SISTEME ELECTRONICE DE PLĂȚI TEMA 1- MAE AN I

Concepte și fundamente în sistemele de plată

1.1. OBIECTIVE
Cursul îşi propune să trateze atât din punct de vedere teoretic, cât şi practic,
fenomenul plăţilor şi decontărilor on-line prin intermediul Sistemului Electronic
de Plăţi (SEP), aflat într-o permanentă modernizare şi perfecţionare.
Cunoaşterea principalelor sisteme de plată electronică şi a modului în care
acestea pot fi adoptate.
Sisteme de plată electronică și securitatea tranzacţiilor on-line.
Tema abordată este o temă amplă și se impune cu precădere datorită aderării la
Uniunea Europeană şi apropiatei adoptări a monedei unice europene ca monedă
naţională, inducând la nivelul Sistemului Electronic de Plăţi provocări specifice legate atât
de unificarea sistemului românesc de plăţi cu cel european pe ansamblul său, cât şi de
armonizare a instrumentelor de plată, cu instrumentele sistemului „Zona Unică de Plăți în
Euro – SEPA1”, încercând tratarea tuturor aspectelor relevante.
Cursul are ca domeniu de cercetare aspectele teoretice, metodologice şi practice ale
Sistemului Electronic de Plăţi (SEP) actual, dar şi de perspectivă, datorită necesităţii
migrării lui viitoare la Sistemul European de Plăţi, riscurile care se manifestă în SEP,
instrumentele de plăţi sub aspectul transpunerii lor în instrucţiuni de plată, pentru a putea
fi preluate, transmise şi procesate automatizat sub formă de mesaje, de actualul sistem.
Obiectul cercetării
Lucrarea reuneşte problematica procesului derulării plăţilor, decontărilor şi
transferului de fonduri în cadrul Sistemului Electronic de Plăţi prin intermediul
instrumentelor de plată electronice, riscurile specifice sistemului cu o semnificaţie majoră
în activitatea instituţiilor de credit participante la SEP, studiul eficienţei şi performanţei
sistemului bazată pe analiza cantitativă, structurală, dar şi comparativă, tratarea Sistemului
Electronic de Plăţi de la general la particular, dar şi pe toate nivelele sale dispuse piramidal,
fiind evidenţiate avantajele, dezavantajele, dar și posibilități de îmbunătățire a acestuia.
1.2. EVOLUTIA PLĂŢILOR ŞI A INSTRUMENTELOR DE PLATĂ
Sistemul de plăți a aparut din cele mai vechi timpuri ca un set de reguli, la început
sub forma unor practici, apoi a unor reguli scrise emise de conducatorii statelor, mai târziu
de banci si în final de autoritati monetare ca institutii specializate ale statului.
În economiile naturale bunurile se schimbau în natura, tranzactiile fiind cunoscute
sub denumirea de troc, o forma de schimb reciproc care presupunea dubla coincidenta a
necesitatilor participantilor la schimb. În aceasta perioada nu putem vorbi de o plata care
presupune existenta monedei si deci a unor relatii pecuniare, ci de tranzactii care se faceau
pe baza unor anumite marfuri acceptate de comunitate.
Abstractizarea notiunii de marfa intermediara general valabila a dus la aparitia
monedei metalice (moneda timpurie) care a facut ca din ce în ce mai mult tranzactiile sa se
efectueze în acest tip de moneda, întrucât oferea incomparabil mai multe avantaje decât
schimbul în natura.

1
SINGLE EURO PAYMENTS AREA
1|Page
 SISTEME ELECTRONICE DE PLĂȚI TEMA 1- MAE AN I

Din acest moment putem vorbi de plăți în moneda si chiar de aparitia unor elemente
de sistem de plăți prin practici unanim acceptate, cum ar fi metalele de confectionare si
forma monedei.
Cresterea schimburilor comerciale au determinat aparitia bancilor comerciale care
au creat un cadru organizat si mai sigur pentru plata tranzactiilor, iar pierderea
convertibilitatii monedei-hârtie a facut ca aceasta sa nu mai fie absolut necesara în
tranzactii, fiind înlocuita de moneda de cont (scripturala).
Plăţile în moneda scripturală sunt considerate un sir de servicii prestate clientelei
de catre banci pe baza schimbului de informatie între ordonator, bancher si beneficiar în
legatura cu transferul unei sume de bani si înscrierea acesteia în conturile a cel putin doi
titulari.
Plățile în moneda scripturală necesita însă și instrumente specifice de plata care
sa cuprinda instructiunea data de debitor2 pentru onorarea plății în favoarea creditorului3.
Progresul rapid în domeniile informaticii şi a comunicatiilor din ultimele decenii ale
secolului trecut a condus la aparitia monedei electronice si a plăților electronice care au
"comprimat" distantele si au redus timpul de decontare pâna la suprapunerea momentului
tranzactiei cu cel al plății.
Instrumentele de plată monetare folosite în sistemele de plăți se grupeaza în doua
mari categorii:
(a) numerarul si
(b) instrumentele de plata scripturale (bazate pe suport hârtie si cele electronice pe
suport magnetic sau electronic).
Instrumentele de plată electronice cunosc o expansiune rapida înlocuind numerarul
si instrumentele pe suport hâtrie si în acelasi timp se realizeaza o diversificare continua în
scopul asigurarii plății în timp real, reducerii riscurilor si a costurilor de transfer al
fondurilor.
1.3. CONCEPTUL DE PLATĂ
1.3.1. Plata și transferul de fonduri.
Prin plată se înţelege transferul de fonduri care are ca efect stingerea obligaţiunilor
financiare dintre părţile participante la o tranzacţie economică şi schimbul de proprietate a
activului, in timp ce transferul de fonduri are un continut mai larg și fara un scop economic,
ca de ex. transferul de bani dintr-un cont în altul, transferul de bani catre o alta persoana în
scop umanitar sau pentru studii, transferul de bani de catre o persoana care lucreaza în
strainatate catre familia din tara de resedinta etc.
1.3.2. Transferuri interbancare și intrabancare.
Transferurile de fonduri pentru efectuarea plăților pot avea loc între banci diferite
și în acest caz acestea se numesc transferuri interbancare spre deosebire de transferurile
de fonduri între unitatile aceleiași banci care se numesc transferuri intrabancare.
Transferurile interbancare modifica situatia soldurilor din conturile de la banca agent de

2
Un debitor este o persoană fizică sau juridică care datorează bani sau are o altă obligaţie fata de o alta persoana. De
exemplu, o persoană care împrumută bani de la o bancă este un debitor
3
Un creditor este o persoană fizică sau juridică căreia i se datorează o datorie. Exemplul de debitor este persoana care
imprumuta bani de la o banca, banca este creditorul persoanei care a împrumutat bani.
2|Page
 SISTEME ELECTRONICE DE PLĂȚI TEMA 1- MAE AN I

decontare, deci o modificare patrimoniala, cele intrabancare determinând numai o miscare

interna, soldul de la agentul de decontare ramânând nemodificat.
1.3.3. Decontarea
Reprezinta transferul de fonduri între banci și încarcarea-descarcarea de gestiune a
bancilor participante la transfer, precum și finalizarea plății prin descarcarea de gestiune a
plătitorului (debitorul) fata de beneficiarul plății (creditorul).
Notiunea de decontare se foloseste mai mult în sistemul bancar iar cea de plăți în
practica agentilor economici și a populatiei în relatiile cu bancile, dar exista o tendinta de
generalizare a notiunii de plăți și în sfera activitatii bancare.
1.3.4. Plăţile electronice.
Progresele deosebite realizate în informatica și comunicatii au permis aparitia
plăților electronice și a sistemelor de plăți pe suport electronic.
Noua tehnologie s-a folosit mai întâi în domeniul transferurilor inter-bancare de
fonduri, apoi în tranzactiile comertului electronic și în sfera serviciilor prin plăți pe baza de
carduri, internet și alte sisteme tehnice de plăți (videotex, multicash, telefonul mobil etc).
Aceste sisteme tehnice au permis plata de la distanta fara sa mai fie necesara
prezenta la ghiseul bancii.
Din punct de vedere al sistemului de plăți, schema piramidala și rolul bancii centrale
ramân aceleași, însa circuitele sistemului cunosc modificari importante în special în
sectorul bancar.
1.4. CONCEPTUL DE SISTEM DE PLATĂ
Sistemul de plăți și compensări reprezintă o componentă importantă a
sistemului monetar și prin acesta a infrastructurii financiare a economiei,
asigurand circulația banilor și transferul de active monetare4.
Descărcarea de obligație pentru schimbul mărfii, serviciului sau altui
activ, se face de persoana care devine noul proprietar prin cedarea către fostul
proprietar a unui activ convenabil acestuia.
Daca activul transmis este sub forma de moneda, obligatia este pecuniara și se
considera indeplinita printr -un act de plata. Relatiile din cadrul sistemului de plăți sunt
relatii pecuniare și acestea trebuie sa se finalizeze prin plata definitiva și irevocabila
pentru ca tranzactia sa se incheie și sa inceapa un nou ciclu.
Sistemul de plăți are doua functii complementare:
 intermedierea tranzactiilor și
 garantarea schimburilor.
Intermedierea este asigurată de băncile comerciale și de alți agenti nonbancari
(companii de plăți, brokeri, posta) care efectueaza servicii de transfer de fonduri și de
stingere a obligatiilor de plata
Elementele componente ale unui sistem de plăți cuprind:
instituțiile care furnizează servicii de plăți,

4
Activele existente in bani lichizi sau cele care pot fi rapid transformate in bani lichizi cu un minim de
cheltuieli
3|Page
 SISTEME ELECTRONICE DE PLĂȚI TEMA 1- MAE AN I

diversele forme de creante transferate,

metodele și mijloacele de transfer,
mesajele și canalele de comunicatie.
În general, un sistem de plăți are forma unei piramide cu mai multe trepte.
Pe prima treapta (la baza) se afla masa persoanelor fizice și juridice care desfasoara
activitati ce dau nastere la obligatii de plata.
Populatia reprezinta sursa primara de economisire în societate care face depozite și
accepta serviciile bancilor pentru activitatea cu amanuntul.
Persoanele juridice sunt companiile care desfasoara activitati economice, altele
decât cele cu bani, precum și institutiile publice și cele nonprofit.
A doua trepta o constituie sistemul bancar la care agentii au conturi sau unii agenti
nonbancari specializati (brokeri, posta).

Fig.1 Sistemul bancar

Preferinta persoanelor fizice și juridice pentru banci este determinata de creantele
asupra acestora (depozitele) care au caracter de lichiditate iar transferurile se pot efectua
imediat și la întreaga valoare.
Treapta a treia o constituie casele de compensaţie care pot fi de stat sau
particulare, dar sub controlul bancii centrale.
Treapta a patra este agentul de decontare, una din bancile de prim rang din
economie sau în unele cazuri acest rol îl îndeplineste chiar banca centrala.
Ultima treapta este banca centrală care are rolul de supraveghetor, împrumutator
de ultima instanta și garantor.
4|Page
 SISTEME ELECTRONICE DE PLĂȚI TEMA 1- MAE AN I

În economiile de piaţă moderne agenţii economici dispun de o varietate de metode

pentru a face plăţi.
Astfel, de regulă, ei aleg instrumentul de plată pe care îl consideră adecvat
necesităţilor lor, din perspectiva :
 vitezei de execuţie,
 a costurilor de tranzacţie,
 a caracteristicilor locale precum şi
 a cadrului legal care reglementează obligaţiile de plată.
De exemplu plăţile de detaliu (retail payments) pot fi decontate fie prin utilizarea
numerarului, a cecurilor, a cardurilor de credit, a cardurilor de debit sau a ordinelor de
transfer credit, fiecare dintre ele putând implica operaţii manuale, telefonice, poştale sau
pe suport magnetic.
Pentru plăţile cu valoare mare şi/sau urgente, în general corelate cu schimbul
instrumentelor financiare, de regulă sunt utilizate sisteme electronice de transfer de
fonduri mult mai dezvoltate din punct de vedere tehnologic.
Astfel, cele mai utilizate mijloace, instrumente și tehnici de plată, in tranzacțiile
economice internaționale sunt: valutele5, monedele internaționale, cambia (trata), biletul
la ordin, cecul6 , in ultima perioada de timp a luat amploare și cardul, iar ca tehnici de plata
merita amintite incasso documentar și creditele documentare (in variantele: acreditiv
documentar și scrisoare de credit comercială).
1.4.1. RETAIL PAYMENTS
1.4.1.1. Numerarul
Numerarul este cel mai des utilizată şi dominantă metodă de plată în toate ţările.
Necesită interacţiunea faţă în faţă între client şi comerciant. În mod normal, garantează
plata directă. Totuşi, această metodă nu este adecvată pentru plăţile mari şi nu lasă nici o
pistă de audit.
1.4.1.2. Cecuri
Acest lucru implică o bancă a plătitorului care emite carnet de cecuri. Atunci când
există o solicitare de plată, plătitorul (client) prezintă un cec beneficiarului plăţii
(comerciant). Apoi, beneficiarul prezintă cecul la propria banca lor, unde cecul va fi
transmis băncii plătitorului pentru deblocare.
Această metodă este potrivită pentru orice valoare de plată. Beneficiarul poate fi
îndepărtat de plătitor, iar plătitorul obţine câteva zile de graţie înainte de plată. Totuşi,

5
Valutele sunt monede naționale care au următoarele caracteristici : putere de plată, se bucură de o largă
circulație, pot fi constituite rezervă si in alte tari decat in tara emitenta .Valuta care se prezinta sub forma
de bancnote sau monezi poarta denumirea de valuta in numerar, iar cea disponibila intr-un cont bancar -
valuta in cont .
6
Principala functie a cecului este aceea de plată. Spre deosebire de cambie si biletul la ordin, cecul este
platibil numai la vedere si poate fi definit ca fiind un inscris prin care o persoana (fizica sau juridica) da un
ordin unei banci sa plateasca ( la vedere ) suma de bani inscrisa in cec, unei terte persoane ( beneficiar).
Utilizarea cecului implica, din partea beneficiarului, verificarea existentei , in contul bancar, a sumei inscrise
in cec. Cecul este reprezentat de un formular tipizat.

5|Page
 SISTEME ELECTRONICE DE PLĂȚI TEMA 1- MAE AN I

această metodă de plată are o ratămare de respingere (problema rigidă) şi costul de

prelucrare este mare (de obicei 20 de cenţi la un dolar pe cec în Statele Unite ale Americii)
1.4.1.3. Transferuri de credit
În această metodă, plătitorul instruieşte propria bancă de a iniţia o plată, de obicei,
prin trimiterea unui Giro băncii plătitorului. Banca plătitorului verifică disponibilitatea
fondurilor, debite în cont şi le transmite beneficiarului pentru deblocare. Transferul are loc
numai în cazul în care plătitorul dispune de fonduri suficiente. Plătitorul poate alege data
exactă a transferului.
1.4.1.4. Carduri bancare
Plata cu carduri bancare este foarte convenabilă şi este
potrivită pentru orice valoare peste aproximativ 2 dolari.
Aceasta este uneori numită plată electronică offline şi implică
următorii zece paşi:
1. Un beneficiar (comerciant) aplică la o bancă (banca
achizitoare) pentru un serviciu de comerciant, care
permite utilizarea creditului băncii şi carduri de debit
de la locul său de afaceri.
2. Comerciantul negociază costurile asociate cu banca achizitoare.
3. La acceptare, comerciantul plăteşte costurile administrare.
4. Comerciantul primeşte şi instalează o maşină PDQ7, care este folosită pentru a
"trage" cardurile de credit şi de debit8.
5. Comerciantul "trage" cardul clientului pentru a colecta detaliile de pe cardul de
credit debit.
6. Detaliile cardului sunt transmise la banca achizitoare pentru aprobare. Banca
achizitoare verifică detaliile cardului şi autorizează tranzacţia.
7. Comerciantul solicită clientului să semneze buletinul de vânzări.
8. Comerciantul verifică semnătura şi procesele de plată.
9. O taxă de tranzacţie este plătită în mod automat la bancă de comerciant.
10. Clientul pleacă cu bunuri sau servicii.
Cu toate acestea, e-plata care va fi discutată mai pe larg în următoarele cursuri este
plata electronică online. Metodele on-line pot fi împărţite în general în cel care în cea mai
mare parte sunt bazate pe Internet, cele care se bazează pe telefoanele mobile, precum şi
cele care folosesc cartele pre-plătite.
1.4.2. INSTRUMENTE DE PLĂŢI
Instrumenele de plăți sunt monedele propriu zise și anumite documente bancare
operationale pe suport hârtie, magnetic sau electronic, care functioneaza pe baza unor
tehnici specifice de operare, circuite și securizare în vederea transferului de fonduri de la
ordonator la beneficiar.

7
este un dispozitiv folosit pentru a procesa carduri de credit si tranzactii cu cardul de debit. Citeşte mai
mult : http://ro.ogdeo.com/ce-este-o-masina-pdq.html#ixzz1aSWJEdwc
8
este acel card ce permite efectuarea de plăți sau retrageri de numerar in limita fondurilor proprii depuse
in contul de card.
6|Page
 SISTEME ELECTRONICE DE PLĂȚI TEMA 1- MAE AN I

Aceste instrumente sunt emise de banca centrala (moneda efectiva) și bancile

comerciale (moneda scripturala) cu aprobarea bancii centrale pentru a se asigura o forma
standardizata și un continut economic și juridic care sa permita transferul de fonduri în
deplina siguranta și delimitarea responsabilitatilor participantilor la transferul bancar.
1.4.3. CLASIFICAREA INSTRUMENTELOR DE PLATĂ
1.4.4. 1. Din punct de vedere al obligatiilor juridice create:
 instrumente de credit (din initiativa debitorului) - ordinul de plata;
 instrumente de debit (din initiativa creditorului) - cecul, cambia, biletul la
ordin.
1.4.5. După suportul instrumentului:
 instrumente pe suport hârtie - cecul, ordinul de plata, cambia, biletul la ordin;
 instrumente pe suport magnetic - cardul;
 instrumente pe suport electronic - ordinul electronic de plata, cecul
electronic.
1.4.6. După modul de transmitere:
 letric;
 automatizat - telex, fax, telefon, retea electronica.
1.4.7. După natura juridica a initiatorului:
 plăți pentru persoane juridice - plăți profesionale, institutionale;
 plăți pentru populatie.
1.4.8. După raportul de timp între scadenta obligatiei și emiterea instructiunii:
 instrumente de plata anticipata;
 instrumente de plata neîntârziata;
 instrumente de plata întârziata.
1.4.9. După raportul de spatiu:
 plata directa (fata la fata);
 plata la distanta.
1.4.10. După valoarea plății:
 plăți de valori mari;
 plăți de valori mici.
Evoluţia în domeniul instrumentelor de plată se manifestă în trecerea de la suportul
hârtie la suportul magnetic și electronic, precum și inmagazinarea unui volum cât mai mare
de informatii care sa poata fi prelucrate informatic, astfel ca plata sa se faca aproape în
timp real similara cu cea de plată.
1.5. SINGLE EURO PAYMENTS AREA (ZONA UNICĂ DE PLĂȚI ÎN EURO)
1.5.1. Ce este SEPA?
Este o zonă în care consumatorii, întreprinderile şi alţi participanţi la activitatea
economică vor putea iniţia şi primi plăţi în euro, indiferent dacă se află în interiorul sau în
afara graniţelor naţionale, în aceleaşi condiţii de bază, cu aceleaşi drepturi şi obligaţii
fundamentale, oriunde s-ar afla. SEPA este format din 32 de ţări : Toate cele 27 ale Uniunii
Europene state membre, inclusiv cele 10 state care nu sunt în zona euro, cele patru din
Asociația Europeană a Liberului Schimb şi ale statelor membre și Monaco (vezi fig.1)

7|Page
 SISTEME ELECTRONICE DE PLĂȚI TEMA 1- MAE AN I

Fig. 1 Spațiul Economic European în care acționează SEPA

1.5.2. OBIECTIVUL SEPA

Este consolidarea integrării europene prin realizarea unei pieţe unice pentru plăţi de
mică valoare. O piaţă unică pentru toate plăţile în euro va stimula concurenţa şi inovaţia,
oferind servicii mai bune clienţilor.

SEPA cuprinde
 moneda unică;
 un singur set de instrumente de plată în euro – virament, debitare directă şi plăţi
prin card;
 infrastructuri eficiente de procesare a plăţilor în euro;
 standarde tehnice comune;
 practici comune;
 un cadru juridic armonizat;
 dezvoltarea continuă de noi servicii oferite consumatorului.
SEPA necesită colaborarea următoarelor structuri:
sectorul bancar european este responsabil de restructurarea sistemelor de plăţi din
zona euro. Pe termen scurt, acest proces va genera costuri substanţiale; cu toate
acestea, pe termen mediu şi lung, sectorul bancar european va beneficia de reduceri de
costuri şi de noi surse potenţiale de venituri.

8|Page
 SISTEME ELECTRONICE DE PLĂȚI TEMA 1- MAE AN I

În vederea coordonării acestor eforturi, sectorul bancar a înfiinţat un organism de

decizie pentru administrarea şi coordonarea proiectului SEPA.
Acest organism, denumit Consiliul European al Plăţilor, este constituit din 74 de bănci şi
asociaţii bancare europene, inclusiv cele trei asociaţii europene ale sectorului de creditare
şi Asociaţia bancară din zona euro (Euro Banking Association – EBA). De asemenea,
operatori din sector provenind din statele membre ale UE, precum şi din Islanda,
Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia sunt reprezentaţi în EPC, ale cărui activităţi vizează toate
plăţile în euro din aceste ţări;(vezi www.europeanpaymentscouncil.eu)
sectorul sistemelor europene de compensare şi decontare are drept obiectiv
asigurarea accesului la orice beneficiar din zona euro prin intermediul instrumentelor
SEPA.
Diferiţi furnizori de infrastructuri, precum casele de compensare automată (Automated
Clearing Houses – ACH) şi procesatorii de carduri, participă activ la acest proces. Asociaţia
europeană a caselor de compensare automată (EACHA) a elaborat o serie de proceduri
pentru a asigura interoperabilitatea dintre infrastructuri, în timp ce EBA a creat STEP2,
prima casă de compensare automată paneuropeană (PEACH), pentru compensarea
plăţilor, atât transfrontaliere, cât şi naţionale, de mică valoare în euro; (vezi www.abe.org)
întreprinderile din zona euro (corporaţii, comercianţi, întreprinderi mici şi mijlocii) sunt
implicate în elaborarea serviciilor de automatizare a procesului de plată.
Aceste servicii sunt foarte variate, de la cele de facturare până la cele de reconciliere, şi
contribuie la asigurarea procesării automatizate de la un capăt la altul (Straight-Through
Processing9- STP) pentru toate plăţile. Aceasta reduce costul iniţierii şi primirii plăţilor, care
se efectuează fără hârtie sau intervenţie manuală. Trezorierii corporativi sunt reprezentaţi
de Asociaţia europeană a trezorierilor corporativi (EACT); ( vezi www.eact.eu)
administraţiile publice şi consumatorii vor fi utilizatorii noilor instrumente de plată
SEPA. Autorităţile guvernamentale şi administraţiile publice efectuează un volum
substanţial de plăţi naţionale şi transfrontaliere, aferente pensiilor, asigurărilor sociale,
precum şi taxelor şi impozitelor. Prin urmare, este necesar un angajament ferm din
partea administraţiilor publice. Consiliul Afaceri Economice şi Financiare (Consiliul
ECOFIN) şi-a exprimat în repetate rânduri sprijinul solid faţă de crearea SEPA.
(www.consilium.europa.eu)
companiile din zona euro (agenţi economici, comercianţi, întreprinderi mici şi mijlocii)
implicate în elaborarea unor standarde ce au ca scop reducerea intervenţiei manuale în
procesarea plăţilor, începând cu prezentarea facturilor şi până la serviciile de
reconciliere. Acestea se concentrează pe crearea unor procese automatizate (procesare
automată de la un capăt la altul – e2e STP), care vor conduce la reducerea costurilor de
iniţiere şi primire a plăţilor. Trezorierii corporativi sunt reuniţi în Asociaţii Europene ale
Trezorierilor Corporativi (EACT) (www.europeanpaymentscouncil.org)

9
Este un proces comercial pentru piața de capital și a tranzacțiilor de plată efectuate electronic, fără a fi
nevoie de re-keying sau intervenţie manuală, supus restricţiilor legale şi de reglementare.

9|Page
 SISTEME ELECTRONICE DE PLĂȚI TEMA 1- MAE AN I

1.5.3. De ce este nevoie de SEPA?

În prezent, economia zonei euro nu poate exploata la maximum avantajele Uniunii
Economice şi Monetare. Clienţii se confruntă cu dificultăţi atunci când iniţiază plăţi de
mică valoare în euro către alte ţări din zona euro, întrucât efectuarea acestor plăţi se
face adesea într-un format diferit şi durează mai mult. Atât timp cât această situaţie va
persista, nu se va putea considera că implementarea euro ca monedă unică s-a
încheiat.
Întreprinderile cu un număr semnificativ de plăţi transfrontaliere trebuie să aibă aşadar
deschise conturi bancare în multe dintre ţările în care îşi desfăşoară activitatea.
Legislaţia naţională complică şi mai mult tranzacţiile transfrontaliere, întrucât actorii
implicaţi în acest proces se supun unor reguli şi cerinţe diferite, în funcţie de ţara cu
care derulează tranzacţiile.
Această fragmentare afectează nu numai plăţile transfrontaliere în euro, ci şi pe cele
naţionale, având un impact nefavorabil asupra inovaţiei şi concurenţei la nivelul zonei
euro. Crearea unei pieţe unice va permite creşterea inovaţiei, indiferent de graniţele
naţionale.
Astfel, obiectivul SEPA este de a crea o piaţă integrată, concurenţială şi inovatoare a
plăţilor de mică valoare pentru toate plăţile fără numerar în euro care, în ultimă instanţă,
vor fi procesate în totalitate electronic. Prin urmare, SEPA va aduce avantaje tuturor
clienţilor.
Sectorul bancar s-a concentrat în principal asupra dezvoltării instrumentelor de plată
SEPA. În primul rând, sectorul bancar a creat noi sisteme de plăţi pentru operaţiunile de
virament şi debitare directă, elaborând, de asemenea, un cadru pentru plăţile prin card.
În al doilea rând, a identificat principiile care stau la baza infrastructurilor de procesare
şi a abordat aspectele referitoare la standardizare. Aceste etape au contribuit la facilitarea
implementării noilor instrumente comune de plată în zona euro. Deşi, iniţial, această
activitate s-a axat în special pe relaţiile interbancare, în anul 2008 sectorul bancar a
început să caute modalităţi de îmbunătăţire a procesării plăţilor dintre clienţi şi bănci
(operaţiunile dintre client şi bancă şi dintre bancă şi client).
Se lucrează în prezent la servicii care să le permită clienţilor să iniţieze plăţi SEPA la
comercianţii online prin intermediul aplicaţiilor de internet banking (iniţierea plăţilor
online) sau cu ajutorul telefoanelor mobile (iniţierea plăţilor printr-un dispozitiv mobil).
Alte servicii permit confirmarea electronică a plăţilor. De exemplu, serviciul de reconciliere
electronică este oferit clienţilor după efectuarea plăţii.
Facturile sunt corelate electronic cu plăţile aferente, iar evidenţele contabile ale
beneficiarului sunt actualizate automat. Eurosistemul a încurajat EPC să continue
activitatea legată de aceste servicii cu valoare adăugată.
În afara cadrului EPC, au fost demarate lucrările la unul dintre cele mai utilizate servicii
cu valoare adăugată: facturarea electronică. Acest serviciu este oferit clienţilor înainte de
efectuarea plăţii. Facturile sunt transmise direct către aplicaţia de internet banking a
plătitorului şi, după ce plătitorul acceptă factura, este generată instrucţiunea de plată
automată care conţine toate informaţiile necesare cu privire la plătitor şi la beneficiar.
Această activitate este derulată de grupul de experţi în facturare electronică al Comisiei
Europene. Obiectivul este elaborarea unui cadru de facturare electronică până la sfârşitul
10 | P a g e
 SISTEME ELECTRONICE DE PLĂȚI TEMA 1- MAE AN I

anului 2009. Astfel de iniţiative sunt puternic încurajate de BCE, întrucât asocierea
serviciilor cu valoare adăugată şi a instrumentelor de plată SEPA creează un potenţial
semnificativ de economisire pentru economie, prin eliminarea suportului de hârtie şi
realizarea unui sistem de procesare automatizată (STP) de la un capăt la altul.

Servicii cu Servicii cu
valoare adăugată Procesarea valoare adăugată
oferite înaintea plăţii oferite după
efectuării plăţii efectuarea plăţii

Fig. 2
Sistem de procesare automatizată de la un capăt la altul
Principalele obiective ale SEPA sunt:
 Standardizarea plăţilor în euro
 Reducerea costurilor de monedă electronică şi a operaţiunilor de plată
 Reducerea de bani în numerar şi creşterea emisiei de monedă electronică
 Creşterea supravegherii banilor (electronici), astfel că se previne spălarea banilor și
munca ilicită.
În cursurile următoare voi supune atenției Sistemul Electronic de Plăți actual, cu
toate componentele sale, dar am în vedere și perspectivele acestuia în contextul
introducerii și în țara noastră a monedei euro ca monedă națională.
Este foarte important de avut în vedere momentul 1 ianuarie 2015, cînd România va
adopta moneda unică europeană, moment în care plăţile de mare valoare şi operaţiunile
de înregistrare şi decontare de titluri de stat vor fi operate pe un sistem pan-european, iar
Transfond10 va mai opera doar sistemul de plăţi de mică valoare.
10
Transfond este o companie de servicii financiare din România, constituită din 25 de bănci, care dețin
66,67% din acțiuni. Cel mai mare pachet de acțiuni este controlat de Banca Națională a României (BNR), cu
o treime din capital. Societatea a fost înființată în 2000, ca urmare a angajamentelor asumate față de
Uniunea Europeană în privința modernizării infrastructurii financiar-bancare. Transfond este operator al
Sistemului Electronic de Plăți: administrator și operator al sistemului SENT (casa automată de
compensare), administrator tehnic și operator al sistemului ReGIS (sistemul de decontare pe bază brută în
timp real), conform mandatului acordat de către Banca Națională a României, operator tehnic al sistemului
SaFIR (sistemul de depozitare și decontare a operațiunilor cu titluri de stat).
Transfond este responsabil pentru procesarea plăților interbancare din România, iar domeniul
principal de activitate îl constituie furnizarea de servicii de compensare și decontare a plăților fără numerar
în monedă națională, pentru instituțiile de credit, BNR și alte instituții financiare.
Obiectivul TransFonD este acela de a-si consolida si diversifica activitatea curenta, punand accentul
pe componenta IT&C, componenta ce va fi capitalizată de către membrii comunității financiar bancare in
urmatorii 10 ani.
Serviciile pe care compania le-a lansat în 2009 sunt: - Arhivarea electronică - e-Arhiva - Facturarea
electronică - e-Factura - Linia Urgenta pentru Carduri - 021, CARDURI Tehnologia: - VPN - inalta
performanta si siguranta; - Centru de recuperare in caz de dezastru (centru alternativ). - Calitate si
Secutitate/Siguranta - disponibilitatea medie pentru anul 2009 pentru toate cele 3 componente ale SEP s-a
cifrat la 99,96%;

11 | P a g e
 SISTEME ELECTRONICE DE PLĂȚI TEMA 1- MAE AN I

Astfel, a fost necesară o regândire în implementarea unui sistem de plăţi

performant şi în ţara noastră, aşa cum au făcut şi instituţiile similare din alte state din
regiune, dar şi a eficientizării şi modernizării instrumentelor de plată, unele dintre ele fiind
la fel de rudimentare ca în momentul în care au fost create.
Cursul are ca scop dezvoltarea aspectelor teoretice, metodologice şi practice privind
Sistemul Electronic de Plăţi şi elementele sale componente, stabilirea locului României în
Europa după nivelul de tranzacţionare cu instrumentele de plată, după gradul de utilizare
a serviciilor de e-banking, după performanţele operaţionale ale Sistemului Electronic de
Plăţi pe ansamblul său în termeni comparativi cu alte sisteme din Uniunea Europeană şi
formularea propunerilor privind perfecţionarea sistemului electronic de plăţi şi a
instrumentelor acestuia.
1.5.3.1. AVANTAJELE SEPA PENTRU CONSUMATORI
Instrumentele de plată SEPA vor fi disponibile la nivelul întregii zone euro, ceea ce
va uşura viaţa consumatorilor.
Consumatorii vor avea nevoie de un singur cont bancar. Din acesta, ei vor putea
efectua operaţiuni de virament şi debitare directă în euro oriunde în zona euro, în
condiţii similare celor existente la nivel naţional. De exemplu, aceştia vor putea
achita chiria copiilor aflaţi la studii în străinătate, o casă de vacanţă sau serviciile
prestate de diverse societăţi europene (telefonie mobilă, asigurări, utilităţi etc.).
Persoanele care locuiesc, muncesc sau se află la studii în afara ţării de origine nu vor
mai avea nevoie de un cont bancar în ţara de origine şi de un altul în străinătate.
Utilizarea cardurilor de plată va deveni mai eficientă, întrucât consumatorii vor
avea posibilitatea de a utiliza acelaşi card pentru toate plăţile în euro. Astfel, aceştia
vor fi mai puţin nevoiţi să poarte numerar asupra lor.
Servicii inovatoare vor putea fi oferite consumatorilor indiferent de graniţele
naţionale. Obiectivul pe termen lung al sectorului bancar îl constituie utilizarea
instrumentelor de plată SEPA exclusiv în format electronic. Plăţile vor putea fi atunci
asociate cu uşurinţă serviciilor cu valoare adăugată (respectiv acelor servicii menite
să simplifice procesul de plată – pentru consumatori şi pentru agenţii economici –
atât înaintea, cât şi după decontarea unei plăţi).
Aceste servicii includ:
 facturarea electronică,
 iniţierea unor plăţi online sau printr-un telefon mobil,
 emiterea de bilete de avion electronice şi reconcilierea electronică.
Prin urmare, consumatorii vor aloca mai puţin timp efectuării plăţilor.
1.5.3.2. AVANTAJELE SEPA PENTRU COMERCIANŢI
Cardurile de plată câştigă tot mai mult teren în cadrul preferinţelor consumatorilor
şi tind să înlocuiască, într-o măsură tot mai mare, cecurile şi plăţile în numerar. Astfel, se
estimează că utilizarea cardurilor va deveni tot mai frecventă în viitor. Pentru a accepta
carduri de plată, comercianţii trebuie să încheie un contract cu o bancă acceptantă, care
procesează în numele acestora plăţile efectuate cu cardul, analizând informaţiile
referitoare la plată şi la titularul cardului, care sunt transmise apoi băncii emitente prin
intermediul infrastructurii de compensare.

12 | P a g e
 SISTEME ELECTRONICE DE PLĂȚI TEMA 1- MAE AN I

În această privinţă, SEPA prezintă următoarele avantaje:

 Băncile acceptante vor putea procesa toate plăţile prin card care respectă cerinţele
SEPA, chiar şi la nivel transfrontalier. În contextul SEPA, comercianţii vor avea
posibilitatea de a opta pentru orice bancă acceptantă din zona euro în vederea
procesării plăţilor prin card, ceea ce va conduce la o concurenţă sporită şi la
reducerea costurilor;
 Terminalele POS din zona euro vor deveni tot mai standardizate. Prin urmare, va
exista o gamă mai diversificată de furnizori de terminale, iar comercianţii vor putea
accepta mai multe tipuri de carduri cu un singur terminal. Concurenţa sporită dintre
sistemele de carduri va conduce, de asemenea, la diminuarea comisioanelor pentru
comercianţi.
1.5.3.3. AVANTAJELE SEPA PENTRU ÎNTREPRINDERI
 SEPA va contribui la simplificarea modului în care întreprinderile îşi administrează
plăţile.
 Întreprinderile îşi vor putea derula toate tranzacţiile financiare în euro prin
intermediul unui singur cont bancar, utilizând instrumentele de plată SEPA.
 Procesarea plăţilor se va simplifica, întrucât toate plăţile vor fi iniţiate sau primite în
acelaşi format. Prin centralizarea administrării plăţilor şi a lichidităţii, întreprinderile
care desfăşoară activităţi la nivelul întregii zone euro vor putea reduce atât
costurile, cât şi timpul afectat acestor operaţiuni.
 Serviciile cu valoare adăugată, precum facturarea electronică şi reconcilierea
electronică, vor ajuta întreprinderile să îşi optimizeze modul de procesare a plăţilor.
În prezent, aceste servicii sunt adesea oferite exclusiv la nivel naţional, întrucât
existenţa unor formate de plată şi a unor cerinţe juridice diferite îngreunează
utilizarea transfrontalieră a acestora. Sistemele de plăţi SEPA standardizate vor
facilita depăşirea acestui obstacol, iar întreprinderile vor beneficia astfel de
procesare automatizată (STP) de la un capăt la altul.
1.5.3.4. AVANTAJELE SEPA PENTRU BĂNCI
 Prin noile instrumente de plată şi infrastructuri la nivelul întregii zone euro, SEPA va
avea următoarele avantaje pentru bănci:
 Băncile vor putea să îşi extindă activitatea şi să intre în concurenţă la nivelul
zonei euro, deoarece îşi vor putea oferi serviciile cu mai multă uşurinţă
clienţilor din întreaga zonă euro.
 Băncile îşi vor putea diversifica, de asemenea, activităţile, oferind clienţilor,
pe lângă produsele SEPA, servicii cu valoare adăugată;
 SEPA va contribui la o integrare europeană mai profundă şi la o eficienţă sporită a
pieţei. Prin uniformizarea condiţiilor de efectuare a plăţilor, SEPA va oferi un set
unic de norme, acces liber şi în condiţii de tratament egal, accesibilitate,
transparenţă şi interoperabilitate, care vor încuraja concurenţa, permiţând astfel
băncilor să negocieze condiţii mai favorabile cu furnizorii de servicii.
 Regulamentul nr. 2560/2001 a fost adoptat pentru a uniformiza comisioanele
aferente plăţilor naţionale şi transfrontaliere comparabile. Începând cu data de 1
iulie 2002, acesta s-a aplicat plăţilor prin card şi retragerilor de la bancomate, iar de
la 1 ianuarie 2003 aplicarea acestuia a vizat şi operaţiunile de virament în valoare de

13 | P a g e
 SISTEME ELECTRONICE DE PLĂȚI TEMA 1- MAE AN I

până la 12 500 EUR. De la 1 ianuarie 2006, regulamentul s-a aplicat şi transferurilor

în euro în valoare de cel mult 50 000 EUR, efectuate între două conturi în euro în
cadrul UE. Comisia Europeană a propus extinderea normelor privind plăţile
transfrontaliere în euro pentru a include debitarea directă şi va finaliza revizuirea
regulamentului în anul 2009, în vederea facilitării SEPA.
 Regulamentul nr. 2560/2001, care instituie principiul uniformităţii comisioanelor
aferente plăţilor transfrontaliere şi plăţilor naţionale comparabile în cadrul UE, a
generat un dezechilibru între comisioanele bancare şi costurile aferente tranzacţiilor
transfrontaliere. Acesta nu poate fi corectat decât prin reorganizarea modului de
procesare a plăţilor transfrontaliere – din punctul de vedere al procesării,
compensării şi decontării – pentru ca acesta să devină la fel de eficient şi
necostisitor ca şi procesarea plăţilor naţionale, care reprezintă obiectivul principal al
SEPA.
1.5.3.5. AVANTAJELE SEPA PENTRU FURNIZORII DE INFRASTRUCTURI
 Separarea elaborării sistemelor de plăţi de furnizorii de infrastructuri (de exemplu,
casele de compensare automată şi procesatorii sistemelor de carduri) va conduce la
o concurenţă sporită în rândul acestora.
 Furnizorii de infrastructuri nu vor mai fi limitaţi de graniţele naţionale, ci vor avea
posibilitatea de a-şi oferi serviciile în întreaga zonă euro.
 Interoperabilitatea sau interconectarea diverşilor furnizori de infrastructuri va
deveni posibilă graţie unui set comun de standarde tehnice.
 Procesatorii de carduri vor putea deservi diferite sisteme de carduri şi bănci
acceptante la nivelul întregii zone euro.
1.5.3.6. AVANTAJELE SEPA PENTRU PENTRU CLIENŢI
 Se estimează că adoptarea SEPA va avea, în general, un impact redus asupra
clienţilor. Aceştia din urmă s-ar putea confrunta cu unele modificări în momentul
înlocuirii instrumentelor naţionale de plată cu instrumentele de plată SEPA. De
exemplu, numărul de cont în format naţional va fi înlocuit de codul IBAN, iar
formatul tipizatelor utilizate la iniţierea plăţilor ar putea fi diferit de cel al
formularelor naţionale actuale.
1.5.3.7. Codificarea IBAN (International Banking Acount Number)
Pentru a standardiza numerotarea conturilor curente in banci, BNR și Tranfond la
inițiativa Comitetului European pentru Standarde Bancare (ECBS) și a consultanților externi
au hotarât să introducă codificarea internațională pentru numerotarea conturilor bancare
(IBAN- International Banking Account Number).
Această numerotare face posibilă identificarea, în mod unic, la nivel internațional a
contului unui client dintr-o instituție financiară.
Codificarea IBAN începe să fie obligatorie pentru țările din Comunitatea Europeana,
în plus e adoptată de multe țări situate în afara CE.
Lungimea codului IBAN se stabilește la nivel de tară, dar nu poate depăși 34 de
caractere, iar caracterele alfabetice cuprinse in codul IBAN sunt majuscule.
Codul de identificare al instituției financiare este fix ca poziție și ca număr de
caractere pentru fiecare țară. Reprezentarea scrisa a codului IBAN se face cu ajutorul unui
spatiu intre fiecare grup de patru caractere.

14 | P a g e
 SISTEME ELECTRONICE DE PLĂȚI TEMA 1- MAE AN I

Structura codurilor IBAN:

 primele doua caractere (alfabetice,majuscule) reprezinta codul de tara al institutiei
respective;
 caracterele trei și patru sunt caractere numerice de verificare și validare a codului
IBAN;
 urmatorul set de 4 caractere, al caror numar și tip se stabilesc la nivel de tara, definesc
in mod unic institutia financiara.
Numarului fix de caractere care definesc institutia ii urmeaza un numar fix de
caractere care definesc contul clientului. Aceste caractere pot prelua formatul contului
actual, daca acesta nu depaseste numarul de caractere stabilit prin conventie la nivel de
tara și contine doar caractere alfanumerice. În rezumat structura IBAN este:

1.6. Generalităţi privind plăţile electronice şi sistemele de plăţi electronice

Plăţile electronice, această semnificativă invenţie a sfârşitului de secol XX, au apărut
ca una din urmările remarcabile ale dezvoltării tehnologiei informaţiei şi a
telecomunicaţiilor.
Răspândirea calculatoarelor personale, a mijloacelor de telecomunicaţii publice,
rapide şi relativ ieftine, dar şi a reţelelor private de mari dimensiuni, precum şi, în final, a
Internetului aşa cum îl ştim astăzi, au format infrastructura naţională, regională şi globală
pe care s-au construit sisteme de plăţi electronice, şi de transferuri electronice de fonduri,
de mici şi de mari dimensiuni, şi sub nenumărate forme, o infrastructură care astăzi
reprezintă un puternic factor motor al economiilor dezvoltate, şi, mai ales, al economiilor
ţărilor în curs de dezvoltare.
Aceste sisteme de plăţi electronice sunt probabil cea mai dinamică parte a economiei
informatizate, digitale, locală, regională şi globală. Cele mai importante trei mari
componente ale acestor sisteme sunt sistemele de plăţi prin carduri, comerţul electronic, şi
transferurile electronice de fonduri interbancare şi între companii.
Toate acestea presupun existenţa, la scară globală, a unor reţele de telecomunicaţii
vaste, cum ar fi de pildă Visa şi MasterCard, Internetul, sau reţeaua SWIFT.

15 | P a g e
 SISTEME ELECTRONICE DE PLĂȚI TEMA 1- MAE AN I

Plăţile electronice sunt un stimulator important al creşterii economice şi al vitalităţii

unei economii iar guvernele trebuie să fie interesate în încurajarea dezvoltării şi
generalizării sistemelor electronice de plăţi şi de transferuri electronice de fonduri.
O economie eficientă depinde în mare măsură de un sistem rapid şi eficient de plăţi.
O creştere a ponderii plăţilor electronice cu 10% ar putea conduce la o creştere cu circa
0,5% a cheltuielilor generale ale consumatorilor, cu toate urmările benefice ale acestei
creşteri. În ultimele două decenii creşterea volumului plăţilor electronice în SUA a condus
la o creştere cu circa 6,5 trilioane de dolari a consumului, ceea ce echivalează cu crearea a
circa 1,3 milioane de locuri de muncă.
O largă răspândire a acestui tip de plăţi a condus la o creştere semnificativă a
vânzărilor de bunuri şi servicii, a facilitat mult problema accesului la un credit de consum, şi
a redus restricţiile impuse comerţului de barierele geografice.
Plăţile electronice oferă beneficii evidente - în principal comoditate şi viteză -tuturor
părţilor implicate într-o tranzacţie economică - consumatorilor şi comercianţilor, sistemului
bancar, companiilor, administraţiei centrale şi locale.
Prin costuri generale de sistem mai reduse şi prin viteză sporită, plăţile şi
transferurile electronice de fonduri pot conduce la economii anuale estimate la circa 1%
din produsul intern brut, în comparaţie cu plăţile bazate pe formulare de hârtie – se
estimează că în SUA această reducere generală a costurilor plăţilor se ridică la circa 60 de
miliarde de dolari pe an, iar în Anglia la circa 10 miliarde de dolari pe an 11.
Economiile rezultate nu sunt neglijabile, iar guvernul american - un promotor al
domeniului - a demarat încă din 1995 un program legislativ menit a reduce activităţile
bazate pe hârtie, în cadrul mai general al unei guvernări electronice care cuprinde şi plăţile
electronice (Paperwork Reduction Act of 1995, urmat de un Goverment Paperwork
Elimination Act of 1998). Unele studii arată că un sistem de plăţi electronice costă în
general între o jumătate şi o treime din costul unui sistem echivalent de plăţi bazate pe
hârtie12.
Plăţile electronice micşorează semnificativ gripajul unei economii, reducând
substanţial întârzierile de plată, şi diminuând o oarecare lipsă de încredere în sistemul
bancar care poate acţiona ca o frână în procesul dezvoltării. Ele au o influenţă benefică
asupra economiei şi prin diminuarea volumului economiei subterane, reintroducând o
mare parte din banii acesteia în circuitele legale ale economiei şi producând o creştere
binevenită a veniturilor bugetare13.

11
The Virtuous Circle : Electronic Payments and Economic Growth, A White Paper Prepared by Visa International and
Global Insight, Inc., June 2003, www.corporate.visa.com, Media Center
12
What Does It Cost To Make a Payment, David Humphrey, Magnus Willem, Ted Lindblom, Goran Bergendahl,
Working Paper, Department of Finance, Florida State University.
13
U-Comerce : Electronic Payments, Economic Growth, and Financial Efficiency, Visa International, March 2002,
www.corporate.visa.com, Media Center.
16 | P a g e
 SISTEME ELECTRONICE DE PLĂȚI TEMA 1- MAE AN I

Diversele forme de plăţi electronice, între care cele mai răspândite sunt plăţile prin
carduri, pot acţiona şi în calitate de „canale" care introduc în sistemul bancar un important
segment al populaţiei „nebancarizate", fapt a cărui urmare este creşterea volumului de
lichidităţi din bănci, ceea ce poate constitui un motor al creşterii economiei, prin scăderea
costurilor fondurilor pentru investiţii şi împrumuturi bancare. Importanţa acestui
efect nu trebuie subestimată ţinând seama de faptul că circa 70% din populaţia lumii nu
este bancarizată.
Visa consideră că într-o economie se poate crea un adevărat „cerc virtuos", în care
plăţile electronice şi creşterea economică se influenţează şi se sprijină una pe alta, iar
aceasta contribuie la susţinerea dezvoltării economice pe termen lung.
Marea majoritate a volumului (număr de tranzacţii) plăţilor electronice se realizează
prin intermediul cardurilor bancare de plată, cele mai cunoscute şi mai răspândite fiind
cardurile marilor sisteme de carduri internaţionale Visa şi MasterCard care deţin
împreună circa 90% din piaţa plăţilor prin carduri şi au peste 2,5 miliarde de carduri emise.
Dar marea majoritate a valorii plăţilor electronice se realizează prin transferurile
electronice de fonduri derulate prin astfel de sisteme cum ar fi SWIFT, CHIPS, Fedwire, ACH
sau TARGET, şi atingând valori de peste 1000 de trilioane de dolari anual.
Cardurile, apărute în forma în care o cunoaştem astăzi în anul 1958 (prin
BankAmericard, precursoarea cardurilor Visa), reprezintă un moment important în istoria
formelor de plată, fiind probabil al patrulea astfel de moment, ca importanţă, în această
lungă istorie, după apariţia monedelor în jurul anului 1200 aC la chinezi, a cecurilor
(biletele de schimb) florentine prin anii 1200 pC, şi a bancnotelor de hârtie care se
generalizează la sfârşitul secolului al XIX-lea14. Comoditatea acestui nou instrument de
plată a condus la adoptarea lui rapidă atât de către consumatori cât şi de către
comercianţi.
Pe la mijlocul deceniului al zecelea al secolului trecut apare şi comerţul electronic,
bazat esenţialmente pe apariţia Internetului şi pe folosirea cardurilor de plată. Deşi
actualmente valoarea totală a plăţilor din comerţul electronic este de numai circa 1% din
aceea a comerţului mondial cu amănuntul, recentele realizări din domeniu (protocoalele de
autentificare care diminuează substanţial riscul unei tranzacţii) permit prevederea unei
dezvoltări foarte rapide în următorii ani.
Comerţul mobil, desfăşurat ca o formă a comerţului electronic bazat în principal pe
telefoanele mobile, este încă în faza de început a maturizării, lipsindu-i încă în mare măsură
atributele esenţiale ale interoperabilităţii şi globalizării, dar funcţionând bine la nivel local.

14
Paying with Plastic, The Digital Revolution in Banking and Borrowing, David Evans, Richard Schmalensee,
The MIT Press, 1999
17 | P a g e
 SISTEME ELECTRONICE DE PLĂȚI TEMA 1- MAE AN I

Transferurile electronice de fonduri s-au dezvoltat continuu, şi împreună cu

extinderea reţelelor de telecomunicaţii private ale sistemelor bancare (ca să menţionam
numai sistemul SWIFT15), fără a avea impactul la public al cardurilor sau al comerţului
În România plăţile electronice sunt în plină dezvoltare, comerţul electronic este la
începutul unei perioade de dezvoltare intensă prin adoptarea recentă a protocolului 3-D
Secure de către trei mari bănci acceptatoare, iar crearea companiei Transfond ca agent de
transfer electronic de fonduri al Băncii Naţionale a României permite din 2004 transferul
electronic interbancar şi conectarea la sistemul TARGET, transfrontalier, al zonei euro.

15
Reteaua SWIFT reprezinta un sistem de comunicare care se bazeaza pe principiul transmiterii
reciproce de informatii intre doua banci sau intre doi participanti oarecare. Banca initiatoare a trimiterii
mesajului si cea destinatara (receptoare a mesajului) nu se afla in legatura directa, mesajul fiind transmis
prin intermediul centrului de operare la care este racordata tara din care acesta porneste.
Reteaua SWIFT cuprinde patru calculatoare de mare capacitate localizate la Bruxelles, Amsterdam
si Culpeper (Statul Virginia – S.U.A.), numite „centre de comutare". Acestea comunica cu ordinatoare de
talie mai mica amplasate in cadrul centrelor nationale. In final, reteaua se ramifica pe terminale amplasate
in interiorul bancilor participante.

18 | P a g e