a cardurilor in randul clientelei bancare si al populatiei Regiunea Nord-Vest Nord-Est Vest Sud-Vest Oltenia Sud-Muntenia Sud-Est Centru Bucuresti Total tara 52,50% 41,2% 47,9% 37,3% 39,9% 44,4% 47,7% 66,6% 48,4% 430 288 453 281 286 339 435 1010 417
22.3.TIPURILE DE CARDUTI IN FUNCTIE DE CALITATEA EMITENTULUI
In functie de emitent, cardurile se pot clasifica in urmatoarele categorii : Carduri emise de banci Carduri emise de comercianti ( card proprietar) Carti emise de alte institutii sau organizatii ( exemplu: Cartile acreditive Internationale, Cartile emise de institutii de credit)
Cardurile bancare Numarul detinatorilor si volumul platilor reglate prin cardurile bancare au inregistrat o crestere spectaculoasa dupa anii 80. In tarile dezvoltate au fost depuse eforturi pentru unificarea ofertei si eliminarea, concurentei, avandu-se in vedere ca unele banci emiteau gratuit astfel de carduri. Apatre astfel fenomenul denumit interbancaritate. Aceasta inseamna ca orice posesor de card, il poate utiliza la toate nbancomatele si pe langa toti comerciantii, indiferent care ar fi emitentul bancar. Interbancaritatea a dus la dezvoltarea masiva a cardurilor atat in ce priveste numarul lor, cat si utilizarea acestora, sporind considerabil cifra de afaceri a bancilor. De exemplu in Franta s-a constituit Grupul de Carduri Bancare, care reuneste peste 250 de banci comerciale. Bancile franceze au fost mai mult angajate in dezvoltarea utilizarii cardurilor bancare decat bancile celorlalte tari fapt explicat de urmatorii factori: bancarizarea tranzactiilor, remarcabila prin cresterea inregistrata cresterea considerabila a numarului de cecuri emise, puternic incurajata de garantarea lor totala si care ameninta rentabilitatea bancilor bancarizarea menajelor, fenomen care plaseaza Franta in fruntea tarilor occidentale.
Aceasta tendinta de dezvoltare a utilizarii cardurilor este o alternativa rentabila la gratuitatea cecurilor sau a costurilor foarte reduse. Folosirea cardului inlocuieste nu numai aceasta gratuitate a cecurilor sau a caror gestiune costa bancile, cat si retragerea de numerar de la ghisee prin intermediul unui distribuitor si care devine de doua ori mai ieftin. Deci solutia cardurilor bancare s-a impus pentru scaderea cheltuielilor de exploatare ale bancilor si eventual, conditiile de creditare pe care le ofera.
Pagina 36 din 114
Numarul de carduri active de pe piata romaneasca a depasit 8,2 milioane la sfarsitul lunii iunie 2006, fata de 8, 03 milioane cate erau cu o luna inainte, insa doar 181.000 (2,19%) sunt emise in valuta, restul fiind carduri in moneda nationala, a informat banca centrala. Aproape un sfert din cardurile de plata active sunt emise in Bucuresti, potrivit unui raport al bancii centrale.
Numarul de carduri bancare din Romania acopera, in prezent, 38% din populatia tarii, insa raportul este foarte diferit de la judet la judet. Astfel, in Bucuresti sunt emise 2.033.768 carduri, la o populatie care, potrivit Institutului National de Statistica, este de sub doua milioane de locuitori. De asemenea, in judetul Cluj sunt emise 428.611 carduri la o populatie de aproximativ 684.000 de locuitori (62%), in timp ce in Giurgiu, bancile au pus in circulatie doar 45.229 carduri pentru 289.000 de locuitori (15,6%), arata datele Bancii Nationale a Romaniei (BNR). Liderul pietei de carduri este in momentul de fata Banca Comerciala Romana (BCR), cu peste 2.100.000 unitati emise. "imbucurator este ca tot mai multi comercianti accepta platile prin card", a declarat recent, citat de NewsIn, directorul directiei comunicare din BCR, Corneliu Cojocaru. Din totalul cardurilor emise in Romania, aproximativ 8% sunt carduri de credit, fata de 3% in aceeasi perioada a anului trecut", a declarat Cojocaru. Cardurile emise de banci, sunt urmatoarele: carduri pentru retragere de numerar, carduri nationale, carduri internationale.
Carduri pentru retrageri de numerar Acestea au de regula, doua niveluri de utilizare: -Nivel 0 da drepul numai la servicii oferite de institutia emitenta, nefiind reglementate prin acorduri interbancare, emiterea lor fiind gratuita. -Nivel 1 permite accesul la reteaua interbancara de bancomate. Cardurile de acest nivel sunt emise contra cost si sunt folosite ca se primele pentru retrageri de numerar in limita unui plafon variabil in functie de banca emitenta. Ele ofera si posibilitatea de a cunoaste soldul contului si ultimile operatiuni efectuate. Retragerea fondurilor prin distribuire genereaza creante si datorii in banci care se compenseaza prin conturi de corespondent . In mod natural, in ziua de azi un card bancar este facut si pentru retrageri de numerar de la ATM-uri dar si de la ghiseele bancilor plus pentru tranzactii la comercianti
Carduri nationale Acestea sunt denumite si carduri de nivel 2, sunt administrate prin acorduri interbancare, supunandu-se unor dispozitii comune. Este vorba despre cardurile care permit ca si retrageri de numerar, prin bancomatele aflate pe teritoriul national, in baza unui plafon variabil. In plus, cartea nationala permite, si reglarea platilor in cazul achizitiei de bunuri de la comerciantii afiliati. Poate fi personala sau profesionala si ofera 2 operatiuni: debit rapid si debit ulterior. In ultimul caz, contul debitorului este debitat in momentul efectuarii tranzactiei in termen asemanator cu cel prin incasarea unui cec. In schimb pentru debit ulterior, contul detinatorului se debiteaza lunar, cu data fixa, cu un termen ce poate atinge 4-5 saptamani.
Carduri internationale Acestea se definesc prin nivelul 3 al acordurilor interbancare si prezinta importanta asemanatoare cu cartile de nivelul 2, dar folosirea lor este expinsa la efectuarea de plati in strainatate. Sunt grupate in 2 retele ( VISA si EUROCARD/MASTARCARD) si sunt utilizate ca si cardurile nationale pentru plati si retrageri de numerar ( pe plan national) fiind folosite, in plus, in aceleasi operatiuni si in strainatate.
Pagina 37 din 114
Ambele retele ofera servicii si garantii comune , cum ar fi de exemplu asigurari contra pierderii, furtului, in caz de accident de calatorie, de invaliditate sau in caz de deces. De remarcat este faptul ca MASTERCARD ofera asistenta medicala si o garantie de rezervare, in cea mai mare parte a marilor lanturi hoteliere nationale sau internationale pe baza unui simplu apel telefonic. Desi ambele tipuri de carti sunt personale si profesionale, numai cardurile VISA ofera cele doua optiuni de debit rapid si ulterior.
Cardurile emise de comercianti Pot fi utilizate numai la punctele de vanzare, controlate de catre emitentul de card, de regula, lanturile de magazine sau comerciantii de combustibil. Anumite carduri din aceasta categorie pot fi utilizate cu functia de carduri de debit, situatie in care comerciantul initiaza un debit direct catre banca unde detinatorul de card are deschis contul, dar cea mai mare parte a acestora poate fi utilizata cu functia de card de credit, situatie care semnifica extinderea unei linii de credit . In Europa, cardurile de comerciant sunt mai putin folosite, cu exceptia Frantei, in care, cardurile emise de comercianti sau de prestatorii de servicii au si functiunea de carduri de credit. Pentru cardurile private ale comerciantului, emitentii sunt, in principal, marii distribuitori ( mari magazine, liderii vanzarii prin corespondenta ) cunosxcuti de clientela si care detin un segment important din piata. Lansarea de carduri de catre ei a fost insotita si de creearea unei retele financiare paralele, administrata de institutii de credit. De asemenea , cardurile pot fi emise side catre alti comercianti, de talie mai mica. Spre deosebire de cardul bancar acceptat in orice lant de magazine, cardul privat este acceptat doar de un comerciant sau de un grup de comercianti. Pentru a fi atractiv pentru clientela, cardul privat trebuie sa fie la fel de practic ca si cel bancar. (Ex: cardul de FinansBank). In dorinta de a fi superiori concurentilor, cei ce emit cardurile private, ofera clientilor tot mai multe servicii ( produse financiare, servicii personalizate etc) prin care urmaresc: stabilirea unei relatii directe cu clientii, dinamizarea vanzarilor care sa justifice apelarea la credite, oferirea unor servicii mai bune ( cum ar fi viteza la casa), stimularea cumparatorilor, de exemplu prin oferirea de promotii, administrarea mai buna a serviciilor ( dupa livrare), conferirea unei imagini moderne firmei, in general fidelizarea clientilor. Spre deosebire de cardurile bancare, ce beneficiaza de caracterul de produs pre-vandut prin notorietatea si acceptabilitatea sa, cardul privat trebuie sa faca obiectul unei promovari din partea firmei emitente.
Datorita dezvoltarii serviciilor asociate primelor, se contureaza clar concurenta intre cardurile private si cele bancare. Aceste servicii sunt insotite cel mai adesea de facilitati de credit. Cardul este eliberat dupa acceptarea ofertei prealabile pentru deschiderea de credit produsa de comerciant, acceptare care are loc imediat dupa ce emitentul este legat direct prin terminal la o institutie de credit. Plafonul cheltuielilor maxime se stabileste fie de comun acord cu comerciantul, fie este impus si reprezinta pentru detinatorul cardului datoria maxima autorizata, numita rezerva pentru cumparaturi . Cardul privat ofera drept avantaje: plata de disponibilitati clientului, creditul, retrageri de numerar si servicii anexe multiple
Plata din disponibilitatati Plata imediata. Se mentioneaza optiunea pentru plata din disponibilitati, caz in care nivelul cumparaturilor va fi prelevat ulterior asupra contulti bancar, atasat cardului, fara taxe suplimentare. Banii aferenti cumparaturilor se vor debita din contul de card in 2, max 3 zile lucratoare de la data efectuarii bunului de plata de catre comerciant, dar nu mai tarziu de 30 zile.
Pagina 38 din 114
In ziua de azi contul trebuie sa aiba acoperire, nu se pot efectua plati cu cardul daca in contul de card nu exista disponibilitati.
Creditul Detinatorul cardului poate prefera plata pe credit sau partial credit, partial din disponibilitati. In fiecare luna primesce un extras de cont si poate alege intre cel putin urmatoarele tipuri de credite. Plata amanata gratuita, al carei termen poate fi pana la 50zile, incepand de la data efectuarii cumparaturilor. Un credit scurt cu plata in 2-3 varsaminte lunare si cu plafonarea in general, a cheltuielilor. Esalonarea platilor pe o perioada de la 3 la 24 de luni Poate plati lunar de la 10% din suma folosita ulterior, cumparatorul putand stabili cote lunare si care-i convin cel mai bine, rata dobanzii variind de la un comerciant la altul Credit revolving, respectiv o linie de credit permanenta pe care destinatorul o poate folosi dupa optiunea sa in limita plafonului stabilind cardul ei. Suma creditelor de consum acordate populatiei a ajuns, la 30 iunie, la 23,4 miliarde lei (6,55 miliarde euro), in crestere cu 49,73% fata de sfarsitul anului trecut, iar creditele imobiliare sau ipotecare s-au majorat cu17,3% in aceasi interval, arata acelasi raport al bancii centrale. Astfel, creditele imobiliare si ipotecare au ajuns la 6,15 miliarde lei (1,72 miliarde euro), dar reprezinta putin peste un sfert (26,2%) din creditele acordate populatiei pentru consum, arata datele Bancii Nationale a Romaniei (BNR). In prima jumatate a anului, s-a schimbat raportul intre creditele in moneda nationala si cele in valuta. Astfel, creditele in lei s-au majorat cu 43,8%, ajungand la 39,66 miliarde lei (11,11 miliarde euro), pe cand cele acordate in moneda straina au crescut cu doar 11,1% si insumeaza 36,4 miliarde lei (10,2 miliarde euro), potrivit BNR. Totalul creditelor in lei sau in valuta acordate de banci firmelor si populatiei echivala, la 30 iunie, cu 23% din produsul intern brut (PIB) estimat pe anul acesta, fata de un raport de 21% la 31 decembrie 2005.
Retrageri de numerar Acest serviciu il ofera doar cateva carduri de mare suprafata si imbraca doua forme: Din disponibilitati, caz in care suma retrasa este pe loc Prin credit, caz in care clientul beneficiaza pentru retrageri de numerar in conditii de credit identice creditului permanent.
Alte servicii Comerciantii si in particular marile magazine dau dovada de mare creativitate in materie de servicii anexe atasate, in deosebi marilor carti private si anume: reduceri speciale de la 5-20% acordate detinatorilor de anumite carduri dreptul la o remiza de fidelitate , lunar, saptamanal sau la sfarsitul anului, calculata la nivelul marfurilor cumparate, sub forma de credit, puncte de loialitate, bonus etc. oferirea unui credit personal sub forma de cec emis asupra contului permanent, utilizabil in afara magazinelor sale.
Carduri emise de alte institutii si organizatii
Pagina 39 din 114
Printre emitentii de carduri, se numara nu numai bancile si comerciantii, ci si un numar de alti parteneri: institutii internationale specializate, institutii de credit, companiile de transport si telecomunicatii, companii autorutiere si de inchirieri de vehicule, companii petroliere, societati de asigurari, agentii de turism, cluburi, prestatori de servicii profesionale.
Acest ansamblu de carti este caracterizat prin eterogenitatea emitentilor, a obiectivelor lor, precum si intrebuintarile si costurile fiecarei carti. In cadrul acestei grupe se pot identifica patru mari categorii de carduri: Cardurile de plata ( credit) cu larga acceptabilitate care sunt utilizabile pe langa un numar mare de puncte de vanzare si pot fi asimilate prin intrebuintari cucardurile bancare. La criteriul accesabilitatii raspund doua tipuri de carti foarte diferite prin clientela carora si se adreseaza si prin natura emitentului lor. Unele, emise de institutii internationale sun in acelas timp, cele mai vechi si cele mai prestigioase. Celelalte emise de institutii de credit sunt efectul dezvoltariii recente a pietei cardurilor. In structura lor, cel;e mai importante sunt cartile acreditive internationale, emise de DINNERS CLUB si AMERICAN EXPRESS. Clientela este foarte omogena cu venituri ridicate si care calatoreste mult in scop de afaceri si motive profesionale. Fata de cardurile de prestigiu, acestea dispun de un atu subiectiv in legatura cucalitatea si selectionarea detinatorilor lor. Ele ofera un semn de distinctie sociala care face posibila o primire privilegiata in schimbul unui comision pentru comercianti (5-7% din CA). Cardurile de plata selective ofere posibilita de plata pe langa un numar limitat de puncte de vanzare. Un loc privilegiat il au cardurile cu folosire limitata la o singura categorie de bunuri si servicii. Aici includem: cartelele de telefon, cartile companiilor petroliere, cartile de asigurare. Cardurile de abonament - au o utilizare specifica si clientela limitata. Emiterea lor este facuta de companiile de transport aeriene si rutiere. Ele nu se substituie in totalitate platite, fiind generatoare de reduceri si de alte avantaje preferentiale : bilete gratuite, prioritare pe lista de asteptare si pe langa retelele hoteliere sicele care inchiriaza masini. Cardurile de identificare sunt cele mai modeste, prin utilizarea lorin raport cu ansamblul cardurilor. Pot fi afectate numai unei folosiri in scop de identificare a posesorului Emitentii lor sunt, in general, firme care inchiriaza masni, agentii de turism, diverse cluburi si organizatii profesionale.
2.3.RISCUL IN SISTEMUL DE PLATA ELECTRONIC Dezvoltarea puternica din ultimii ani a comertului electronic, (conform statisticilor, in 1999 aproximativ 10,6 mld USD, iar in 2002 aproximativ 223 mld USD ) nu prezinta decat unul din factorii determinati ai reorientarilor radicale din banking. Exista insa si puncte slabe ale sistemului de plata electronic. Printre acestea se numara riscurile. In cazul transferului electronic de fonduri se manifesta urmatoarele riscuri: Riscul de pierdere sau furt al cardurilor Riscul de falsificare al cardurilor Riscul de frauda Riscul operational
Pagina 40 din 114
Riscul de neplata Riscul de personal Riscul de reglementare Riscul de publicitate
2.3.1 RISCUL DE PIERDERE SAU FURT Posesorii de carduri sunt instruiti foarte bine asupra modului de utilizare al lor, prin intermediul materialelor promotionale, dar si cu ajutorul agentilor de vanzari abilitati de unitatile bancare emitente de carduri pentru a tine o legatura permanenta sau ori de cate ori este nevoie intre clintii posesori de carduri si banci. La eliberarea cardurilor utilizatorii sunt informati si asupra a ceea ce trebuie sa intreprinda in anumite cazuri de deposedare sau pierdere de card. Ca exemplu ar fi : pierdere, furtul, deteriorarea, toate fiind cazuri de forta majora. O conditie primordiala este anuntarea imediata a serviciului de evidenta si informatii privind cardurile, utilizatorul apeland unul din numerele de telefon pe care le primeste de la banca emitenta (nu este inscris pe card). Din momentul anuntarii, cardul in cauza nu mai poate fi folosit pentru nici un fel de operatiune.Este bine insa ca utilizatorul sa ia niste masuri menite sa nu creeze asemenea probleme, cum ar fi: pastrarea cardului intr-un loc sigur, fara pericolul deteriorarii sau demagnetizarii, departe de curiozitatea copiilor. pastrarea in loc sigur a codului PIN de identificare, fara de care nu se poate efectua nici o operatiune cu ajutorul cardului (de aceea codul PIN nu trebuie sa fie pastrat in acelas loc cu cardul) utilizarea cardului sa se faca conform procedurilor stabilite de banca, la retragerea de numerar din ATM-uri , daca se introduce gresit de 3 ori consecutiv. ATM-ul retine cardul si nu-l mai restituie. periodic utilizatorul trebuie sa consulte extrasele de cont eliberate de banca pentru a avea evidenta operatiunilor cu ajutorul cardului .
2.3.2.RISCUL DE FALSIFICARE Posesorul unui card trebuie sa fie constient de necesitatea efectuarii unor verificari in procesul utilizarii cardului, avand ca scop prevenirea utilizarii gresite, iar compania care accepta carduri trebuie sa recunoasca procedurile impuse de folosire a acestora. Una din aceste verificari o prezinta necesitatea existentei unei holograme pe fata cardului. Holograma s-a impus ca fiind cea mai eficienta in asigurarea securitatii cardului. Mai mult de un sfert din pierderile inregistrate in tranzactiile cu carduri, este rezultatul contrafacerii, de aceea se impune autentificarea detinatorului si cartii de plata. Mai mult, verificarea validitatii cardului se poate face prin legitimarea posesorului de card. Autentificarea detinatorului Cea mai eficace tehnica pentru autentificarea detinatorului este PIN-ul. PIN-UL este eficient daca este transmis de la terminalul POS in circuit deschis, la banca emitentului si invers, pentru primirea autorizatiei de efectuare a tranzactiei. Autentificarea cartii de plata Autentificarea cardului si a continutului acestuia trebuie facuta in momentul verificarii valabilitatii PIN-ului. Nu exista tehnici pentru autentificarea actualelor carduri din material plastic, desi VISA si EUROPAY au prezentat mijloace de securitate ce pot fi usor vizualizate.
Pagina 41 din 114
Singura tehnologie pentru autentificarea benzii magnetice (watermark) nu a fost agreata. Pana la aparitia altor tehnici, singura modalitate de autentificare a datelor inregistrate pe baza magnetica ramane PIN-ul.
2.3.3.RISCUL DE FRAUDA Valoarea totala a fraudelor cu carti de plata s-a ridicat la sfarsitul anului 1993 la suma de 1,78mld USD, in acesta incluzandu-se infractiunile comerciantilor precum si cele prin intermediul ATM-urilor Numai frauda cu carduri bancare emise de catre bancile afiliate le VISA si EUROPAY s-a ridicat la suma de 1,28mld USD, ceea ce reprezinta 71,9% din total. In perioada 1993-2001 valoarea cumulata a fraudelor ajunge la 14mld USD. In Cazul infractiunilor cu carti de credit, emitenti acestora dispun de resurse pentru acoperirea pierderilor, dar in cazul cartilor de debitpentru care profitul emitentilor este foarte mic, cresterea pierderilor prin frauda este de neacceptat. Emitentii care nu-si pot proteja cartile de debit impotriva fraudei inseamna ca nu pot proteja fondurile clientilor. Principiul secutritatii platilor electronice vizeaza trei niveluri de lucru incluse in protocolul SET (Secure Electronic Transaction) elaborat de VISA si EUROCARD/MASTERCARD: Autentificarea reciproca a partilor implicate in tranzactie pentru determinarea validitatii calitatii pretinse de fiecare(emitentul si acceptatorul ) Confidentialitatea informatiilor in sensul ca nici un tert nu va fi capabil sa intercepteze datele tranzactiei in mod neautorizat. Integritatea datelor tranzactiei pentru asigurarea similitudinii intre cele transmise de o parte si cele receptionate de cealalta parte.
Aparitia internetului a determinat realizarea de fraude sub alte forme, ca: excrocherie virtuala in care o asa zisa banca ascunde in spatele ei mai multi impostori, care sub o sigla pompoasasi un design atractiv al slide-web-ului, incearca sa pacaleasca clientii naivi cu o oferta de servicii aparent foarte avantajoasa si o obligatie initiala de a vira o suma modica (50-100 USD) pentru derularea tranzactiilor. O alta forma ar fi interceptarea de catre hacheri a datelor privind cartile de credit, deseori transmise neglijent de catre proprietari in forma necriptata si folosirea frauduoasa a acestora. Platile prin cec electronic utilizeaza formatul computerizat al cecurilor semnate digital dupa care sunt emise bancii sau comerciantului emis de o firma specializata si recunoscuta. Reprezentantii BCR se intalnesc zilnic cu aproximativ 20 de incercari de fraudare a conturilor de card. Nu toate aceste incercari de fraudare au avut succes, dar au fost si cazuri cand s-au ridicat cu ajutorul acestor carduri, cumulat, si sume de aproape 500 milioane de lei vechi la nivelul retelei.
Oficialul BCR a recomandat posesorilor de card sa fie mai atenti la efectuarea platilor prin intermediul POS-urilor (terminale electronice de plata instalate 2.3.4.RISCUL OPERATIONAL Exista si cazuri in care intreg sistemul informational al unei banci este unitilizabil, datorita unor defectiuni aparute, sau unele ATM-uri nu functioneaza din lipsa de numerar. Acestea toate insa fiind anuntate pe ecranul ATM-ului, utilizatorul nu trebuie sa intre in panica, fiind constient ca nu este vina lui ca se intampla lucrul anuntat. la comercianti).
Pagina 42 din 114
Se poate ca pe moment sa nu functioneze una din banci (cea emitenta sau cea acceptatoare) si atunci tranzactia nu se poate efectua. Si in acestecazuri se pot apela serviciile non-stop pentru a solicita lamuriri asupra modului de revenire la starea de lucru initiala. Mai pot exista s asenmenea riscuri privind utilizarea frauduoasa a dispozitivelor electronice, evidenta operatiunilor sau informarea consumatorilor. In ce privestre utilizarea frauduloasa a dispozitivelor electronice, in acctivitatea de transfer electronic de fonduri, sunt utilizate retele de telecomuncatii obisnuit, acestea fiind susceptibile de a fi interceptate ori bruiate. Daca exemplificam exista situatia in care un ATM este conectat la computerul central al bancii, prin intermediul unei linii telefonice, ce poate fi interceptata si astfel se realizeaza dirijarea echipamentului. Chiar daca exista coduri acestea pot fi sparte. De cele mai multe ori pe ATM-uri se aplica o tastatura falsa cu camera de luat vederi, se fura astfel pin-ul dupa care cardul este retinut in ATM si folosite de catre raufacatori. Evidenta operatiunilor are in vedere evidenta valorii fondurilor transferate prin computer si existenta dovezilor scrise ale operatiunilor. Primele ATM-uri nu furnizau chitante, acestea fiind un drept al posesorului de card. Informarea clientilorreprezinta o problema importanta pentru sectorul de prestari servicii, care in cazul vanzarilor de bunuri, tranzactia nu se poate efectua fara informare in prealabil a consumatorului.
2.3.5. RISCU DE NEPLATA In cadrul relatiilor dintre partenerii participanti la decontare, apare termenul de raspuns care poate contine unul dintre urmatoarele tipuri de mesaje referitoare la card: Acceptarea pentru toata suna platii Solicitarea de instructiuni suplimentare la o adresa Neacceptarea ca mijloc de plata Neacceptarea ca mijloc de plata cu solicitarea comerciantului
Principalele forme ale riscului de neplata sunt urmatoarele: riscul principal: posibilitatea ca o parte sa piarta intreaga suma implicata intr-o tranzactie, inclusiv din cauza existentei unui interval de timp intre introducerea tranzactiei initiale in sistemul de plata si decontare finala(daca comerciantul nu trimite in decontare in maxim 30 de zile suma tranzactionata) riscul de lichidare: riscul de creditare: posibilitatea ca o parte sa nu poata deconta integral o obligatie, nici la termenul stabilit, nici la alt termen ulterior riscul de piata: este un risc dat de posibilitatea ca intr-o tranzactie in curs de desfasurare, datorita neindeplinirii la termenul stabilit de catre o parte a obligatiilor sale privind decontarea, o lata parte solvabila avand neasigurata la risc pozitia pe piata, sa fie impiedicata sa obtina la timp castigul scontat. Riscul sistematic: posibilitatea ca neindeplinirea obligatiilor asumate de un participant la decontare intr-un sistem interbancar de transfer de fonduri sa fie cauzata neindeplinirii si de catre alti participanti la decontare a obligatiilor la termenele stabilite. 2.3.6.RISCUL DE PERSONAL
Pagina 43 din 114
Personalul utilizat in activitatea cu carduri trebuie sa fie specializat, aceasta fiind cauza pentru care a fost necesara infiintarea unor pepartamente distincte in cadrul bancilor. Imprumutul de personal din cadrul altor sectoare bancare, nu va ajuta la realizarea de performante bancare. Rezultatele optime apar doar in cazul in care lucratorul bancar se identifica cu produsul realizat.
2.3.7.RISCUL DE REGLEMENTARE Desfasurarea activitatii cu carduri in tara noastra, se derula in conformitate cu Regulamentul nr 6 al BNR.din 14.11.1995 privind principiile organizarea platilor cu card de catre societatile bancare. In cadrul acestui Regulament, sunt explicati termenii si expresiile ce apar in cadrul tranzactiilor cu carduri. Pentrul succesul initiativei legislative propuse, bancile trebuie sa fie preocupate de perfectionarea serviciilor pentru persoane fizice, si implementarea in scurt timp a proiectelor de perfectionare a tehnologiei utilizate.
2.3.8.RISCUL DE PUBLICITATE La baza folosirii in masa a unui nou produs, se afla publicitatea, care determina calitatea si eficienta produsului in proportie de 70%. In momentul in care o banca doreste sa isi lanseaza un nou produs, ea trebuie sa stie exact cum sa-si defineasca produsul respectiv, si de asemenea sa stie carui segment de populatie se adreseaza produsul. Riscul de publicitate consta de fapt in modul in care se prezinta un nou produs pe piata ( sloganul folosit pentru promovarea lui). De altfel, produsul trebuie sa aiba la baza sondaje publicistice, pentru a se putea observa cum s-au comportat subiectii vizati.
2.4.PLATA PRIN CARD- avantaje Aparitia cardului a constituit o necesitate, din mai multe considerente: securitate clientul nu mai este nevoit sa poarte asupra sa sume mari de baniusurinta de folosire clientul trebuie doar sa semneze nota de plata completata de catre comerciant; oportunitate posibilitatea de a face cumparaturi in momente optime chiar daca nu are bani in acel moment; posibilitatea de a retrage numerar in orice moment Aceste avantaje pe care cardul le are fata de celelalte instrumente de plata, nu sunt singurele, deoarece cardul ofera si alte avantaje, nu numai pentru client, ci si pentru comercianti, cat si pentru emitenti. (avantaje comecianti: diminuarea costurilor gestionarii cash-lui).
2.4.1. AVANTAJE ALE CREDIT CARDULUI
Deosebiri fata de instrumentele traditionale de plata Tranzactiile se efectueaza mai rapid decat in cazul cecului, atunci cand comerciantul este dotat cu un echipament adecvat( tranzactia se efectueaza pe loc) Posibilitatea de achitare cu credit carduri a multor servicii de orce tip (prin efectuarea tranzactiilor prin internet prin intermediul siteurilor) . Grad ridicat de securitate in procesul acchizitionarii de bunuri fata de plata prin cec sau numerar.
Avantaje pentru posesori: Posibilitatea de a cumpara pe loc un produs, in momentul in care are nevoie de el
Pagina 44 din 114
Existenta de legi care confera un anumit grad de protectie celor care achita produsele cumparate prin credit card; Posibilitatea de a achita datoria in intregime la primirea situatiei soldului sau de a achita acest sold in rate lunare
Avantaje pentru comerciant: Comerciantul este degrevat de o mare parte din cheltuielile s riscurile pe care le presupune folosirea numerarului In realizarea actiunilor promotionale si a campaniilor publicitare, comerciantii beneficiaza de infrastructura unei retele internationale de credit carduri si a retelei bancii care emite cardul respectiv. Marile lanturi de magazine dau posibilitatea clientilor de a obtine numerar, prin prezentarea cardului (nu exista inca in Romania cash bach)
Aceasta inseamna o facilitate in plus pentru client, iar pentru comerciant un mijloc de a vehicula numerar fara a suporta cheltuieli pentru o astfel de operatiune.
Avantajele pentru banci: Permit cresterea gradului de automatzare a operatiunilor reducandu-se volumul operatiunilor efectuate manual Determina diminuarea operatiunilor cu numerar Platile efectuate cu credit carduri sunt garantate Dobanzile percepute in cadrul operatiunilor cu credit carduri sunt mai ridicate decat celelalte forme de imprumut Comisioanele percepute de la comerciantii care accepta achitarea cu credit carduri reprezinta o suma de venituri pentru banca . Comisoanele obtinute de la clientio care retrag numerar de la ATM-uri ghisee bancare . 2.4.2. AVANTAJE ALE DEBIT CARDULUI
Deosebiri fata de instrumentele traditionale: Utilizarea debit cardului nu presupune circulatia nici unui document pe suport de hartie (ca si in cazul credit cardului) Spre deosebire de cec, in cazul debit cardului, marfurile pot fi comandate prin telefon, iar valoarea tranzactiilor nu este limitata (dar se tine cont de nivelul disponibilitatilor banesti din contul clientului )
Avantaje pentru banci: Gradul ridicat de control asupra tranzactiilor clientului in raport cu disponibilitatile banesti din cont; Costurile bancii pentru operarea debit cardurilor sunt mai reduse comparativ cu cheltuielile aferente cecurilor sau numerarului Avantaje pentru clienti: Clientii nu sunt nevoiti sa retraga si sa poarte asupra lor sume mari de bani pentru a achita marfuri de valori mari, eliminandu-se astfel riscurile de furt si disconfort pe care le presupune numerarul la purtator; Spre deosebire de cec, nu exista o limita a valorii achizitiilor si nu trebuie completat nici un document; Tranzactia se realizeaza instantaneu
Avantaje pentru comerciant:
Pagina 45 din 114
Spre deosebire de plata in numerar sau prin cec, sumele pe care clientii le pot cheltui nu sunt limitate, utilizarea cardurilor devenind astfel pentru ei o premiza a cresterii vanzarii; Cheltuielile impuse de asigurarea securitatii sunt mult mai reduse decat in cazul folosirii numerarului ca mijloc de plata. Pentru operarea tranzactiilor cu carduri, banca percepe vanzatorului taxe mai mici decat in cazul operarii numerarului; Decontarile sunt mai rapide decat in cazul cecului; In general tranzactiile cu cardu
CAPITOLUL III
-TRANSFERUL ELECTRONIC DE FONDURI-
ELEMENTELE DE BAZA ALE CIRCUITULUI CARDULUI
3.1. GENERALITATI PRIVIND TRANSFERUL ELECTRONIC DE FONDURI
In perioada contemporana, in tarile dezvoltate economic, transferurile monetare se realizeaza intr-o proportie insemnata prin intermediul sistemului electronic de transfer de fonduri. Sistemul electronic al transferului de fonduri reprezinta ansamblul dispozitivelor si procedeele speciale care asigura deplasarea fluxurilor monetare de la platitor la beneficiar intr-un mediu exclusiv electronic. Prin intermediul acestui sistem, platile se efectueaza in timp realsi nu mai este solicitata prezenta suportului de hartie doveditor. Avantajul deosebit al acestor tehnici de plata rezida, in primul rand, in viteza mare de transformare a fondurilor, beneficiarul fiind capabil sa dispuna de sumete tranzactionate in ciar momentul intocmirii ordinului de plata electronic de catre platitor. Cu siguranta, in al doi ;ea rand, nu trebuie neglijat avantajul securizarii transferului de fonduri existent in cazul sistemelor electronice de plati, intrucatr este de la sine inteles ca tot acest ansamblu electronic a fost proiectat in ideea eliminarii factorului uman din traseul de plati, precum si a impunerii unor bariere criptografice care nu pot fi penetrate cu usurinta. Pentru a se elimina riscul interventiilor frauduloase in sistemul electronic de transfer al fondurilor, aplicatiile informatice au fost programate in sistem de autosecurizare. Un exemplu semnificativ al sistemelor electronice de transfer al fondurilor il prezinta telebanking-ul , Respectiv procedeul de efectuare al platilor si incasarilor bancare cu ajutorul unei aplicatii bancare informatice. Un soft bancar de mare putere si fiabilitate asigura, in conditii de deplina siguranta, initierea platilor bancare si tranferul fondurilor de catre platitor (prin banca sa) catre beneficiar prin initierea electronica a ordinului de plata de la un calculator personal pozitionat in afara sistemului bancar. Banaca ce opereaza asfel de tranzactii pune la dispozitia clientilor sai un echipament de calcul adecvat, precum si instructiuni de utilizare si asigura totodata transferul de fonduri initiat. O aplicabilitate ideala al sistemului electronic de transfer al fondurilor a fost identificata in spatiul platilor prin carduri. Nevoia de creastere a vitezei de operare si de asigurare a securitatii transferului de fonduri a determinat implementarea sistemului electronic de transfer in primul rand in domeniul tranzactiilor cu carduri. Specificul deosebit al acestui instrument de plata, a facut posibila punerea in functiune a proiectelor mondiale de transferuri electronice de fonduri.
Pagina 46 din 114
Astfel adoptarea cardului reprezinta o modificare, calitativa in functionarea instrumentelor de plata. Astfel titlurile de credit clasice : cecul, viramentyul, erau ca tip, titluri obiectivizate, localizate la un singur raport de plata, cu un circuit unic. Cardul de credit este in opozitie : un titlu de credit multiplu ( se spune si universal), dand titularului posibilitatea de al folosi in exercitarea mai multor, de fapt numeroase succesive dispozitii de plata, de-a lungul termenului de valabilitate. Semnuficativ este ca instrumentul de plata sontine ( prin mentiunile scrise prin informatiile electronice imprimate pe banda sau memorie), elementele de valabilitate a dispozitiei de plata formulata de titular. Asadar in temeiul cardului de credit si a deciziilor formulate de titular si retinute electronic in memoria calculatorului (prin intermediul diferitelor retele informatice) se consemneaza electronic exprimarea deciziei privind efectuarea platii cu toate elementele privind identitatea partenerilor, suma de referinta etc care sunt transmise prin retelele specifice, pentru a fi luate in considerare in conturile bancare. In domeniul platilor, cu carduri, transferurile electronice de fonduri pot fi realizate cu ajutorul urmatoarelor echipamente specializate: Distribuitorul automat de numerar (Chash Dispenser) Automatul bancar sau Trezorierul automat (Automated Teller Machine ATM) Terminale la punctele de vanzare (EFTPOS Electronic Fonds Transfer at Poit of Sales)
3.2.DISTRIBUITORUL AUTOMAT DE NUMERAR Distribuitorul automat de numerar (CD) este un dispozitiv electromecanic ce permite utilizatorului autorizat sa retraga numerar sub forma de bancnote si moneda metalica. Distribuitorul automat de numerar are o conformatie apropiata de cea a unui telefon public, avand o protectie pronuntata in potriva intemperarilor, prin insasi constructia sa in sistem alveola si prin existenta unui acoperis in partea superioara. Pe suprafata accesibila . distribuitorul cuprinde : O tastatura prin care pot fi formulate cu ajutorul cifrelor, solicitarile titularului de cont, Un ecran mic pe care se afiseaza instructiuni de lucru, precum si raspunsurile la solicitarile clientilor, Un orificiu sau fanta, unde sunt introduse cartile de credit pentru a fi supuse contractelor necesare pentru circulatia informatiilor, catre si dinspre calculatoare, O nise speciala, unde urmeaza sa cada, la momentul oportun, prin miscarea unei trape, din partea superioara, bancnotele ce fac operatiunile respective. Operatiunea de eliberare a numerarului prin intermediul distribuitorului de numerar, parcurgerea urmatoarelor etape : Detinatorul sau titularul cardului va introduce cartela de plata in aparat prin orificiul specializat existent in arhitectura dispozitvului. Imediat dupa introducerea cartii de plata, utilizatorul trebuie sa introduca, de la tastatura dispozitivului, numarul personal de identificare (PIN) specific fiecarei personae in parte. Pe baza acestui numar (cod) se permite accesul la informatiile stocate la nivelul cartii de plata. Daca numarul a fost introdus gresit, echipamentul electronic va mai acorda posesorului cartii, posibilitatea unei noi incercari. Daca nici de data aceasta, numarul personal de identificare nu a fost introdus corect, atunci se considera utilizarea frauduloasa a cartii de plata care va fi inghitita de dispozitiv.
Pagina 47 din 114
Utilizatorul va solicita, prin tastare, suma dorita care trebuie sa fie cuprinsa in limita maxima stabilita prin contractul incheiat cu banca. Daca suma depaseste aceasta limita, atunci operatiunea va fi automat refuzata. Furnizarea de catre distribuitorul automat de numerar a sumei solicitate, concomitent cu debitarea contului bancar al utilizatorului. De asemenea se poate opta pentru bancnote, respectiv moneda metalica. Dispozitivul va confirma, prin afisare, efectuarea si incheierea tranzactiei, momentul in care va restitui, cartea sa de plata. Acest dispozitiv este cel mai simplu de utilizat, avand ca principal scop acordarea de numerar in vederea efectuarii unor plati.
3.3.AUTOMATUL BANCAR SAU TREZORIERUL AUTOMAT - ATM ARM-ul reprezinta un mijloc modern de lucru cu carduri. Raspandirea operarii cu carduri in Romania se afla intr-o crestere constanta, cresterea care s-a accelerat o data cu aparitia cardurilor in lei. Trezorierul automat ATM-ul este un dispozitiv electromecanic ce permite utilizatorului autorizat, pe langa faptul ca poate retrage numerar, accesul la diferite alte servicii ca : solicitarea de informatii privind situatia contului personal,transferul de fonduri, scurte extrase privind ultimite tranzactii cu cardul, platirea diferitelor facturi de la furnizori. In comparatie cu distribuitorul automat de numerar, reprezinta un sistem complex de prelucrare a informatiilor bazat pe elemente logice si fizice de securizare. Utilizarea cardurilor se face in principal in doua moduri : Achizitionarea de bunuri si servicii de la comercianti prin intermediul cardurilor( atat prin EFT/POS cat si prin internet). Eliberarea de numerar prin intermediul cardurilor. Primul mod de operare presupune existenta unor comercianti ce desfasoara operatiuni cu carduri prin intermediul bancilor. Pentru a putea procesa tranzactii cu carduri, comerciantii trebuie sa incheie contracte cu bancile acceptatoare de carduri. Din motive obiective, acesti comercianti reprezinta in acest moment si vor continua sa reprezinte in viitorul apropiat o mica parte din totalitatea comerciantilor romani; - o mare parte dintre comercianti vor continua sa-si vandal bunurile si serviciile in numerar (cum ar fi cei care vad produse cu preturi foarte mici: paine, ziare..etc.) Utilizarea cartilor de plata prin intermediul ATM-uri-lor, presupune parcurgetrea mai multor etape : Introducerea cartii de plata in dispozituivul electric de catre utilizator; Introducerea numarului personal de identificare (PIN) afferent utilizatorului. Selectarea unei optiuni din meniul de optiuni, afisat pe ecranul aparatului, de catre utilizator; Introducerea prin intermediul tastaturii, datelor minime necesare efectuarii tranzactiei cerute in etapa anterioara ; Confirmarea sau acceptul actiunii a sumei propuse ; Vizualizarea rezultatului si luarea deciziei finale; Primirea de catre utilizator a unor chitante justificative privind operatiunea efectuata ; Restituirea cartii de plata, detinatorului, pe care sau inregistrat operatiunile efectuate sau deciziile luate. In meniul de optiuni cu alte cuvinte, in ansamblul operatiunilor, printre altele sunt cuprinse : Plata facturilor datorate furnizorilor ;
Pagina 48 din 114
Situatii si alte informatii solicitate ; Analiza fluxului de numerar Decizii financiare si de management ;
Astfel in cadrul celei de a treia etape poate sa fie selectata una din optiunile prezente de mai sus.
A. Plata facturilor datorate furnizorilor Daca se selecteaza aceasta optiune va aparea pe ecran, ultima factura ce a fost achitata in favoarea furnizorului respectiv. Pentru plata unei noi facturi se vor introduce datele necesare de identificare a contului, ultima zi pana la care trebuie facuta plata si adresa electronica la care se va face plata. Fiecare factura poate fi confirmata sau modificata in ceea ce priveste suma platita si data achitarii.
B. Situatii si alte informatii solicitate Prin alegerea acestei optiuni, utilizatorul poate primi informatii privind toate tranzactiile efectuate intr-o anumita perioada de timp, sumele intrate, iesite si disponibilul din contul personl. De asemenea aceste informatii pot fi scoase la imprimanta ATM-ului. Aceste informatii se obtin de la ATM-urile care au emis acele carduri si se numeste extras de ATM (ex : daca incerci sa afli soldul unui card emis la BCR la un ATM BRD, nu va merge. C.Analiza fluxului de numerar Aceasta optiune ne indica schimbarile aparute in fluxul de numerar de la ultima utilizare a cartii de plata : intrarile, iesirile de numerar precum si tranzactiile ce au fost efectuate. De asemenea se utilizeaza fluxul de numerar pe baza experientei anterioare si se vor putea emite concluzii daca disponibilitatile banesti ale utilizatorului au crescut, au scazut sau au ramas constante .
D.Decizii financiare si de management Pe baza datelor introduse de detinatorul cartii de plata (cum ar fi suma si data), ATM-ul va emite o lista cu mai multe variante privind utilizarea sumei respective. Pe baza alternativelor de pe piata, utilizatorul sau dispozitivul poate selecta varianta optima care include si confirmarea sumei; acesta se numeste jurnal ATM. Acest jurnal contine toate operatiunile efectuate de acel ATM intr-o perioada de timp.
AVANTAJELE ATM-urilor Trebuie subliniat faptul ca metoda de eliberare prin utilizarea ATM-urilor prezinta avantaje majore fata de eliberarea de numerar de catre operatorul uman. O prezentare suficienta a acestor avantaje, include :
1.Siguranta operatiunilor Operan in mediu pur electronic, ATM-urile utilizeaza elementele suplimentare de securitate, existente pe card, dar inaccesibile operatorului uman, cum ar fi PIN-ul sau citirea integrala a informatiilor de pe banda magnetica a cardului. Aceste elemente fac practice imposibila utilizarea unui card de catre o alta persoana decat posesorul ei, eliminand aproape in totalitate fraudele si deci pierderile suportate de posesorul de card.
Pagina 49 din 114
2.Largirea intervalului de derulare a serviciului de eliberare de numerar al bancii. Prin utilizarea de ATM-uri, banca poate presta serviciul de eliberare de numerar 24 de ore din 24, 7 zile pe saptamana, 365 de zile pe an, aceasta activitatea nemaifiind legata de programul operatorului uman de la ghiseul bancii. Singurele perioade de pauza sunt cele impuse de alimentarea ATM-urilor cu numerar sau caderea tensiunii sau lipsa de comunicatie
3.Prestarea serviciului de eliberare de numerar in locuri in care nu exista ghisee ale bancii. Exista locuri unde solicitarea de numerar a detinatorului de card poate fi satisfacuta numai prin existenta de ATM-uri. Un exemplu il constituie magazinele universale sau centrele comerciale, unde nu exista ghisee ale bancii, dar tranzactiile comerciale sunt foarte numeroase. Plasarea de ATM-uri in astfel de locuri raspunde solicitarii clientilor, asigurand totodata incasarea de comisioane percepute de catre banca la fiecare tranzactie .
4.Decongestionarea ghiseelor bancii Plasarea de ATM-uri in unitatilor bancii va asigura diminuarea aglomeratiei la ghiseele acestor unitati, conducand la o crestere calitativa a prestatiei bancii.
5.Plata salariilor prin conturi bancare Plata salariilor constituie o modalitate foarte buna de atragere de disponibilitati de catre banca. Plata salariilor la ghiseele banciiar conduce, evident, la aglomerari nedorite. Solutia este plata salariilor prin alimentarea unor conturi de card. Salariatul, posesorul unui astfel de card, poate ridica suma dorita de la orice ATM al bancii. Operatia de eliberare de numerar se desfasoara rapid si insiguranta, datorita facilitatilor oferite de aceste echipamente. Exista ATM-uri in diverse zone din localitate si disponibilitatea permanenta a serviciului de eliberare de numerar va conduce la extragerea din cont doar a sumelor necesare utilizatorului de card, crescand in acest fel gradul de stationare al disponibilitatilor persoanelor fizice in conturi bancare. In plus plata salariilor de catre angajatii bancii, pe baza cardurilor prin intermediul ATM-urilor, va conduce la o fluidizare a acestei activitati, oferind si eliberarea extrasului de cont odata cu plata salariului .
6.Eficientizarea eliberarii de numerar. Prin legatura directa si sigura dintre ATM si banca emitenta a cardului, eliberarea de numerar este efectuata de catre un ATM mai eficient decat in cazul unui operator uman. Reteaua in care sunt integrate ATM-urile si simplitatea de operare, asigura o accelerare remarcabila a operatiunilor. Totul este automatizat si se bazeaza pe transmiterea de mesaje electronice de la banca emitenta la banca care are acel ATM.
7.Alte facilitati oferite utilizatorilor Eliberarea extraselor de cont constituie o solicitare frecventa a clientilor bancii. Printr-o adaptare corespunzatoare, ATM-urile pot elibera la cerere, extrase de cont purtatorilor de card. Operatia se desfasoara in conditii de securitate deosebite, neexistand riscul incalcarii secretului bancar si reprezentand in plus avantajul unei operativitati deosebite in efectuarea acestui serviciu.
33.2. ROLUL ATM-urilor IN PLATA CARDURILOR
Pagina 50 din 114
Crearea cardului legislative pentru introducerea sistemului electronic de plati in conditiile unui ritm de patrundere a cardurilor pe piata interna apropiat de cel mai mare din estul Europei, constituie un obiectiv important al autoritatilor romane. In aceasta privinta a fost realizat un prim pas prin aprobarea Legii Comertului Economic, care creaza cadrul general pentru utilizarea sistemului de platicu carti de credit sau de debit nu are inca fiabilitatea si gradul de accesibilitate pe care il necesita acceasta modalitate de plata. Este de remarcat faptul ca in cazul utilizarii cardurilor Bancii X in ATM-uri apartinand altor banci, banca x plateste bancii posesoare a ATM-urilor un comision pentru fiecare operatie de extragere de numerar, conform regulilor VISA/ EUROCARD ; comisionul poate fi perceput ulterior, utilizatorului de card ( se numeste taxa interchange). Spre deosebire de aceasta situatie, utilizatea unui car eliberat de banca x untr-un ATM al bancii x nu implica acest comision ramanand la latitudinea bancii valoarea comisionului perceput posesorului de card pentru desfasurarea operatiunii, putandu-se ajunge pan ala comision 0. In aceste conditii este un deziderat al utilizatorului de card ATM-uri propii, determinandu-l sa opteze pentru o alta banca ce indeplineste acest cristeriu. Astfel apare necesitatea imperioasa ca banca x sa dezvolte o retea propie de ATM-uri in vederea sprijinirii activitatii de emitere de carduri ( in general se emit carduri in corelare cu acoperirea teritoriala a retelei de ATM-uri) In 2006 media tranzactiilor pe un ATM este estimata la circa 2.000.000 tranzactii. Reteaua de ATM-uri in Romania numara peste 4300 ATM-uri Emitentiii de carduri care au investit masiv si infrastructura sunt net avantajatisi in eventualitatea unei interventii legislative care ar obliga institutiile publice la plata salariilor numai in conturi de card. Efortul investitional in infrastructura trebuie sa absoarba nu numai presiunile cantitative ci sa se adapteze unor volume in crestere si diversificare de servicii asociate cardului clasic, privite ca etapa intermediara in trecerea spre smart-card. In general se instaleaza ATM acolo unde se emit multe carduri de salarii sau in zonele comerciale.
TRANSFERUL ELECTRONIC AL FONDURILOR LA PUNCTELE DE VANZARE
In functie de conditiile de pozitie si de gradul de inzestrare tehnologica, transferul electronic al fondurilor la punctele de vanzare implica o diversitate de procesare de lucru pe care le vom urmari distinct : terminalele la punctele de vanzare cu circuit deschis (ON LINE) terminalele la punctele de vanzare cu circuit inchis (OFF LINE)
Pagina 51 din 114
TERMINALE LA PUNCTUL DE VANZARE CU CIRCUIT DESCHIS (ON LINE)
Terminalul reprezinta o statie de lucru amplasata la locurile de vanzare a bunurilor de consum, care este utilizata pentru a prelua si transmite informatii privind platile efectuate prin intermediul sau. Spre deosebire de celelalte doua echipamente la care se poate accesa 24 de ore pe zi ,7 zile pe saptamana, la terminarea POS este posibil numai pe baza cardului comerciantului si in timpul sau de program. Terminalul la punctele de vanzare este constituit dintr-un dispozitiv special, (terminalul propiu zis si structura completa) sau amenajat (care sa fie compus dintr-un ecran, o tastatura si relee compatibile de a asigura legatura in doua sensuri cu calculatorul bancii unde titularul are deschis contul). Reteaua de POS-uri a bancilor comerciale romanesti este intr-o continua diversificare ,numarul POS-urilor in 2006 erau peste 25.000. Derularea operatiunilor prin terminalul de la punctele de vanzare cu circuit deschis implica urmatoarele operatiuni : -comerciantul va introduce cardul in dispozitivul electric ; -comerciantul prin intermediul tastaturii va scrie pe ecranul de afisaj al dispozitivului valoarea bunurilor cumparate (va tasta suma) Daca clientul accepta aceasta suma ,comerciantul trebuie sa apese o tasta specificata un semnal luminos v-a indruma cumparatorul sa introduca numarul personal de identificare (PIN). Daca PIN-ul va fi acceptat atunci dispozituivul electronic ca incepe inregistrarea tranzactiei. valoarea tranzactiei ca fi comunicata,contului din banca emitenta, verificandu-se totodata daca disponibilul din contul personal este suficient pentru a acoperi valoarea cumparaturilor ; Se pune un Hoold pe suma tranzactionata. Posesorul de card nu va mai regasi in extras sumac u pricina, banii din Hold vor pleca spre contul comerciantului dupa ce aceasta efectueaza bon de plata de pe POS. -dispozitivul va emite o chitanta in doua exemplare (una pentru client, alta pentru conerciant) -un nou semnal luminos va confirma efectuarea completa a tranzactiei returnandu-se totodata clientului cardul. 3.4.2. TERMINALE LA PUNCTUL DE VANZARE CU CIRCUIT INCHIS (OFF LINE)
In conditile in care lipsesc posibilitatile de interconectare cu calculatorul bancii, operatiile de deconectare pot fi realizate prin inregistrari electronice in contul fiecarui participant: client si banca In acest caz se utilizeaza trei carduri inteligente (Smart Card) dinstincte : unul care apartine utilizatorului (USER Card), unul care apartine comerciantului (Job Card sau Merchant Card) si un altul incorporat in dispozitiv (Divice Card) ce apartine bancii emitente a cartilor de plata propiu-zise. Cardul de credit propriu-zis (USER Card) apartine si este utilizat de catre titularul ei pentru efectuarea cumparaturilor la punctele de vanzare a bunurilor de consum. Job Card sau Merchant Card apartine comerciantului si capteaza toate detaliile privind tranzactiile comerciale desfasurate cu clientii bancii emitente a cardului In plus, Job Card are sursa proprie de energie si detine o capacitate mult mai mare de stocare a datelor. Aceasta detine trei zone de stocare a informatiilor.
Pagina 52 din 114
Prima zona aduna detalii privind tranzactiile efectuate care vor fi puse la dispozitia bancii emitente, in vederea efectuarii operatiunilor de deconectare . A doua zona este denumita zona fierbinte (HOT LIST), deoarece este un raport care prezinta situatia cardurilor ce au fost pierdute, furate sau contrafacute, precum si numerele de cont aferente acestora. Aceste carduri pot fi folosite de comerciant, numai dupa ce, in prealabil a fost primit acordul bancii emitente. Cea de-a treia zona cuprinde date confidentiale si de control, cum ar fi : chei de codificare respectiv de decodificare ce asigura protectia informatiilor stocate in zona respectiva, impotriva efectuarii unor modificari ori stergeri din memorie ; numerele de telefon la care se poate obtine autorizatia efectuarii unor tranzactii care depasesc limita maxima admisa dar pe care comerciantul doreste sa le incheie tocmai datorita sumei ridicate. Aceste tranzactii treb sa fie autorizate de catre banca comerciantului si a clientului. Atat USER Card cat si Job Card sunt activate prin introducerea lor in dispozitivul electronic de lucru. Acest dispozitiv are de asemenea, zone de stocare si nivele logice cuprinse in Device Card (cartea dispozitivului) Cardul inteligent al dispozitivului apartine bancii care a pus in functiune acest mecanism electronic de plata in circuit inchis. Device Card inregistreaza toate informatiile legate de fiecare tranzactie efectuata de comerciant cu clientul sau
TOPUL BANCILOR DUPA NUMARUL DE ATM-uri , FEBRUARIE 2005, TOTAL ATM-uri
Loc 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
Banca BCR Raiffeisen Bank Banc Post BRD Banca Transilvania Banca Tiriac Romextera Carpatica UniCredit Banca Romaneasaca Alpha Bank ING Bank Emporiki Bank HVB Volksbank Piraeus Bank CAPITOLUL IV
Nr. ATM-uri 775 608 494 371 213 197 63 40 27 26 21 16 15 13 12 11
Procent(%) 26.71 20.95 17.02 12.78 7.34 6.79 2.17 1.38 0.93 0.9 0.72 0.55 0.52 0.45 0.41 0.38
ROLUL CARDURILOR IN SISTEMUL DE PLATI ACTUALE, PE FONDUL DEZVOLTARII ECONOMICE
4.1.SISTEME GLOBALE DE PLATI PENTRU POPULATIE
Pagina 53 din 114
Cerintele dezvoltarii economice mondiale si cresterii schimburilor internationate pe multiple planuri si in domeniul satisfacerii nevoilor personale a intensificat necesitatea instituirii unui regim operativ si eficient vizand platile transfrontiere ale persoanelor fizice decurgand primordial de nevoi cu caracter individual. Eforturile depuse in acest sens au structurat care anii 1970, cateva sisteme globale pentru populatie, in care s-au afirmat ca pionieri American Express si DINNERS CLUB si apoi Mastercard (devenind prin asociere Europay International). Uloterior prima companie de plati internationala pentru populatie, si-a extins gama de servicii si de operare si a cucerit astfel un segment major al pietei mondiale. Un rol special in relatiile internationale europene, revine companiei Eurocheque, care promoveaza un sistem international de cecuri garantate cu card. Vom prezenta cateva sisteme semnificative de plati globale pentru populatie cu principalele lor produse reprezentative din punct de vedere al volumului sau particularitatilor de utilizare.
1.Western Union a fost infiintata in 1851 si este una din cele mai vechi si renumite companii americane. In 1870 compania a creat prima modalitate de transfer rapid a fondurilor pe distante mari, a introdus primul telegraf la New York si a utilizat pentru prima data telexul in anii 50. In prezent, Western Union este o companie subsidiara a First Data Corporation din SUA. Western Union a creat in 1990 o filiala pentru servicii financiare Western Union Financial Services care are un departament Western Union Money Transfer pentru transferuri rapide de bani in orice tara. Western Union avea la sfarsitul anului 2001 o retea de 361 de agenti in 189 de tari cu peste 110.000 de locatii active (tranzactii).Western Union mai are si unele produse ca Will Call, Quik Collect, Quick Pay, Quick Cash care sunt variante de plati rapide specifice unor produse. Agentii sunt obligati ca in afara de tehnica internationala de lucru sa respecte si prevederile legale interne cu privire la transferurile valutare, in cazul tarii noastre Regulamentul Valutar nr. 1/2004 emis de Banca Nationala a Romaniei. Cel mai mare volum de transferuri valutare pentru persosne fizice se realizeaza de companiile americane Western Union si MoneyGram .
2.American Express American Express (AMEX) este o organizatie complexa internationala avand specializare principala in domeniu bancar (AMEX Banc) de servicii de calatorie AMEX Travel Related Serviciies) si de plati (AMEX). La origine, spre deosebire de ceilalti operatori mondiali de plati (AMEX) Company, infiintata in 1850, s-a dezvoltat ca emitent si procesor de cecuri de calatoriei. Multe dintre caracteristicile cecului de calatorie utilizat astazi are elemente introduse de-a lungul anilor ca inovatii de AMEX (caracteristicile de tiparire a cecurilor, semnaturile originale pe cec date la emitere si utilizarea de catre titular, denominarea in cupiuri a cecurilor etc. In 1990.AMEX inca mai detinea jumatate din piata interna, in valoare de 20 milioane USD cecuri de calatorie vandute si cam 7% din comertul mondial cu carduri. Acest succes poate fi atribuit perioadei indelungate in care s-au aflat in bransa, numelui familiar si reputatiei dobandite pentru calitatea serviciului de a inlocui cecurile pierdute sau furate prin cele aproape 2000 de reprezentante AMEX din lumea intraga care, nu in ultimul rand, au si activitati nonbancare de turism. Credit cardurile AMEX au fost introduse in SUA in 1958 cu functia de carduri pentru calatorii si petrecerea timpului liber (distractii) apoi, in deceniul urmator, s-au extins in toata lumea, printr-o retea mondiala de agenti de vanzare recrutatat pentru satisfacerea necesitatilor detinatorilor alfati in calatorii. Ulterior au fost emise carduri denominate in aproape 40 de valute, in diferite tari ale lumii. Cardul AMEX Standard este de culoare verde si este emis de catre AMEX insusi, prin banci locale care au calitatea de agenti de vanzare (ghisee de primire a cecurilor de
Pagina 54 din 114
emitere si agenti de distributie a cardurilor emise) AMEX incaseaza anual un comision de membru si impreuna cu emitentul ( daca este diferit de AMEX ) imparte un comision la emisie. Obligatiile detinatorului de card sunt variabile , in functie de bonitatea sa garantata sau negarantata de o banca locala agreata sau corespondenta a AMEX, dar in dgeneral, AMEX este foarte rigid in a conditiona prelungirea functionarii cardului de acoperirea prompta si in intregime a debitelor detinatorului lunar. Linia de credit nu poate fi extins, iar intarzierea la plata este sanctionata cu dobanda. O particularitate este aceea ca, pana la performanta tehnologiei de EFT, chiar cardul AMEX Standard nu avea limita de cheltuieli si o parte a succesului sau, chiar in aceste conditii a construit-o selectia clientelei. In 1990 erau emise in trotal circa 30 milioane carduri AMEX verzi acceptate in circa 2 milioane puncte de vanzare din toata lumea, dintre care 2/3 aveau titulari americani . Din totalul acestora, 80% erau AMEX Standard si 20% erau Gold si Platinum consta, in afara de comisionul mai mare, consta, doar in privilegii nonbancare oferite de AMEX sau in conditii speciale de risc si creditare oferite de catre bancile emitente. Tot American Express a facut pionierat in domeniul debitcardului si ATM-urilor. In 1987, AMEX a lansat o varianta la cardul sau verde, denumita Optime, care se baza pe limitarea liniei de credit nu ca nivel ci ca perioada de utilizare (lunar); la sfarsitul lunii, linia de credit fiind redeschisa daca erau rambursate toate datoriile precedente ( revolving credit).
3.Dinners Club Dinners Club a avut un rol de pionieriat in domeniul stabilirii principiilor valabile si astazi in activitatea cu credit card, similar celui pe care AMEX l-a avut, la vederea sa, in domeniul cecurilor de calatorie. Cu opt ani mai inainte de AMEX, in 1950, Dinners Club a fost creat la New York, ca societate comerciala, avand ca actionari prieteni ai celor doi fondatori. Aceasta legitimatie de acces la credit de consum curent combinata cu siguranta ca un garant il va rambursa, au fost elementele cheie ale succesului acestui concept, care s-au extins rapid in mediile de varf din lumea intreaga, pana la dimensiunile unei organizatii de cuprindere mondiala. Dinner;s Club pe care le (re)vinde sau incaseaza profiturile de la societati mixte in strainatate care pot emite carduri Dinnes Club in nume propriu. Cu toate ca a avut un start bun si intr-o oarecare masura, AMEX, aparut ulterior, a preluat conceptul sau, Dinners Club a avut un succes modest pe piata americana si a supravietuit dupa numeroasele schimbari de proprietate, mai mult datorita operatiunilor sale din afara SUA . In 1081, Dinners Club a fost acchizitionat de catre Citi Corp si a imprumutat unele trasaturi ale cardului de calatorii pe care acesta il emitea (Carte Blanche), in primul rand fondul alb pe care astazi figureaza initialele violete. S-a realizat astfel o sinteza intre segmentul de piata la Carte Blanche (hoteluri si companii aeriene americane) si cel al Dinners Club (restaurante din afara SUA). Dinners Club are volume de circa 5 ori mai mici la parametrii aratati anterior pentru AMEX si poate fi obtinuta in conditii similare cu AMEX Standard, fara insa sa se extinda in domeniul cecurilor de calatorie. In prezent, cardurile Diners Club sunt raspandite in peste 200 de tari pe toate continentele. Astfel noua milioane de detinatori si pot folosi cardurile intr-o retea ce depaseste 280000 de ATM-uri.
4.VISA International VISA a evoluat din produsul BancAmeriCard, un credit card lansat de Bank of America in replica la AMEX Standard. Bank of America a inceput sa autorizeze alte banci sa emita carduri afiliate celor ale sale,cu aceleasi trei culori: albastru,alb si auriu, dispuse orizontal. Este interesant si relevator pentru dimensiunile concurentei lor ulterioare si segmentul de istorie comuna intre MasterCard (ca parte a familiei Europay) si VISA.
Pagina 55 din 114
MasterCard spre deosebirea de VISA, nu isi are originea intr-un sistem unic de credit card. MasterCard a plecat de la un numar de carduri proprietar emise de banci regionale americane care, si-au propus sa dea o replica expansiunii agresive si pozitiei dominante a BncAmeriCard pe piata interna a SUA. Ulterior VISA s-a desprins din legaturile sale initiale cu Bank of America. O vreme in SUA, MasterCard a fost emis sub controlul VISA ca o completare a rolului international al VISA insasi, in conformitate cu strategia de expansiune a VISA din anii 80 de a emula marci locale proprii in fiecare tara sau de a cumpara pe cai existente si deja populate. La 30 iunie 2005 MasterCard Europe a inregistrat pe piata locala 490 de mii de carduri emise sub sigla MasterCard, volumul tranzactionat fiind la 330 milioane de USD. Romania se afla pe primul loc intre tarile europene in privinta cresterii volumului brut de tranzactii pe cardurile MasterCard. La sfarsitul lunii iunie erau 490 de mii de carduri MasterCard (exclusand Maestro si Cirrus) in crestere cu 71% fata de aceeasi perioada din 2004 . Volumul brut al tranzactiilor, calculat in perioada 1 ianuarie- 30 iunie 2005 pe cardurile MasterCard, a crescut cu 79.8% fata de prima jumatate a anului trecut, atingand 330 milioane de USD. Numai in trimestrul al doilea din acest an, volumul brut al tranzactiilor a fost de 190 milioane de USD, inregistrand o crestere cu 91,5% fata de aceeas perioada a anului 2004. VISA exist n forma sa actual de mai puin de un sfert de secol. Sistemul care permite unui deintor de card din Cairo s
efectueze, n doar cteva secunde, o tranzacie la un comerciant n Manila, a devenit operaional n 1977. El a fost creat n momentul n care International Bank Americard Corporation (IBANCO) i-a schimbat numele n VISA card. ns totul a nceput n 1958 cand Bank Americard, o instituie financiar cu sediul n California, a creat propriul sistem de plat bazat pe card ca un rspuns la procesul de dezvoltare al reelelor Diners Club i American Express. Momentele de referin n cadrul dezvoltrii VISA dar i a cardurilor bancare au fost: Anul 1958. Bank of America cu sediul n San Francisco, California, emite BankAmericard. Avnd ca pia ntregul stat californian, cardul este un succes nc de la nceput, fiind primul produs de acest gen cu faciliti de descoperit de cont de tip "revolving". Cardul permitea deintorilor rambursarea n mai multe rate a sumelor trase cu plata unei taxe lunare aplicat la soldul din cont. Anul 1979. VISA introduce primul terminal electronic la comerciant, aa numitul "point of sale" (POS), ceea ce contribuie la creterea vitezei de tranzacionare. De asemenea, prin introducerea POS-urilor se deschide calea capturrii electronice a datelor (Electronic Data Captures EDC). Anul 1983. VISA lanseaz prima reea mondial de ATM-uri, asigurnd deintorilor de carduri psibilitatea de a retrage bani de la automate 24 de ore din 24, indiferent de locaia aparatului. Prin acest pas se aduce o contribuie important la confortul afacerilor moderne i al cltoriilor turistice. Anul 1993. VISA este prima companie care implementeaz o reea tehnologic neural ("neural network tehnologies") - n domeniul plilor - ce permite reducerea incidentelor de fraudare a cardurilor. Aceast soluie tehnic ofer bancilor membre VISA date precise i la timp n privina tranzaciilor suspecte. Reeaua neural, ce are la baz istrumente de management al riscului, atenioneaz bncile astfel nct ele s-i poat informa clienii cnd un card este folosit de o alt persoan dect deintorul ei legitim. Anul 1997. VISA este coautor la dezvoltarea specificaiilor EMV (Eurocard-Mastercard-VISA) ale industriei cardurilor inteligente, ce asigur utilizarea mondial a cardurilor cu microprocesor incorporat n condiiile respectrii unor standarde unice. Anul 2000. Este realizat prima tranzacie cu un smart card folosind tehnologia SET (Secure Electronic Transaction), ce ofer un nalt nivel de confidenialitate i sigurana pentru plile pe Internet. VISA este coautor la aceast tehnologie. VISA anun realizarea prototipului pentru
Pagina 56 din 114
primul card inteligent de tipul "contacless commuter - cash". Terminalele "contactless" nu au nevoie de introducerea efectiv a cardului pentru a efectua o tranzacie de eliberare de numerar. Anul 2002. VISA, mpreun cu Standard Chartered Bank, introduce prima multi-aplicaie pentru un smart card. Ea permite deintorilor s acceseze mai multe conturi i diferite servicii de pe un singur card. De exemplu, conturi de debit, linii de credit, securizarea tranzaciilor pe Internet, programele de loialitate ale comercianilor, pot fi (toate) stocate pe acelai card. Anul 2004. VISA devine prima organizaie de profil care proceseaz 25 de miliarde de tranzacii de plat ntr-un singur an. VISA coordoneaz realizarea primei tranzacii mondiale n euro folosind ca instrument de plat un card i realizeaz prima tranzacie cu bani electronici printr-un telefon mobil de tip GSM. VISA este liderul mondial al pieei cardurilor att ca numr de carduri n circulaie ct i ca volum de tranzacionare. De asemenea, VISA dispune de cel mai mare numr de membri i de cea mai mare infrastructur - pentru acceptarea la plat a cardurilor - dat de reeaua de comerciani i de locaiile fizice. Folosirea cardurilor Visa de catre romani, numarul de tranzactii si valoarea acestora au continuat sa creasca semnificativ in anul fiscal ce s-a incheiat in septembrie 2006. Valoarea totala a tranzactiilor cu carduri Visa era de aproximativ 7 miliarde USD la sfarsitul lui septembrie 2006, cu doua treimi mai mult (59%) fata de aceeasi perioada a lui 2005. Numarul total al tranzactiilor a atins valoarea de 73,8 milioane, cu 30% mai mult fata de 2005. Aceasta arata ca romanii folosesc tot mai mult cardurile Visa ca solutii rapide si sigure de plata. In anul fiscal incheiat in septembrie 2006, romanii au cheltuit la comercianti aproximativ 645 milioane USD prin carduri Visa, cu 105% mai mult fata de anul trecut. Valoarea comertului electronic din Romania s-a dublat, atingand valoarea de 17,5 milioane USD in aceeasi perioada. Visa se asteapta la o crestere continua dupa trecerea la Visa Europe in 2007. De asemenea, cresterea valorii si frecventei utilizarii cardurilor Visa la comercianti a continuat in acelasi ritm sustinut. Romanii au cheltuit peste 645 milioane USD efectuand 11,1 milioane tranzactii cu carduri Visa in perioada septembrie 2005 septembrie 2006, ceea ce reprezinta o crestere cu 105% si respectiv 96% fata de anul anterior. Astfel, consumatorii isi folosesc tot mai frecvent cardurile Visa si pentru cumparaturile zilnice, de valoare mai mica. Cresterea din ultimul an se datoreaza si extinderii considerabile a retelei de acceptare. Cardurile Visa sunt acceptate in tot mai multe locatii din Romania. La sfarsitul lui septembrie 2006, 41.200 de locatii acceptau plati cu cardurile Visa, o crestere cu 60% fata de aceeasi perioada din 2005. Deoarece acceptarea platii cu cardul este perceputa tot mai mult ca un avantaj competitiv, numarul POS-urilor la comercianti a inregistrat o crestere cu 57% fata de 2005, existand o retea de 32.161 de POS-uri. Comertul electronic a continuat de asemenea sa creasca. Numarul total al tranzactiilor operate de detinatorii romani de carduri Visa in Romania si in strainatate a crescut cu 123%, ajungand la 141.000. Valoarea tranzactiilor online este de 17,5 milioane USD, cu 103% mai mult la sfarsitul lui septembrie 2006, fata de aceeasi perioada din 2005. Cele mai multe carduri Visa au fost folosite pentru calatorii, valoarea tranzactiilor online inregistrate de companiile aeriene si agentiile de voiaj reprezentand 36% din totalul volumului de comert electronic. Cresterea pietei cardurilor din Romania nu se va limitata la intensificarea procesului de acceptare. Desi piata cardurilor a ajuns la un nivel notabil de dezvoltare in ceea ce priveste emiterea, numarul cardurilor valide va continua sa creasca in mod sustinut. La sfarsitul lui septembrie 2006, existau pe piata 4,4 milioane carduri Visa valide, cu 37% mai mult fata de aceeasi perioada din 2005. In ceea ce priveste segmentarea pietei,
Pagina 57 din 114
aceasta este mult mai vizibila fata de anul fiscal anterior. Cardurile Visa Electron reprezinta 79,2% din totalul cardurilor Visa, in timp ce Visa Classic reprezinta 18,15%, Visa Business 2,4% si Visa Gold 0,25%.
Evolutia cardurilor VISA in perioada 2001-2006 in Romania An Numar carduri 2001 468.232 2002 1.054.984 2003 1.679.776 2004 2.164.671 2005 2.576.115 2006 3.100.000
La nivelul anului 2006 comparativ cu 2005 principalele evolutii au fost: Cresteri semnuificative ale utilizarii cardurilor la comercianti; Dezvoltare importanta a principalilor indicatori; Recunoastere crescuta a beneficiilor platilor electronice Portofoliul Visa continua sa se deversifice; Reteaua de acceptare continua sa se extinda.
Rezultate Visa in Romania trim II 2006 Date Numarul de carduri VISA Numarul total de tranzactii Valoarea totala a tranzactiilor Numarul tranzactiilor la comercianti Valoarea tranzactiilor la comercianti Trimestrul II 2006 3,1 milioane 53,8 milioane 3,8 miliarde USD 4,8 milioane 251 milioane USD Cresterea vs.trimestrul II 2005 27% 24% 70% 113% 110%
Tipurile de carduri VISA emise pe piata Ramania se prezinta de la data de 31.12.2006 in urmatoarea structura: VISA Electron 85% VISA Clasic 12,5%, VISA Business 2,3% si VISA Premium (Gold) 0,02%). Deci cea mai bine reprezentata categorie o reprezinta posesorii de carduri VISA Electron iar cea mai slab reprezinta VISA Premium cu doar 461 de carduri acest tip de card adresandu-se unei categorii de clientela privilegiata VIP Structura cardurilor VISA in Romania la 31.12.2006 Tip Card VISA Electron VISA Classic VISA Business VISA Pemium (GOLD) TOTAL Numar 1.840.627 272.731 50.852 461 2.164.671 Cota 85 12.5 2.3 0.02 100
5.Europay International n 1964, bancherul suedez Wallenberg a nfiinat Eurocard, ca alternativ bancar la American Express. Un an mai trziu, compania devine holding iar sediul Eurocard International se stabilete n Belgia (Bruxelles). Pn la sfritul anilor '60, Eurocard creaz o alian strategic cu Mastercard International, cunoscut pe atunci sub numele de Interbank Card Association (ICA) i emite primul cec din sistemul eurocheque creat n scopul de a obine numerar n strintate.
Pagina 58 din 114
nceputul deceniului urmtor (1972) este marcat de introducerea eurocheque-ului i a cardului de garantare n vederea nlocuirii i simplificrii sistemelor naionale de cecuri. n 1980, eurocheque ia iniiativa dezvoltrii unui standard al benzilor magnetice internaionale, care s ia n considerare standardele bancare naionale i individuale existente astfel nct, pe baza cardului eurocheque s permit accesul la ATM-uri din strintate. Treptat sunt implementate standarde uniforme pentru posibilitatea utilizrii internaionale a cardurilor eurocheque la ATM-uri. n perioada urmtoare, respectiv Europa anilor '80, eurocheque i Eurocard, aflate mai mult sau mai puin sub controlul acelorai bnci europene, satisfaceau nevoile a doua piee distincte dar complementare i operau n dou moduri total diferite. Primul era un sistem de garantare i compensare de cecuri iar cel de-al doilea utiliza tehnologie i proceduri standard pentru card-uri de credit. Dezoltarea electronicii a schimbat totul. Sub conducerea lui Eurocheque International, dezvoltarea benzii magnetice, pe de o parte, i necesitatea unei infrastructuri electronice, pe de alt parte, au condus ctre nlturarea diferenelor operaionale. n 1984, eurocheque a iniiat tranzaciile ATM internaionale, pentru ca n anul urmtor s-i creeze propriul sistem electronic de autorizare i de recunoatere a autenticitii datelor. La sfritul anilor '80, piaa cardurilor se maturizase deja iar cererea de produse mai sofisticate era n cretere. Pentru a reduce costurile, bncile membre europene au decis integrarea societilor eurocheque International i Eurocard International ntr-o singur companie. Aa a aprut n 1992, Europay International, prima i singura companie integrat de pe piaa sistemelor de plat pentru populaie i unica companie din Europa care deine licena gamei "Europackage". Europay i ofer serviciile prin cele peste 9.000 de bnci membre, att europene ct i din zona Marii Mediterane. Oferta de produse pleac de la cecuri de cltorie, "portofele" electronice, eurocheque-uri i pn la carduri internationale de debit sau de credit, produsele fiind utilizate pentru a obine bani lichizi de la ATM-uri, sau de la filialele bncilor, i pentru plata diverselor bunuri i servicii, indiferent dac eti acas, in vacan sau n strintate pentru afaceri. Din dorina de a furniza servicii de plat sigure i confideniale pe Internet, liderii sistemului bancar i ai sectoarelor tehnologice au colaborat pentru dezvoltarea standardului global SET (Secure Electronic Transaction). Bazat pe metode criptografice sofisticate, SET utilizeaz certificate i semnturi digitale unice aidoma crilor de identitate asigurnd astfel confidenialitatea informaiei i securitatea plilor. Sistemul autentific simultan comercianii, posesorii de card-uri i bancile acceptatoare i reprezint o soluie solid pentru cardurile cu band magnetic la tranzaciile efectuate pe calculator prin intermediul Internetului. Pentru a crea standardele globale necesare introducerii noii tehnologii bazate pe cip (smart card), Europay a iniiat un grup de lucru impreun cu Mastercard i VISA, cunoscut n sistemul bancar sub numele de EMV. Lansat n iulie 1996, modelul EMV a marcat ncheierea fazei finale a specificaiilor globale pentru carduri i a fost folosit ca standard pentru productorii de carduri i terminale din ntreaga lume. Primele carduri de debit i de credit, bazate pe standardele EMV, au fost introduse n Marea Britanie n anul 1998. nc din primul an al nfiinrii sale, Europay International a avut o cretere anual format constant din dou cifre pe aproape toate palierele: carduri, ATM-uri, bnci membre, comerciani etc. La sfritul lunii iunie 2004, s-a atins nivelul de 250 milioane de carduri emise sub sigla Europay (Eurocard/Mastercard, Maestro/Cirrus). Numrul tranzaciilor a depit pragul de 10 miliarde, iar valoarea aferent acestora a fost de 902,4 miliarde euro. Evolutia numerica a cardurilor Europay in Romania An Numar carduri Master Card 2001 556.000 2002 1.108.000 2003 2.148.000 2004 2.549.375 2005 2.872.719 2006 4.912.349
Pagina 59 din 114
4.2. Piata Cardurilor in Romania
4.2.1. Aspecte privind activitatea bancara in Romania
Bancarizarea populatiei In ultimii patru ani, reteaua de unitati bancare s-a marit cu 1.400 de sedii operationale in intreaga tara, ajungand la un numar de 4.200 de unitati (septembrie a.c.), ceea ce reprezinta o crestere de peste 50% fata de anul 2001. Prin raportarea unitatilor bancare la populatia tarii, rezulta ca in medie o unitate bancara deserveste 5.000 de persoane. Datele Bancii Centrale Europene (BCE), releva faptul ca - in comparatie cu tarile care au intrat in mai 2004 in Uniunea Europeana - o asemenea medie este comparabila cu cea inregistrata de Republica Ceha si Slovacia la momentul integrarii. Polonia si Ungaria aveau la acea data o medie de aproximativ 3.500 persoane la o unitate bancara. Cel mai important aspect relevat de graficul nr.1 arata ca Romania este singura tara care reuseste sa isi mareasca substantial reteaua de unitati in vreme ce toate celelalte tari scad sau isi mentin nivelul inregistrat in 2000.
14.000 12.000 10.000 8.000 6.000 4.000 2.000 0
Evolutia numarului de pe rsoane dese rvite de un se diu bancar
RO BG CZ HU PL SK
2000
2001
2002
2003
2004
Daca insa privim prezenta bancara separat pe mediul urban si separat pe mediul rural, constatam o discrepanta absoluta la nivelul Romaniei. Datele statistice ale ultimului recensamant al populatiei arata faptul ca in mediul rural traiesc 10 milioane de persoane ceea ce reprezinta 47% din populatie. Pentru marea majoritate a acestora, singurele servicii financiare de care pot beneficia sunt cele oferite de Posta Romana si / sau Casa de Economii si Consemnatiuni. Aceasta pentru ca prezenta sistemului bancar in mediul rural inseamna 931 unitati. Raportate la numarul populatiei, rezulta ca o unitate din mediul rural deserveste aproape 11.000 de locuitori. Cum o comuna este locuita in medie de 3.400 de persoane, rezulta ca la nivelul tarii o unitate bancara revine la trei comune. Asadar, in Romania sunt inca foarte multe persoane care trebuie sa se deplaseze in afara propriei localitati pentru a putea efectua o tranzactie financiara. Oricat ar parea de necrezut, sunt chiar persoane din mediul urban care nu isi pot deschide un cont in propria localitate pentru ca nu au unde. Este cazul oraselor Azuga (6000 locuitori - Prahova), Cazanesti (3.500 locuitori - Ialomita), Chitila (12.000 locuitori - Ilfov), Popesti Leordeni (14.000 locuitori - Ilfov), Salcea (7.500 locuitori - Suceava), Stefanesti (11.500 locuitori - Arges) si Techirghiol (6.500 locuitori - Constanta). Populatia care traieste in aceste orase numara 55.000 de locuitori. Explicatia pentru aceasta situatie este data de faptul ca aceste orase sunt apropiate de alte localitati unde sunt operationale sedii de banca. Astfel, Chitila si Popesti Leordeni sunt lipite de Bucuresti, Azuga este la cativa km de Predeal, Salcea este langa Suceava, la fel este cazul Techirghiol cu Eforie, iar Stefanesti este gard in gard cu Pitesti. La fel de greu de crezut este sa intalnesti mai multe unitati bancare la nivelul unei comune si cu toate acestea se intampla. Fiecare dintre comunele Liesti (10.500 locuitori Galati), Berca (9.500 locuitori Buzau), Mihail Kogalniceanu (9.000 locuitori Constanta), Sanmartin (7.500
Pagina 60 din 114
locuitori Bihor), Prundu Bargaului (6.000 locuitori Bistrita-Nasaud), Corund (6.000 locuitori Harghita), Trusesti (5.500 locuitori Botosani), Poiana Teiului (5.000 locuitori Neamt) si Deda (4.000 locuitori Mures), au nu mai putin de trei unitati bancare. Populatia care traieste in aceste comune numara 63.000 de locuitori. Interesul manifestat de banci are o explicatie strict economica. Sanmartin de exemplu reprezinta in fapt Baile Felix, care tin de aceasta localitate, si unde turismul balnear reprezinta inca o atractie. De asemenea, la Mihail Kogalniceanu este un aeroport si o unitate militara ceea ce ofera suficienta justificare economica astfel incat sa determine mai multe banci sa isi deschida un sediu aici. De aici s-ar putea trage concluzia ca sistemul bancar nu se va apropia niciodata mai mult catre mediul rural atata vreme cat acesta nu reprezinta o cat de mica atractivitate din punct de vedere economic. In aceste conditii ramane intrebarea: cum vor avea acces la servicii bancare cele peste 10 milioane de oameni care traiesc la tara.
Tabel 1: Prezenta bancara in teritoriu (august - septembrie 2006)
Banca
Sedii Urban
Sedii Rural 836 50 13 2 5 2 17 0 6 0 0 0 0 0 931
ATM Urban 227 748 1.208 462 764 543 157 122 258 63 72 40 56 397 5.117
ATM Rural 5 53 42 10 54 5 3 0 14 0 0 0 0 18 204
CEC BRD BCR Banca Transilvania Raiffeisen Bank Bancpost Carpatica ING HVB-Tiriac Volksbank Banca Romaneasca OTP Bank Unicredit Altele (25 de banci) Total
557 520 436 316 232 168 183 122 79 68 54 52 51 415 3.253 Sursa : NO-CASH( www.no-cash.ro)
Realitatea confirma faptul ca 30 de banci din cele 37 operationale in Romania nu au fost interesate pana acum sa deschida o reprezentanta in mediul rural (Tabelul nr.1). Concentrarea este in continuare pe marile aglomerari urbane in principal orasele cu peste 250.000 de locuitori care sunt in egala masura si centre de mare interes economic. Statisticile arata ca in ceea ce priveste gradul de bancarizare a mediului urban, cel mai putin dezvoltat este segmentul de orase cu populatie cuprinsa intre 50.000 si 100.000 de locuitori unde o unitate bancara deserveste in medie aproximativ 4.200 de persoane; fata de 3.400 cat inregistreaza Bucurestiul ( Tabel 2).
Tabel 2: Numarul de unitati bancare raportate la populatia oraselor
Orase
Peste 1 milion
Intre 200.000 si 1 milion
Intre 100.000 si 200.000
Intre 50.000 si 100.000
sub 50.000
1.Populatia 2.Unitati *
1.929.615 587 3.287
2.780.657 855 3.252
1.893.853 519 3.649
1.509.122 367 4.112
3.486.910 925 3.770
Pagina 61 din 114
*numar de persoane deservite de o unitate bancara Per total piata, ponderea unitatilor bancare operationale in mediul rural este de 23% in total sedii bancare active la nivelul intregii tari (Grafic nr. 2). Daca insa eliminam prezenta CEC, care are 836 de unitati in mediul rural, atunci ponderea scade la un neverosimil 2% - dat de 95 de agentii ale celorlalte 37 de banci care isi desfasoara activitatea in Romania. Sigur, prezenta bancilor in mediul rural este ceva mai consistenta daca luam in calcul si instalarile de ATM-uri. La finele lunii august a.c., erau operationale 204 automate bancare in comune.
Grafic 2: Ponderea reprezentarii bancare Grafic 3: Ponderea reprezentarii bancare in mediul pe tipuri de localitati urban/rural (fara CEC)
Ponderea reprezentarii bancare pe tipuri de localitati
23% municipiu oras 13% comuna 64%
Ponderea reprezentarii bancare in mediul urban/rural (fara CEC)
2% urban rural
98%
In aceste conditii, salvarea vine din partea Postei Romane si a cooperativelor de credit care efectueaza o serie de operatiuni financiare, multe dintre ele chiar in numele bancilor. Cooperativele de credit trebuie sa suplineasca lipsa unitatilor bancare din multe localitati. Aceste institutii financiare au adesea puncte de lucru in localitati rurale unde bancile nu au patruns inca. Serviciile oferite de acestea sunt: constituire de depozite, vanzare de certificate de
Pagina 62 din 114
depozit, acordare de credite, intermediere produse de economisire-creditare pentru HVB Banca pentru Locuinte. Reteaua cooperativelor de credit numara 124 de cooperative distincte, insa punctele de lucru afiliate la aceste cooperative ajunge la 900, dintre care 600 sunt active in comune. In cazul Postei, este vorba despre deschideri depozite, plati rate credit, transfer de bani, colectare numerar, inclusiv consultanta pentru economisirea in sistemul de creditare colectiva. Din pacate, cresterea serviciilor oferite de Posta nu a fost compensata si de o marire a personalului iar aceasta se vede in cozile de asteptare din sediile postale. In acest context, instalarea unor automate bancare pentru a prelua o parte din aceste operatiuni este o oportunitate. Cu atat mai mult cu cat Posta Romana trebuie sa ia foarte serios in calcul transformarea in carduri bancare a propriilor carduri prepaid lansate in circulatie, astfel incat plasticul respectiv sa aiba cel putin doua functii: cartela de telefonie si instrument de plata, cu acces la un cont bancar. O asemenea abordare nu ar fi o premiera in sistemul postal, cel putin la nivelul Europei. Posta Italia bunaoara a emis peste un milion de carduri prepaid pe o platforma de Visa Electron iar posesorii lor le folosesc inclusiv pentru tranzactii pe Internet.
Faptul ca reteaua postei este mai mare decat reteaua unitatilor bancare trebuie exploatat in cadrul unei strategii nationale de atragere in sistemul financiar-bancar si a populatiei din mediul rural. Gasirea unei solutii este cu atat mai aproape cu cat MCTI a demarat deja cel mai amplu proces de informatizare a mediului rural in cadrul programului Economia bazata pe cunoastere . Prin intermediul acestui program, ministerul apreciaza ca 10% din comunele din Romania, ceea ce reprezinta 200 de localitati rurale, vor fi informatizate. Numele acestor localitati va fi cunoscut in luna decembrie a.c., in urma unui proces de selectie aflat in derulare. Ele se vor adauga la alte noua comunitati care deja sunt in faza de pilot. Implementarea acestui program va face posibila derularea de servicii bancare de la distanta. Tabel 3: Evolutia retelei postale in teritoriu
Anul Numar sedii postale
2000 7.002
2001 6.973
2002 6.971
2003 6.966
2004 6.914
2005
6.901 Influenta industriei cardurilor in bancarizarea populatie
Daca ne limitam strict la rolul cardurilor in bancarizarea populatiei atunci este de amintit faptul ca sunt produsele cu cel mai mare grad de penetrare, cardul fiind cel mai raspandit produs bancar. Statisticile arata ca in prezent se inregistreaza o medie de 320 de carduri la mia de locuitori ( Grafic nr. 4). La nivelul celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei, zona cu cea mai scazuta reprezentare bancara in teritoriu este Oltenia unde sunt operationale 360 de unitati (Grafic nr. 5). Si in ceea ce priveste numarul de automate bancare operationale in regiunile respective, cea mai putin dotata zona este tot Oltenia ( Grafic nr. 6). Practic, daca am pune unul peste celalalt graficul cu sediile bancare in teritoriu si cel cu ATM-urile din teritoriu, ele s-ar suprapune aproape perfect. Explicatia este data de faptul ca, in general, cand se deschide o unitate bancara ea este dotata si cu un automat bancar. Daca insa privim lucrurile din perspectiva numarului de carduri la mia de locuitori constatam ca o alta regiune detine ultimul loc, respectiv Muntenia. Cu alte cuvinte, numarul cardurilor puse in circulatie pe o anumita piata nu este direct determinat de numarul de unitati bancare.
Grafic 4: Numar de carduri la mia de locuitori pe regiuni de dezvoltare
Pagina 63 din 114
Numarul de carduri la mia de locuitori pe regiuni de dezv oltare

August 2006
800 600 400 200 0
252.59 292.35 236.44 258.32 379.14 355.30 386.40

R1 R2 R3 R4 R5 R6 R7
921.73
R8
Regiunile de prezentate in graficul de mai sus sunt alcatuite astfel : R1 Bacau, Botosani, Iasi, Neamt, Suceava si Vaslui R2 Braila, Buzau, Constanta. Galati, Tulcea si Vrancea R3 Arges, Calarasi, Dambovita, Giurgiu, Ialomita, Prahova si Teleorman R4 Dolj, Gorj, Mehedinti, Olt, Valcea R5 Arad, Caras-Severin, Hunedoara si Timis R6 Bihor, Bistrita-Nasaud, Cluj, Maramures, Salaj si Satu Mare R7 Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures si Sibiu R8 Bucuresti
Grafic 5: Numar de sedii bancare pe regiuni de dezvlotare
Numarul de sedii bancare pe regiuni de de zv oltare
August 2006
1000
800
600
400
521
200
508
483
359
380
579
572
601
0 R1 Sursa: NO-CASH R2 R3 R4 R5 R6 R7 R8
Grafic 6: Numarul de ATM-uri pe regiuni de dezvoltare
Pagina 64 din 114
Numarul de ATM pe regiuni de dezvoltare
August 2006
1000 800 600 400 200 0 R1 R2 R3 R4 R5 R6 R7 R8
620
639
595
392
545
721
723
1058
Explicatia acestui fenomen se regaseste intr-un sondaj efectuat in cursul lunilor august - septembrie a.c. in randul emitentilor de card. Marea majoritate a acestora (78%) au considerat ca principalul motiv pentru care romanul isi deschide un cont de card este pentru a i se transfera salariul, indiferent daca aceasta este decizia clientului sau a angajatorului sau. Urmatorul motiv este obtinerea unui card de credit.
Asadar, numarul de carduri nu depinde neaparat de numarul de sucursale. Chiar daca pe o anumita piata exista un numar relativ insuficient de unitati bancare, o promovare eficienta a cardului va conduce la cresterea numarului de clienti. Cardul ca produs, are o putere de bancarizare mai mare decat cea exercitata de simpla existenta a unei sucursale bancare. Din fericire, piata cardurilor este inca departe de a se plafona astfel incat va continua sa influenteze decisiv si in urmatorii ani procesul de atragere de noi clienti in sistemul bancar. Acest lucru este confirmat chiar de catre emitenti care in acelasi sondaj considera ca nu toti angajatii isi primesc salariile in conturi de card. Practic, 19 din 24 de banci emitente care s-au exprimat, considera ca maxim 70% dintre angajati detin un card pentru salarii.
Procentul este in crestere intrucat, in 2005, rezultatele unor sondaje aratau ca in mediul urban gradul de penetrare a serviciilor bancare in randul populatiei este de 50%, mai ridicat in Bucuresti (59%). De altfel, cercetarile de piata au concluzionat ca utilizarea serviciilor bancare este direct proportionala cu marimea orasului. Sondajele relevau insa si faptul ca numai o treime din cei chestionati erau utilizatori de card de salarii.
Cu toate ca in acest moment cardul de salarii este cel mai utilizat produs, ultimele cercetari de piata efectuate confirma faptul ca cea mai importanta dorinta a celor care doresc sa apeleze la banca este obtinerea unui credit in lei. Este pentru prima oara cand in preferintele consumatorilor asistam la o detronare detasata a depozitului bancar in favoarea creditului. Tinand cont ca mai putin de jumatate din populatia adulta (din mediul urban) are un card de salarii, dar si de dorinta clientilor de a contracta credite, emiterea unor carduri duale, in care sa fie transferat salariul dar pe care sa se obtina si un credit revolving, este o oportunitate. Oricum, potentialul de dezvoltare al pietei cardului de credit ramane in continuare foarte ridicat
Se pune intrebarea in ce masura schimbarea de mentalitate a clientilor, de la preferinta pentru depozite la cea pentru credite (Grafic 8), va atrage dupa sine o schimbare similara si in comportamentul bancilor, privind modalitatea de atragere a clientelei. Concluziile sondajului realizat de NO-CASH in randul emitentilor de card releva ca sucursala este principalul canal de distributie in prezent (Grafic 9). Mai mult, chiar daca isi va
Pagina 65 din 114
mai diminua ponderea, sucursala va ramane si peste cinci ani canalul preferat al bancilor. Pentru a atrage in sistemul bancar si populatia din mediul rural, concentrarea pe sucursala va fi o strategie falimentara pentru ca implica resurse si costuri foarte mari care nu se pot acoperi prin deschiderea unui cont de depozit si, eventual, din acordarea unui credit ( Grafic 10).
Grafic 8: Principalele motive pentru carre romanii isi deschid un cont de card
Care este principalul motiv pentru care romanul isi deschide un cont de card? 11 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0
. este obligat de angajator . isi doreste un credit pe card . pentru a-si primi salariul sau alte drepturi financiare . pentru a face plati pe . din considerente de Internet imagine
Sursa: No-Cash (www.no-cash.ro) La ultimul recensamant din 2003, din cele peste 10 milioane de persoane identificate cu domiciliul la tara, 7,5 milioane au cel putin 20 de ani. Dintre acestea, segmentul cel mai interesant este cel cu varsta intre 25 si 45 de ani, care acopera peste doua milioane de persoane. Fara o strategie guvernamentala, aceste persoane vor fi lipsite in continuare de servicii/produse financiare intrucat bancile sunt guvernate de legile economiei de piata.
Grafic 10: Cele mai importante canale de distributie in viitor
Pagina 66 din 114
Care credeti ca va fi cel mai important canal de distributie peste cinci ani?
. home banking, 3 . mobile banking, 1
. posta, 1
. sucursala, 13 . internet banking, 7
Sursa : NO-CASH
Chiar daca a mers pe idea de sediu fizic pentru clientela, practica Frantei de extindere a serviciilor financiare si in mediul rural ar putea reprezenta o solutie si pentru Romania. Franta a desemnat Posta sa fie prezenta in comune pentru ca persoanele din mediul rural sa poata avea acces la servicii bancare minimale. De asemenea, o firma de consultanta independenta a fost cea care a evaluat costul acestor servicii oferite populatiei de la tara. Ideea de la care s-a plecat consta in aceea ca daca serviciile minimale costa 10 unitati monetare pe luna iar venitul Postei din acele servicii este de 9 unitati monetare, celelalte banci din sistem trebuie sa acopere diferenta astfel incat Posta sa nu lucreze in pierdere. Indiferent pentru ce solutie se va opta, bancarizarea mediului rural ramane o mare provocare atat pentru autoritatile statului cat si pentru sistemul Grafic 9: Cele mai importante canale de distributie
Pagina 67 din 114
Care este cel mai important canal de distributie in prezent?
. sucursala, 18
. targurile/saloanele financiarbancare, 3 . posta, 1
4.2.2. Evolutia pietei cardurilor din Romania in perioada 2005/2006
Activitatea de emitere a cardurilor.
Anul 2005 a insemnat o crestere a portofoliului de carduri al bancilor cu peste 1,2 milioane carduri, astfel incat Romania a incheiat anul trecut cu un numar de 7,2 milioane de carduri valide in circulatie. Aceasta crestere a pietei a insemnat emiterea a circa 100.000 de carduri lunar si o crestere procentuala anuala cu 20%. Cresterea a fost sustinuta de aparitia in piata a trei noi emitenti (Daewoo Bank, ProCredit Bank si CEC) precum si ca urmare a incheierii unor parteneriate intre banci si comercianti astfel incat emitentii bancari au profitat din plin de politica creditelor acordate direct in magazine care se bucura de un mare succes in Romania. Alianta dintre Banca Transilvania si Credisson International, pe de-o parte si cea dintre BCR si Altex, pe de alta parte, s-a concretizat in emiterea a peste 50.000 de carduri de credit in anul 2005. Prin realizarea acestor acorduri intre institutiile financiare, bancare sau nebancare, si marile lanturi de magazine, se poate spune ca in 2005 am asistat practic la relansarea cardurilor de credit. Principalii trei emitenti de carduri de credit, si-au dublat sau chiar triplat performanta cum este cazul Raiffeisen, care a emis un card de credit co-braded in parteneriat cu Vodafone, cel mai mare operator de telefonie mobila din Romania. Cea mai spectaculoasa evolutie a inregistrat-o insa Banca Transilvania care a ajuns la aproximativ 50.000 de carduri de credit, desi cu un an in urma decembrie 2004 avea numai 2.800(Tabel nr. 9). Dintre acestea, 17.000 reprezinta carduri utilizate pentru plata ratelor la bunurile cumparate prin credit de la Credisson International. Tabel 11: Situatia portofoliului cardurilor de credit pe principalii emitenti Emitent BCR Decembrie 2005 46.288 Decembrie 2006 75.851
Pagina 68 din 114
Raiffeisen Bank Finansbank Banca Transilvania Sursa:
35.775 20.096 2.800
100.029 47.138 47.621
Asadar, peste 170.000 de carduri de credit bancare s-au pus in circulatie in 2005, ceea ce reprezinta 14% din cresterea inregistrata per total piata performanta fara precedent. Ce anume a influentat cresterea ritmului de emitere a cardurilor de credit? Dincolo de semnarea acestor parteneriate cu marii comercianti, bancile au ales si canale alternative de vanzare a cardurilor de credit, unele externalizand procesul de vanzare. In acest sens, emitentii au actionat in doua modalitati. Prima vizeaza punerea in circulatie a cardurilor de credit co-branded exclusiv prin intermediul magazinelor de unde clientii isi cumparau diverse produse. Mai mult, bancile au oferit si facilitatea de a cumpara produsul in contul de card, chiar daca clientul urma sa intre in posesia efectiva a cardului in urmatoarele zile. In acest fel creditul de consum a fost trecut pe card, iar bancile au inceput sa atraga segmente importante de clienti din piata fara ca acestia sa calce pragul sucursalei. Cea de-a doua modalitate presupune incheierea unor acorduri intre banci si diverse companii de intermediere financiara si de tip callcenter. In 2005 a explodat aceasta piata a serviciilor bancare la domiciliul clientului, unul dintre principalii emitenti de carduri de credit avea la un moment dat sase astfel de contracte in derulare. In fapt, este vorba de intalnirea (telefonica sau face-to-face) dintre intermediarul financiar autorizat de banca emitenta, dar care nu este angajatul bancii, si solicitantul unui card avand ca scop realizarea documentatiei necesare evaluarii cererii de emitere de card. Clientul beneficiaza de consultanta gratuita, iar intermediarul financiar primeste o prima de succes din partea bancii emitente in momentul in care dosarul a fost aprobat. Principalii emitenti si-au creat departamente dedicate acestor canale alternative de vanzare conturandu-se clar intentia altor banci emitente de a utiliza canalele alternative de vanzare. In fine, cresterea atractivitatii cardului de credit a fost influentata si de modul de rambursare a sumelor utilizate. BCR a lansat in piata ideea rambursarii doar a dobanzii aferente creditului utilizat, nu si a unui procent minim din suma creditata. Cu alte cuvinte, posesorul isi cumpara cu 300 Euro o masina de spalat folosind un card de credit avand posibilitatea de a plati 25 Euro lunar (cat inseamna minimum 5% din suma trasa si dobanda aferenta) sau de a plati 6 Euro, cat reprezinta dobanda sumei utilizate. Cardul are o valabilitate de 5 ani si atata vreme cat clientul ramburseaza dobanda este considerat bun platnic si la expirare i se prelungeste automat cardul cu inca 5 ani. Clientul poate acumula in 10-20 de ani datorii imense fata de banca si risca sa nu mai poata rambursa principalul. Asemenea practica este periculoasa pe termen lung, dar este posibil ca exemplul BCR sa fie urmat si de alte banci care vor putea sa dubleze oferta cu o asigurare necesara acoperirii riscurilor de rambursare. Astfel, prin apropierea pietei cardurilor de piata asigurarilor, o polita de viata sau o asigurare de calatorie se pot vinde mai usor iar cardul castiga in atractivitate. Atat cel de credit cat si cel de debit. De altfel, BRD a venit in 2005 cu ideea introducerii unor asigurari de calatorie in pachetele de servicii oferite pe cardurile de debit. Mutarea BRD este o premiera pe piata romaneasca intrucat pana acum, bancile ofereau aceste servicii de asigurare doar pe cardurile din segmentul premium, fiind de fapt obligate in acest sens de organizatiile internationale de plata. Concurenta dintre banci va determina ca acest gen de oferta sa nu ramana singular. Din cele 7,2 milioane de carduri valide aflate in circulatie la sfarsitul anului 2005, peste 60% din piata este detinut de primii trei emitenti (BCR, Bancpost si BRD). Daca adaugam si urmatorul emitent (Raiffeisen Bank), ponderea acestor prime patru banci ajunge la 80% din piata. In general, gradul de concentrare al afacerii cu carduri vizeaza marile aglomerari urbane si regiunile dezvoltate economic.
Pagina 69 din 114
Bucurestiul continua sa reprezinte cel mai important segment de crestere al pietei cardurilor din Romania, Capitala dublandu-si numarul de carduri in ultimii doi ani(Tabel nr. 10 si 11). Ponderea acestei piete in total carduri emise este in crestere de la 20% in urma cu doi ani la aproximativ 25% in prezent. Practic, unul din trei carduri lansate in perioada august 2004 august 2006 a fost pus in circulatie in Bucuresti. Daca la acest oras mai adaugam si judetele ale caror capitale au o populatie de peste 200.000 de locuitori (Brasov, Cluj, Constanta, Iasi, Prahova si Timis) atunci vom constata ca jumatate din piata cardurilor din Romania este concentrata in mai putin de 10 orase. Concluzia este ca atat emitentii consacrati cat si noii intrati in piata se poncentreaza in continuare pe mediul urban. Stategia urmatorilor ani va fi dezvoltarea pietei prin concentrarea eforturilor pe orasele medii si mici, cu o populatie sub 50.000 de locuitori. Probabil ca pentru extinderea serviciilor financiare in mediul rural, inclusiv pe card, va fi nevoie in mod obligatoriu de o strategie guvernamentala.Situatia pe total piata a cardurilor din circulatie Tabel 12: Situatia numarului de carduri in circulatie August 2006 Total 8.476.052, din care Valuta - 186.000 Sursa:BNR Total 6.525.532, din care Valuta - 133.411 Total 5.270.184, din care Valuta - 79.745 August 2005 August 2004
Tabel 13: Situatia pe Bucuresti a cardurilor in circulatie August 2006 Total 2.089.819, din care Valuta - 77.980 Sursa:BNR
August 2005
August 2004
Total 1.527.930, din care Valuta - 54.661
Total 1.065.786, din care Valuta - 34.345
Dispersia cardurilor bancare pe judete, releva o medie de 320 de carduri la mia de locuitori ceea ce face ca acest produs sa aiba cel mai mare grad de penetrare in randul populatiei (Grafic nr. 23).
Grafic 23: Numar de carduri la mia de locuitori pe judete
Numarul de carduri la mia de locuitori pe judete

1000 900 800 700 600 500 400 300 200 100 0
Iunie 2006
Bucuresti; 921,73
Giurgiu; 156,24
Hunedoara
Mehedinti
Alba
Gorj
Suceava
Iasi
Dambovita
Prahova
Vaslui
Botosani
Constanta
Pagina 70 din 114
Vrancea
Calarasi
Neamt
Arges
Buzau
Galati
Braila
Bihor
Salaj
Timis
In ciuda acestei cresteri, piata cardurilor este departe de a fi considerata saturata. La sfarsitul anului 2004, datele centralizate de Banca Centrala Europeana relevau faptul Republica Ceha detinea aproximativ 50%, atat in ceea ce priveste populatia cat si sediile bancare ale Romaniei la acel moment. Cu toate acestea, numarul cardurilor din circulatie era de peste doua ori mai mare in Cehia.
In fine, un ultim aspect al gradului de concentrare este dat de orientarea bancilor catre anumite categorii de produse / branduri. La finele anului 2005, cotele de piata ale organizatiilor internationale de plata erau aproximativ egale 50-50%, cu mentiunea ca MasterCard a scazut continuu in ultimii patru ani de la 56% in 2002. Cifrele arata ca brandul Visa este lider pe piata cardurilor de business in vreme ce brandul MasterCard este lider pe segmentul cardurilor de credit unde isi extinde portofoliul si asupra emitentilor nebancari. Chiar daca prima impresie este ca bancile au avut un 2005 extraordinar pe emitere, in principal pe segmentul cardurilor de credit, paralela cu principalul emitent non-bancar face sa para aproape ireleventa performanta bancilor. Euroline Retail Services a confirmat punerea in circulatie a 350.000 de carduri de credit la 31 decembrie 2005, in conditiile in care activitatea de emitere a inceput in mai 2004 (an pe care il incheiau deja cu 60.000 de carduri). Finantarea creditului de consum prin aceste carduri nu mai este de neglijat. In general, media unui plafon aprobat pe cardurile de credit emise de banci este undeva intre 800 si 1.000 Euro. Intrucat Euroline se adreseaza si clientilor cu venituri sub 100 Euro/luna, media unui plafon este ceva mai mica, situata in jurul a 500-600 Euro. In aceste conditii, rezulta ca valoarea probabila a plafoanelor aprobate pe cardurile Euroline si de ce nu, poate chiar cheltuita in 2005, s-a situat in jurul a 200 milioane Euro, de zece ori mai mult fata de 2004. La randul sau BRD Finance Credite de Consum a lansat in 2005 trei mari programe de co-branded cu Carrefour (mai), Praktiker (iulie), Rombiz (septembrie) si a reusit sa incheie parteneriate comerciale cu o serie de alte companii fiind prezenta la sfarsitul lui 2005 in peste 1.000 de magazine (peste 3.000 in luna august a.c.) si retele de retail din Romania. Carrefour a incheiat anul 2005 cu o cifra de afaceri de 435 milioane Euro, din care aproximativ 15% (63,9 milioane Euro) au insemnat vanzari pe card generate de un numar de 1,7 milioane de tranzactii. De acum, o buna parte din acest volum din reteaua de magazine Carrefour va migra de pe cardurile bancare pe cele proprietar emise de BRD Finance impreuna cu Carrefour. Concurenta pentru banci va fi cu atat mai puternica cu cat aceste carduri vor migra catre o platforma Visa sau MasterCard, ceea ce va oferi posesorului si avantajul utilizarii internationale nu doar in reteaua proprie a comerciantului. Practic, BRD Finance a realizat deja acest lucru cu cardul Rombiz, care a fost relansat in iunie a.c., tot ca un card nebancar dar sub licenta MasterCard. Mai mult, in aceeasi luna, compania a mai lansat inca doua produse de acelasi tip: cardul Diverta si cardul Daniel Expert. Cel de-al treilea important emitent nebancar este Estima Finance care a inceput oficial activitatea de emitere din martie a.c. in reteaua de magazine Domo vanzarile de electrocasnice din aceasta retea putandu-se efectua prin cardul Estima Bonus. In 2005 Estima Finance a vandut credite prin toti partenerii in valoare de 74 milioane USD. In reteaua Domo, vanzarile finantate prin credit de consum reprezinta aproximativ 50% din vanzarile lantului. Este foarte probabil ca dupa ce programul va atinge masa critica de clienti sa asistam si in acest caz la o migrare similara catre o platforma MasterCard sau Visa. In fine, din septembrie a.c. intrat in cursa cardurilor de credit nebancare si Cetelem Romania lider pe piata creditelor de consum din Romania, cu o cota de piata de aproximativ 20%, care a preluat Credisson in mai 2005. Compania este filiala furnizoare de credite de consum a grupului financiar francez BNP Paribas si numarul 1 in furnizarea de credite de consum din Europa Continentala. Pe parcursul celor trei ani de
Pagina 71 din 114
activitate, Credisson - Cetelem Romania a oferit finantare unui numar de 1.000.000 de persoane, in valoare de peste 300 de milioane de euro. Societatea este activa printr-o retea de 800 puncte de vanzare iar cardul are o utilizare internationalAe fiind emis sub licenta MasterCard.
Din nefericire pentru banci, concurenta nu se opreste aici. Banca Nationala a Romaniei a identificat 4.617 institutii fianciare nebancare. Dintre acestea, un numar de 21 de institutii sunt concentrate pe credite de consum si reprezinta principalul segment de concurenta non-bancara pentru emitentii de carduri bancare. Din fericire, in piata sunt destul de multe programe de carduri de loialitate dezvoltate de comercianti care pot fi abordati oricand cu o propunere de co-branded din partea bancilor. Cele mai de succes dintre ele au insemnat emiterea a aproximativ 800.000 de carduri numai in 2005 si vizeaza retele de farmacii si benzinarii (Tabel nr. 14). Tabel 14: Carduri de fidelitate lansate in cursul anului 2005 de comercianti SENSIBLU MOL HELPNET OMV Sursa: SuperCard Aceasta va fi o mutare obligatorie din partea bancilor daca nu vor sa ramana fara piata. Deja se constata ca piata cardurilor de credit nebancare este de doua ori mai mare decat cea a cardurilor de credit bancare iar bancile nu isi mai pot permite sa stea cu mainele in san. Faptul ca, prin noul regulament privind emiterea si utilizarea instrumentelor de plata electronica (ce va intra in vigoare in ultimul trimestru al anului 2006), institutiile financiare nebancare se vor supune acelorasi reguli precum bancile reprezinta doar o garantie a unui mediu concurential cu sanse egale pentru toti nu si o garantie a succesului bancilor. Intr-un clasament Visa privind categoriile de comercianti dupa valoarea platilor prin card, primele 10 categorii se prezentau in ordine astfel: cazare, supermarket, benzinarii, magazine imbracaminte, restaurante/baruri, farmacii, agentii de turism, magazine electrocasnice, inchirieri auto si utilitati. Ei bine, pana in prezent, doar in doua categorii au fost lansate programe de co-branded. Inca se mai lasa asteptat un co-brand cu Tarom sau cu Petrom. Speram nu pentru mult timp. Oportunitatile legate de emitere tin si de segmentarea clientelei si de tintirea unor anumite categorii de posesori iar o buna modalitate este emiterea unui card de afinitate. In cazul acestor tipuri de carduri, posesorul este de acord ca prin utilizarea cardului sau, un procent din valoarea fiecarei tranzactii se vireaza automat in contul fundatiei, asociatiei sau sindicatului partener al bancii. Un astfel de exemplu a oferit in 2005 Romexterra prin lansarea in luna martie a primului card bancar de afinitate din Romania. Banca a reusit astfel sa emita cateva zeci de mii de carduri pentru membrii Federatiei Sindicatelor Libere si Independente din Petrom (FSLI PETROM). Cardurile sunt emise pe platforma MasterCard Standard, permit acordarea unui overdraft si pot fi utilizate atat on-line cat si off-line. In plus, cardurile au pe avers fotografia detinatorului si sigla partenerului (FSLI PETROM), putand fi utilizate in acelasi timp si ca legitimatii de membru. La inceputul anului 2006, Euroline a lansat cardul de credit Style, primul card de afinitate nebancar cu care se pot face cumparaturi contribuind in acelasi timp si la atingerea unui scop nobil: finantarea luptei impotriva cancerului la san. 272.903 103.675 38.063 461.653
Pagina 72 din 114
Evident ca aceasta segmentare a clientelei poate imbraca diverse alte forme inclusiv prin schimbarea strategiei de piata si lansarea unui nou mesaj catre clienti. In cazul Bancpost de pilda, aceasta a insemnat achitionarea licentei de acceptare si dreptul exclusiv de emitere a cardurilor American Express in Romania, in moneda locala, si pozitionarea agresiva a bancii pe segmentul de premium. In 2005 am asistat si la o strategie de abordare a pietei inca neutilizata pana atunci: promovarea avantajului tehnologic pentru atragerea clientilor in vederea deschiderii unui cont de card. Procredit Bank s-a lansat in activitatea de emitere prin punerea in circulatie a unui card prevazut cu cip si a beneficiat de o buna mediatizare, chiar daca microprocesorul incorporat era mai degraba o piesa de decor intrucat nu avea nici o aplicatie in afara de cea bancara (pe care oricum o putea inmagazina si banda magnetica). Influenta cea mai mare, pe cat de cantitativa pe atat imediata, asupra procesului de emitere a avut-o campania BRD editie limitata, care in numai doua luni (decembrie 2005 si ianuarie 2006) a reusit punerea in circulatie a peste 500.000 de carduri. In cadrul acestei campanii de sarbatori, BRD a lansat o serie de 6 carduri bancare embosate (trei sub licenta Visa, trei sub licenta MasterCard) cu un design unic, prezentand imagini memorabile ale marilor campioni Nadia Comaneci, Ilie Nastase si Gheorghe Hagi. In premiera, cardurile au si o a doua holograma, care permite vizualizarea tridimensionala a unei mingi de fotbal (cardul Hagi), a unei rachete de tenis (cardul Nastase) sau a unei gimnaste (cardul Nadia). Imaginatia oficialilor BRD a mers pana acolo incat pentru a creste atractivitatea produsului au pus si semnaturile vedetelor pe aceste carduri ceea ce transforma produsul si intr-un souvenir sub forma unui autograf. Mai mult, a fost pentru prima oara cand niste carduri emise in Romania erau promovate international in mai multe limbi, unele mai putin obisnuite precum japoneza, chineza, turca sau spaniola. Banca a inregistrat cateva mii de cereri din strainatate, colectate prin intermediul site-ului bancii care a avut o zona destinata nerezidentilor. Performanta nu este de neglijat daca ne gandim ca sunt banci in Romania al caror portofoliu de carduri numara doar cateva mii dupa ani buni de activitate. In vederea activarii acestor carduri, BRD a oferit un premiu de 50.000 de Euro care putea fi castigat de oricine utiliza de minimum cinci ori la comerciant cardurile editie limitata. In plus, clientii puteau participa la promotie prin achizitionarea unui pachet de produse bancare pentru consum sau economisire. Pachetul destinat consumului era format din unul dintre cardurile "editie limitata" si un credit de consum in lei, sau un descoperit autorizat de cont. Pachetul de economisire, era format dintr-unul din cardurile cu imaginile marilor campioni si un cont de economii Atucont in lei sau in euro. Chiar daca o asemenea campanie a insemnat un efort financiar urias, fara precedent, rezultatele campaniei au dublat asteptarile bancii. Marea majoritate a celor care au solicitat carduri "editie limitata" o reprezinta clienti noi, inclusiv cateva sute de companii cu care banca a semnat conventii de plata a salariilor pe aceste carduri. Banca se asteapta la o rata de activare de circa 50% in randul posesorilor, ceea ce inseamna realizarea unei operatiuni in primele trei luni. Pentru urmatoarele luni, banca si isi propune sa ajunga la 70% in urma vacantei de vara. Fara indoiala ca aceasta campanie a revolutionat conceptul de emitere a unui card si s-a impus ca un moment de referinta atat pentru piata romaneasca cat si pentru regiunea Visa CEMEA, unde rezultatul campaniei a fost, de asemenea, fara precedent. Campania a aratat ca si cardul poate fi un fashion item si a oferit multe invataminte celor care pana acum nu vedeau acest produs ca un instrument de marketing. Probabil ca toate campaniile viitoare de emitere se vor compara cu editia limitata a BRD pentru a cuantifica succesul astfel incat ne asteptam la concepte tot mai spectaculoase.
3.2.Activitatea de acceptare a cardurilor
Pagina 73 din 114
Piata cardurilor a incheiat anul 2005 cu un volum tranzactionat pe cardurile emise in Romania de 8,3 miliarde Euro, generat de 138 milioane de tranzactii. Fata de anul 2004 cresterea este de peste trei miliarde Euro, ceea ce procentual reprezinta 57% (Tabel nr.15). Tabel 15: Principalii indicatori ai pietei de acceptare Anul Valoarea tranzactiilor (mil. Euro) Numar tranzactii (milioane) Sursa: BNR Din tabel se observa ca desi cresterea anuala a numarului de tranzactii este comparabila in ultimii doi ani (situata in jurul a 21,35 milioane de tranzactii), cresterea volumului tranzactionat in 2005 a fost cu mult peste cea inregistrata in 2004. Astfel, in 2004 am avut o crestere de 1,35 miliarde Euro in vreme ce in 2005 s-a inregistrat o crestere de peste doua ori mai mare. Asadar, am avut o marire cu 18 % a numarului de tranzactii si cu 57% a volumului tranzactionat pe card. Din aceste cifre concluzia nu poate fi alta decat aceea ca a crescut gradul de utilizare a cardurilor. Privind insa din perspectiva numarului mediu de tranzactii efectuate cu un card intr-un an lucrurile stau, paradoxal, exact invers. In 2005 este pentru al doilea an consecutiv cand se inregistreaza o scadere a mediei anuale de tranzactionare per card (Tabel nr. 16). 15,6 34,7 64,3 95,5 117,0 138,2 2000 469,83 2001 1.029,24 2002 2.581,87 2003 3.920,25 2004 5.267,28 2005 8.278,79
Tabel 16: Numarul de tranzacti raportat la numarul de carduri (sfarsitul perioadei) Indicator/an Media anuala a nr. de tranzactii per card Sursa: BNR Privitor la aceasta contradictie sunt doua raspunsuri posibile, care nu se exclud unul pe celalalt, ambele fiind foarte probabile. Pe de-o parte, avem situatia in care un posesor isi mai face un card dar renunta la a-l mai folosi pe primul, insa il foloseste mai des pe cel de-al doilea. Aceasta situatie conduce la concluzia ca in piata este foarte mult plastic, carduri aflate in perioada de valabilitate dar care stau in portofele fara a fi utilizate. Pe de alta parte, avem campania BRD care a insemnat peste 250.000 de carduri in ultima luna a anului ce au generat foarte putine tranzactii (avand in vedere ca la cateva luni de la incheierea campaniei - februarie 2006 - gradul de activare al cardurilor nu era nici la jumatate. Pentru a avea o imagine mai aproape de realitate, corect ar fi ca in stabilirea mediei anuale de tranzactionare per card sa nu mai luam in calcul cardurile editie limitata lansate in cursul lunii decembrie. In aceste conditii, media ar creste de la 19,1 la 19,8 tranzactii pe un card intr-un an, medie superioara celei inregistrate in 2004. Oricum am calcula, este evident ca gradul de utilizare inseamna mai putin de doua tranzactii pe luna efectuate cu un card si acelea, intro proportie de cel putin 85% sunt retrageri. Comportamentul este sensibil diferit in cazul utilizatorilor de carduri de credit. Pentru cei mai dinamici emitenti de carduri de credit ai anului 2005 (Raiffeisen Bank si Finansbank), ponderea cumparaturilor de la comercianti in total tranzactii cu carduri de credit depaseste 50% (Tabel nr. 15). Sunt insa si exemple in care cardul de credit este utilizat intr-o proportie de peste 95% pentru retrageri de numerar, cum este cazul BCR. Exceptia de la regula conform careia cardul de credit este un card de cumparaturi poate avea o explicatie in cazul 2000 15,2 2001 16,1 2002 16,8 2003 20,2 2004 19,6 2005 19,1
Pagina 74 din 114
BCR. Banca este prezenta in aproape toate orasele tarii, inclusiv in toate localitatile de 10.000 de locuitori unde, in general, nu sunt comercianti care sa accepte cardul la plata. Pentru posesorul unui card de credit singura optiune ramane retragerea banilor de la automatul bancar. Aceasta nu inseamna ca trebuie ignorat aspectul educational al consumatorului de servicii financiare pe card. Tot BCR a avut in 2001 prima initiativa de educare a clientilor pe card prin intermediul politicii de comisionare, incercand sa descurajeze utilizarea cardurilor de credit la ATM prin aplicarea unui procent de 6% per retragere. Ulterior banca a renuntat la aceasta politica pentru a spori atractivitatea cardului si a creste gradul de utilizare. Statisticile arata ca banca a reusit acest lucru insa nu in favoarea platilor la comercianti.
Tabel 17: Gradul de utilizare al cardului de credit in 2005 la ATM si POS Emitent Raiffeisen Bank
Carduri
Numar tranzactii
retrageri ATM
plati POS
Tranzactii/card
100.029
1.785.356
585.019
1.193.650 (66,8%)
17,8
BCR
75.851
545.171
511.666
23.641 (4,3%)
7,2
Banca Transilvania
47.621
293.712
191.914
88.587 (30,2%)
6,2
Finansbank
47.138
174.849
83.749
90.516 (51,7%)
3,7
Total
270.639
2.799.088
1.372.348
1.396.394 (49,9%)
10.3
Sursa: NO-CASH Legat de cresterea si mai sustinuta a gradului de utilizare al cardurilor, in special pentru cumparaturi, credem ca in 2005 s-a pierdut o oportunitate imensa la denominare. Ne aducem aminte cu totii de campania televizata cu ocazia lansarii in circulatie a noilor bancnote. Romanii au avut ocazia sa-i vada pe presedintele statului, premier si guvernatorul BNR, demonstrand in fata televizorului ca desi banii sunt noi in fapt nu este nimic schimbat. Din nefericire, demonstratia a constat in retrageri de la automatul bancar fiecare dintre cei trei oficiali intrand in posesia a 165 RON prin cupiuri de 100, 50, 10 si respectiv 5 RON. Impactul ar fi fost colosal asupra platilor la comercianti daca aceste oficialitati ar fi optat sa cumpere ceva cu un card. Ar fi fost cea mai simpla si eficienta lectie de cum trebuie folosit un card astfel incat sa gestionam banii fara sa ne incurcam in calcule cu lei vechi si lei noi. Chiar si cu aceasta lipsa, numarul de tranzactii la comercianti a continuat sa creasca de la an la an. In cazul Visa bunaoara, pentru fiecare dintre ultimii cinci ani s-a inregistrat o dublare a acestor tranzactii (Grafic nr. 24). De asemenea, ponderea acestor tranzactii la comercianti in total tranzactii efectuate cu un card Visa a crescut de la 3,8% in 2003, 6,8% in 2004, la 10% in 2005, ajungand la 14% pentru anul incheiat la 30 iunie 2006. Desi suntem inca foarte departe de media de 60% inregistrata in pietele mature din UE, tendinta de crestere este incurajatoare. Mentinerea acestui ritm, ne face sa speram ca intr-un orizont de timp de cinci ani am putea ajunge si noi acolo.
Pagina 75 din 114
Grafic
24:
Numarul
de
tranzactii
realizate
la
comercianti
cu
carduri
Visa
12 10 8 6 4 2 0
Milioane
Numrul de tranzacii cu carduri Visa la comerciani
11,18
5,70 2,74 0,64 Q3 2002

Sursa : NO-CASH
1,16 Q3 2003 Q3 2004 Q3 2005 Q3 2006
Dincolo de educatia posesorului de card, cresterea gradului de utilizare depinde in continuare de largirea retelei de acceptare. Cu atat mai mult cu cat educarea clientilor poate interveni chiar cu mesaje prin intermediul retelei nationale de ATM-uri ale caror meniuri de consultare incep sa contina tot mai multe optiuni pentru plati si transferuri. Mai mult, unele POS-uri instalate la comercianti au implementate aplicatii care le permit plata facturilor de telefonie, cu posibilitatea de a extinde acest serviciu pentru toate companiile de utilitati care doresc sa isi largeasca reteaua de casierii cu ajutorul comerciantilor.Reteaua de acceptare a ajuns la 45.000 de terminale (ATM + POS) la finele lunii august a.c si continua sa creasca intr-un ritm sustinut (Grafic nr. 25). Ultimele evolutii confirma un interes mai mare din partea bancilor pentru instalarea de ATM-uri care le ajuta mai mult in lupta pentru ocuparea pietei. Astfel, in vreme ce cresterea anuala a instalarilor de ATM-uri din perioada 2002-2004 viza in jur de 600 de terminale, in 2005 am avut 800 iar in primele noua luni din acest an cresterea a fost de peste 1.300 de automate bancare.
Grafic 25: Evolutia numarului de terminale in Romania
Pagina 76 din 114
Evolutia numarului de terminale in Romania

45.000 40.000 35.000
25.000
5.000 0
1.673
2000
3.500
10.000
2001
7.000
15.000
2002
12 .60
20.000
2003
21 .00
30.000
2004
32 .98
2005
45 .2 9
2006 Aug.
Numarul total de terminale
ATM
POS
Sursa: NO-CASH In prezent, pe piata romaneasca exista un raport de 1 ATM la 7,5 POS-uri. Pietele cardurilor din economiile mature ale Europei inregistreaza o medie de 1 ATM la 10 POS-uri.
Pentru a evalua potentialul de absorbtie al pietei, furnizorii de terminale din Romania iau ca etalon Slovenia care este o piata saturata deja de ATM-uri in conditiile in care statistica arata ca pe aceasta piata revin 1.200 de persoane la un automat bancar. Chiar si in conditiile in care am merge pe o medie de doua ori mai mare si tot rezulta ca in Romania este un necesar de cel putin 9.000 de ATM-uri si 90.000 de POS-uri. Cu alte cuvinte, dezvoltarea de pana acum a pietei este inca departe de potential astfel incat urmatorii trei ani vor inregistra in continuare cresteri sustinute. Cu atat mai mult cu cat, clientii emitentilor nebancari vor crea la randul lor presiune pentru cresterea retelei de acceptare.
La nivelul teritoriului national, in august a.c. se inregistra o medie de 105 ATM-uri pe judet, gradul de concentrare fiind in continuare foarte mare pe Bucuresti, care detine aproape 20% din piata. Concentrarea ajunge la 50% daca la Bucuresti adaugam si judetele cu o medie de cel putin 150 de terminale operationale (Arges, Brasov, Cluj, Constanta, Iasi, Prahova, Mures si Timis). Dispersia terminalelor in mediul rural releva faptul ca in 200 de comune sunt operationale ATM-uri, ceea ce inseamna o cota de piata de numai 4% (Grafic nr. 26). Grafic 26: Numarul de ATM-uri pe judete
Pagina 77 din 114
Numarul de ATM pe judet

1200 1000
BUCURETI; 996
Augus t 2006
800 600 400

GIURGIU; 30
200 0
ALBA
HUNEDOARA
CONSTANA
MARAMURE
TELEORMAN
BOTOANI
DMBOVIA
SATU MARE
MURE
CLRAI
TULCEA
BIHOR
ARGE
GORJ
GALAI
BRILA
BUZU
SIBIU
OLT
Sursa:NO-CASH
Anul 2005 a consemnat si o explozie in ceea ce priveste utilizarea automatelor bancare si pentru alte tranzactii decat cele de retrageri. Reincarcarea cartelelor telefonice si operatiunile de plati facturi, plati rate credite sau transferuri a insemnat peste doua milioane de tranzactii si este permisa de toate bancile care au licenta de acceptare (mai putin Raiffeisen Bank).
Automatele bancare sunt tot mai folosite si pentru alte tipuri de tranzactii intrucat o serie de companii au decis sa-si incaseze contravaloarea serviciilor prestate sau a marfurilor vandute, prin intermediul retelei bancare de ATM-uri. In afara de companiile de utilitati (telefonie mobila si fixa, lumina, apa si gaze) o serie de alte companii au optat pentru colectarea numerarului prin reteaua de automate bancare. Este cazul Avon si Coca Cola Romania, insa exemplele nu se opresc aici. De fapt, aceasta piata a serviciilor de colectare de numerar prin intermediul ATM-urilor a fost deschisa inca de la inceputul anilor 2000 de catre Citibank insa consacrarea avea sa intervina in 2004 odata cu solutia propusa de ING. Banca relansa conceptul de automat bancar prin instalarea primelor terminale din Romania care aveau incorporate atat functia de eliberare numerar cat si cea de depunere numerar. Astfel, clientul vine din strada, depune orice suma de bani si o vede instantaneu in cont. Cel putin pentru agentii de vanzari este un serviciu foarte apreciat. Confirmarea a venit deja din partea pietei, ING reusind sa deschida peste 160.000 de conturi de card in doar de doi ani. Succesul inregistrat de ING va genera o tendinta de dezvoltare in piata si va determina si alte banci sa opteze pentru o solutie similara. BRD a preluat ideea si a implementat deja o platforma de self banking in cadrul unei agentii complet automatizate, cu program non-stop, reusind sa vina si cu noutati. Astfel, automatul bancar are cititor de cod de bare incorporat ceea ce permite plata facturilor, atat in numerar cat si din contul de card. In fapt, specializarea automatelor bancare este deja o tendinta conformata. Este suficient sa ne gandim la numarul in crestere al bancilor care au instalat si automate de schimb valutar. Nu peste mult timp vom ajunge sa aplicam pentru un credit in limita unei sume prestabilite, sa ne deschidem un cont sau sa ne rezervam bilete online chiar de la astfel de automate bancare specializate pe anumite categorii de tranzactii.
Pagina 78 din 114
VASLUI
IAI
Alta tendinta in piata este instalarea unor POS-uri multiaplicatie la comercianti care sa permita atat plata contravalorii produselor cat si a facturilor de utilitati. BRD a derulat un astfel de pilot in 2005 cu o retea de farmacii iar pentru 2006 banca isi propune sa aiba cateva mii de POS-uri operationale la comercianti care sa permita plata facturilor de telefonie (fixa si mobila). Paradoxal este ca pentru a-si mari parcul de POS-uri pentru efectuarea de plati, bancile nu trebuie neaparat sa cumpere astfel de terminale. Reteaua nationala de dealeri de telefonie a reusit sa achizitioneze si sa instaleze 9.000 de terminale POS Cybernet care asteapta sa le fie activata aplicatia bancara astfel incat reincarcarea cartelelor prepaid sa se realizeze la POS utilizand un card bancar, nu doar numerarul cum se proceda pana acum. Clientul primeste de la POS o chitanta cu PIN-ul pe care si-l poate introduce dupa aceea pe telefonul mobil. Astfel, utilizatorul de card economiseste timp iar comerciantul castiga bani, intrucat va primi un comision pentru faptul ca accepta plata facturii de la POS-ul instalat in magazinul sau. Este nevoie doar ca bancile sa incheie acorduri de colaborare cu dealerii respectivi si reteaua de acceptare la plata poate creste imediat cu 25-30%. In fine, ultima tendinta manifestata in piata este vizibila chiar pe ghiseele comerciantilor unde sunt operationale mai multe POS-uri, atat ale institutiilor bancare cat si ale unor companii nebancare. Ultimele, atunci cand proceseaza o tranzactie de plata, isi permit sa ofere comerciantului un comision mai mic de acceptare intrucat mesajul de autorizare nu trece prin serverele organizatiilor internationale de plata si, prin urmare, nu este incarcat cu un comision suplimentar. In aceste conditii, acceptarea la plata a unui card proprietar este mai ieftina decat a unui card bancar emis sub licenta internationala iar bancile sunt nevoite sa reduca comisionul pentru a fi competitive. Unele banci au coborat deja sub 2% si sunt la limita marjei de profitabilitate. Dintotdeauna concurenta a fost benefica pentru ca aduce un plus de calitate in avantajul clientului dar trebuie privita cu foarte mare atentie pentru ca nimeni nu vrea sa-si compromita afacere
CAPITOLUL V
ORGANIZAREA PLATILOR PRIN CARDURI LA BANCA COMERCIALA ROMANA
5.1 Prezentarea generala a BCR Banca Comercial Romn este pionierul pieei cardurilor, fiind prima banc afiliat la organizaiile internaionale de profil. Astfel, banca a devenit membru VISA International nc din vara anului 1992. A urmat apoi o perioad de identificare a celor mai eficiente soluii i de evaluare a costurilor pentru a demara activitatea de acceptare. Rspunsul a fost nfiinarea la 14 martie 1994 a centrului de procesare a tranzaciilor cu carduri Romcard S.A., unde BCR, alturi de alte patru bnci (Bancorex, Banca Agricol, Banca Romn de Dezvoltare, Banca Comercial Ion iriac), a fcut primele investiii n infrastructur. Odat fcut acest pas devenea posibil activitatea de acceptare a cardurilor internaionale. La BCR aceast activitate a demarat n decembrie 1994 o dat cu acceptarea cardurilor emise sub licena VISA de ctre bncile strine. Exact un an mai trziu activitatea de acceptare a fost extins i asupra cardurilor internaionale EUROPAY. Aceasta dup ce n iunie 1995 banca a devenit membru al acestei organizaii i a inaugurat prima reea de automate bancare din Romnia: BCR Bancomat 24. Tot n decembrie 1995, BCR lanseaz primul su card BCR VISA Business. Acest produs era o premier i pentru sistemul bancar autohton fiind vorba de primul card romnesc emis n valut. ncepnd cu 1996, banca extinde oferta de carduri i ctre persoane fizice prin lansarea BCR MAESTRO n luna februarie. Cel de-al doilea card emis n 2003 BCR VISA International lansat n luna decembrie este adresat tot clienilor, persoane fizice ai bncii, care cltoresc n
Pagina 79 din 114
strintate n interes personal. Cu acest produs banca acoperea deja oferta de carduri ctre populaie att n lei, ct i n valut. n 1997 banca inaugureaz prima reea de puncte electronice de vnzare (POS-Point Of Sale) i contribuie la implementarea sistemului naional de acceptare reciproc a cardurilor n Romnia. Banca a lansat n 2003 un nou card: BCR VISA Clasic, card n lei destinat persoanelor fizice. Ultimul card al BCR din mileniul trecut - BCR EUROCARD Business - este un card n lei destinat firmelor i a fost pus n circulaie n februarie 1998. Studiu de caz privind activitatea direciei de carduri BCR Dup acest moment a urmat o perioad de trei ani n care banca nu a mai lansat nici un card prefernd s-i dezvolte produsele deja puse n circulaie, iar rezultatele vorbesc de la sine. Numrul cardurilor active la 31.12.2000 era de peste 320.000, iar la sfritul anului 2002, numrul cardurilor emise de banc a crescut la peste 1.300.000. n acelai timp, BCR a continuat s investeasc n infrastructur. La 31.12.2000 reeaua de ATM-uri numra peste 235 de aparate instalate, n vreme ce POS-uri erau n numr de 597, respectiv 2084 n anul 2002. Creterea cea mai spectaculoas a avut loc de-a lungul anului 2002 cnd, la 31 decembrie reeaua de ATM-uri s-a extins ajungnd s conin un numr de 597 de aparate, reprezentnd o cretere cu 100 % fa de decembrie 2001 i cu 150% fa de decembrie 2000. n 2001, banca i-a exprimat intenia de a lansa pe pia noi produse. Primul pas a fost fcut n februarie 2003 cnd a fost pus n circulaie cardul BCR VISA Electron, destinat persoanelor fizice, card de debit n lei, dar care poate fi folosit i n strintate. La sfritul anului 2003, Banca Comercial Romn avea puse n circulaie att pentru persoane fizice, ct i pentru persoane juridice, zece tipuri de carduri, dintre care apte sunt de debit i trei de credit: a) Carduri de debit: n lei: BCR Maestro; BCR Visa Electron; BCR Visa Clasic;
n valut: BCR Visa Business (USD); BCR Visa Internaional (USD); BCR Visa Clasic International (EURO)- 2003; BCR Visa Virtuon (USD)-2003;
b) Carduri de credit: n lei: BCR Eurocard / Mastercard; BCR Visa Business Electron-2003;
n valut: BCR Eurocard / Mastercard Business (USD).
Pagina 80 din 114
Avantajele pe care le ofer cardurile BCR: - accesul 24 ore din 24 la orice ATM din ar i strintate pentru obinerea de numerar; - eliminarea riscurilor pe care le presupune deinerea numeralului; - virarea n contul de card a dobnzii cuvenite pentru depozitele n lei, la termen sau la vedere, asigurnd clientului libertatea de a-i retrage dobnda de la orice ATM, fie c aparine altei bnci, fie c este un bancomat BCR; - accesul la sume de bani suplimentare celor de care dispune clientul n momentul efecturii cheltuielilor, prin descoperitul de cont; - garantarea disponibilitilor din contul de card prin ,,Fondul de garantare a depozitelor, n limita nivelului stabilit de ctre acesta; - banca bonific o dobnd superioar celei bonificate la conturile curente ale persoanelor fizice (n prezent este de 3%/ an).
5.2 Tipuri de carduri emise de BCR i caracteristicile acestora
A) Cardul BCR MAESTRO
Instrument de plat emis n LEI, utilizabil n mediul electronic att n ar, ct i n strintate, destinat obinerii de numerar de la ATM-urile tuturor bncilor, precum i pentru plata de bunuri sau servicii oriunde este afiat sigla EDC/Maestro. Caracteristici: - este un card de debit (tranzaciile se pot efectua numai n limita disponibilului din contul de credit) destinat persoanelor fizice; - n cazul utilizrii cardului pentru plata salariilor la societile care au cont deschis la BCR, exist posibilitatea intrrii n descoperit de cont putnduse obine un credit anual de pn la 75% din venitul net, sau maxim trei salarii; este acceptat oriunde este afiat sigla Maestro/Cirrus.
Cardul BCR MAESTRO poate fi utilizat pentru: - plata de mfuri i servicii la comercianii acceptatori de carduri; - ridicarea de numerar de la ATM-uri i de la ghieele bncilor care accept carduri; - plata, prin intermediul ATM-urilor BCR, a facturilor curente de uniti/servicii (electricitate, ap, gaze, salubritate, telefonie fix i mobil, TV cablu etc.), n funcie de conveniile care se ncheie cu societile furnizoare de utiliti; - transferuri de fonduri, prin intermediul ATM-urilor BCR, din conturile de card n conturile curente, ca i rambursarea ratelor att pentru creditele BCR, ct i a celor pentru cardurile de credit BCR; - rencrcarea cartelelor de telefon mobil de la ATM-urilor BCR; - accesarea serviciului Mobile Banking BCR pentru efectuarea, 24 de ore din 24, prin intermediul telefonului mobil a unor operaiuni cu carduri, cum ar fi: vizualizarea online a soldului cardului BCR, efectuarea de transferuri de fonduri ntre conturile personale de card, monitorizarea utilizrii cardurilor la ATM/POS i blocarea contului de card n situaia pierderii/ furtului cardului.
Pagina 81 din 114
Principalele conditii de emitere si utilizare a cardului BCR Maestro Comision emitere initiala card Comision reinoire card comision emitere ulterioara perntru card pierdut, furat, deteriorat, demagnetizat Comision administrare anuala a contului de card Comision inchidere cont de card Comision pentru retragere PIN suma minima necesara pentru deschiderea contului de card suma minima ce trebuie mentinuta in contul de card Comision alimentare cont card Comision pentru achizitionarea de bunuri si servicii Comision eliberare numerar in tara: a) la ATM-urile din reteaua BCR 0,1% min, 2.000 lei vechi/ opertiunea 0,1% min. 0,20 lei noi b) la ghiseele BCR c) in reteaua alor banci 0,5% 0,5% + 25.000 lei vechi 0,5% + 2,50 lei noi Comision eliberare numerar in strainatate comision de conversie valutara la tranzactiile efectuate in alta moneda fata de cea a contului de card Comision interogare sold la ATM BCR 2.000 lei vechi/ operatiune 0,20 lei noi/ operatiune Comision serviciul Plati facturi prin ATM suma maxima de retragere numerar/ zi: a) in tara b) in strainatate 30 mil. lei vechi/ 3.000 lei noi maximum 10 tranzactii/zi 500 USD 0 1,75, min echiv in lei a 5 USD 2% din valoarea tranzactiei Franco Franco Franco 60.000 lei vechi/6lei noi/ card Franco Franco 50.000 lei vechi/5 lei noi 49.000 lei vechi/ 4,90 lei noi Franco Franco
B) Cardul BCR VISA Electron
Instrument de plat emis n LEI, sub sigla Visa International, utilizabil n mediul electronic att n ar, ct i n strintate (n afara rii este folosit pentru retragerea de numerar sub form de valut de la ATM-uri), destinat persoanelor fizice n scopul obinerii de numerar de la ATM-urile tuturor bncilor, precum i plata de bunuri sau servicii oriunde este afiat sigla VISA. Caracteristici: - este un card de debit (tranzaciile se pot efectua numai n limita disponibilului din contul de card) destinat persoanelor fizice; - n cazul utilizrii cardului pentru plata salariilor la societile care au cont deschis la BCR exist posibilitatea intrrii n descoperit, putndu-se obine un credit anual de pn la 75% din venitul net sau maxim trei salarii nete prin emiterea unui card BCR Eurocard / MasterCard; -este acceptat oriunde este afiat sigla VISA. Cardul BCR VISA Electron are aceleai utilizri ca i cardul BCR MAESTRO.
Pagina 82 din 114
Principalele conditii de emitere si utilizare a cardului BCR VISA Electron Comision emitere initiala card Comision reinoire card comision emitere ulterioara perntru card pierdut, furat, deteriorat, demagnetizat Comision administrare anuala a contului de card Comision inchidere cont de card Comision pentru retragere PIN suma minima necesara pentru deschiderea contului de card suma minima ce trebuie mentinuta in contul de card Comision alimentare cont card Comision pentru achizitionarea de bunuri si servicii Comision eliberare numerar in tara: a) la ATM-urile din reteaua BCR b) la ghiseele BCR c) in reteaua alor banci Comision eliberare numerar in strainatate comision de conversie valutara la tranzactiile efectuate in alta moneda fata de cea a contului de card Comision interogare sold la ATM BCR Comision serviciul Plati facturi prin ATM suma maxima de retragere numerar/ zi: a) in tara b) in strainatate 30 mil. lei vechi/3.000 lei noi; ,ax 10 tranzactii/zi 500 USD+d 2.000 lei vechi/ 0,20 lei noi/ operatiune 0 0,1% minimum 2.000 lei vechi/ 0,20 lei noi/operatiunea 0,5% 0,5% + 25.000 lei vechi/2,50 lei noi 1,75%. min echiv in lei a 5 USD 2% din valoarea tranzactiei Franco Franco Franco 60.000 lei vechi/6lei noi/card Franco Franco 100.000 lei vechi/10 lei noi 100.000 lei vechi/ 10 lei noi Franco Franco
C) Cardul BCR VISA Clasic
Instrument de plat emis n LEI, sub sigla Visa Internaional, utilizabil numai pe teritoriul Romniei destinat pentru plata de bunuri i servicii oriunde este afiat sigla VISA, precum i pentru obinerea de numerar de la ATM-urile tuturor bncilor. Caracteristici: - este un card de debit destinat persoanelor fizice; - n cazul utilizrii cardului pentru plata salariilor, la societiile care au cont deschis la BCR, exist posibilitatea intrrii n descoperit de cont, putndu-se obine un credit anual de pn la 75% din venitul net sau maxim trei salarii nete prin emiterea unui card de credit BCR Eurocard / MasterCard; Analiza, diagnoza i modelarea sistemelor financiar-bancare - utilizabil att la terminale POS sau ATM, ct i la imprintere ZIP - ZAP; - este acceptat oriunde este afiat sigla VISA. Cardul BCR VISA Clasic are aceleai utilizri ca i cardul BCR MAESTRO.
Principalele conditii de emitere si utilizare a cardului BCR VISA Clasic Comision emitere initiala card Franco
Pagina 83 din 114
Comision reinoire card comision emitere ulterioara perntru card pierdut, furat, deteriorat, demagnetizat Comision administrare anuala a contului de card Comision inchidere cont de card Comision pentru retragere PIN suma minima necesara pentru deschiderea contului de card suma minima ce trebuie mentinuta in contul de card Comision alimentare cont card Comision pentru achizitionarea de bunuri si servicii Comision eliberare numerar in tara: a) la ATM-urile din reteaua BCR b) la ghiseele BCR c) in reteaua alor banci Comision interogare sold la ATM BCR Comision serviciul Plati facturi prin ATM suma maxima de retragere numerar/ zi:
Franco Franco 60.000 lei vechi/ 6 lei noi/card Franco Franco 1.000.000 lei vechi/ 100 lei noi 100.000 lei vechi / 10 lei noi Franco Franco
0,1% MIN 2.000 lei vechi/ 0,20 lei noi /operatiunea 0,5% 0,5% + 25.000 lei vechi/ 2.50 lei noi 2.000 lei vechi/ 0,20 lei noi/ operatiunea 0 30 mil. lei vechi/ 3.000 lei noi; max. 10 tranzactii zi
Cardul BCR VISA International
Instrument de plat emis n USD, sub sigla Visa International, destinat persoanelor fizice care cltoresc n strintate n interes personal, pentru plata bunurilor i serviciilor oriunde este afiat sigla VISA, precum i pentru obinerea de numerar de la automatele i ghieele bancare. Caracteristici: - este un card de debit (tranzaciile se pot efectua numai n limita disponibilului din contul de card); - este utilizabil att n mediul electronic, ct i manual; - este destinat persoanelor fizice care cltoresc n interes personal, n strintate, dar poate fi folosit i pe teritoriul Romniei; - este acceptat oriunde este afiat sigla VISA. Cardul BCR VISA International are aceleai utilizri ca i cardul BCR MAESTRO.
Principalele conditii de emitere si utilizare a cardului BCR VISA International Comision emitere initiala card Comision reinoire card comision emitere ulterioara perntru card pierdut, furat, deteriorat, demagnetizat Comision administrare anuala a contului de card Comision inchidere cont de card Comision pentru retragere PIN suma minima necesara pentru deschiderea contului de card suma minima ce trebuie mentinuta in contul de card Comision alimentare cont card Comision pentru achizitionarea de bunuri si servicii 5 USD 5 USD Franco 10 USD/Card Franco Franco 100 USD 50 USD Franco Franco
Pagina 84 din 114
Comision eliberare numerar in tara: a) la ATM-urile din reteaua BCR b) la ghiseele BCR c) in reteaua alor banci Comision eliberare numerar in strainatate comision de conversie valutara la tranzactiile efectuate in alta moneda fata de cea a contului de card Comision interogare sold la ATM BCR Comision serviciul Plati facturi prin ATM suma maxima de retragere numerar/ zi: echivalent in USD a 2.000 lei vechi/0,20 lei noi/operatiune 0 500 USD sau echivalent alte valute 1,75% min 5 USD 0,5% 1,75% min 5 USD 1,75% min 5 USD 2% din valoarea tranzactiei
Cardul BCR VISA Business
Instrument de plat emis n USD, sub sigla VISA Interntional, destinat persoanelor juridice, ai cror angajai se deplaseaz n strintate, n interes de serviciu; este utilizat pentru plata bunurilor i serviciilor oriunde este afiat sigla VISA, precum i pentru obinerea de numerar de la automatele i ghieele bancare. Caracteristici: - este un card de debit (tranzaciile se pot efectua numai n limita disponibilului din contul de card); - este utilizabil att n mediul electronic, ct i manual (imprinter); - este destinat persoanelor juridice, ai cror angajai se deplaseaz n strintate; - este acceptat oriunde este afiat sigla VISA.
Cardul poate fi utilizat pentru: - plata de mrfuri i servicii la comercianii acceptatori de carduri; - ridicarea de numerar de la ATM-uri i de la ghieele bncilor care accept carduri; - rencrcarea cartelelor de telefon mobil de la ATM urile BCR.
Pagina 85 din 114
Cardul BCR Eurocard/MasterCard (ROL)
Instrument de plat emis n LEI, sub sigla Eurocard Mastercard, destinat pentru plata de bunuri i servicii oriunde este afiat sigla Eurocard Mastercard, EC/MC, precum i pentru obinerea de numerar de la ATM-uri. Caracteristici: - este un card de credit n lei destinat persoanelor fizice; - tranzaciile se efectueaz n limita unui plafon de creditare acordat clientului de ctre banc; - creditul se acord pe baza unei analize a bonitii clientului efectuat de ctre unitatea BCR la care acesta s-a adresat; - odat aprobat cererea de creditare, se ncheie un contract pentru o perioad de 1 an ntre banc i client, contract ce se poate prelungi printr-un act adiional; - utilizabil att n mediul electronic, ct i manual (imprinter); - acceptat oriunde este afiat sigla Eurocard/MasterCard(EC/MC). Cardul BCR Eurocard/MasterCard (ROL) are aceleai utilizri ca i cardul BCR MAESTRO, cu excepia ultimei (accesarea serviciului Mobile
Banking BCR pentru efectuarea, 24 de ore din 24, prin
intermediul telefonului mobil a unor operaiuni cu carduri).
BCR Eurocard/MasterCard Business (USD)
Instrument de plat emis n valut (USD), sub sigla Eurocard Mastercard, EC/MC, precum i pentru obinerea de numerar de la ATM-uri. Caracteristici: - este un card de credit n valut (USD), utilizabil att n mediu electronic, ct i manual (imprinter); - tranzaciile se efectueaz n limita unui plafon de creditare acordat firmei de ctre banc; - creditul se acord pe baza unei analize a bonitii clientului efectuat de ctre unitatea BCR la care acesta s-a adresat; - odat aprobat cererea de creditare, se ncheie un contract pentru o perioad de 1 an ntre banc i client, contract ce se poate prelungi printr-un act adiional; - este destinat persoanelor juridice, ai cror angajai cltoresc n strintate; - este acceptat oriunde n lume unde este afiat sigla Eurocard/ MasterCard(EC/MC).
Cardul poate fi utilizat pentru: - plata de mrfuri i servicii la comercianii acceptatori de carduri; - rencrcarea cartelelor de telefon mobil de la ATM-urilor BCR. - ridicarea de numerar de la ATM-uri i de la ghieele bncilor care accept carduri.
De la nceputul anului 2003, Banca Comercial Romn a mai lansat nc trei carduri, i anume: BCR VISA International (Euro), BCR VISA Virtuon i BCR VISA Business Electron.
h) BCR VISA Internaional (Euro)
Este un card de debit destinat persoanelor fizice care calatoresc in strainatate in interes personal. Cardul poate fi folosit atat in tara cat si in strainatate, in mediu electronic cat si manual.
i) BCR VISA Virtuon
- este un card de debit virtual, ceea ce presupune c toate tranzaciile efectuate cu acest card se realizeaz numai n limita disponibilului existent ntrun cont special pentru operaiuni cu carduri n USD al persoanei respective, deschis i gestionat la nivelul centralei bncii. Acest cont este legat automat de toate conturile aferente cardurilor de debit ale deintorului, permind transferul sumelor indiferent de valuta acestor conturi. Acest card este destinat strict deintorilor de carduri BCR de debit care doresc s efectueze tranzacii pe internet. Particularitatea acestui card const n faptul c nu poate fi utilizat n mediul electronic, ci poate fi utilizat numai pentru efectuarea de tranzacii pe internet i are un cod PIN asociat. Informaiile necesare pentru utilizatorul de card sunt imprimate pe un suport de plastic care nu prezint nici o band magnetic, deci nu poate fi acceptat pentru nici o tranzacie n mediul real (ATM i POS). Termenul de valabilitate pentru cardul BCR Visa Electron este, ca i pentru toate celelalte carduri oferite de BCR, de doi ani.
BCR VISA Business Electron
Este un card destinat ntreprinderilor mici i mijlocii (IMM). Este conceput ca un card de credit, ceea ce presupune c toate tranzaciile care sunt efectuate cu ajutorul acestui card se fac n limita unui plafon de creditare de maxim 800 milioane lei, acordat de ctre banc ntreprinderilor mici i mijlocii. Plafonul se pune la dispoziia clientului dup ndeplinirea tuturor formalitilor necesare, ntr-un cont special pentru operaiuni n lei al societii respective, deschis i gestionat la nivelul centralei bancare.
Utilizarea acestui card este permis att n ar, ct i n strintate avnd un termen de utilizare de doi ani, dup expirarea acestei perioade emindu-se un nou card. Este destinat pentru plata de bunuri i servicii oriunde este afiat sigla Visa Electron, precum i pentru obinerea de numerar de la ATM-uri. Top emitenti la 30.09.2005 Banca BCR BRD Bancpost Raiffeisen Bank Banca Transilvania Carduri valide 1.770.635 1.144.017 1.335072 1.058.390 575.023 Carduri VISA 462.724 344.347 991.779 567.632 476.306 Carduri Mastercard 1.307.911 799.670 343.293 490.758 260.407 Carduri de credit 47.765 196.035 35.613 -
5.4 Conditii generale privind emiterea cardurilor, gestionarea si retinerea acestora la automatele bancare BRC.
5.4.1 Emiterea cardurilor
1.Depunerea initiala in conturile posesorilor. Depunerea initiala trebuie facuta la data intrarii in vigoare a conventiei pentru plata salariilor sau se efectueaza de catre posesor dupa aprobarea cererii de emiterea de catre Romcard. Depunerea initiala este considerata a fi prima plata a salariilor in conturile de carduri ale salariatilor, de catre agentii economici angajatori, care au incheiat cu BCR conventii de plata a salariilor cu carduri, bancii, conform procedurii prezentate in conventia mentionata mai sus. 2. Operatiuni de incasari curente in conturile de carduri. Alimentarile ulterioare ale conturilor de carduri se inregistreaza contabil in acelasi mod ca depunerea initiala. Alimentarile conturilor de carduri de poate efectua si prin virament din conturile deschise la alte banci comerciale, cu conditia mentionarii corecte a beneficiarului contului de card. Aceste operatiuni de inregistreaza numai la Centrala bancii. 3. Alte operatiuni in conturile de carduri. Retinerea comisioanelor prevazute in conditiile comerciale pentru vanzarea cardurilor se efectueaza la nivelul Romcard care le repartizeaza ulterior fiecarei unitati a bancii. Evidentierea operatiunilor de incasari si plati in conturile posesorilor de carduri.
5.4.2 Gestionarea cardurilor la nivelul unitatii bancii 1. Primirea cardurilor la unitatile bancii a) Persoana responsabila cu gestionarea cardurilor Pentru gestionarea cardurilor la nivelul fiecarei unitati a bancii, conducerea acesteia va desemna cu casier pentru carduri, precum si inlocuitorul desemnat al acestuia, din cadrul compartimentului de tezaur si casierie si ca comunica in scris la Romcard datele personale ale acestora ( nume, prenume, functie, CNP, adresa), precum si specimenele de semnaturi. Conducerea unitatii este raspunzatoare pentru gestionarea cardurilor si distributia lor la clientii posesori de carduri si are obligatia respectarii principiului potrivit caruia in nici un moment cardurile si PIN-urile nu trebuie sa se afle in acelasi loc cu aceeas persoana. b)Continutul plicurilor cu carduri transmise de Romcard Unitatile bancii vor primi cardurile transmise de Romcard in plicuri speciale pentru remiterea de valori, in termen de 2 zile lucratoare de la plata avizului de remitere de valori, in termen de 2 zile lucratoare de la plata avizului de remitere a cardurilor transmise de Romcard. In cazul reprimirii cardurilor in acest termen, casierul pentru carduri ca sesiza imediat Romcard-ul pentru verificarea procedurii de remitere a cardurilor.
Plicurile speciale pentru remiterea cardurilor vor fi transmise numai la sucursalele bancii care au obligatia remiterii lor si la unitatile subordonate si vor avea urmatorul continut pentru fiecare tip de card: plicuri cu carduri pentru posesorii clienti ai sucursalei sau/si unitatii subordonate borderouri de remitere a cardurilor pentru sucursala/unitatea subordonata.
Borderourile vor fi editate in fiecare zi de productie a cardurilor vor fi numerotate distinct si vor fi semnate de fiecare posesor la primirea cardului. plicuri cu carduri pentru fiecare persoana juridica semnatara a unei conventii pentru plata salariilor cu sucursala bancii sau cu unitatile subordonate,insotite de borderouri de remitere a cardurilor pentru posesorii salariati.
c) Verificarea plicurilor cu carduri si confirmarea primirii acestora : La primirea plicurilor cu carduri de la Romcard, casierul pentru carduri de la unitatea bancii va proceda dupa cum urmeaza: verifica inregistrarea plicurilor cu carduri. in cazul in care plicurile sunt deteriorate sau prezinta urme de violare, se anunta imediat Romcard-ul si corespondentul local la Serviciul de Supraveghere si Protectie bancara. punctarea borderoului de remitere a cardurilor pentru fiecare card primit si verificarea concordantei dintre numarul de carduri primite si cei inscris pe borderou. In cazul in care apar neconcordante, casierul va anunta imediat Romcard-ului diferentele constatate. confirmarea primirii cardurilor prin fax, de la Romcard. Casierul va proceda la completarea si semnarea confirmarii de primire a cardurilor, care e prevazuta la sfarsitul borderoului de remitere a cardurilor, primite de la Romcard si la transmiterea acesteia prin fax la compartimentul Emitere in ziua primirii cardurilor. 5.4.3 Conditii de retinere a cardurilor la automatele bancare
Retinerea cardurilor la ATM se poate face: numai la cererea bancii emitente, pentru urmatoarele motive: card expirat; card listat in buletinul cardurilor VISA/Europay de recuperat; restrictii de utilizare a cardului (disponibilitati insuficiente in cont, posesor rau platnic etc..) din erori de utilizare a cardurilor si PIN-urilor de catre posesori: dupa 4 introduceri eronate ale PIN-urilor de catre posesori; dupa 4 incercari eronate de efectuare a operatiunii; dupa 4 raspunsuri consecutive negative primite de la banca emitente; card neridicat de posesor. ca urmare a unor disfunctionalitati tehnice ale ATM-ului, datorate software-ului sau hardware-ului, care determina retinerea eronata sau accidentala a cardurilor.
Ridicarea cardurilor retinute din ATM Responsabilul cu asistenta ATM din cadrul Romcard asigura informarea unitatilor bancii pentru ridicarea cardurilor retinute la ATM prin transmiterea unui aviz de ridicare a cardurilor, care va contine urmatoarele date : date de identificare ale ATM si ale unitatii bancii; numarul de cod al cardului; data capturarii cardurilor; motivul retinerii cardurilor. Ridicarea cardurilor retinute din ATM va fi efectuata de catre operatorul ATM de la unitatea bancii in ziua primirii prin fax a avizului de la Romcard.
Pe baza avizului de ridicare a cardurilor din ATM, unitatea bancii va proceda la remiterea cardurilor la Romcard. In aceeasi zi sau cel tarziu in ziua imediat urmatoare conform procedurii cu exceptia cardurilor retinute de ATM datorita erorilor de utilizare ale cardurilor si PIN-urilor de catre posesori sau disfunctionalitati tehnice ale ATM-ului.
Returnarea cardurilor retinute de ATM catre posesori. Cardurile retinute de ATM la cererea bancii emitente nu pot fi returnate direct posesorilor de carduri. In cazul in care posesorii respectivi solicita returnarea acestor carduri sau explicatii suplimentare, responsabilul cu activitatea cu carduri de la unitatea bancii ii va indruma sa se adreseze directiei bancii emitente a cardurilor sau la centrul de asistenta globala a organizatiei internationale sub ale carei marci au fost emise cardurile. Cardurile retinute de ATM datorita erorilor de utilizare a cardurilor de catre posesori si difunctionalitatile tehnice ale ATM-ului pot fi returnate direct posesorilor de carduri de catre unitatea bancii. Pastrarea la nivelul unitatii bancii a cardurilor retinute de ATM retransmise la Romcard, se va efectua in conditiile prevazute pentru carduri personalizate. Pentru fiecare card returnat unui posesor, responsabilul cu activitatea de carduri de la unitatea bancii va proceda la: verificarea identitatii posesorului; compararea semnaturii posesorului de pe procesul verbal cu cea existenta pe card; efectuarea unei copii a ambelor fete ale cardului; predarea cardului catre posesor. Procesul verbal de returnare a cardului de catre posesor va fi semnat de catre responsabilul cu activitatea de carduri si de posesorul cardului. La primirea cardurilor retinute la ATM, responsabilul cu carduri recuperate din cadrul Serviciului Clienti si Operatiuni va proceda conform prevederilor Normelor pentru operatiuni cu carduri privind cardurile recuperate.
STUDIU DE CAZ BANCA TRANSILVANIA
Tipuri de carduri utilizate de Banca Transilvania
1. Cardurile VISA Business Silver & VISA Business Gold
Cardurile VISA Business Silver si VISA Business Gold sunt carduri de debit in lei create in mod special pentru a raspunde nevoilor persoanelor juridice, utilizabile oriunde in lume este afisata sigla VISA. Cardurile VISA Business Silver si VISA Business Gold sunt carduri embosate cu utilizare internationala care va permit sa efectuati tranzactii online (retrageri de numerar, plati la terminalele EPOS instalate la comercianti), offline si pe Internet.
Compania poate solicita emiterea mai multor carduri VISA Business Silver sau VISA Business Gold pe numele angajatilor, putand opta pentru emiterea cardurilor fie pe contul curent al companiei, fie pe un cont separat de card ce urmeaza sa fie deschis de Banca Transilvania la solicitarea clientului, fie pe subconturi ale contului de card (fiecare card va fi atasat unui subcont de card in parte). In cazul in care compania opteaza pentru emiterea unui card atasat la contul curent al companiei, acesta va oferi un acces direct si imediat la disponibilitatile din contul curent, la costuri minime. Daca firma doreste emiterea unui card VISA Business Silver / VISA Business Gold pe un cont separat, banca va deschide un singur cont de card pentru persoana juridica. VISA Business Gold este un produs premium care ofera si un pachet de servicii de asigurare pe timpul calatoriei in strainatate. Cardul se adreseaza persoanelor realizate profesional, reprezentand o carte de vizita si o dovada a statutului de care se bucura posesorul sau. VISA Business Silver este un card ideal pentru angajatii care se deplaseaza frecvent si care vor beneficia de o serie de servicii speciale, fiind conceput pentru persoane active care fac adesea calatorii de afaceri atat pe teritoriul Romaniei, cat si in strainatate, reprezentand un instrument de plata sigur si modern. Taxele si comisioanele pentru cardurile VISA Business Silver si VISA Business Gold sunt urmatoarele:
Tip Comision Deschidere cont card Emitere card Administrare anuala cont card Alimentare cont card Ridicare numerar de la ATM-urile BT Comision ridicare numerar de la POS-urile BT Cumparari de bunuri de la comercianti Comision pentru ridicare numerar la ATM-urile si POS-urile altor banci din tara Comision pentru ridicare numerar de la ATM-urile si POS-urile altor banci din strainatate Taxa de conversie valutara Informatii sold la ATM-urile BT Remiterea extraselor generate automat (numai pentru companie) Remiterea extraselor generate automat (pentru detinatorii de card) Remitere extras de cont la cerere Inchidere/suspendarea unui card la cererea companiei Lichidare cont de card la cererea companiei Reemitere card+PIN la scadenta sau card demagnetizat Regenerare PIN in regim normal (uitat, pierdut, distrus) Cash in regim de urgenta in Romania Cash in regim de urgenta in strainatate Card in regim de urgenta in Romania Card in regim de urgenta in strainatate
VISA Business Gold 0 RON 100 RON/card 100 RON/cont 0 RON 0.4% 0.4% 0 RON 1% + 2.5 RON
VISA Business Silver 0 RON 10 RON/card 50 RON/cont 0 RON 0.4% 0.4% 0 RON 1% + 2.5 RON
2% min 10 RON
2% min 10 RON
2% 0.3 RON/tranzactie 2.5 RON/extras 0 RON 5 RON 10 RON/card 2.5 RON 10 RON 10 RON 1% + 2.5 RON 150 EUR echivalent RON 20 RON 200 EUR echivalent RON
2% 0.3 RON/tranzactie 2.5 RON/extras 0 RON 5 RON 5 RON/card 2.5 RON 0 RON 10 RON 1% + 2.5 RON 150 EUR echivalent RON 20 RON 200 EUR echivalent RON
Limita maxima de retragere numerar/zi Modificarea limitelor la cererea companiei Modificarea perioadei de decontare Numar maxim de incercari PIN
10,000 RON* 2.5 RON 2.5 RON 3
10,000 RON* 2.5 RON 2.5 RON 3
Reprezinta limita cumulata de retragere numerar pe zi / toate cardurile emise pe companie.
2. Serviciile speciale atasate cardurilor VISA Business Gold & VISA Business Silver Un card VISA Business Silver sau VISA Business Gold confera mobilitate si siguranta posesorului sau, prin diversele servicii speciale care ii sunt atasate: Puteti solicita inlocuirea in regim de urgenta a cardului in cazul pierderii sau furtului, prezentindu-va personal la orice unitate Banca Transilvania sau contactand Serviciul Customer Support al Bancii Transilvania la urmatoarele numere de telefon disponibile 24 de h din 24: 0800 80 CARD (2273) apel gratuit din reteaua de telefonie fixa sau 0264 59 43 37 apel cu tarif normal din strainatate sau de pe mobil.
Ridicare de numerar in regim de urgenta in cazul pierderii sau furtului cardului. In acest caz clientul suna la BANCA TRANSILVANIA, BT contacteaza Visa International Service Center (VISC) in doua ore de la primirea cererii si transmite o serie de date, printre care si modul in care poate fi contactat detinatorul de card. BT si VISC sunt responsabile ca banii sa ajunga la detinatorul de card in termen de 1 zi lucratoare pentru cardul Business. Asigurari speciale. In calitate de client VISA Business Silver / VISA Business Gold, posesorii beneficiaza in cadrul calatoriilor de un pachet de asigurari, daca se achita cheltuielile aferente calatoriei cu cardul VISA Business. Toate solicitarile de despagubire pentru evenimentele / obiectele asigurate trebuie sa fie adresate catre AIG ASSIST 24 de h din 24 la urmatorul numar de telefon: +420 222 111 177.
asigurare de deces asigurare de accident asigurare medicala in caz de boala & accident asigurare pentru intarzierea bagajelor asigurare pentru intarzierea zborului cheltuieli juridice pierderea actelor de identitate 3. Cardul VISA Business Electron
50.000 EUR 50.000 EUR 50.000 EUR max 500 EUR max 300 EUR max 5.000 EUR max 1.000 EUR
Cardul VISA Business Electron este un card pentru cumparaturile firmei, dumneavoastra putand solicita oricate carduri pe numele angajatilor. Banca Transilvania ofera firmelor posibilitatea de a opta pentru cont de card in RON, USD sau EUR.
VISA Business Electron este alegerea potrivita pentru angajatii dumneavoastra care se deplaseaza frecvent in teritoriu, care calatoresc in tara si in strainatate ca parte integranta a activitatii lor profesionale si care au nevoie de un instrument practic si sigur de plata.
Compania va avea un singur cont de card deschis la BT. Toti angajatii care vor avea card de la companie vor lucra pe acelasi cont de card. Compania va stabili o limita de cheltuieli si o perioada de decontare pentru fiecare detinator de card in parte. De asemenea, compania poate opta si pentru emiterea cardurilor pe subconturi ale contului de card, caz in care fiecare card va fi atasat unui subcont de card in parte.
Cardul poate fi folosit oriunde in lume este afisata sigla VISA Electron, atat la ATM-uri, cat si la POS-uri, debitandu-se automat contul si facandu-se conversia. Trebuie doar sa completati o cerere de deschidere de cont, dupa avizarea careia se vor completa cererile de emitere de card de catre angajati si se vor remite la sucursala BT. Lunar, BT va remite companiei un extras de cont centralizator pe contul de card. De asemenea, fiecare detinator va primi cate un extras de cont partial, numai cu tranzactiile efectuate cu cardul propriu.
Taxele si comisioanele aferente cardului VISA Business Electron sunt urmatoarele: Tip Comision Deschidere cont card Emitere card Administrare anuala cont card Alimentare cont card Ridicare numerar de la ATM-urile BT Cumparari de bunuri de la comercianti Comision pentru ridicare numerar la ATMurile altor banci din tara Comision pentru ridicare numerar alte banci in strainatate Informatii sold la ATM-urile BT Remiterea extraselor generate automat (numai pentru companie) Remiterea extraselor generate automat (pentru detinatorii de card) Remitere extras de cont la cerere Lichidare cont de card la cererea companiei Reemitere card+PIN furat/pierdut/ distrus Modificarea limitelor de cheltuieli la cererea companiei Modificarea perioadei de decontare 1 RON/modificare 0,5 EUR / modificare 0,5 USD / modificare 2,5 RON 2,5 RON 4,9 RON 1 RON/modificare 1 EUR/extras 1 EUR 2 EUR 0,5 EUR 1 USD/extras 1 USD 2 USD 0,5 USD 0 RON 0 RON 0 RON 0,1 RON 2,5 RON 0,3 EUR 1 EUR 0,3 USD 1 USD 1% + 1,5 RON 1,5% min 2 EUR 1,5% min 2 USD RON 0 RON 2,5 RON/card 5 RON/card 0 RON 0,2% 0 RON 0,5% + 2.5 RON EURO 0 RON 1 EUR/card 2 EUR/card 0 RON 0,5% 0 RON 1% min 1 EUR USD 0 RON 1 USD/card 2 USD/card 0 RON 0,5% 0 RON 1% min 1 USD
* Limita zilnica maxima de retragere de numerar per cont (pentru toate cardurile emise pentru companie) este de 15.000 RON. Aceasta limita se poate majora la solicitarea scrisa a companiei.
4. Avantajele cardurilor VISA Business de la Banca Transilvania
Avantajele unui card VISA Business Gold, VISA Business Silver sau VISA Business Electron pentru compania dumneavoastra sunt multiple :
Banii nu sunt imobilizati la data plecarii angajatului in delegatie ci se pastreaza in contul firmei; ei sunt debitati din cont numai dupa ce tranzactia are loc.
Cumparaturile la orice POS = comision 0! Comisionul de ridicare de la ATM-uri BT este mai mic decat la ridicarile de numerar de la ghiseu. Eliminarea neplacerilor si riscurilor platilor in numerar. Un card VISA Business va confera siguranta tranzactiilor efectuate, dar faciliteaza si gestionarea utilizarii fondurilor dumneavoastra. Posibilitatea de a stabili o limita de cheltuieli si o perioada de decontare (interval de timp dupa care limita de cheltuieli prestabilita se reface automat), pentru fiecare posesor de card in parte. Limita pentru tranzactiile la ATM poate fi diferita de limita pentru tranzactiile la POS. Prin simpla consultare a extrasului de cont lunar aferent contului de card Visa Business sau a rapoartelor de tranzactii lunare pentru fiecare card in parte, dumneavoastra puteti determina si urmari destinatia disponibilitatilor proprii si va puteti asigura ca sunt folosite conform nevoilor dumneavoastra. Alte avantaje ale colaborarii cu BT: Peste 300 de unitati teritoriale in intreaga tara. Retea extinsa de 450 de ATM-uri http://www.btrl.ro/ro/index.html Posibilitatea achitarii facturilor Orange, Vodafone, Zapp si Avon la ATM-urile BT din intreaga tara. Flexibilitate si operativitate in relatia cu clientii. Program extins de lucru cu publicul.
Cardul de credit
MASTERCARD FORTE
MASTERCARD FORTE este un card de credit cu cont in RON si utilizare internationala emis de Banca Transilvania sub sigla MASTERCARD. Cardul are elementele de identificare (numele si prenumele titularului de card, data expirarii, numarul cardului) embosate (scoase in relief). MASTERCARD FORTE este un instrument de plata fara numerar care poate fi utilizat atat la ATM-urile cat si la POS-urile care afiseaza sigla MASTERCARD pentru ridicari de numerar sau cumparari de bunuri si servicii. Cu acest tip de card pot fi efectuate tranzactii atat on-line cat si off-line.
Cardul are o perioada de gratie de pana la 55 de zile (ex. Daca un client incepe sa-si utilizeze creditul in data de 1 a unei luni, perioada de gratie va fi pana in data de 25 a lunii urmatoare). La cardul de credit oferit de Banca Transilvania, perioada de gratie se aplica atat pentru cumparaturi la comerciantii acceptatori cat si pentru retragerile de numerar, spre deosebire de alte produse similare de pe piata. In plus, puteti beneficia de comisioane foarte avantajoase. Ciclul de rambursare este intre 1 si 25 ale lunii (inclusiv capetele de interval). In aceasta perioada clientul trebuie sa achite suma minima de plata (cel putin 10% din valoarea creditului utilizat). Cardul este emis pe o perioada de 2 ani. Limita maxima a creditului acordat este de 5.000 EUR (in echivalent RON).
Clientii beneficiari ai creditului trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii: -sa fie persoane fizice cu cetatenie romana -sa aiba 18 ani impliniti -sa poata dovedi ca sunt beneficiari de venituri permanente (salarii, venituri din chirii, drepturi de autor, contracte de colaborare, alte venituri cu caracter permanent) -sa aiba un venit net cert cu caracter permanent mai mare de 100 EUR -sa se incadreze in conditiile de acordare a creditului conform scoringului
Comisioanele cardului de credit MASTERCARD FORTE:
NR. CRT. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.
TIP COMISION
VALOARE COMISION
Deschiderea contului de card Emitere card Mastercard Forte Administrarea anuala a contului de card Alimentarea contului de card Ridicare de numerar de la ATM-urile BT Comision pentru retrageri de numerar de la POS - urile aflate la ghiseele BT Cumparari de bunuri de la comercianti (in Romania sau strainatate) Comision pentru ridicare numerar de la ATM-urile si POS-urile altor banci din tara
0 lei 10 RON/card 10 RON / card 0 RON 0.5% 0.5% 0
1% + 2,5 RON 9. Comision pentru ridicare numerar de la ATM urile / POS-urile altor banci din strainatate 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. Retragere numerar in regim de urgenta (numai la pierdere sau furt) Informatii sold cont de la ATM-urile BT Remitere extras de cont prin posta Remitere extras de cont la cerere Inchidere card/Lichidare cont de card la cererea detinatorului de card Reemitere card si PIN din vina clientului (furat, pierdut, distrus) Reemitere PIN din vina clientului (uitat, pierdut, distrus) Reemitere card la scadenta (reinnoire card) sau card demagnetizat Plafon maxim de tranzactii/zi Numar maxim incercari PIN Dobanda Dobanda Anuala Efectiva Cardul de credit Visa Platinum 1% + 2,5 RON 0,3 RON/interogare 0 RON 1 RON / extras 2,5 RON 9,5 RON 4,9 RON 0 RON 9.000 RON/max. 10 tranzactii 3 25%/an 25% 1% + 2,5 RON
VISA PLATINUM este un card de credit mbosat cu cont in lei, utilizabil oriunde in lume sub sigla VISA. Cardul de credit VISA PLATINUM este un card care va permite efectuarea de tranzactii online (retrageri de numerar, plati la terminalele EPOS instalate la comercianti), offline (imprinter) si pe Internet. Cu VISA PLATINUM puteti ridica numerar la peste 1.000.000 de ATM-uri din intreaga lume, 24 de h din 24 si puteti face cumparaturi la peste 30 milioane de comercianti acceptatori.
Cardul VISA PLATINUM ofera: 1. Asigurari speciale. In calitate de client VISA PLATINUM, beneficiati in cadrul calatoriilor dumeavoastra de un pachet de asigurari, daca achitati cheltuielile aferente cu cardul VISA PLATINUM.
-asigurare de deces -asigurare de accident -cheltuieli medicale de urgenta accident si imbolnavire max. 50.000 EUR -asigurare pentru intarzierea bagajelor -asigurare pentru intarzierea zborului -cheltuieli juridice -pierderea actelor de identitate max. 500 EUR max. 300 EUR
max. 50.000 EUR max.50.000 EUR
max. 5000 EUR max. 1000 EUR
Solicitarile de despagubire pentru evenimentele/obiectele asigurate trebuie adresate la momentul producerii evenimentului catre AIG ASSIST, la numarul de telefon +420 222 111 177 disponibil 24h din 24
2. Acces in peste 500 saloane VIP sau Business Lounge in aeroporturi din peste 90 de tari, prin intermediul cardul Priority Pass
Odata cu cardul cardului Visa Platinum veti primi si cardul Priority Pass. Acest card de membru care costa in mod standard 99 EUR va este oferit gratuit de catre Banca Transilvania. Cu ocazia fiecarei vizite intr-un VIP Lounge dumneavoastra va trebui sa achitatati doar tariful pentru intrare, de 24 EUR/persoana. La intrare veti prezenta cardul de membru Priority Pass, iar suma va va fi debitata ulterior de pe cardul Visa Platinum. Lista aeroporturilor participante la acest program va va fi pusa la dispozitie prin intermediul unei brosuri si a site-ului www.prioritypass.com , pe care il veti putea accesa pe baza numarului inscris pe cardul Priority Pass. Accesul in saloane va este garantat indiferent de linia aeriana sau clasa de zbor. In cazul in care doriti sa oferiti acces si unor insotitori, acest lucru este posibil. In plus, va oferim acces gratuit in salonul Business Class Lounge al Aeroportului International Henri Coanda Bucuresti pentru dumneavoastra si un insotitor prin simpla prezentare a cardului Visa PLATINUM la intrare.
3. Servicii Priority Traveller -pentru ca sunteti detinator al cardului Visa Platinum emis de Banca Transilvania, o lume intreaga de beneficii se afla la dispozitia dumneavoastra. Prin intermediul cardului Priority Traveller va veti putea dovedi calitatea de membru, si veti putea accesa site-ul toate detaliile necesare despre mai multe categorii de beneficii care va sunt puse la dispozitie.
www.prioritytraveller.com
unde veti afla
Toate beneficiile Priority Traveller intra in vigoare cu conditia rezervarii in avans si a platii cu cardul Visa Platinum. Este foarte simplu sa faceti o rezervare. Trebuie doar sa accesati site-ul www.prioritytraveller.com, sa va introduceti numarul de membru de pe cardul Priority Traveller si sa alegeti locatia dorita. Pentru fiecare tip de oferta, veti gasi afisate numerele de telefon, fax sau e-mail la care sunteti invitat sa va adresati.
3.1. Beneficii Priority Traveller pe timpul calatoriei Discount-uri la hotel Pe baza unui sistem de rezervari online care, va oferim acces la peste 50.000 de hoteluri din intreaga lume la tarife preferentiale. Tot ceea ce aveti de facut este sa va introduceti pe site numarul de pe cardul de membru Priority Traveller, iar apoi, prin intermediul sistemului de rezervari Priority Traveller RoomBooker, veti putea selecta varianta de cazare care corespunde cel mai bine nevoilor dumneavoastra. In program sunt incluse multe dintre cele mai prestigioase lanturi hoteliere din lume: Starwood, InterContinental, Hilton, Hyatt, Four Seasons, Leading Hotels of the World, Radisson, Mandarin Oriental, Wyndham si Marriott, si multe altele.
Discount-uri la servicii de inchiriere masini Prin intermediul cardului Priority Traveller, veti beneficia de preturi speciale la cele mai renumite companii de rent-a-car din lume: Avis discount de pana la 30% Hertz discount de pana la 30% National discount de pana la 25% Europcar discount10% Holiday Autos discount 10%
Pentru a rezerva masina dorita, aveti la dispozitie urmatoarele variante: -online prin intermediul site-ului www.prioritytraveller.com -prin intermediul serviciului de rezervari Priority Traveller la numarul de telefon afisat pe site -rezervare direct la compania de rent-a-car
Pentru fiecare companie de rent-a-car care ofera discount, pe site-ul www.prioritytraveller.com veti gasi afisat un cod de identificare (ID Number) pe care va trebui sa il comunicati in momentul rezervarii. Doar in acest mod va fi posibila dentificarea dumeavoastra ca membru Priority Traveller, ceea e va face posibila acordarea discount-ului.
3.2. Beneficii Priority Traveller pentru jucatorii de golf Golf Concierge -aranjamente pentru dumneavoastra si invitatii dumneavoastra pentru a juca in cadrul unora dintre cele mai exclusiviste cluburi de golf din intreaga lume
Pentru a selecta clubul dorit, va invitam sa accesati site-ul www.prioritytraveller.com, la sectiunea Golf Concierge. In functie de locatia solicitata, puteti selecta clubul dorit, iar in continuare aveti la dispozitie o echipa de profesionisti, cu care puteti lua legatura telefonic, pe fax sau e-mail, pentru a le comunica optiunea dumneavoastra. De asemenea, puteti solicita sugestii in cazul in care doriti sa aflati care este cel mai bun club de golf in zona in care urmeaza
sa calatoriti. Echipa Golf Concierge va prelua detaliile dumneavoastra (numarul cardului de membru Priority Traveller, numele si handicapul dumneavoastra si dupa caz, al partenerilor dumneavoastra de joc)si se va ocupa de rezervare in numele dumneavoastra
Golf Savings -discount de pana la 50% la peste 250 cluburi de golf din intreaga lume
Exemple:
Quinta Da Beloura The Golf Club at Cypress Creek. Plantation Phuket
Duke's Mannings
Course
St.
Andrews Heath Burhill
Country
Club Anjou
Desert Deerhurst Hawaii Oaks Golf
Springs Highlands Prince Club
si multe alte cluburi din Anglia, Australia, Austria, Belgia, Canada, Cipru, Danemarca, Elvetia, Franta, Germania, Ungaria, India, Indonezia, Irlanda, Italia, Letonia, Malta, Mexic, Filipine, Polonia, Portugalia, Slovenia, Africa de Sud, Spania, Statele Unite ale Americii, Suedia, Tailanda, Turcia. Accesand site-ul www.prioritytraveller.com , pe baza numarului de membru inscris pe cardul Priority Traveller veti putea vizualiza pagina Golf Savings, de unde veti alege clubul la care doriti sa faceti rezervarea. Pentru fiecare club participant la program veti putea vizualiza o scurta prezentare, inclusive valoarea discount-ului de care beneficiati in calitate de membru Priority Traveller.
Golf Resorts - tarife preferentiale, precum si beneficii suplimentare incluzand spa, welcome gifts si alte servicii VIP
Puteti selecta clubul dorit accesand pagina Golf Resorts de pe site-ul www.prioritytraveller.com . Beneficiile pentru membrii Priority Traveller difera de la un club la altul, si sunt prezentate in descriera fiecarei locatii in parte.
3.3 Priority Traveller Private Clubs
-special pentru dumneavoastra si invitatii dumneavoastra, acces gratuit sau la tarife preferentiale in peste 250 locatii din intreaga lume: dining clubs, nightclubs, spa si fitness clubs, country clubs, etc.
4. Privilegii Visa Platinum -va invitam sa explorati o colectie unica de oferte de lux adresate exclusiv posesorilor de Visa Platinum: servicii exclusiviste -totul la superlativ, pentru a va relaxa, a calatori si a face cumparaturi in cele mai bune conditii
5.Visa Worlds Best Offers -oferte imposibil de refuzat, in cele mai populare locatii comerciale si destinatii de calatorie din intreaga lume: pachete de calatorie, rent-a-car inclusiv inchirieri de masina cu sofer, croaziere, hoteluri, spa, comercianti retail, servicii de traducere.
6. Inlocuire in regim de urgenta a cardului in cazul pierderii/furtului cardului, in calitate de client VISA PLATINUM, puteti solicita inlocuirea cardului in regim de urgenta, astfel: Important! La pierderea/furtul cardului trebuie sa notificati banca in cel mai scurt timp. Pana la momentul notificarii bancii, dumneavoastra veti suporta toate pierderile aferente operatiunilor efectuate cu cardul pana la limita echivalentului in lei a sumei de 150 EUR, la cursul anuntat de catre Banca Nationala a Romaniei pentru ziua efectuarii operatiunilor considerate frauduloase.
7. Eliberare de numerar in regim de urgenta daca va aflati in strainatate si din anumite motive nu puteti utiliza cardul VISA PLATINUM (pierdut, furat, demagnetizat, etc), va putem pune la dispozitie o suma de maxim 2000 USD, dar nu mai mult decat fondurile existente in contul dumneavoastra de card Trebuie sa va adresati Serviciului Customer Support la numerele de telefon indicate si in maxim 24 de ore de la data depunerii cererii veti primi raspuns la solicitarea dumneavoastra, cu indicarea locatiei de la care puteti ridica suma.
8.Serviciul de Internet Banking BT24 gratuit in primele 6 luni, iar ulterior cu abonament 1 leu/luna Cu acest serviciu puteti sa efectuati rulajul pe cardul Visa Platinum (din contul curent), cumpara sau vinde valuta, constitui sau desfiinta depozite, cumpara sau vinde actiuni BVB sau plati facturile de utilitati, fara a va mai deplasa la banca.
Alte avantaje:
-promptitudine: banii ajung in contul dumneavoastra de card in aceeasi zi in care a fost ordonata alimentarea contului de card -puteti achita facturile telefonice (Connex, Orange si ZAPP) direct la ATM-urile BT -puteti sa solicitati carduri suplimentare, pentru posesori desemnati, pe acelasi cont de card -comision 0 la cumparaturile efectuate la comercianti, indiferent daca au loc in tara sau in strainatate. -aveti posibilitatea de a va schimba codul PIN direct la ATM-urile BT
Elementele functionale ale credit cardului: limita de credit reprezinta valoarea creditului atasat contului dumneavoastra de card, respectiv suma maxima ce poate fi cheltuita de dumneavoastra prin intermediul cardului VISA PLATINUM perioada de gratie perioada in care banca nu va calculeaza dobanzi, de pana la 56 de zile, astfel: - luna in care dumneavoastra incepeti sa utilizati creditul si lunile in care rambursati integral, intre 1 si 25 ale lunii, valoarea creditului angajat la sfarsitul lunii precedente
ciclul de rambursare- intre 1 si 25 ale lunii, inclusiv capetele de interval, perioada in care aveti obligatia sa alimentati contul cu suma minima de plata suma minima de plata 10% din valoare creditului angajat pana la sfarsitul lunii precedente dobanda - daca platiti integral, intre 1 si 25 ale lunii, valoarea creditului angajat la sfarsitul lunii precedente, banca nu va calculeaza dobanzi la sfarsitul lunii in curs - daca nu platiti integral, intre 1 si 25 ale lunii, valoarea creditului angajat la sfarsitul lunii precedente, banca va calculeaza dobanzi la sfarsitul lunii in curs.
extras de cont- raportul de activitate pentru contul dumneavoastra de card, emis lunar de banca la sfarsitul lunii. In extrasul dumneavoastra de cont sunt evidentiate urmatoarele: soldul contului de credit card de la inceputul perioadei de tranzactionare, rambursarile aferente ciclului de tranzactionare precedent, dobanzi calculate, tranzactiile efectuate cu credit card si comisioanele aferente, alte taxe si comisioane, valoarea creditului angajat la sfarsitul perioadei de tranzactionare si valoarea sumei minime de plata. Mentiuni: -pentru tranzactiile efectuate in lei pe teritoriul Romaniei, debitarea contului se face cu contravaloarea in lei a tranzactiei -debitarea contului de card pentru tranzactii realizate in alta valuta decat leu se face la cursul spot al bancii aferent valutei de decontare de la data la care suma soseste in decontare.
Comisioanele aferente contului de card Visa Platinum
Tip Comision Deschidere cont card Emitere card Administrare anuala cont card Alimentare cont card Ridicare numerar de la ATM/POS Banca Transilvania Cumparaturi de bunuri de la comercianti Comision pentru ridicare numerar la ATM-urile si POS-urile altor banci din tara Comision pentru ridicare numerar de la ATM-urile si POS-urile alte banci in strainatate Informatii sold la ATM-urile BT Plafon maxim tranzactii -ATM
Valoare comision 0 lei 350 lei 350 lei 0 lei 1% 0 lei 1% +2,5 lei 2% min. 10 lei 0,3 lei/interogare
10.000 lei/ max 10 tranzactii 50.000 lei/ max 10 tranzactii
-linie agregata (ATM si POS)
NOTA: aceste plafoane pot fi modificate in functie de solicitarea dumneavoastra Remitere extras de cont prin posta Inchidere card/Lichidare cont card la cererea detinatorului de card Reemitere card+PIN din vina clientului (furat, pierdut, distrus) 0 lei 20 lei 20 lei
Reemitere PIN din vina clientului (uitat, pierdut, distrus) Reemitere card demagnetizat Reemitere card la scadenta (reinnoire card) Cash in regim de urgenta in Romania (in caz de pierdere sau furt al cardului) -nu include regenerarea cardului Cash in regim de urgenta in strainatate Card in regim de urgenta in Romania Card in regim de urgenta in strainatate Numar maxim de incercari PIN Taxa conversie valutara Dobanda Dobanda penalizatoare pentru intrare pe sold debitor Dobanda penalizatoare pentru intarzierea la plata minima lunara Taxa de nerealizarea rulajului minim obligatoriu NOTA: Se percepe incepand cu a doua neplata a sumei minime lunare, totala sau partiala pana la trecerea la restanta sau pana la plata obligatiei
20 lei 0 lei 20 lei 1% +2,5 lei
175 USD (echivalent lei) 20 lei + taxa emitere card 250 USD (echivalent lei) 3 2% 25% 30% 10% 5%
Cardul de credit VISA GOLD
VISA GOLD este un produs premium creat in semn de recunoastere a statutului dumneavoastra, pentru a va oferi servicii la cele mai inalte standarde. Succesul Bancii Transilvania pe piata produselor premium din Romania a fost recunoscut in cadrul celei de-a V-a editii a Galei NO-CASH, prin decernarea ][premiului CEL MAI VANDUT CARD PE SEGMENTUL PREMIUM VISA GOLD este un card de credit cu cont in lei, utilizabil oriunde in lume sub sigla VISA. Cardul de credit VISA GOLD este un card embosat care va permite sa efectuati atat tranzactii online (retrageri de numerar, plati la terminalele EPOS instalate la comercianti), cat si offline (imprinter) si pe Internet. Cu VISA GOLD puteti ridica numerar la peste 1.000.000 de ATM-uri din intreaga lume, 24 de h din 24 si puteti face cumparaturi la peste 30 milioane de comercianti acceptatori.
Servicii speciale atasate contului de card:
inlocuire in regim de urgenta a cardului in cazul pierderii/furtului cardului, in calitate de client VISA GOLD, puteti sa solicitati inlocuirea cardului in regim de urgenta, astfel: -prin apelarea Visa International Service Center Important! La pierderea/furtul cardului trebuie sa notificati banca in cel mai scurt timp. Pana la momentul notificarii bancii, dumneavoastra veti suporta toate pierderile aferente operatiunilor efectuate cu cardul pana la limita echivalentului in lei a sumei de 150 EUR, la cursul anuntat de catre Banca Nationala a Romaniei pentru ziua efectuarii operatiunilor considerate frauduloase.
eliberare de numerar in regim de urgenta daca va aflati in strainatate si din anumite motive nu puteti utiliza cardul VISA GOLD (pierdut, furat, demagnetizat, etc), va putem pune la dispozitie o suma de maxim 2000 USD, dar nu mai mult decat fondurile existente in contul dumneavoastra de card trebuie sa va adresati Serviciului Customer Support la numerele de telefon indicate si in maxim 24 de ore de la data depunerii cererii veti primi raspuns la solicitarea dumneavoastra, cu indicarea bancii de la care puteti ridica suma.
asigurari speciale. In calitate de client VISA GOLD, beneficiati in cadrul calatoriilor dumneavoastra de un pachet de asigurari, daca achitati cheltuielile aferente cu cardul VISA GOLD. -asigurare de deces -asigurare de accident max. 50.000 EUR max. 50.000 EUR
-cheltuieli medicale de urgenta accident si imbolnavire 50.000 EUR -asigurare pentru intarzierea bagajelor -asigurare pentru intarzierea zborului -cheltuieli juridice -pierderea actelor de identitate max. 500 EUR max. 300 EUR max. 5000 EUR max. 1000 EUR
4. BT24 gratuit in primele 6 luni de la emiterea cardului, iar ulterior, cu abonament de 1 leu/luna. Cu acest serviciu puteti sa efectuati rulajul pe cardul Visa Gold (din contul curent), cumpara sau vinde valuta, constitui sau desfiinta depozite, cumpara sau vinde actiuni BVB sau plati facturile de utilitati, fara a va mai deplasa la banca.
5. Visa Worlds Best Offers Prin intermediul programului Visa Worlds Best Offers, beneficiati de oferte imposibil de refuzat, in cele mai populare locatii comerciale si destinatii de calatorie din intreaga lume: pachete de calatorie, rent-a-car inclusiv inchirieri de masina cu sofer, croaziere, hoteluri, spa, comercianti retail, servicii de traducere.
6. NOU: Discount-uri la comercianti: In calitate de posesor de card VISA GOLD, veti beneficia de discount la plata cu cardul, in urmatoarele locatii:
-> World Class Health Academy in cadrul Hotel Marriott Bucuresti discount 10% la abonament -> City Group Hotels Cluj-Napoca: -discount 10% la cazare si restaurant City Plaza; discount 10% la cazare hotel City Central -> Locanta Jaristea Bucuresti discount 10% -> Restaurant Lugano Cluj-Napocadiscount 10% -> Restaurant Sangria Bucuresti discount 7% -> Living Interior Design Bucuresti discount 10% -> D&V Touring Rent-a-Car Bucuresti discount 10% -> Helvetansa Bucuresti discount 10% -> Furla Shop Bucuresti discount 10% -> Planet Sport Bucuresti discount 25%
In plus, va oferim acces gratuit in salonul Business Class Lounge in cadrul Aeroportului International Henri Coanda Bucuresti, cu conditia de a prezenta cartea de imbarcare insotita de cardul VISA GOLD, la intrare. Numarul de locatii care sa acorde astfel de discounturi este in proces de extindere.
Alte avantaje: -promptitudine: banii ajung in contul dumneavoastra de card in aceeasi zi in care a fost ordonata alimentarea contului de card -puteti achita facturile telefonice (Connex, Orange si ZAPP) direct la ATM-urile BT -puteti sa solicitati carduri suplimentare, pentru posesori desemnati, pe acelasi cont de card -comision 0 la cumparaturile efectuate la comercianti, indiferent daca au loc in tara sau in strainatate. -aveti posibilitatea de a va schimba codul PIN direct la ATM-urile BT
Elementele functionale ale credit cardului: limita de credit reprezinta valoarea creditului atasat contului dumneavoastra de card, respectiv suma maxima ce poate fi cheltuita de dumneavoastra prin intermediul cardului VISA GOLD perioada de gratie perioada in care banca nu va calculeaza dobanzi, de pana la 56 de zile, astfel: - luna in care dumneavoastra incepeti sa utilizati creditul si lunile in care rambursati integral, intre 1 si 25 ale lunii, valoarea creditului angajat la sfarsitul lunii precedente ciclul de rambursare- intre 1 si 25 ale lunii, inclusiv capetele de interval, perioada in care aveti obligatia sa alimentati contul cu suma minima de plata suma minima de plata 10% din valoare creditului angajat pana la sfarsitul lunii precedente extras de cont- raportul de activitate pentru contul dumneavoastra de card, emis lunar de banca la sfarsitul lunii. In extrasul dumneavoastra de cont sunt evidentiate urmatoarele: soldul contului de credit card de la inceputul perioadei de tranzactionare, rambursarile aferente ciclului de tranzactionare precedent, dobanzi calculate, tranzactiile efectuate cu credit card si comisioanele aferente, alte taxe si comisioane, valoarea creditului angajat la sfarsitul perioadei de tranzactionare si valoarea sumei minime de plata.
Modul de calcul a dobanzii: -daca platiti integral. intre 1 si 25 ale lunii, valoarea creditului angajat la sfarsitul lunii precedente, banca nu va calculeaza dobanzi la sfarsitul lunii in curs -daca nu platiti integral, intre 1 si 25 ale lunii, valoarea creditului angajat la sfarsitul lunii precedente, banca va calculeaza dobanzi la sfarsitul lunii in curs. Cum veti sti cat aveti de plata? Simplu, veti primi prin posta extrasul de cont si veti decide daca doriti sa rambursati toata suma, sau doar suma minima (10%). Banii pot fi reutilizati imediat. Comisioanele aferente contului de card Visa Gold sunt foarte avantajoase fata de produsele premium din piata:
Tip Comision Deschidere cont card Emitere card Administrare anuala cont card
Valoare comision 0 lei 100 lei 200 lei
Alimentare cont card Ridicare numerar de la ATM-urile BT Comision ridicare numerar de la POS-urile BT BANCA TRANSILVANIA Cumparari de bunuri de la comercianti
0 lei 1% 1% Raiffeisen Bank Standard 0 lei BCR Mastercard
Mastercard Forte Comision pentru ridicare numerar la ATM-urile si POS-urile altor banci din tara ValutaComision cardului pentru ridicare numerar Lei Lei de la ATM-urile si POS-urile alte banci in strainatate Perioada de acordare de Informatii sold a laliniei ATM-urile BT 2 ani credit Plafon max tranzactii 500 5000 EURO (maxim 3 venituri Maxim 20.000 RON Nelimitata
1% +2,5 lei 2% min. 10Lei lei 5 ani 0,3 lei/interogare 10.000 lei/ max 10 tranzactii 500 - 5000 EURO 15.000 lei/ max 10 tranzactii
Valoarea creditului acordat -ATM
lunare nete certe cu caracter permanent) -linie agregata (ATM si POS) Conditii de acordare Venit lunar net cert cu character Remitere extras de cont prin posta Inchidere card permanent de minim 100 EURO
0 lei 0 lei 10 lei 10 lei 10 lei
Clientii trebuie sa faca dovada ca au capacitatea de a rambursa atat sumele utilizate din linia de credit cat si celelalte cheltuieli generate
Reemitere card+PIN din vina clientului (furat, pierdut, distrus) Reemitere PIN din vina clientului (uitat, pierdut, distrus) Reemitere card la scadenta (reinnoire card) Cash in regim de urgenta in Romania Cash in regim de urgenta in strainatate Rulaj minim 10% Card in regim de urgenta in Romania Perioada de gratie Maxim 55 zile, atat pentru tranzactiile la Card in regim de urgenta in strainatate comercianti cat si pentru retragerile de Taxa conversie valutara Dobanda Dobanda curenta Comision emitere card Comision ridicare numerar de la bancomatele proprii Taxa anuala de administrare a cardului Comision conversie valutara 0 CARDFINANS AVANTAJ 10 RON 40 RON/card numerar de la ATM 25% 10 RON 0.5% 28% 0 1% (minim 2RON)
1% +2,5 lei de utilizarea cardului 175 USD (echivalent lei) 5% 100% dobanzi + 100% comisioane 20 lei + taxa emitere card Maxim 56 zile pentru Maxim 50 zile, numai pentru 250USD (echivalent lei) tranzactiile la comercianti tranzactiile la comercianti 2% 25% 22% 12.5 RON 1%
12.5 RON
2% BANCA TIRIAC - Mastercard BANCA ROMANEASCA Mastercard
Valuta cardului Perioada de acordare a liniei de credit Valoarea creditului acordat Conditii de acordare Rulaj minim Perioada de gratie
Lei Nelimitata
Lei 2 ani
lei
200-10.000 EURO
200 5000 EURO (echivalent RON)
5% Maximn 40 zile, numai pentru tranzactiile efectuate la comercianti Maxim 45 zile, atat pentru tranzactiile la comercianti cat si pentru retragerile de numerar de la ATM
5% Maxim 45 zile, numai pentru tranzactiile la comercianti
Dobanda curenta Comision emitere card Comision ridicare numerar de la bancomatele proprii
25% 10 RON 0.5% pentru sumele retrase din limita de credit 3 EURO (echiv lei) 1% (minim 3 RON) 25 RON 1%, minim 1 RON
0% pentru sumele retrase din focurile proprii Taxa anuala de administrare a cardului Comision conversie valutara BancPost American Express Green Valuta cardului Perioada de acordare a liniei de credit Lei BancPost Briliant Lei 15 luni pt venituri din dividende 15 luni pt PFA 4 ani pt venituri din drepturi salariale sau pensii Valoarea creditului acordat 1.800 20.000 RON Max 3.000 USD pt venituri din dividende Max 2.000 USD pt PFA Max 1.500 USD pt venituri din salarii/pensii Conditii de acordare Salariul lunar de minim 200 EURO Rulaj minim Perioada de gratie 3%, minim 50 RON Maxim 55 zile 4% Maxim 51 zile, numai pentru tranzactiile la comercianti Dobanda curenta 26.9% 27% 2.33%/luna (aprox 28%/an) 21% pt cardurile in lei 10% pt cardurile in EURO Comision emitere card Comision ridicare numerar de la bancomatele proprii Taxa anuala de administrare a cardului Comision de gestiune a liniei de credit card co-brand Comision conversie valutara CAPITOLUL V. 40 RON/ card principal 20 RON/card suplimentar 24 RON 55 RON 20 RON 2.5%, minim 5 RON 10 RON 0.5% 1%, minim 3.5 RON 10% Maxim 50 zile pentru tranzactiile la comercianti Pana la 17.500 RON (maxim 3 salarii nete) 300 10.000 USD ABN AMRO Mastercard Lei 3 ani Unicredit card de credit Mastercard Lei / EURO 30 RON/card principal 15 RON/card suplimentar 10 EURO (echiv lei) 35 RON
CONCLUZII SI PROPUNERI
In cadrul acestei lucrari, ne-am propus sa evidentiem felul in care organizarea platilor prin carduri la o societate bancara influenteaza activitatea generala a acesteia. Pornind de la elementele de baza plata- el poate fi definit ca suma de bani data cuiva pentru munca depusa sau reprezinta contravaloarea unui lucru cumparat. Plata a evoluat treptat, din cele mai vechi timpuri pana astazi. Daca la inceputurile societatii, ea se realiza schimband o marfa cu alta marfa (troc) mai tarziu, ea s-a dezvoltat, utilizandu-se diferite metale cum ar fi : zinc,cupru, apoi metale pretioase (aur, aegint). Dupa o vreme s-a batut moneda. in zilele noastre, odata decisa efectuarea platii, aceasta se va realiza prin intermediul bancilor. Marea majoritate a platilor se realizeaza astfel. Plata efectuata prin intermediul bancilor este echivalentul unor transferuri sau viramente intre conturi bancare, care se desfasoara pe baza unor inscrisuri, documente. Aceste inscrisuri poarta denumirea de instrumente de plata. Cele mai importante instrumente de plata ar fi : Ordinul de plata Cecul Cambia Biletul la ordin
Procesul tegnologic informational si de telecomunicatii a avut drept rezultat alinierea instrumentelor de plata, pe support hartie, la cerintele transferului electronic de fonduri. In acest fel, elementele esentiale continute in aceste inscrisuri au fost redate prin caractere cu cerneala magnetica in scopul de a inlocuii circuitul propriu al documentelor cu support de hartie. Realizarea acestui procedeu a avut ca urmari : Reducerea accelerata a numarului de documente pe suport hartie si Cresterea rapida a dispozitiilor de plata exprimate prin mesaje electronice Cu toate asestea necesitatea utilizarii numerarului pentru efectuarea de tranzactii de valori mici a persistat. Acest fapt are loc deoarece numerarul prezinta si o serie de inconveniente legate de : Riscul caracteristic operatiunilor cu sume mari ; Riscul de manevrare si de asemanare ; De ingradirile legislative privind un plafon maxim la care sunt permise platile in numerar
Economia moderna de consum si a schimburilor a impus insa instrumente de plata fara numerar. Platile fara numerar utilizeaza intrumente si mijloace de plata emise pe support de hartie, magnetic sau electronic. Platile fara numerar au o serie de caracteristici : Natura lor dubla determinata de un flux de inregistrari in conturi (transfer de fonduri propriu-zise), de un flux de mesaje inrte parti continand instructiuni de plata ; instructiunile de plata fara numerar sunt purtatoarele acestor mesaje
Diferenta de timp intre momentul initierii platii si cel al finalizarii acesteia ; Existenta unuia sau mai multor intermediari (bancile) in procesarea acestor tipuri de plati.
Astfel a aparut cardul, intrument de plata pe banda magnetica , ce permite efectuarea de plati pentru prezenta efectiva a numerarului fiind o sompla cheie de acces intr-un cont bancar si obtinerea neconditionata de numerar, inlaturandu-se astfel orice bariera functionala de utilizare. Din totalitatea instrumentelor de plata, ordinul de plata ramane insa instrumentul de plata clasic de plata preferat de agentii economici. Cu toate acestea ponderea lui relativa pare sa scada usor in benaeficiul cecurilor si a biletelor la ordin. Explicatiile trebuie cautate, probabil, in siguranta pe care o ofera stampila triunghiulara de pa exemplarul verde al ordinului de plata, in comparatie cu incidentele si refuzurile tot mai numeroase care se inregistreaza la plata cecurilor si a biletelor la ordin, cu toate avertismentele lasate de Centrala Incidentelor de Plati din banca Nationala a Romaniei.
In ceea ce priveste cambiile, numarul acestora este extrem de redus chiar si la bancile mari. In cadrul capitolului II am incercat evidentierea motivelor pentru care este necesar introducerea cardului. Acest lucru l-am facut prin prezentarea principalelor tipuri de carduri, implicit avantajele si dezavantajele pe care le acestea le le au fata de instrumentele traditionale pentru posesori, comercianti, si banci. Desi cardul are caracteristicile universale ale unui instrument de plati, el are totusi si o caracteristica proprie si anume aceea de a permite obtinerea neconditionata de numerar. Cardurile au trasaturi comune in ceea ce priveste forma fizica sau in ce priveste mentiunile de pe fata sau verso-ul cardului dar ele sunt diferentiate pe o multitudine de categorii, in concurdanta cu functiile pe care le indeplinesc. De retinut este faptul ca, in cadrul cardurilor cu microprocesor, un rol deosebit in are SMART CARDUL. Acest produs este mult mai sigur decat celelalte din aceeas gama. Numarul cardurilor inteligente emise de banci a crescut semnificativ in lume. Totusi multe banci ar dori sa inceapa sa emita carduri inteligente, dar sunt preocupate de costurile acestora, comparativ cu cele ale cardurilor traditionale. Acest nou card va permite bancilor membre ale organizatiei sub a carei sigla a fost emis, sa intre pe piata la un pret scazut si sa beneficieze de siguranta si functionalitatea oferita de tehnologia bazata pe chipuri. Astfel pretutindeni in lume industria cardurilor se revolutioneaza, bancile migreaza dinspre tehnologia actuala a benzilor magnetice, catre o mai mare securitate si usurinta si utilizarile oferite de cardurile cu chip. Unul dintre motivele principale ale acestei schimbari este faptul ca aceste carduri sunt foarte greu de falsificat, iar falsificarea este forma de frauda cu cea mai rapida rata de crestere . Mai mult, deoarece chip-ul actioneaza ca un microprocesor, aceste carduri vor putea sa ofere servicii de la un nivel calitativ mai ridicat si o mai mare functionalitate. Desi in mod inevitabil, industria platilor prin carduri, va adopta noua tehnologie, procesul este inca in faza incipienta. Este necesar ca prioritate, numarul unu sa fie inceperea modernizarii infrastructurii POS-urilor si ATM-urilor, pentru ca emiterea de carduri cu Chip sa urmeze intr-o etapa urmatoare. Spre deosebire de SMART CARD, care este supus unor riscuri reduse, cardurile traditionale se confrunta cu o multitudine de riscuri. Pornind de la ideea conform careia aparitia cardului ca instrument de plata in sistemele nationale, reprezinta o necesitate determinata de siguranta, usurinta in utilizare si oportunitate, vom observa ca si acest produs bancar este supus riscurilor. Dintre cele mai importante riscuri, sunt de mentionat :
Pierderea sau furtul cardului Falsificarea Riscul de frauda Riscul operational etc.
Cardul poate fi astfel furat chiar din buzunarele proprietarilor sau in timpul trimiterii lor prin posta. Utilizarea frauduloasa a numerelor de credit este o alta metoda folosita de infractori. Specificul acestui tip de frauda consta in utilizarea informatiilor despre card, obtinute prin intermediul comerciantilor necinstiti, in tranzactiile prin internet, prin posta sau prin telefon in lipsa prezentei fizice a cardului si a posesorului acestuia. Ne punem astfel problema cum am putea sa eliminam aceste neajunsuri. Ar putea fi o solutie, daca se respecta cateva reguli: - semnarea cardului in locul indicat, imediat dupa primire ; memorarea PIN-ului. Este de preferat sa nu fie notat. PIN-ul fiind secret, nici reprezentantul bancii , politiei sau comerciantul nu poate cere sa fie comunicat ; la stabilirea PIN-ului nu trebuie folosit numele, numarul de telefon sau data nasterii, acesteea fiind primele data la care se gandesc infractorii ; cand se foloseste bancomatul, la introducerea pin-ului trebuie avut in vedere ca nimeni sa nu vada numarul format ; nu trebuie faolesite ATM-uri slab luminate ; in cazul blocarii cardului in ATM nu trebuie acceptat ajutorul unui binevoitor chiar daca are sapca si insigna ; dupa fiecare tranzactie efectuata la un automat bancar, nu trebuie omisa ridicarea cardului si a chitantei ; trebuie verificate intodeauna chitantele, inclusiv suma totala si cantitatea de produse cumparate inainte de a semna ; trebuie verificat intotdeauna situatia contului, mai ales la intoarcerea dintr-o calatorie. Trebuie astfel confruntata lista de cheltuieli cu chitantele si bonurile emise si mai ales, trebuie verificata veridicitatea tranzactiilor efectuate ; nu trebuie transmis niciodata numarul cardului prin telefon, decat daca exista siguranta ca persoana cealalta este de incredere.
Odata respectate aceste reguli, cardul va fi in siguranta.
Marile organizatii emitente de carduri au incercat si ele o seama de posibilitati de evitare a acestor riscuri. Au aparut in acest mod : Scutul Cardului program antifrauda emis de VISA cu scopul de a introduce o serie sde masuri in cederea cresterii securitatii cardului. Voice Card un produs prin care cardurile sunt emise si activate numai pe baza recunoasterii cocii detinatorului ; Digital Card un sistem electronic ce permite realizarea unor codificari a comerciantului, astfel incat identitatea lui se poate face direct. Cardurile bancare cu fotografia titularului un mijloc de securitate deosebit de eficient, realizat pe baza unei tehnologi de imprimare cu ajutorul laserului, aceasta tehnologie fiind utilizata la personalizarea cardului bancar.
Reteaua suport a circuitului cardului este reprezentata de sisteme electronice de transfer al fondurilor. Acest sistem este alcatuit din trei verigi : Distribuitorul automat de numerar Automatul bancar Terminalele de la punctele de vanzare
Transferul electronic de fonduri are un avantaj deosebit in primul rand, in viteza mare de transferare a fondurilor, beneficiarul fiind capabil se dispuna de sumele tranzactionate chiar in momentul intocmirii ordinelor de plata electronic de catre platitor. Un alt avantaj este cel al securizarii transferului de fonduri existent in cazul sistemelor electronice de plata. Caracteristicile si modalitatile de functionare sunt prezente in capitolul III al acestei lucrari. Dintre cele trei componente ale circuitului cardului, cel mai important ramane ATM-ul sau automatul bancar. Aceasta ramane unitatea de baza a intregului procedeu de eliberare a numerarului pe baza de card. Procedeul cuprinde mai multe etape de utilizare a carti de plata, utilizare ce se realizeaza pentru : achizitionarea de bunuri si serviciu de la comercianti eliberare de numerar, prin intermediul cardului si achizitionarea ulterioara cu numerar a bunurilor si serviciilor.
Avantajele prezentate de ATM evidentiaza clar faptul ca instrumentul numit card ar trebui preferat celorlalte instrumente de plata, care presupun, in cadrul operatiunii de eliberare de numerar, participarea operatorului uman. Aceste avantaje, concluzionate in : siguranta operatiunilor ; largirea intervalului de derulare a serviciului de eliberare de numerar al bancii; prestarea de serviciu de eliberare de numerar in locurile in care nu exista ghisee ale bancii ; plata salariilor prin conturi bancare ; eficientizarea eliberarii de numerar ; alte facilitati oferite utilizatorilor, fac din card un instrument de incredere pentru populatie.
Totusi ATM-ul poate sa beneficieze si de dezavantaje, dand astfel nastere riscurilor de sistem, moment in care apar disfunctionalitati in cadrul acestuia sau sistemul informatic suporta defectiuni. Aceste dezavantaje nu pot devansa insa punctele forte ale ATM-ului, acest dispozitiv capatand un loc din ce in ce mai important pe piata cardurilor. In cadrul obiectivului principal al unei banci de a pune in functiune o retea de ATM-uri, o importanta deosebita o are investitia ce trebuie facuta. Este nevoie de sume mari de bai pentru a pune la punct un astfel de obiectiv. In general, s-a observat faptul ca doar bancile mai pot avea o retea proprie de ATMuri. In dorinta de a obtine profit, a bancilor si de a avea cat mai multi clienti, aceasta actiune se inscrie in politica bancii de a oferii servicii promte si de o cat mai buna calitate a clientilor sai. E imperios necesar ca fiecare banca sa aibe propria retea de ATM-uri deoarece este bine cunoscut faptul ca retragerile de numerar de la un ATM al bancii careia ii suntem clienti, sunt mai ieftine decat retragerile de numerar de la ATM-urile altor banci din sistem. In cel de-al doilea caz se percep comisioane, uneori foarte mari, chiar si pentru informatii in ce priveste soldul contului de card. In continuare am considerat oportun ca in capitolele IV si V sa prezint rolul cardului in activitatea bancara romaneasca si in relatiile de plati internationale. In ceea ce priveste relatiile de plati internationale, au fost infiintate o serie de sisteme globale de plati pentru populatie. De remarcat sunt cateva sisteme semnificative cu principalele lor produse reprezentative din punct de vedere al volumului sau particularitatilor de utilizare . Acestea ar fi : Western Union
American Express Dinners Club Visa International Europay Astfel, fiecare card poate fi de tip debit, credit, bisiness, charge. El poate avea conturi in lei sau valuta (inclusiv EURO). Poate fi utilizat pe piata interna si internationala, iar bancile ii pot stabili cel mai potrivit pachet de beneficii aditional. Un loc deosebit il ocupa cardurile pentru persoane juridice, ele permitand bancilor sa se adreseze unui alt segment de piata si anume companiilor mici si mijlocii. Intrucat banca emitenta aproba fiecare tranzactie, aceste carduri ofera un grad mai mare de securitate si un bun management al riscului. Cardul poate fi folosit de un numar tot mai mare de firme mici si mijlocii. Pe langa faptul ca i se ofera posibilitatea de a se adresa unui nou segment al pietei banca are beneficiul controlului ai al profitabilitatii. Clientul, pe de o parte beneficiaza de o mai buna administrare a banilor, depinde mai putin de numerar si se bucura de statutul pe care i-l ofera un program de carduri de afaceri. Gradul ridicat in care se utilizeaza un card, indica un nivel crescut de satisfacere a clientului si un profit mare pentru banca. In aceasta situatie, ambele parti au de castigat. Un indiciu al progresului inregistrat de piata romaneasca de carduri il reprezinta rezultatele de succes in ameliorarea fraudei pe carduri . Ca reactie la acest flagel au fost infiintate organizatii de combatere (ex : Forumul Roman Antifrauda). In cadrul acestor organizatii, bancile prin colaborare, au reusit sa identifice punctele slabe ale sistemului si sa gaseasca solutii. In ceea ce priveste numarul de carduri, Romania nu a ajuns inca la nivelul tarilor din centrul Europei. In privinta gradului de complexitate si a competitivitatii, Romania nu este cu nimic diferita fata de pietele din Polonia, Ungaria, Cehia sau Slovenia. Se prevede ca in tara noastra rata mare de crestere se va mentine si in viitor. Exista in mod cert un potential, mare de carduri iar acest lucru este confirmat de bancile din Romania. Rezolvand problemele privind acceptarea cardurilor si diversificarea portofoliului de produse, bancile dovedesc ca au voita si capacitatea sa dezvolte o infrastructura moderna de plati in Romania, modernizand totodata economia romaneasca. Una din cele mai mari oportunitati disponibile sectorului bancar din Romania in domeniul cardurilor, ar fi emiterea de catre banca a unor carduri care sa le depaseasca pe cele existente, prin serviciile pe care le ofera. Acestea ar determina o crestere a numarului de carduri emise si ar contribui evident la intensificarea utilizarii cardurilor si la cresterea profitabilitatii. O crestere a numarului de carduri de credit, este intodeauna bine-venita. Oferind linii de credit flexibile si sigure de obicei in de pana la dublul salariului net aceste carduri sunt foarte convenabile pentru utilizatori. Aceasta gama de produse permite bancilor sa proiecteze programme care sa corespunda cerintelor tuturor consumatorilor, indiferent de capacitatea lor de castig sau de istoricul bancar. Important este ca datorita faptului ca se pot crea programme de carduri care sa se care sa se potriveasca fiecarui client in parte, pot primi carduri de credit si clientii care castiga mai putin, precum si clientii noi. Deoarece toate tranzactiile sunt autorizate banca poate controla in deaproape nivelul de risc si se poate asigura ca nu se depaseste limita de credit stabilita initial. Chiar daca mai multe banci au ales obtiunea de a corela cardul de debit cu un descoperit de cont agreat cu clientul, acest lucru nu ofera clientilor acelasi nivel de confort si impiedica banca sa obtina acelas nivel de profit pe care il poate oferi un card de credit. In tara noastra, baza pietei de carduri este emiterea in masa a cardului de debit. Din moment ce exista un potential considerabil pentru cardurile de debit, bancile pot utiliza noile abilitati pentru a dezvolta strategii de emitere mai complexe pentru o varietate mai mare de produse de plata.
Conform datelor prezentate de Visa, unul dintre cei trei mari competitori pe piata cardurilor din Romania, alaturi de MasterCard si Euroline, tot mai multi romani au prins gustul de a efectua plati cu cardul. Numarul si valoarea tranzactiilor la comercianti s-au dublat comparativ cu perioada similara a anului trecut, arata smartbank.ro. Cardurile de debit, sustin oficialii Visa, sint motorul principal al tranzactiilor la comercianti, anual, inregistrindu-se o crestere de aproximativ 130%. Mai exact, valoarea tranzactiilor la comercianti prin carduri Visa a ajuns la 455 milioane de dolari, in crestere cu 127% fata de aceeasi perioada a anului trecut. De altfel, in aceasta primavara, numarul cardurilor Visa a depasit pragul de patru milioane. Cardurile de debit ofera posesorilor usurinta si posibilitatea de a plati acum, folosindu-se de fonduri care sint deja existente in cont. Pe de alta parte, cardurile de credit sint si ele din ce in ce mai folosite in Romania, inregistrind o crestere de peste 100% la cumparaturile la comercianti, la finalul anului 2005, comparativ cu 2004. Numarul tranzactiilor pe baza carduri va creste in viitor nu numai datorita comerciantilor acceptatori ci si lansarii si dezvoltarii comertului electronic de prin internet in tara noastra.
Fiecare card BCR este atasat la un cont curent Banca Comerciala Romana (BCR) a finalizat cu succes actiunea privind imbunatatirea sistemului informatic care gestioneaza operatiunile cu carduri, se arata intr-un comunicat de presa al bancii. Incepand din 15 mai 2007 sistemul informatic permite asigurarea unei calitati deosebite si diversificarea serviciilor asigurate de sistemul de carduri al BCR. Sistemul de carduri este conectat on-line la sistemul informatic centralizat al bancii SIBCOR v2 - ceea ce permite efectuarea, in timp real, a tuturor operatiunilor cu carduri, inclusiv alimentarea conturilor si plata facturilor. BCR a oprit, la sfarsitul saptamanii trecute, sistemul informatic care gestioneaza operatiunile cu carduri. Operatiunea a fost realizata intr-un timp record, cardurile BCR putand fi utilizate inca de duminica seara, cu peste 10 ore mai devreme decat era programat.
Acesta este unul dintre proiectele pe care BCR le va implementa in cursul acestui an pentru a asigura o mai buna flexibilitate a ofertei de produse si servicii care sa vina in sprijinul clientilor. BCR, membra a Grupului Erste Bank, este o banca universala fiind cea mai importanta institutie bancara din Romania si gestionand active de peste 14 miliarde de EUR. Banca ofera intreaga gama de produse si servicii, avand in prezent 495 sucursale si agentii in intreaga tara in majoritatea oraselor cu peste 10.000 de locuitori. Banca pune la dispozitia clientilor o oferta complexa de produse si servicii bancare, inclusiv servicii de Internet banking si e-commerce, emite 23 tipuri de carduri de credit si de debit si are instalata cea mai mare retea nationala de ATM peste 1.300 si 11.000 de POS. BCR se prezinta astazi drept cel mai important Grup financiar din Romania, cu activitati in tara si strainatate, prin subsidiare si sucursale bancare, cu o prezenta marcanta prin societatile sale de profil, pe piata de capital, pe piata leasingului, pe cea a asigurarilor si in domeniul managementului activelor.
Cardurile de credit, la concurenta cu creditele de nevoi personale
Cardurile de credit sunt la concurenta cu creditele de nevoi personale. Daca in cazul creditelor, bancile au o procedura ceva mai greoaie de acordare a imprumutului, in cazul cardurilor, lucrurile se misca mult mai repede. In plus, un credit se acorda pe o perioada determinata, iar banii se duc repede, in timp ce cu un card poti avea un credit de nevoi personale pe viata. Daca veniturile nu sunt o problema, un card premium este cheia de acces catre o sumedenie de beneficii.
Astfel de facilitati ofera cardul Visa Gold emis de Banca Transilvania. Fiind vorba despre un card premium, Visa Gold are atasata o lista cuprinzatoare de
facilitati.
In
plus,
posesorii unui card Visa Gold pot castiga o Alfa Romeo sau contravaloarea cumparaturilor zilnice, premii oferite in cadrul unei campanii promotionale derulate de banca.
Visa Gold - un credit pe card echivalentul a trei salarii
Produsul Bancii Transilvania este un card de credit in lei, care poate fi folosit atat in tara, cat si in strainatate pentru retragerea de bani sau pentru efectuarea platilor la comercianti.
Banca ofera o limita de credit de 10.000 EUR, insa linia de credit se acorda in urma unei analize de tip scoring. De asemenea, valoarea acordata nu poate depasi echivalentul a 3 venituri nete cu caracter permanent.
Posesorului unui card de credit Visa Gold beneficiaza de o perioada de gratie de 55 de zile, atat pentru cumparaturi, cat si pentru platile la comercianti.
Visa Gold - un card pentru cei cu salarii de minim 1.600 de euro
Una dintre conditiile de eligibilitate selecteaza serios clientii bancii. Astfel, doar cei care au un venit de minimum 1.600 EUR pot aspira la un card emis sub licenta Visa.
A detine insa un card Gold presupune si accesul la serviciile speciale atasate in cazul unor astfel de produse. Printre aceste servicii se regasesc asigurarile de deces si accident, cheltuielile medicale si juridice, asigurarile pentru intarzierea zborului sau a a bagajelor.
Se poate plati factura la telefon de la bancomat Cei care au un card de credit isi pot plati facturile de telefon mobil direct de la bancomatele bancii. Pentru aceasta operatiune nu vor plati niciun comision.
Comision 0 la plata cu cardul in strainatate De asemenea, in avantaj sunt si cei care calatoresc in strainatate. Pentru tranzactiile efectuate cu cardul in strainate nu exista comision de conversie valutara.
Internet banking gratuit Banca Transilvania le pune gratuit la dispozitia celor care detin un card Visa Gold serviciul de Internet Banking. Cardul vine si cu discount-uri Creat special pentru cei cu venituri mari, cardul le da posibilitatea acestora sa beneficieze de o serie de facilitati concepute special pentru ei in cadrul unor parteneriate. Calatoriile cu avionul, cazarea la hoteluri selecte sau interesul foarte mare pentru aspectul fizic sunt activitati curente ale unui astfel de target.
Prin urmare, cardul permite accesul timp de 4 ore in Salonul Business al Aeroportului Henri Coanda, atat pentru posesorul de card cat si pentru un insotitor. Discounturi de 10% se ofera celor care practica fitness-ul in anumite sali sau aleg sa se cazeze sau sa manance in restaurante sau hoteluri selecte.
Comisioane Emiterea cardului costa 100 RON, iar alti 200 RON se platesc anual pentru administrarea contului de card. Pentru ridicarea numerarului, indiferent ca acesata operatiune se deruleaza la ATM-urile sau la POS-urile Bancii Transilvania sau ale altor banci, comisionul este identic: 1%. Comisionul se dubleaza doar in cazurile in care aceste retrageri au loc in strainatate. Eliberarea de numerar sau a unui nou card in regim de urgenta in strainatate costa 100 EUR, respectiv 150 EUR. Dobanda ajunge in cazul cardului emis de Banca Transilvania la 25%, valoarea apropiata de cea practicata si de celelalte banci pentru un astfel de produs.
Test comparativ: cardul de credit BCR vs. Banca Transilvania Fiecare dintre cardurile existente pe piata romaneasca isi poarta cu sine avantajele si dezavantajele sale. E imposibil de gasit acel plastic care sa raspunda tuturor cerintelor. Bancile nu au inventat inca un card fara comisioane si fara dobanzi, cu linii de credit lungi cat o zi de post sau cu un numar nesfarsit de servicii atasate. Comparand doua astfel de produse, MasterCard Forte de la Banca Transilvania, respectiv MasterCard BCR, un lucru este sigur: daca unul dintre carduri exceleaza printr-o anumita caracteristica, cu siguranta, celalalt vine si recupereaza decalajul cu prima ocazie. Pe care il alegem? Cu siguranta, alesul va fi cel care corespunde cel mai bine nevoilor noastre.
Linie de credit cu valori diferite Ambele banci ofera o linie de credit a carei valoare este stabilita in functie de veniturile nete lunare pe care clientul le poate dovedi. Pe un card BCR se poate obtine o linie de credit de pana la 6 salarii nete, dar nu mai mult de 5.000 EUR. Banca Transilvania ofera o linie de credit de pana la 3 salarii nete, stabilind insa plafonul tot la 5.000 EUR. Dobanzi apropiate La cardurile de credit, bancile practica, in general, dobanzi de peste 20%. Atat BCR, cat si BRD se inscriu acestei tendinte de pe piata cardurilor. BCR practica pentru MasterCard o dobanda de de 22%, in timp ce la Banca Transilvania, dobanda pentru MasterCard Forte este cu 3 puncte procentuale mai mare.
Cardurile au perioada de gratie in care suntem scutiti de plata dobanzii Cele doua carduri ofera perioade de gratie diferite: 50 de zile au la dispozitie clientii BCR pentru a restitui suma utilizata la plata cumparaturilor, fara plata dobanzii, in timp ce Banca Transilvania este ceva mai ingaduitoare. Clientii au la dispozitie o perioada de gratie de 55 de zile, interval in care nu platesc dobanda pentru sumele utilizate. Perioada de gratie oferita de Banca Transilvania este valabila atat pentru cumparaturile la comercianti, cat si pentru retragerile de numerar de la bancomat. Suma minima de rambursat Suma minima de rambursat lunar este 10% din creditul utilizat la BT, iar la BCR este formata din 100% dobanzi plus 100% comisioane.
Care 5%10%-
sunt
sumele
minime 2,5%3%-
impuse
de
alte
banci: CEC Bancpost
4%OTP Alpha Bank, Bank, Piraeus
ABN Bank, UniCredit, Raiffeisen Banca
Amro Bank Transilvania
Costuri de administrare Pentru Mastercard Forte se plateste o taxa de administrare anuala de 10 RON, in timp ce pentru Mastercard BCR taxa anuala este 12,5 RON.
Comision la retragerea banilor de la bancomat La retragerea banilor de la ghiseul propriu, Banca Transilvania percepe un comision de 0,5%. Pentru aceeasi operatiune, BCR are prevazut un comision de 1%. Acest comision de 1% este mentinut insa la toate retragerile din tara si din strainatate de la ATM-urile si ghiseele altor banci. In schimb, Banca Transilvania percepe un comision de 1% plus 2,5 RON daca retragerile au loc la ATM-urile altor banci, din Romania sau din strainatate.

Diploma - WWW - Tocilar

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Diploma - WWW - Tocilar

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Prezentarea operatiunii de plata prin card in cadrul unei banci

1.1 INSTRUMENTE DE PLATA - CONCEPT

1.2.CLASIFICAREA INSTRUMENTELOR DE PLATA

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

1.2.1. PLATA PRIN INTERMEDIUL NUMERARULUI

Pagina 2 din 114

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

1.2.2 INSTRUMENTE DE PLATA PE SUPPORT DE HARTIE

122.1 ORDINUL DE PLATA

Pagina 3 din 114

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pagina 4 din 114

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pagina 5 din 114

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pagina 6 din 114

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pagina 7 din 114

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pagina 8 din 114

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pagina 9 din 114

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

122.4. BILETUL LA ORDI

Pagina 10 din 114

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

122.6. POLITA BANCHERULUI

122.7. GIRO-CREDITUL BANCII

Pagina 11 din 114

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

12.3.INSTRUMENTE DE PLATA PE SUPORT MAGNETIC (CARDUL)

APARITIA SI DEZVOLTAREA CARDULUI

Pagina 12 din 114

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pozitia BCR in mediul concurential

Pagina 13 din 114

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pagina 14 din 114

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pagina 15 din 114

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Nr.doc (mii buc.) 129.709 154.012 24.303 18.7

Valoare (mil.lei) 529.729 706.957 177.228 33.4

PIB anual in preturi curente -mil RON-

Operatiunile de decontari in lei fara numerar (plati) efectuate in anul 2006

Pagina 16 din 114

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

2005 mii.buc 129.709 105.294 81,2

Crestere 2005/2006 +/24303 19603 0,1 % 18.7 18.6 0,1

87,2 17,0 1,3 0,0 68,4 0.5 12,8

6.952 4.668 1.457

5,4 3,6 1,1

47.871 36.884 7.350

9,0 7,0 1,3

- cambie si bilet la ordin B. Decontari cu BNR pe baza

Pagina 17 din 114

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Decontari fara numerar

Total din care: -intrabancare -interbancare

154.012 137.933 16.079

A.Decontarile interbancare fara numerar

Valoare -mii lei-

100,0 93,3 2,8 3,9