Analiză comparativă privind sistemul european de plăți și sistemul național de plăți

1. Introducere

Stimulate de globalizarea și integrarea piețelor dar și de, creșterea actuală a fluxurilor de capital
privat, autoritățile țării își revizuiesc sistemele de plată în vederea creșterii eficienței operaționale, a
vitezei de fiabilitate și a promptitudinii tranzacțiilor de plată, reducând sau ținând în control, în același
timp riscurile financiare. Urgența de a lua anumite inițiative se poate datora ritmului de creștere
economică și a transformărilor structurale care au loc în economie sau a nevoii de a sprijini
dereglementarea și eliberarea în curs de desfășurare a piețelor monetare, de schimb și de capital. De
asemenea, aceste schimbari se pot datora și apariției noilor tehnologii care fac anumite activități
economice mai eficiente.
Nu este surprinzător că „forțele în joc” prezinta particularitați diferite în funcție de nivelul de
dezvoltare a economiilor și de reperele lor financiare, de starea integrării lor în economia globală, de
dimensiunea lor geografică și economică și de promptitudinea și repiditatea cu care se schimbă structural
(inclusiv sectorul financiar). Trebuie mentionat faptul că, în toate țările, progresul rapid către politica
monetară indirectă, liberalizarea financiară și convertibilitatea monedei au necesitat adesea reforme
concomitente în politicile și funcționarea sistemului de plăți.
Un sistem de plată, constă într-un set de tehnologii, legi și contracte care permit efectuarea
plăților și determină când o plată trebuie decontată. Sistemele de plată includ valută, cecuri, carduri de
credit și de debit, transferuri electronice de fonduri, internet bancar și așa mai departe. Economiile
dezvoltate depind în mod critic de funcționarea eficientă a unor astfel de sisteme. Pe de o parte, oferind
debitorilor mijloace ieftine și de încredere pentru a-și stinge datorii, pe de alată parte acestea stimulează
utilizarea creditului și, prin urmare, activitatea economică în general.
La 1 ianuarie 2002, bancnotele și monedele euro au fost introduse în zona euro. A fost un
eveniment de o importanță capitală în istoria Europei. Logistica procesului propriu-zis de schimbare a fost
reprezentat un proiect enorm care a necesitat o pregătire foarte timpurie și cu numeroase discuții intense
pe mai multe niveluri. Schimbarea numerarului a fost un succes și a depășit în multe privințe așteptările.
Sitemele de plați din Uniunea Europeana au fost create ințial in scopul satisfacerii cerintelor interne. Fiind
diverse ca „natura” acestea nu se potriveau nevoilor unei zone moneate unice, unde infrastructura trebuia
să permită fluxul rapid și fără probleme a plăților și a valorilor mobiliare la un cost scăzut în întreaga
zonă. In acest context, infrastructura financiară din Uniunea Europeană a suferit schimbări, ca urmare a
introducerii monedei euro. Această schimbare nu ar fi fost posibilă fara ajutorul Bancilor Centrale. O
prioritate importantă, „cheie” a acestora este de a contribui la dezvoltarea unei infrastructuri de piață
moderne, robuste și eficiente, care să implinească nevoile economiilor lor și să faciliteze dezvoltarea unui
sistem sigur și a unei piețe financiare echilibrate.
O bancă centrală are un interes direct în proiectarea și gestionarea prudentă a infrastructurii pieței
unde operează. Buna funcționare a pieței pentru plăți și instrumente financiare este un element de bază al
unei monede solide, si un fapt esențoal pentru desfășurarea politicii monetare. O astfel de infrastructură a
pieței are, nu numai o influență semnificativă asupra funcționării piețelor financiare, dar si asupra
menținerii stabilității în sectorul bancar și cel sistemul financiar. Băncile și alte instituții financiare sunt
actori de bază în infrastructura pieței. Instituțiile financiare concurează între ele pentru a furniza servicii.
Totuși, în același timp, din motive economice, aceștia trebuie să coopereze în legatură cu problemele de
infrastructură a pieței. În acest sens, aceștia pot deține și opera în comun sisteme, fiind participanți și/sau
utilizatori ai sistemelor comune.
Trebuie mentionat faptul că sitemele de plată nu sunt ferite de risc. Altfel spus, toate tranzacțiile
sunt expuse la o varietate de riscuri, iar acest lucru este valabil mai ales pentru tranzacțiile financiare. Fie
ca vorbim de sistemele de plată la nivel global, european sau national, acestea sunt la baza functionarii
eficinte a economiilor moderene iar remodelarea infrastructurii și eforturile accelerate de armonizare și
consolidare a sistemelor de plăți au dus la implementarea unor sisteme și proceduri mai sigure și mai. În
paralel, legăturile comerciale internaționale mai puternice, integrarea sporită a piețelor financiare

1
internaționale (inclusiv piețele globale de instrumente derivate) și fluxurile mari de migranți au contribuit
toate la creșterea cererii de acorduri care să permită gestionarea transfrontalieră a tranzacțiilor ridicând
astfel noi probleme dintr-un politica si perspectiva riscului.

2
 2. Analiza sistemului european de plăți versus sistemul national de plăți

2.1. Aspecte generale

Înainte de introducerea monedei euro în ianuarie 1999, sistemele de plată operau numai în
monedele lor interne respective. Odată cu introducerea monedei euro, principiile care guvernează
furnizarea de servicii de plată în zona euro s-au schimbat. Noua piață monetară unică a facilitat în mare
măsură de crearea a unor noi sisteme de plata.
În cadrul Uniunii Europene, există doua tipuri de sisteme de plată, sistemele de plată de mare
valoare și stemele de plată de tip retail (de mica valoare). Principalul sistem de mare valoare din zona
euro este TARGET2 un sistem de decontare brută în timp real (RTGS) , în care procesarea și decontarea
plăților au loc în timp real (adică continuu) și unde fiecare transfer este decontat individual. (target2.eu,
2014). De asemenea, există si stiemul EURO1, care este singurul sistem de plată de mare valoare din
sectorul privat pentru tranzacții unice în euro în aceeași zi la nivel paneuropean. Sistemul EURO1
procesează tranzacții de mare prioritate și urgență și în primul rând de sume mari, atât la nivel intern, cât
și la nivel transfrontalier. (euro1). In ceea ce priveste sistemele de mică valoare din UE, acestea se gasesc
la nivel național fiecare având particulatitați divferite insă toate sistemele au in un lucru în comun au fost
sunt concepute pentru a gestiona un volum mare de plăți cu o valoare relativ mică, precum cum ar fi
transferurile de credit, debitările directe și plățile cu cardul. Ele trebuie să ofere participanților lor servicii
eficiente de compensare și decontare, echilibrând costurile, eficiența procesului și diminuarea riscurilor.
(swift-for-lvps). Cel mai important proiect ce vizează plățile de mica valoarea este proiectul SEPA mai
precis crearea unei zone unice de plăți în euro, care constă într-o serie de inițiative ce vizează introducerea
de instrumente, standarde și infrastructuri comune pentru plățile de tip retail în euro. Acest lucru ar trebui
să permită utilizatorilor să efectueze plăți în euro în toată Europa de la un sinur cont bancar, unde se
foloseste un singur set de instrumente de plată. De asemenea, complementar pentru sistemul EURO1,
exista sitemele STEP1 și STEP2 care operează pe intreaga zona euro.
În cadrul sistemului de plăți din Romania, Banca Națională „operează un sistem de plăţi de mare
valoare în lei (ReGIS), un sistem pentru plăţile de mare valoare în Euro (TARGET2-România), precum şi
un sistem de depozitare şi decontare pentru instrumente financiare (SaFIR)” (Sisteme-de-plati). De
asemenea, in cadrul Romaniei există și sitemul SENT. Acesta este un sistem electronic de compensare a
plăţilor interbancare de mică valoare transmise între participanţi, pe parcursul mai multor sesiuni zilnice.
(casa-de-compensare-automata-sent). Sitemul mai poartă numele de Casa de Compensare Automată
(Automated Clearing House - ACH). In prezent TRANSFOND este este administratorul și operatorul
SENT. TRANSFOND S.A. (Societatea de Transfer de Fonduri şi Decontări) a fost inființată ca urmare a
unor angajamente ale României privind modernizarea infrastructurii financiar-bancare româneşti față de
Uniunea Europeană. Cea mai mare realizare a TRANSFOND S.A a fost implementarea SEP – Sistemul
Electronic de Plăți din Romania.

2.2. Siteme de plată de mare valoare

Siteme de plăți de mare valoare (large-value payment systems/LVPS) sunt utilizate pentru a
deconta transferuri de bani cu valoare mare. Deși nu există o definiție clară a „valoare mare”, termenul a
fost folosit mai mult în sens comparativ. În general, se referă la transferul de fonduri între bănci și banca
centrală. (Sunil Khandelwal, Dayanand Pandey, 2007). Este un sistem de transfer de fonduri care
gestionează de obicei plăți de valoare mare și cu prioritate ridicată. (cpmi/publ, 2012). Sitemele de plăți
de mare valoare sunt sisteme care sunt concepute în primul rând pentru a procesa plăți urgente sau de
mare valoare. Aceste plăți sunt schimbate între instituțiile financiare în legătură cu activitățile de pe piața
financiară și necesită decontare urgentă sau în timp util. Astfel, un sistem care gestionează astfel de plăți
trebuie să îndeplinească standarde ridicate de siguranță și eficiență. Sistemele de plată cu amănuntul sunt
concepute pentru a gestiona un volum mare de plăți de valoare mică, cum ar fi transferurile de credit,
debitările directe și plățile cu cardul.

3
 La momentul introducerii monedei euro, în zona euro funcționau în total șase sisteme de plată de
mare valoare. Două dintre ele, TARGET și EURO1, care au funcționat la nivelul întregii zone. Celelalte
patru au fost mai localizate (deși cu o oarecare participare străină): EAF în Germania, PNS în Franța, SPI
în Spania și POPS în Finlanda. (Kokkola, 2010).
Aceste siteme sunt de o importanță deosebita, având in vedere implicațiile lor directe asupra
pieței financiare. Funcționarea eficientă a sistemului de plăți este necesară pentru funcționarea sectorului
financiar. Un sistem de plată puternic și solid este necesar nu numai pentru stabilitatea pe termen lung a
sistemului financiar, ci și pentru funcționarea zilnică fără probleme a decontărilor. Toate instituțiile de pe
piața financiară, bancare și nebancare sunt conectate între ele prin legăturile sistemului de plăți. (Sunil
Khandelwal, Dayanand Pandey, 2007).

TARGET2 si TARGET2 - Romania

Eurosistemul este o organizație formată din Banca Centrală Europeană (BCE) și de Băncile
Centrale Naționale ale statelor membre ale Uniunii Europene care au adoptat euro si reprezintă autoritatea
monetară a zonei euro. (eurosystem-mission). Scopul Eurosistemului este de a menține stabilitatea
prețurilor, de a proteja stabilitatea financiară si de promova integrarea financiară europeană. Astfel, in
ianuarie 1999 sistemul TARGET a fost lansat, in principal vandând scopul de a fi utilizat pentru toate
transferurile de credit în euro, unde nu exista o limita a valorilor plaților. Numai plățile legate de
operațiunile Eurosistemului și decontarea în sistemele de decontare netă de mare valoare care operează în
euro trebuie să fie procesate prin TARGET2. (Kokkola, 2010).
TARGET2 (Trans-European Automated Real-time Gross Settlement Express Transfer System)
este un sistem de decontare brută în timp real (RTGS - Real-Time Gross Settlement) operat în banii
Băncii Centrale de către Eurosistem. Tranzacțiile de plată sunt decontate una câte una în mod continuu în
banii cu finalitate imediată. Însă prima generație TARGET, a fost un sistem descentralizat, înființat prin
conecatrea mecansimuli de plată al Bancii Centrale Europene si a sistemelor de plată RTGS naționale ale
celor cinsprezece state membre ale UE cu scopul de crea un sitem unic, care sa faciliteza procesarea
plăților din zona euro. TARGET a avut un adevărat succes, iar pentru a răspunde mai eficient nevoilor
utilizatorilor prin furnizarea unui nivel de servicii armonizat, dar și prin asigurarea eficienței costurilor și
pregătirea pentru evoluțiile viitoare (inclusiv extinderea zonei euro), Eurosistemul a dezvoltat un sistem
de a doua generație, TARGET2. (Kokkola, 2010). Structura instabilă a TARGET a fost inlocuită cu o
platformă unica comună. Pentru a implini nevoile clienților săi și a pieței financiare în general,
TARGET2 funcționează, cu deschidere la ora 07:00 a.m. și inchiderea la ora 18.00 p.m. Ora Europei
Centrale (CET).
O caracteristică putem spune unică a TARGET2 este faptul că serviciile sale de plată în euro sunt
disponibile dincolo de zona euro. Acest fapt este permis deoarece, toate țarile care adoptau euro erau
obligate sa integreze sistemul TARGET. Datorită timpului limitat de intorducere a acestui sistem, mai
multe state au inceput sa realizeze demersurile de introducere a TARGET fară a cunoște excat dacă vor
face sau nu parte din zona euro. Aceste motive, Consiliul Institutului Monetar European (IME) a convenit
în anul 1995 ca toate Bancile Centrale Naționale din Uuniunea Europeană să se pregătească pentru
viitoarea conectarea la TARGET în anul 1999. Însă, afost ridicată problema in legătura cu țările care nu
au adoptat euro, la inceputul conexiunii la sitemul TARGET. Astfel, toate țările care nu au adoptat euro
vor fi supuse unor codiții impuse de Consiliul Guvernatorilor al Băncii Centrale Europene (BCE). Drept
urmare, Băncile Centrale Naționale din afara zonei euro, prin autorizarea primită au putut să ofere, sume
limitate de lichiditate in euro, instituțiilor lor de credit având drept bază un depozit în euro deținut de
Eurosistem. De asemena, s-au luat si masuri de protecție, garanții pentru a se asigura că, instituțiile de
credit vor fi capabile sa ramburseza suma primită, în orice moment fară intervenția Bancii Centrale. Acest
eveniment a fost si va fi unul special, deoarece a fost primul moment când o Banca Centrală a permis
Băncilor Centrale din alte zone valutare să ofere facilități de decontare în propria monedă (Kokkola,
2010).
Particularitatea TARGET2 a influențat si sistemul de plăți din Romania. Prin urmare, in ianuarie
2010, Banca Naţională a României (BNR) a decis conenctarea la sistemul TARGET2. Sitemul a fost

4
operat cu succes de BNR la data de 4 iulie 2011 și poartă numele de TARGET2-România. Decizia de a
participa la sitemul TARGET2, a fost satisface nevoilor sistemului financiar-bancar de implementare a
unei infrastructuri eficiente de procesare a transferurilor de fonduri in moneda euro, intre banci
realizându-se „un canal sigur, rapid, mai eficient şi mai ieftin” (Sistemul-TARGET2). Implicit aceasta
decizie a implinit si o condiție importană pentru adoptarea monedei euro. Tabelul 3.1. surpinde
participanții la sistemul TARGET2-România, printre care se regasesc, Banca Națională a României,
douazeci de instituții de credit si doua siteme euxiliare. Sitemul SENT administrat STFD TRANSFOND
S.A. și sitemul SaFIR administrat de Banca Națională a României.
Tabelul nr.3.1. Participanții TARGET2-Romania

Nr. Participanți

I. INSTITUŢII DE CREDIT

 1. ALPHA BANK ROMÂNIA S.A.

 2. BANCA DE EXPORT - IMPORT A ROMÂNIEI EXIMBANK S.A

 3. BANCA ROMÂNĂ DE CREDITE ŞI INVESTIŢII S.A

 4. BANCA TRANSILVANIA S.A.

 5. CEC BANK S.A

 6. CITIBANK EUROPE PLC. DUBLIN - SUCURSALA ROMÂNIA

 7. CREDIT AGRICOLE BANK ROMÂNIA S.A.

 8. CREDIT EUROPE BANK (ROMÂNIA) S.A

 9. FIRST BANK S.A

 10. GARANTI BANK S.A

 11. IDEA BANK S.A

 12. LIBRA INTERNET BANK S.A

 13. MARFIN BANK (ROMÂNIA) S.A

 14. OTP BANK ROMÂNIA S.A

 15. PATRIA BANK S.A

 16. PROCREDIT BANK S.A

 17. RAIFFEISEN BANK S.A

 18. TBI BANK EAD SOFIA - SUCURSALA BUCUREȘTI

 19. TECHVENTURES BANK S.A.

 20. UNICREDIT BANK S.A.

II. BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

5
 III. SISTEME AUXILIARE

 1. SENT (sistem administrat de STFD TRANSFOND S.A.)

 2. SaFIR (sistem administrat de Banca Națională a României)

Tabelul nr.3.1. Participanții TARGET2-Romania, Sursa: bnr.ro disponibil la link-ul urmator

https://bnr.ro/Sistemul-TARGET2-3359.aspx

In ceea ce privește participanții la TARGET2, trebuie să împlinească cerințele piețelor financiare,

astfel sistemul oferă o gama largă de posibilități. Astfel, exista patru tipuri de acces la sistemul
TARGET2 și anume: participarea directă, participarea indirectă, accesul ce ține de mai mulți destinatari și
instituțiile adresabile. Cele mai înălnite tipuri sunt participarea directă și cea indirectă.
În cadrul participării directe sunt eligibile urmatoarele instituții/organizații
- Firmle de investiții care sunt stabilite în Spaţiul Economic European;
- Băncile Centrale ale statelor membre și departamentele de trezorerie fie centrale sau regionale ale
acestora (în cadrul sitemului TARGET2 – Romania trezoreria nu este un participant);
- Oganizațiile din sectorul public, care au autorizare de a deține conturi ale clienților;
- Organizații care oferă servicii de compensare și de contare;
Pentru participarea indirectă criteriile de acces sunt mai puține, și anume:
- Doar instituțiile de credit stabilite in SEE pot deveni participanți indirecți;
- Trebuie să existe un acord bilaateral cu unul dintre participanții direcți;
TARGET2 este „coloana vertebrală pentru toate acordurile de plată și decontare în euro”.
(Kokkola, 2010). Reprezintă sistemul de bază pentru managementul lichidității băncilor, deoarece
funcționează în banii băncii centrale și permite accesul la creditul băncii centrale fapt ce înseamnă că
fondurile primite prin plățile inregistrate pot fi reutilizate imediat. Tabelul 3.2 evidențiaza evoluția
volumului tranzacțiilor procesate de sistemele TARGET2 pe o perioadă de cinci ani, în miliarde având ca
monedă de referința euro.

Tabelul nr 3.2. Evoluția volumului tranzacțiilor procesate (miliarde euro) in cadrul sitemelor TARGET2
din si dinafara zonei euro

Sitemul de Plată 2016 2017 2018 2019 2020

TARGET2 - Total 88.9 90.2 89 88.3 89.2
 Zona Euro        
RECOUR & TARGET2-Belgia 2.2 2.2 2.3 2.5 3.0
TARGET2-Germania 44.5 44.7 47.4 48.2 48.8
TARGET2-Estonia 0.9 1.1 0.4 0.1 0.1
TARGET2-Irlanda 0.9 0.8 0.9 0.9 0.7
HERMES & TARGET2-Grecia 0.7 0.7 0.7 0.7 0.8
TARGET2-Spania 9.9 10.1 6.1 6.3 5.9
TBF & TARGET2-Franța 8 8.2 8.5 10.3 10.7
TARGET2-Italia 8.1 8.6 8.3 8.5 7.9
TARGET2-Cipru 0.2 0.2 0.2 0.2 0.1
TARGET2-Letonia 0.4 0.5 0.5 0.5 0.2
TARGET2-Letonia 0.1 0.1 0.1 0.1 0.1
TARGET2-Luxemburg 1.5 1.4 1.6 1.7 1.9
TARGET2-Malta 0.1 0.1 0.0 0.0 0.0
TARGET2-Olanda 5.6 5.6 6.1 2.5 2.9
HOAM.AT, ASTI & TARGET2-Austria 1.8 1.9 1.7 1.8 1.9

6
 TARGET2-Portugalia 1 1.1 1.1 0.8 0.7
TARGET2-Slovenia 0.7 0.7 0.7 0.7 0.6
TARGET2-Slovakia 0.2 0.2 0.2 0.2 0.1
BoF-RTGS & TARGET2-Finlanda 0.4 0.4 0.4 0.5 0.7
Înafara zonei        
TARGET2-Bulgaria 0.2 0.2 0.3 0.3 0.2
TARGET2-Danemarca 0.1 0.1 0.2 0.2 0.2
TARGET2-Croația 0.1 0.1 0.1 0.1 0.1
TARGET2-Polonia 0.8 0.9 0.9 0.9 1.1
TARGET2-Romania 0.4 0.1 0.1 0.1 0.1
Tabelul nr 3.2. Evoluția volumului tranzacțiilor procesate (miliarde euro) in cadrul sitemelor TARGET2 din zona
euro si dinafara sa, Sursa preluarea proprie pe baza datelor Băncii Centrale Europene, Statistical Data
Warehouse, disponibile la link-ul urmator: https://sdw.ecb.europa.eu/reports.do?node=1000004051

O importană caracteristică a tabelului este faptul că se evidențiază doua categorii si anume:

siteme componente TARGET2 sin zona euro si siteme componente TARGET2 dinafara zonei euro printre
care se află si Romania. De asemenea, exista și totalul tranzacțiilor procesate de TARGET2 la nivelul
intregii zone Uniunii Europene. În ceea ce privește sitemele din zona euro, pe primul loc atât ca volum al
tranzacțiilor, dar și a evoluției progresive se alflă Germania, care în fiecare an de referinta a inregistrat
mai mult de jumatate din nivelul tranzactiilor totale ale TARGET2. Pe locurile doi si trei se află Italia si
respectiv Spania, însa valorile sunt mult mai scazute decât in Germania. Ce se poate observa, este că în
ambele țări există o scadere a volumului tranzacțiilor, daca în Italia este mai fluctuantă in ceea ce privește
Spania se evidențiază o scadere radicală. De asemenea, se poate observa o crestere stabila in cadrul
TARGET2-Franța. Pe ultimele locuri in cadrul utilizării TARGET2 se află Estonia, Cipru, Slovakia si
Malta.
Graficul urmator, graficul nr. 3.1. are ca scop ilustarea evoluției volumului tranzacțiilor procesate
(miliarde euro) de sitemele TARGET2, a țarilor care nu fac parte din zona euro. Principala țară este pe
primul loc este Plonia, la fel ca Germania, atât ca volum al tranzacțiilor, dar și a evoluției progresive și
stabile. O precizare la în legatura cu Danemarca, țara a negociat o clauză de neparticipare la zona euro și
nu este obligată să introducă această monedă, (denmark_ro) de aici si locul său in această categorie.
Danemarca a înregistrat o evoluție mai mica decât Polonia, dar destul de stabilă. În privința Romaniei,
acesta se află pe ultimele locuri după Croația, dintre țarile care nu fac parte din zona euro în cadrul
utilizării sitemului TARGET2. Valorile mici înregistrate de Romania, au răspuns in faptul că țara foloște
un alt sistem de decontare de mare valore în timp real în moneda națională, numit sitemul ReGIS.
Evoluția volumului tranzacțiilor procesate (miliarde euro) de sitemele TARGET2, a țarilor care
nu fac parte din zona euro.

7
 1.2
1.1

1
0.9 0.9 0.9
0.8
0.8

0.6

0.4
0.4
0.3 0.3
0.2 0.2 0.2 0.2 0.2 0.2
0.2
0.1 0.1 0.1 0.1 0.1 0.1 0.1 0.1 0.1 0.1 0.1

0
2016 2017 2018 2019 2020

TARGET2-Bulgaria TARGET2-Danemarca TARGET2-Croația

TARGET2-Polonia TARGET2-Romania

Graficul nr. 3.1. Evoluția volumului tranzacțiilor procesate (miliarde euro) de sitemele TARGET2, a
țarilor care nu fac parte din zona euro, sursa Tabelul nr nr 3.2.
Sistemul Electronic de Plăți din Romania – SEP
SEP a fost un proiect implementat si finanțat de Uniunea Europeană, prin intermediul
programului PHARE si de comunitatea bancară naționlă cu ajutorul financiar al TRANSFOND. Comisia
Europeană a finanțat proiectul cu aproximativ 8.04 milioane de euro. În mare parte, fondurile au fost
utilizate pentru achiziția unor aplicații informatice si pentru asistența tehnica pentru infrastructura tehnică
a sistemului si pentru crearea cadrului legislativ. În ceea ce privește, finanțarea din partea TRANSFOND,
resursele au fost utilizate in principal pentru achiziţionarea sediului principal al SEP, închirierea şi
amenajarea sediului secundar (realizat in scopul recuperării în caz de dezastru), cumpararea unor
echipamente pentru sistemele centrale şi pentru toţi participanţii la sistem (istoric-sep).
Structura proiectului a fost una destul de simplă, concepută modular cu trei componente integrate
automate și anume:
- Sistemul plăților de mare valoare, un sitem de decontare brută în timp real – ReGIS;
- Sitemul plăților de mică valoare, casa de compensare automată – SENT;
- Sitemul de de înregistrare şi decontare a operaţiunilor cu titluri de stat – SaFIR;
Au fost necesari doi ani pentru implementarea acestui proiect, ce poate fi considerat un interval
relativ scurt pentru complixitatea acestuia. Sistemul Electronic de Plăți din Romania, beneficiază de o
tehnologie avansată, si de experieța tarilor europene care au susținut acest proiect.

Sitemul ReGIS
ReGIS este sitemul de decontare pe baza brută in timp real al Romaniei, coordonat de Banca
Națională a Romaniei. Deosebirea principală intre ReGIS și TARGET2 este faptul că ReGIS operează în
moneda națională, iar TARGET2 în euro. Sietmul asigură decontarea în timp real, a plăţilor de mare
valoare şi considerate urgente, indiferent dacă este vorba de plăţi între participanţi, instrucţiuni
recepţionate de la sistemele (case) de compensare sau de la sisteme care asigură decontarea tranzacţiilor
cu instrumente financiare (regis). Programul ReGIS de funcționalitate este de luni până vineri, între orele
8:00 a.m. şi 6:00 p.m. (ora locală). ReGIS a fost lansat în anul 2005, iar BNR în calitate de administrator
al sistemului, evaluează si gestionează buna funcționare a sitemului. De asemnea, banca elaborează
regulile sistemului, iar participanții la sitem trebuie să fie autorizați de BNR.

8
 Spre deosebireTARGET2 unde există mai multe posibilități de accesare a sistemului, pentru a
face parte din sitemul ReGIS, procesul este mai simplu. Astfel, urmatoarele categorii de instituții sunt
eligibile:
- Banca Naţională a României;
- Trezoreria Statului;
- Instituții de credit, persoane juridice române precum bănci, bancile de economisire si creditare, bănci
de credit ipotecar;
- Sucursale înfiinţate pe teritoriul României de către instituţii de credit persoane juridice străine din
Spaţiul Economic European fie autorizate de BNR fie care au fost notificate BNR de către autoritatea
competentă din statul membru de origine;
- Organizaţii din Spaţiul Economic European;
De asemenea, toate instituțiile enumerate anterior trebuie să îndeplinească anumite criterii, de
eligibilitate, precum: Instituțiile trebuie să prezinte o dovadă precum că aceste au o capacitate
operațională corespunzătoare; pentru instituțiile de credit ce sunt guvernate de o legislatie starină, acestea
sunt obligate să aducă o dovadă pentru a demonstra capacitatea; pentru instituțiile de credic, care nu fac
parte din Spaţiului Economic European, însa acționeză printr-o sucursală înființată in SEE, trebuie să
trebuie sa dovedească țara de proveniență. Se poate observa că, atât sistemul ReGIS cât si TARGET2 au
criterii de accesibilitate asemănatorare, bineînțeles adaptate în funcție de necesitîți.
La sfârșitul anului 2020, în sistemul ReGIS erau înregistraţi un număr de 40 de participanţi: 33 de
instituţii de credit, Trezoreria Statului, BNR şi 5 sisteme auxiliare. (Sistemul-ReGIS) Spre deosebire de
sitemul TARGET2-Romania, în cadrul sistemului ReGIS exista noi participanți precum Trezoreria
Statului, sitemul RoClear administrat de Depozitarul Central S.A. și doua scheme de carduri: VISA
administrată de VISA Europe Services Inc. și MasterCard administrată de MasterCard Europe sprl.
Tabelul nr 3.3. Evoluția volumului tranzacțiilor procesate (miliarde euro) a sistemului TARGET2-
Romania si a sistemului ReGIS, având ca mod de referire totalul tranzacțiilor TARGET2

 SISTEMUL DE PLATĂ 2016 2017 2018 2019 2020

TARGET2 TOTAL 88.9 90.2 89 88.3 89.2
TARGET2-ROMANIA 0.4 0.1 0.1 0.1 0.1
REGIS 4 4.5 5.3 6.4 7.6
Tabelul nr 3.3. Evoluția volumului tranzacțiilor procesate (miliarde euro) a sistemului TARGET2-Romania si a
sistemului ReGIS, sursa preluarea proprie pe baza datelor Băncii Centrale Europene, Statistical Data Warehouse,
disponibile la link-ul urmator: https://sdw.ecb.europa.eu/reports.do?node=1000004051

Tabelul nr 3.3. evidențiază evoluția volumului tranzacțiilor procesate (miliarde euro) a sistemului
TARGET2-Romania si a sistemului ReGIS, în raport cu totalul volului de tranzacții inregistrat de sitemul
TARGET2, pe o perioada pe 5 ani. De menționat că sitemul ReGIS nu este parte componentă a
TARGET2. Evolutia celor doua sisteme este mai aprofundată in Graficul nr. 3.2. Volumul tranzacțiilor în
cadrul TARGET2-Romania este mult mai mic decât in cazul sistemului ReGIS. Scaderea volumului
tranzacțiilor a TARGET2-Romania, este si mai bine conturată prin evolutia progresiva a tranzacțiilor
procesate de sitemul ReGIS. Se poate observa ca sistemul ReGIS este cel mai solicitat și utilizat, motivul
evident fiind faptul că procesarea se realizează in monedă națională. ReGIS a înregistrat în anul 2020, în
urma unei evoluții radicale, cel mai mare volum al tranzacțiilor în valoare de 7.6 miliarde de euro, spre
dosebire de TARGET2-Romania unde cea mai mare valoare inregistrată a fost de 0.4 miliarde de euro, în
anul 2016. Diferențele dintre cele doua sisteme sunt evidente, sitemul ReGIS ocupînd locul unu in cadrul
sistemelor de mare valoare a Romaniei.

9
 Evoluția volumului tranzacțiilor procesate (miliarde euro) a sis-
temului TARGET2-Romania si a sistemului ReGIS(2016-2020)
8 7.6
7 6.4
6 5.3
5 4.5
4
4
3
2
1 0.4 0.1 0.1 0.1 0.1
0
2016 2017 2018 2019 2020

TARGET2-Romania ReGIS
Graficul nr. 3.2. Evoluția volumului tranzacțiilor procesate (miliarde euro) a sistemului TARGET2-Romania si a
sistemului ReGIS, sursa Tabelul 3.3.

2.3. Sisiteme de plată de mică valoare

Sistemele de plată de mică valoare sunt concepute pentru a gestiona un volum mare de plăți cu o
valoare relativ mică, precum cum ar fi transferurile de credit, debitările directe și plățile cu cardul.
Acestea se pot deconta fie în banii băncii centrale, fie în banii băncii comerciale. (Kokkola, 2010)
Sistemele de plăți de mică valoare decontează milioane de plăți retail pentru comunitățile naționale sau
regionale. Ele trebuie să ofere participanților lor servicii eficiente de compensare și decontare, echilibrând
costurile, eficiența procesului și diminuarea riscurilor. (swift-for-lvps). Aceste sisteme au suferit
modificări majore ca urmare a implementării Zonei unice de plăți în euro (SEPA).
Plățile reatil se referă de obicei la achiziționarea de bunuri și servicii de către consumatori și
întreprinderi. Fiecare dintre aceste plăți au o valoare relativ mică, dar in sine volumele de plați sunt mari.
Exista mai multe tipuri de plăți retail precum plăți de la persoană la persoană (de exemplu, transferul de
bani către un prieten sau un membru al familiei), plăți de la persoană la companie (de exemplu plăți de
facturi), plăți de la întreprindere la persoană (de exemplu plăți ale salariilor) și plăți de la companie la
companie plăți. Aceste sisteme de plată sunt gestionate atât de furnizori din sectorul privat, cât și de cel
public.
In ceea ce sistemele de plată retail, din zona euro gestionează acestea sunt în principal plățile
efectuate de persoane fizice, cu o valoare relativ scăzută, volum mare și critice ca timp. Sisteme de mica
valoare din zona euro sunt prezentate in tabelul de mai jos, unde sunt evidențiate sitemle de plată din
Uniunea Europeana, care porcosează euro dar si alte monede intr-o maniera decrscatoare.

SENT – Casa de Compensare Automată

SENT numit și Casa de Compensare Automatăeste un sistem de plată de mică valoare, cu rol de
compensare multilaterală a unor instrucţiuni de plată interbancare naţionale în lei şi unor instrucţiuni de
plată interbancare naţionale şi transfrontaliere în euro. (Sisteme-pentru-plati-de-valoare-mica-si-volum-
mare). Diferența dintre cele doua sisteme de mare valoare TARGET2 si ReGIS fața de SENT este faptul
că, sistemul procesează zilnic, cu aproximație 95% din numarul total al pălților intrebancare. Aceste sitem

10
proceseză in mare parte, oridine de pltă de mică valoare în lei si euro, instrumente de debit (cambii, bilete
la ordin, cecuri).
La fel ca cele doua sisteme de mare valore, în cadrul SENT sunt eligibile urmatoarele instituți
(servicii):
- Instituțiile de plată;
- Instituţii de credit din Spaţiul Economic European, inclusiv când acestea acţionează printr-o sucursală
înfiinţată în Spaţiul Economic European;
- Instituții emitente de monedă electronică;

Evoluția volumului tranzacțiilor procesate (miliarde) a sistemelor de mică din valoare non-euro din
Europa (2016 -2020)
ȚARA SISTEMUL 2016 2017 2018 2019 2020
BULGARIA BISERA 69.2 74.9 77.7 84.2 86.1
BULGARIA BORICA 107.1 122.7 147.8 179.5 184.7
CROAȚIA National Clearing 175.3 182.3 191.3 202.4 206.3
System
DANEMARCA The IntradagClearing 203 208 212.4 215.4 221.4
DANEMARCA The Sumclearing DKK 1,998 2,171.9 2,230.1 2,364.3 2,315.5
DANEMARCA Straksclearing 115.5 151.8 321.9 395 402.4
POLONIA ELIXIR 1,715.3 1,798.5 1,844.6 1,923.9 2,014.7
POLONIA BLIK 8.3 33 90.8 217.8 424.1
POLONIA KSR 66.6 67.3 75.5 66.8 47.2
POLONIA BlueCash 3.3 3.5 8.3 11.7 9.8
ROMANIA SENT 79.1 91.6 103.5 117.3 134.3
SUEDIA Bankgirot 991.7 1,041.6 1,082.6 1,140.1 1,180.0
SUEDIA Dataclearing 144.2 157.4 165.4 167.6 170.6
UNGARIA ICS 290.8 303.5 314.1 335.5 343.9
Tabelul nr 3.4. Evoluția volumului tranzacțiilor procesate (miliarde) a sistemelor de mică valoare, sursa preluarea
proprie pe baza datelor Băncii Centrale Europene, Statistical Data Warehouse, disponibile la link-ul urmator:
https://sdw.ecb.europa.eu/reports.do?node=1000004051

Tabelul nr 3.4. Surprinde volumului tranzacțiilor procesate (miliarde) a sistemelor de mică din
valoare non-euro din Europa între anii 2016 -2020. Se poate observa că la nivel european, fiecare țara și-
a dezvoltat propriul sistem de mica valoare ca să raspundă cererilor din sistemum financiar-bancar.
Fiecare sistem de mică valoare a înregistrat o evoluție în ultimii cinci ani. De asemena, sistemul SENT
din Romania este intr-o creștere stabilă incă din anul 2016. Urmatorul tabel, Tabelul nr 3.5. evidențiază
volumul tranzacțiilor procesate (miliarde) a sistemelor de mică valoare, în anul 2020. În cadrul acestui
tabel, valorile sunt ordonate descescător, în acest mod se poate observa diferențele dintre sistemele de
plată. Danemarca, Polonia și Suedia, respectiv sistemele The Sumclearing DKK, ELIXIR și Bankgirot
sunt pe primele locuri cu un volum considerabil al tranzacțiilor. Cu toate că Polonia este pe al doilea loc
cu sistemelu ELIXIR, țara se află pe ultimele doua locuri cu sistemle BlueCash și KRS. Trecând la
România, țara se află pe al patrulea loc, dupa Bulgaria, înregistrând un volum relativ mic, în comparație
cu celelate țari.

Volumul tranzacțiilor procesate (miliarde euro) a sistemelor de mică valoare, în anul 2020

ȚARA SISTEMUL DE PLATĂ 2020

POLONIA BlueCash 9.8

11
 POLONIA KRS 47.2
BULGARIA BISERA 86.1
ROMANIA SENT 134.3
SUEDIA Dataclearing 170.6
BULGARIA BORICA 184.7
CROAȚIA National Clearing System 206.3
DANEMARCA The IntradagClearing 221.4
UNGARIA ICS 343.9
DANEMARCA Straksclearing 402.4
POLONIA BLIK 424.1
SUEDIA Bankgirot 1,180.00
POLONIA ELIXIR 2,014.70
DANEMARCA The Sumclearing DKK 2,315.50
Tabelul nr 3.5. Volumul tranzacțiilor procesate (miliarde euro) a sistemelor de mică valoare, în anul 2020,
ordonate în mod descrscător, sursa preluarea proprie pe baza datelor Băncii Centrale Europene, Statistical Data
Warehouse, disponibile la link-ul urmator: https://sdw.ecb.europa.eu/reports.do?node=1000004051

Graficul 3.3. are ca scop evidențierea evoluției numarului total de de tranzacții de plată a sistemul
ReGIS în comparație cu sitemul SENT. Diferențele sunt evidente, sistemul SENT este cu mult peste
sistemul ReGIS. Având în vedere faptul că sistemul SENT operează in mmonedă naționala, diferențele
sunt justificate. Factorul important este că ambele sisteme au înregistrat o creștere în anii de referință.

E vol uți a num a r ul ui tota l de tr a nza c ți i de pl a tă a si ste m ul

R e GIS î n c om pa r a ți e c u si te m ul SE NT
( 2005- 2020)
ReGIS SENT

134.328
117.301
103.504
91.561
79.072
73.409
64.906
61.784
58.599
57.153
56.416
55.432

55.132
54.797

51.606
32.104

7.623
6.384
5.312
4.487
3.832

4.045
3.323
3.173
2.952
2.804

2.618
2.521
2.097
1.548
0.887

3.51

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Graficul 3.3. Evoluția numarului total de tranzacții de plată în milioane a sistemul ReGIS în comparație cu sitemul
SENT, pe perioada 2005-2020, sursa preluarea proprie pe baza datelor Băncii Centrale Europene, Statistical Data
Warehouse, disponibile la link-ul: https://sdw.ecb.europa.eu/browse.do?node=9689709

12