Sunteți pe pagina 1din 27

Sisteme europene de plăţi (inclusiv TARGET, TARGET II, TRANSFOND)

Cap.1 Prezentare generală a sistemelor europene de plăţi

Implementarea Sistemului Electronic de Plăţi este una dintre cele mai importante
realizări ale sistemului bancar românesc. În prezent, se derulează câteva proiecte de
dezvoltare a sistemului, cu scopul automatizării complete şi creşterii eficienţei acestuia. Pe
lângă aceste proiecte însă, Sistemul Electronic de Plăţi va suferi transformări şi din
perspectiva peisajului european al sistemelor de plăţi şi al integrării în structurile europene.
Astăzi, sistemele de plăţi din Europa sunt destul de fragmentate. Practicile şi
standardele privind plăţile sunt diferite de la o ţară la alta. Instrumentele de plată au fost
dezvoltate în timp şi sunt croite pe nevoile utilizatorilor domestici, fie ei consumatori,
corporaţii sau instituţii guvernamentale, depinzând de specificul socio-cultural, economic,
geografic sau de cadrul legal.
Băncile se confruntă cu schimbări semnificative în piaţa europeană a plăţilor,
generate de procesul de integrare europeană şi de introducere a EURO, dar şi de alţi factori:

 se intensifică cererile venite atât dinspre consumatori, cât şi dinspre corporaţii.

Consumatorii sunt din ce în ce mai puţin loiali, alegând cele mai bune oferte de la diferite
bănci. Corporaţiile cer din ce în ce mai mult valoare adaugată, servicii de plăţi integrate la
preţuri mici.

 furnizorii nebancari ai serviciilor de plăţi pătrund pe piaţa europeană, fiind

competitori ai băncilor sau posibili parteneri.

 modificările de reglementări şi cerintele de conformitate consumă o mare parte

a bugetelor destinate infrastructurilor informatice, şi multe dintre aceste proiecte sunt


legate de plăţi.

3
Sisteme europene de plăţi (inclusiv TARGET, TARGET II, TRANSFOND)

 schimbările de tehnologie forţează băncile să-şi reproiecteze arhitecturile IT şi

impulsionează noi proiecte informatice.


Sistemele europene de compensare şi decontare au fost iniţial create să indeplinească
cerinţele naţionale. Ele sunt diverse şi nu sunt aliniate cu necesităţile unei monede unice.
Infrastructura financiară a zonei EURO se află în prezent într-un proces de transformare,
provocat de introducerea EURO şi de schimbările tehnologice.

1.1 Reglementări privind securitatea informaţiei

În domeniul plăţilor electronice, cele mai importante reglementări sunt: Ordinul


MCTI 218/14.06.2004 şi Regulamentul BNR 6/2006 privind tranzacţiile efectuate prin
intermediul instrumentelor de plată electronice şi relaţiile dintre participanţi. Alte
reglementări privesc

 semnătura electronică (Legea 455/2001 a semnăturii electronice, Legea

451/2004 privind marca temporală);

 comerţul electronic (Legea nr. 365/2002, cu modificările aduse de Legea nr.

121/2006).
Dispunem şi de legislaţie privind prevenirea şi combaterea criminalităţii informatice,
Legea nr. 161/19.04.2003.
Un capitol aparte îl constituie legislaţia privind viaţa privată: Legea 677/2001 pentru
protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor personale, precum şi Legea 506/2004
privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul

4
Sisteme europene de plăţi (inclusiv TARGET, TARGET II, TRANSFOND)

comunicaiilor electronice.La toate acestea se adaugă un număr important de Directive


Europene în domeniul securităţii informaţiei.
Reglementările în vigoare acoperă doar parţial spectrul problemelor pe care le ridică
securitatea informaţiei, controlul în domeniul tehnologiei informaţiilor, administrarea
riscurilor şi calitatea serviciilor informatice.
Pentru tot mai multe instituţii bancare din România, standardele internaţionale în
domeniu constituie baza organizării activităţilor informatice şi a securităţii. Printre cele mai
importante standarde şi documente publicate privind controlul securităţii informaţiei se
numără:1

 CobiT - Control Objectives for Information and related Technology, dezvoltat

de IT Governance Institute, standard ce permite dezvoltarea de politici şi bune practici


pentru controlul informaţiei şi o mai bună aliniere între tehnologia informaţiei şi afacere.

 Standardele ISO / IEC / ISO / IEC 17799 - Code of Practice for Information

Security Management, ce defineşte principiile generale pentru implementarea sistemului


de administrare a securităţii informaţiei, precum şi cele mai bune practici privind
obiectivele de control.

 ISO / IEC 27001 - Specification for an Information Security Management

System, în baza căruia pot fi certificate sistemele de administrare a securităţii informaţiei.


De altfel, ISO a rezervat seria 27000 pentru standarde referitoare la administrarea
securităţii informaţiei, unele deja publicate, altele în curs de elaborare.

 ISO / IEC 20000 – Service Management, primul standard internaţional pentru

administrarea serviciilor informatice, ce conţine specificaţii de administrare a serviciilor,


precum şi un cod de practică.

1
http://www.marketwatch.ro/mw/index.php?do=9&tl=0&ar=2289&viz=true

5
Sisteme europene de plăţi (inclusiv TARGET, TARGET II, TRANSFOND)

 ITIL – Information Technology Infrastructure Library, un set de documente

create cu scopul de a facilita implementarea unei structuri pentru administrarea serviciilor


informatice. ITIL a fost adoptat rapid ca standard "de facto" pentru cele mai bune practici
în furnizarea serviciilor informatice.

 NIST Special Publications, documente dezvoltate de United States National

Institute of Standards and Technology, destinate agenţiilor federale, printre care seria 500
- Information Technology şi seria 800 - Computer Security.

 Standard of Good Practice for Information Security, dezvoltat de Information

Security Forum, care priveşte securitatea informaţiei din perspectiva afacerii, furnizând o
bază practică pentru evaluarea sistemului de securitate a informaţiei.

6
Sisteme europene de plăţi (inclusiv TARGET, TARGET II, TRANSFOND)

Cap.2 Caracterizarea principalelelor forme ale sistemelor


europene de plăţi

2.1 TransFonD

Operatorul Sistemului Electronic de Plăţi din România este TransFonD2 -


Societatea de Transfer de Fonduri şi Decontări, o companie privată fondată de comunitatea
bancară din România în anul 2000 , având ca acţionari Banca Naţională a României (33,33%)
şi 25 bănci comerciale (66,67%). În prezent, datorită fuziunilor şi încetărilor de activitate din
sistemul de plăţi, înregistrate din 2000 până în prezent, TRANSFOND S.A. are 24 de
actionari.
Domeniul principal de activitate al TransFonD este furnizarea de servicii de
compensare şi decontare a plăţilor fără numerar în monedă naţională, pentru instituţiile de
credit, Banca Naţională a României, Trezoreria Statului şi alte instituţii financiare.
Principalele atribuţii ale TransFond sunt:3
 administrarea şi operarea sistemului SENT(casa automată de compensare);

 administrarea tehnică şi operarea sistemului ReGIS (sistemul de decontare pe

bază brută în timp real), conform mandatului acordat de către Banca Naţională a
României;
 operarea tehnică a sistemului SaFIR (sistemul de depozitare şi decontare a operaţiunilor
cu titluri de stat);
 asigurarea de servicii de suport pentru participanţii la cele trei sisteme.
Ca agent autorizat al Băncii Naţionale a României, STFD - TRANSFOND S.A.
realizează prin intermediul celor 42 de sucursale, compensarea instrumentelor de plată debit
pe suport hârtie (cec-uri, cambii, bilete la ordin) şi decontarea în sistemul ReGIS a poziţiilor
nete rezultate.
Pe lângă activităţile principale enumerate mai sus, STFD - TRANSFOND S.A.
realizează şi alte activităţi:

2
www.arb.ro/sistemul_bancar.php
3
http://www.transfond.ro/index.html

7
Sisteme europene de plăţi (inclusiv TARGET, TARGET II, TRANSFOND)

• monitorizează, în calitate de agent al Băncii Naţionale a României, constituirea de garanţii


colaterale pentru decontare;
• gestionează componentele de infrastructură;
• asigură instruirea şi atestarea utilizatorilor participanţilor pentru sistemele SENT şi ReGIS;
• furnizează rapoarte şi statistici legate de plăţile proprii participanţilor la Sistemul Electronic
de Plăţi.

2.1.1 SENT (casa automată de compensare)

SENT este un sistem electronic de compensare multilaterală a plăţilor interbancare


de mică valoare transmise între participanţi, pe parcursul mai multor sesiuni zilnice. Sistemul
SENT, operaţionalizat la data de 13 mai 2005, reprezintă un sistem electronic de compensare
care oferă posibilitatea schimbului de instrucţiuni de plată de mică valoare (sub 500 milioane
ROL) între instituţiile de credit şi Trezoreria statului, calculând poziţiile nete multilaterale pe
care le transmite sistemului ReGIS în vederea decontării finale a acestora.4

Acest sistem se distinge prin numărul mare al instrucţiunilor procesate zilnic


(97,22% din totalul plăţilor interbancare în 2006) şi valoarea individuală redusă a acestora,
precum şi utilizarea reţelei virtuale TFDNet pentru schimbul de mesaje între participanţi şi
sistem.

Participanţi:
Instituţii eligibile:
• Instituţii de credit
• Trezoreria Statului
Tipuri de tranzacţii procesate:
• Ordine de plată de mică valoare
• Debit Direct interbancar

Funcţionalităţi de bază ale sistemului SENT:

4
www.bnro.ro/Ro/Prez/R20050608plati.htm

8
Sisteme europene de plăţi (inclusiv TARGET, TARGET II, TRANSFOND)

- asigurarea schimbului de instrucţiuni de plată între participanţi;


- gestiunea automată a garanţiilor (SENT este conectat prin interfeţe automate în sistemele
ReGIS şi/sau SaFIR unde participanţii constituie garanţiile necesare);
- calcularea poziţiilor nete ale participanţilor prin compensare multilaterală (continuă pe
parcursul sesiunii) şi generarea unei instrucţiuni de plată pentru decontarea poziţiilor nete;
- iniţierea automată a decontării finale în sistemul ReGIS a poziţiilor nete la sfârşitul fiecărei
sesiuni de compensare prin transmiterea acestor poziţii la sistemul ReGIS pentru a fi operate
în conturile de decontare ale participanţilor;

Facilităţi suplimentare

Sistemul SENT asigură un număr important de facilităţi de pregătire a fişierelor, de


transmitere, administrare, monitorizare şi informare pentru participanţi şi TRANSFOND
S.A.:5

• Facilităţi:
• pregătire a fişierelor în formatul acceptabil;
• de semnare a fişierelor;
• de transmitere a fişierelor la sistemul central SENT.

• Instrumente de administrare a parametrilor sistemului (orarul, calendarul, perioadele


aferente procesării instrucţiunilor de debit direct) disponibile administratorului
sistemului.

• Administrarea detaliilor privind participanţii şi utilizatorii, precum şi drepturile de


acces ale acestora în sistemul SENT (profile).

• Instrumente de raportare a datelor zilei curente şi a celor istorice (pâna la cel puţin 90
de zile lucrătoare în urmă).

• Instrumente de interogare privind nivelul garanţiilor, stadiul procesării instrucţiunilor


transmise de participanţi, evoluţia poziţiilor nete ale acestora pe parcursul sesiunilor
de compensare;

5
http://www.transfond.ro/index.html

9
Sisteme europene de plăţi (inclusiv TARGET, TARGET II, TRANSFOND)

Specific SENT este şi faptul că transmiterea instrucţiunilor de către participanţi către


sistem se face în forma de fişiere (pachete), fiecare fişier conţinând maxim 1000 de
instrucţiuni. Sistemul pune la dispoziţia participanţilor două moduri de procesare alternative,
fiind dreptul participantului de a alege varianta care i se potriveşte:

o Modul de procesare manual (sau controlat de utilizatori): este nevoie de


acţiunile a doi utilizatori (semnare şi transmitere apoi aprobare) pentru
compensarea fişierelor;
o Modul de procesare STP (straight through processing) sau procesare automată:
nu este nevoie de intervenţia utilizatorului participantului, semnarea şi
transmiterea făcându-se automat).

Compensarea instrucţiunilor se efectuează la nivel de fişier, ţinând cont permanent


de limita de garantare a fiecărui participant (poziţia netă este permanent acoperită de nivelul
garanţiilor constituite voluntar de participanti). Compensarea unui fişier cu OPv validat (şi din
punct de vedere al formatului şi din cel al garanţiilor) se efectuează pe parcursul perioadelor
de compensare prestabilite prin orarul SENT, prin operarea în timp real (imediat după
validare) în conturile tehnice ale participanţilor implicaţi (iniţiator şi destinatar).

Program de operare6

Zile de operare - Sistemul SENT funcţionează numai în zilele de operare ReGIS întrucât
decontarea finală a IDN (Instrucţiune de Decontare Netă) are loc în acest sistem.

Orarul SENT - Cuprinde în acest moment 3 sesiuni de compensare pe parcursul unei zile de
operare, cu aceleaşi momente pe parcursul fiecăreia.

Timp Moment Activităţi/operaţiuni permise


Deschiderea zilei de Sistemul este disponibil pentru transmitere de
8:25 operare fişiere de DD şi refuzuri de DD (până la DD
cut-off)
Sesiuni
1 2 3 Moment
8:30 11:10 13:50 Începutul sesiunii Sistemul este disponibil pentru transmiterea de

6
www.bnro.ro/Ro/Transfond/SENTv5.pdf

10
Sisteme europene de plăţi (inclusiv TARGET, TARGET II, TRANSFOND)

fişiere cu ordine de plată în modul manual


Schimb de mesaje prin interfeţele SEP
- Sistemul SENT interoghează sistemele ReGIS
şi SaFIR
- ReGIS şi SaFIR blochează garanţiile pentru
SENT şi transmit datele privind garanţiile la
SENT
Sfarşitul perioadei de - Pe baza datelor primite SENT calculează
8:45 11:25 14:05
constituire garanţii plafoanele de garantare pentru fiecare
participant.

Imediat după Sfarşitul perioadei de constituire


garanţii,înainte de acceptarea la compensare a
fişierelor cu ordine de plată, SENT
compensează sau amana fisierele cu DD
9:05 11:45 14:25 Transmiterea de fişiere cu ordine de plată în
Perioada de acceptare a
modul de procesare STP.
10:05 12:45 15:25 fişierelor la compensare
Compensarea fişierelor cu ordine de plată.
SENT transmite IDN la sistemul ReGIS pentru
decontare
Transmiterea
ReGIS decontează IDN şi confirmă decontarea
instrucţiunii de
10:20 13:00 15:40 către SENT
decontare pe bază netă
SENT transmite fişierele cu ordine de plată
la ReGIS
decontate la participanţii destinatari
(beneficiarii plăţilor)
Generarea şi distribuirea rapoartelor de sfârşit
11:05 13:45 16:25 Sfârşitul sesiunii
de sesiune la participanţi
Încheierea perioadei de transmitere de fişiere de
DD şi de refuz de DD
17:30 DD cut-off
Generarea raportului de DD pentru ziua
următoare
18:00 Închiderea zilei Sistemul este închis

11
Sisteme europene de plăţi (inclusiv TARGET, TARGET II, TRANSFOND)

Rolul STFD - TRANSFOND S.A. în SENT:


TRANSFOND S.A. este proprietarul infrastructurii IT a SENT, administratorul şi
operatorul tehnic al sistemului.
În această calitate, STFD-TRANSFOND S.A.:
• elaborează şi gestionează regulile de sistem ale SENT, procedurile şi documentaţia
sistemului,
• încheie contractele de participare la sistem cu instituţiile eligibile,
• asigură operarea zilnică a sistemului,
• asigură aplicarea procedurilor în cazuri de urgenţă care afectează sistemul în întregul său sau
activitatea unuia sau mai multor participanţi,
• asigură servicii de asistenţă tehnică şi funcţională
• asigură servicii de instruire şi atestare a utilizatorilor SENT.

2.1.2. ReGIS (sistemul de decontare pe bază brută în timp

real)

Sistemul ReGIS7 este sistemul RTGS naţional (Real Time Gross Settlement -
sistem cu decontare pe bază brută în timp real), care asigură decontarea finală şi irevocabilă,
în timp real, a plăţilor de mare valoare şi urgente, indiferent că este vorba de plăţi între
participanţi, instrucţiuni recepţionate de la sistemele (case) de compensare sau de la sisteme
care asigură decontarea tranzacţiilor cu instrumente financiare. Acest sistem se distinge prin
7
www.no-cash.ro/index.php?url=news&id=234

12
Sisteme europene de plăţi (inclusiv TARGET, TARGET II, TRANSFOND)

numărul relativ redus de tranzacţii zilnice (de ordinul miilor), valorile individuale mari ale
tranzacţiilor, precum şi prin utilizarea reţelei SWIFT pentru transmiterea ordinelor de
transfer.

Sistemul ReGIS este sistemul RTGS naţional (sistem de decontare pe bază brută în
timp real), care asigură decontarea finală şi irevocabilă, în timp real, a plaţilor de mare
valoare şi urgente, indiferent că este vorba de plăţi între participanţi, instrucţiuni recepţionate
de la sistemele (case) de compensare sau de la sisteme care asigură decontarea tranzacţiilor
cu instrumente financiare.

Acest sistem se distinge prin numărul relativ redus de tranzacţii zilnice (de ordinul
miilor), valorile individuale mari ale tranzacţiilor, precum şi utilizarea reţelei SWIFT pentru
transmiterea ordinelor de transfer.

Participanţi şi tipuri de plăţi8:

• Banca Naţională a României (BNR);


• Băncile şi casele centrale ale cooperativelor de credit sau alte instituţii de credit (ex:
societăţile de credit ipotecar) autorizate de BNR;
• Trezoreria Statului;
• Sistemul SaFIR;
• Casele de compensare autorizate de BNR (SENT, Bursa de Valori Bucureşti, casa de
compensare interbancară pe suport hârtie a BNR);
• Casele de compensare ale VISA şi MASTERCARD.

Funcţionalităţi de bază

În sistemul ReGIS, instrucţiunile de plată transmise de participanţi sunt decontate în


mod individual (bucată cu bucată) imediat ce sunt recepţionate de sistem, în limita fondurilor
disponibile. Pentru cazurile în care fondurile disponibile nu sunt suficiente pentru decontarea
unei instrucţiuni (sau a mai multor instrucţiuni), acestea sunt puse în aşa zisele „cozi de
aşteptare”.
Principalele funcţionalităţi ale sistemului ReGIS sunt:
- procesarea şi decontarea instrucţiunior de plată de mare valoare sau urgente;
- acceptarea şi procesarea instrucţiunile de decontare pe bază netă recepţionate de la casele de

8
http://www.transfond.ro/index.html

13
Sisteme europene de plăţi (inclusiv TARGET, TARGET II, TRANSFOND)

compensare şi decontarea finală a poziţiile nete ale participanţilor;


- efectuarea decontării transferurilor de fonduri aferente operaţiunilor cu titluri de stat pe baza
brută sau netă (ca urmare a interfaţării on-line cu sistemul SaFIR).

Program de operare
Orarul şi operaţiunile pe parcursul zilei de operare:
Timp Moment Operaţiuni
08:30 Deschidere sistem Sistemul este disponibil participanţilor pentru orice tip de
tranzacţii
Tranzacţii procesate:
- instrucţiunide plată introduse de participanţi
- orice alte tranzacţii iniţiate de alte sisteme sau case de
compensare (instrucţiuni de decontare pe bază brută şi netă).
16:00 Moment limită iniţial
Tranzacţii procesate:

• instrucţiuni aferente pieţei monetare şi valutare


(mesaje SWIFT MT 202),
• tranzacţii DvP (livrare contra plată) de la sistemul
SaFIR şi

• tranzacţii de debitare şi creditare pe contul


participanţilor, iniţiate direct de către BNR
17:00 Momentul limită
final
Tranzacţii BNR:

• tranzacţii de debitare sau creditare pe conturile


participanţilor
18.00
• tranzacţii de debitare în urma unei popriri

Generarea extraselor zilnice şi reconcilierea cu sistemul


contabil al BNR (simultan)

14
Sisteme europene de plăţi (inclusiv TARGET, TARGET II, TRANSFOND)

2.1.3.
operaţiunilor cu
SaFIR (sistemul de depozitare şi decontare a

titluri de stat)9

SaFIR este sistemul de inregistrare şi decontare a operaţiunilor cu titluri de stat.


SaFIR funcţionează pe platforma tehnică a STFD - TRANSFOND S.A. care deserveşte
întregul Sistem Electronic de Plăţi. SaFIR se află în administrarea Băncii Naţionale a
României şi utilizează platforma SWIFT pentru transmiterea mesajelor de decontare şi
înregistrare.

Sistemul va ţine evidenţa emisiunilor de titluri aflate în circulaţie (funcţie de


registru), va asigura decontarea operaţiunilor cu titluri de stat cu respectarea principiului
"livrare contra plată" şi va realiza funcţiuni complementare, cum ar fi evaluarea zilnică a
emisiunilor, calculul automat al comisioanelor etc.

Ultima componentă a Sistemului Electronic de Plăţi, sistemul SaFIR, a fost


operaţionalizat începând cu sfârşitul lunii august 2005.

2.2. TARGET
Apariţia monedei unice în Europa este cel mia important eveniment în cadrul
sistemului monetar internaţional după devalorizarea dolarului S.U.A. şi dispariţia sistemului

de la Bretton Woods din anii ´70. La 1 ianuarie 1999 Europa a intrat într-o nouă eră
reprezentată prin înfiinţarea şi funcţionarea efectivă a Uniunii Economice şi Monetare (UEM)
şi lansarea EURO ca monedă unică a Uniunii Europene . În cadrul Uniunii Monetare
Europene rolul central revine Băncii Centrale Europene, ea reprezentând cea mai înaltă
autoritate monetară din zona euro. La fel ca Rezerva Federală în Statele Unite ale Americii,
Bundesbank-ul în Germania, Banca Centrală Europeană este „emitentul şi paznicul
constituţional al euro".

9
www.bnro.ro/Ro/Transfond/ReguliSAFIR.pdf

15
Sisteme europene de plăţi (inclusiv TARGET, TARGET II, TRANSFOND)

Fiind succesorul instituţional al institutului Monetar European, Banca Centrală


Europeană a fost infiinţată la 1 iunie 1998 şi a devenit operaţională la 1 ianuarie 1999, când a
preluat autoritatea exclusivă pentru zona euro în domeniul politicii monetare.

În perioada premergătoare înfiinţării Băncii Centrale Europene, 11 bănci centrale


naţionale formulau politica în zona euro, iar de la Banca Centrală a Irlandei şi până la
Bundesbank-ul Germaniei, se stabileau independent ratele naţionale ale dobânzilor.

În 1994, a fost infiinţat Institutul Monetar European cu scopul ca, ulterior, să fie
transformat într-o bancă centrală operaţională. Acest obiectiv a fost îndeplinit la 1 iunie 1998,
când s-a transformat în Banca Centrală Europeană, cu sediul la Frankfurt, în Germania.
Astfel, a fost creat Sistemul European al Băncilor Centrale (SEBC) care include în structura
sa atât Banca Centrală Europeană, cât şi Băncile Centrale naţionale ale statelor membre ale
Uniunii Economice şi Monetare.

Implementarea unei politici monetare uniforme presupune atât armonizarea


instrumentelor monetare, cât şi integrarea pieţelor naţionale interbancare. Băncile trebuie să
fie în masură să efectueze tranzacţii băneşti transfrontaliere, în euro, la fel de bine ca şi pe
piaţa internă. De aceea, Institutul Monetar European a elaborat un nou sistem de plăţi,
denumit TARGET (Trans European Automated Real Time Gross Settlement Express
Transfer) care permite decontarea cu sistemele naţionale RTGS în întreg spaţiul EURO.

Înfiinţat în baza Directivei nr. 97/5/EC/27 ianuarie 1997 a Parlamentului European,


sistemul TARGET asigură o derulare, extrem de rapidă, a plăţilor între ţările membre ale
Uniunii Europene. De asemenea, prin înfiinţarea acestui sistem s-au urmărit:

- asigurarea funcţionării unei pieţe monetare europene;

-promovarea unei politici monetare commune;

-eficientizarea plăţilor internationale în cadrul uniunii;

-asigurarea unui mecanism sigur pentru plăţile din cadrul uniunii;

-realizarea unui management eficient al lichidităţilor.

Sistemul TARGET este alcătuit din 15 sisteme naţionale de plăţi RTGS (Naţional
Real Tine).

Sistemele naţionale prin care se poate accesa sistemul TARGET pentru derularea
unei plăţi internaţionale sunt10:
10
www.actrus.ro/reviste/4_2001/r8.html

16
Sisteme europene de plăţi (inclusiv TARGET, TARGET II, TRANSFOND)

Belgia – ELLIPS;
Danemarca – DEBES;
Germania – ELS;
Grecia – HERMES euro;
Spania – SLBE;
Franţa – TBF;
Irlanda – IRIS;
Italia – BI-REL;
Luxemburg – LIPS-Gross;
Olanda – TOP;
Austria – ARTIS;
Portugalia – SPGT;
Finlanda – BOF-RTGS;
Marea Britanie – CHAPS euro;
Banca Central Europeană – EPM.
La sistemul TARGET au acces şi ţările membre ale uniunii monetare care şi-au
ajustat propriile sisteme astfel încât să poată efectua plăţi, atât în monedele lor naţionale, cât şi
în euro.

La începutul anului 1997 a demarat, simultan, construirea sistemului TARGET în


cadrul fiecărei bănci naţionale, iar din semestrul al doilea al aceluiaşi an a început testarea
fiecărui modul a sistemului, testare ce s-a realizat pe parcursul a 18 luni. Din semestrul al
doilea al anului 1998 s-a efectuat, timp de 6 luni, testarea întregului sistem, testare ce a
cuprins toate modulele şi procedurile de lucru. În urma acestui test final, sistemul TARGET
şi-a demonstrat buna funcţionalitate asigurând rapiditate, exactitate şi securitate transferului
informaţiilor.
Sistemul TARGET este conceput astfel încât o plată iniţială să se finalizeze în
maximum câteva minute. Acest interval de timp, denumit timp de operare, începe în
momentul în care se realizează debitarea contului celui ce trimite banii şi se finalizează în
momentul în care se creditează contul beneficiarului transferului.
În scopul asigurării securităţii maxime a informaţiilor, a unei viteze de lucru optime
şi a unei capacităţi de procesare corespunzătoare, pentru transfer se utilizează sistemul
S.W.I.F.T. Fin (Society for Worldwide Interbank Financial Telecomunication).

17
Sisteme europene de plăţi (inclusiv TARGET, TARGET II, TRANSFOND)

Prin urmare, accesarea sistemului şi adresarea unei plăţi se efectuează pe baza unei
adrese construite pe modelul SWIFT, care, pe lângă codul de adresare a mesajului, este
necesar ca fiecare instituţie de credit să aibă deschis un cont, la banca centrală naţională, prin
care să deruleze tranzacţiile TARGET. Adresa instituţiei de credit se construieşte
respectându-se următoarea structură:
poziţiile 1-4 – codul de identificare al băncii;
poziţiile 5-6 – codul ţării;
poziţiile 7-8 – codul localităţii;
poziţiile 9-11 – codul filialei.

Odată cu confirmarea, de către sistem, a adresei de destinaţie are loc, instantaneu,


creditarea contului beneficiarului, care poate dispune imediat de bani. Sistemul TARGET,
prin modul în care este conceput, asigură o gestiune zilnică, corespunzătoare, a lichidităţilor
băncilor centrale naţionale. Pe baza principiului conform căruia încasările din cursul unei zile
operative aparţin băncii receptoare, sumele primite de la un sistem naţional pot fi utilizate
pentru plăţi către acelaşi sistem, în aceeaşi zi. În cursul unei zile operative, prin tranzacţiile
TARGET nu este necesară asigurarea unei lichidităţi imediate. Este posibilă derularea unei
plăţi prin existenţa unei poziţii deschise a unui participant.

În scopul asigurării unei operativităţi sporite derulării plăţilor, prin acest sistem, şi
pentru a putea beneficia de facilităţile de plată prin poziţii deschise, băncile participante
trebuie să dispună de garanţii colaterale. În baza acestor garanţii, băncile participante pot
beneficia zilnic de credite gratuite, acordate de către băncile centrale naţionale.
Garanţiile aferente creditelor acordate în euro se stabilesc de către fiecare bancă
centrală naţională şi pot proveni şi de la alte bănci centrale. Mecanismul de creditare,
prezentat succint mai sus, reprezintă o componentă principală a sistemului de politică
monetară implementat de băncile centrale naţionale la recomandarea Băncii Centrale
Europene.

18
Sisteme europene de plăţi (inclusiv TARGET, TARGET II, TRANSFOND)

2.3 TARGET 2

Noua generaţie - TARGET2 - va înlocui actualul sistem, prin centralizarea tuturor


sistemelor RTGS (Real Time Gross Settlement) locale într-un sistem central RTGS.
TARGET2 va asigura un nivel armonizat al serviciilor, în baza unei infrastructuri IT
integrate. Va fi adoptată o structură de preţ unică, aceleaşi mecanisme de preţ aplicându-se
pentru plăţi domestice şi internaţionale. TARGET2 va fi un sistem capabil să se adapteze
rapid la schimbările viitoare, generate de lărgirea zonei EURO11.

Principalele inovaţii aduse de TARGET 2 sunt:


• Consolidarea infrastructurii tehnice, prin realizarea unei platforme tehnice unice, numită
Single Shared Platform (SSP);
• Servicii flexibile şi instrumente de administrare a lichidităţilor;
• Suport pentru plăţi programate;
• Interacţiunea cu sistemele vechi, prin interfeţe standardizate;
• Măsuri sporite de asigurare a continuităţii operationale, prin adoptarea arhitecturii
multi-regiune / multi-site;
• Servicii de informaţii, control şi monitorizare.
TARGET2 va oferi tuturor băncilor europene, indiferent de ţara în care se află,
aceeaşi calitate a serviciilor, aceeaşi funcţionalitate şi interfeţe, precum şi aceeaşi structură de
preţ. Conectarea la TARGET2 se va face utilizând serviciile şi standardele SWIFTNet:
SWIFTNet FIN pentru schimbul de plăţi şi serviciile SWIFTNet InterAct, Browse şi FileAct
pentru informaţii, control şi monitorizare.
Vor exista două tipuri de participanţi în TARGET2: direcţi şi indirecţi. Participanţii
direcţi vor avea un cont RTGS în modulul de plăţi al TARGET2, cu acces la informaţii în
timp real şi monitorizare, fiind responsabili pentru administrarea lichidităţilor proprii şi

11
www.marketwatch.ro/articles.php?ai=1578

19
Sisteme europene de plăţi (inclusiv TARGET, TARGET II, TRANSFOND)

capabili să ofere o conexiune pentru alte instituţii ca participanţi indirecţi.

2.4 SWIFT

Fiecare bancă trebuie să aibă relaţii strânse cu o serie de corespondenţi sau clienţi şi cu
care să comunice în timp operativ. Până nu demult, reţeaua de comunicaţii interbancare se
limita la corespondenţa clasică (poştală) sau telex. În cadrul relaţiilor interbancare
internaţionale, corespondenţa poştală presupunea timp, riscuri sau cheltuieli ridicate (în cazul
curierului rapid), iar telexul era prea costisitor.
Datorită amplificării schimburilor comerciale internaţionale şi implicit a tranzacţiilor
financiare, băncile au conştientizat faptul că metodologia desfăşurării operaţiunilor cu
străinatatea, bazată pe circulaţia efectivă a hârtiilor-documente era depăşită.Valorificând
rezultatele progresului informaticii şi telecomunicaţiilor, marile bănci americane au construit
reţele private de legatură. Demersul lor nu a rezolvat decât parţial problemele generate de
relaţiile interbancare internaţionale.
Transferurile de informaţii în general şi de bani în special necesită îndeplinirea de
către sistemul de transfer şi procedurile aferente a trei condiţii esenţiale, şi anume: rapiditate,
securitate, un cost de transfer scăzut. Pentru a îndeplini aceste condiţii, la 3 mai 1973 a fost
creată la Bruxelles, de către 239 bănci din 15 ţări, o societate de drept belgian denumită
SWIFT (Society for Worldwide Interbank Financial Telecomunication).SWIFT este, de fapt,
sigla unei societăţi pe acţiuni cu scop nelucrativ, iar băncile acţionare erau europene,
americane şi canadiene. Societatea şi-a propus, încă de la început, modernizarea sistemelor de
plăţi internaţionale, a relaţiilor bancare în general, prin implementarea unor programe
informatizate.
La sistemul SWIFT, care a devenit operaţional în 1977, s-au racordat în 1981
CEDEL, iar în 1982 EUROCLEAR. Practic, SWIFT nu este o modalitate de plată, ci o reţea
privată de teletransmisiuni, închiriată de la diverse state, gestionată prin calculator şi a cărei
folosire este rezervată12:
12
www.actrus.ro/reviste/4_2001/r8.html

20
Sisteme europene de plăţi (inclusiv TARGET, TARGET II, TRANSFOND)

-băncilor membre;
-băncilor membre de categoria a doua;
-participanţilor.
Reţeaua SWIFT reprezintă un sistem de comunicare care se bazează pe principiul
transmiterii reciproce de informaţii între două bănci sau între doi participanţi oarecare. Banca
iniţiatoare a trimiterii mesajului şi cea destinatară (receptoare a mesajului) nu se află în
legatură directă, mesajul fiind transmis prin intermediul centrului de operare la care este
racordată ţara din care acesta porneşte.
Reţeaua SWIFT cuprinde patru calculatoare de mare capacitate localizate la
Bruxelles, Amsterdam si Culpeper (Statul Virginia – S.U.A.), numite „centre de comutare".
Acestea comunică cu ordinatoare de talie mai mică amplasate în cadrul centrelor naţionale. În
final, reţeaua se ramifică pe terminale amplasate în interiorul băncilor participante.
Pentru transmiterea unui mesaj, utilizând reţeaua SWIFT, se procedează astfel:
-se întocmeşte mesajul, la un terminal, de către o operatoare care lucrează cu un ecran
performant, în funcţie de normele SWIFT şi tipul mesajului;
-se plasează mesajul întocmit într-un şir de aşteptare;
-mesajul se controlează de un verificator şi se plasează într-un şir de plecare;
-ordinatorul băncii emitente, după ce verifică dacă normele SWIFT au fost respectate,
transmite mesajul centrului de comutare cu ajutorul concentratorului naţional;
-masajul, stocat la centrul de comutare se transmite destinatarului după identificarea
acestuia.
În mod practic, toate băncile care au activitate internaţională sunt conectate la
SWIFT, prin intermediul ei realizându-se o gamă largă de operaţiuni bancare ca de exemplu:
transferuri de depozite bancare dispuse de clienţii băncilor, transferuri de depozite rezultate în
urma tranzacţiilor interbancare, acordări de credite, confirmări de cumpărări sau vânzări de
titluri, deschideri de acreditive documentare, extrase de cont, etc.
Printre avantajele utilizării reţelei SWIFT se află: siguranţa, rapiditatea, costul
redus şi fiabilitatea.
Siguranţa se datorează utilizării în cadrul reţelei a unor mijloace de prelucrare a
informaţiilor echipate cu programe de detectare şi corectare a erorilor. Mesajele sunt
codificate în scopul protejării lor de ascultătorii piraţi.
Rapiditatea este asigurată de faptul că timpul de transmitere a unui mesaj este mult
mai mic decât în cazul transmiterii prin curier poştal.

21
Sisteme europene de plăţi (inclusiv TARGET, TARGET II, TRANSFOND)

Fiabilitatea reţelei SWIFT se datorează utilizării acesteia 24 de ore din 24 şi 7 zile


din 7, coeficientul de disponibilitate efectivă fiind de 99,5%.
Principalul inconvenient al reţelei SWIFT este acela că nu remite nici o confirmare
de primire a mesajului, verificarea modului de transmitere a mesajului realizându-se prin
controlul operaţiunilor însăşi.

2.5 SEPA - Single European Payment Area

În ceea ce priveşte sistemele de plăţi de mică valoare, modul de funcţionare şi


operare a caselor de compensare diferă de la o ţară la alta în Europa, cu diferenţe de
tehnologie, procese, servicii, comunicaţii, etc. Unele dintre ele oferă beneficii dincolo de
funcţiile lor de bază, de exemplu acces direct pentru corporaţii. Gradul de procesare integrată
este diferit de la ţară la ţară datorită utilizării de standarde şi convenţii interbancare naţionale.
După crearea pieţei europene unice şi introducerea EURO, Comisia Europeană şi
Banca Centrală Europeană au lansat ideea transformării diversităţii de instrumente de plată în
EURO într-o zonă integrată de plăţi – Single European Payment Area (SEPA), o piaţă a
plăţilor domestice în zona EURO. Proiectul este unul ambiţios, de armonizare şi restructurare
majoră, cu impact asupra instrumentelor de plăţi fragmentate la nivel naţional, prin
implementarea unor noi standarde tehnice şi de practici de afaceri.
Implementarea unor servicii de plăţi în EURO între ţări, eficiente şi de încredere,
este esenţială pentru funcţionarea Uniunii Europene. Aşa cum se menţionează în Green Paper
2005-2010, Comisia Europeană are ca obiectiv crearea unei pieţe financiare integrate,
deschise şi eficiente în Uniunea Europeană şi eliminarea barierelor semnificative din punct de
vedere economic. Principalul organism de decizie şi coordonare a acţiunilor legate de
implementarea SEPA este European Payments Council (EPC). Scopul înfiinţării SEPA,
formulat de autorităţile europene, este acela de a crea o economie europeană mai transparentă
şi mai competitivă.
SEPA va fi o zonă EURO în care nu vor mai exista diferenţele curente între plăţile
naţionale şi internaţionale. Astfel clienţii vor fi capabili să facă plăţi în tot spaţiul EURO la fel
de sigur şi eficient ca în contextul naţional, folosind un cont unic şi un set de instrumente
standardizate pan-europene13.

13
www.arb.ro/proiecte.php

22
Sisteme europene de plăţi (inclusiv TARGET, TARGET II, TRANSFOND)

Proiectul SEPA işi propune crearea unui set de instrumente standardizate, pentru
operaţiuni de transfer de fonduri, debitare directă, plăţi cu card-uri, alte instrumente prin care
un client să poată face plăţi din contul propriu către orice altă destinaţie din zona EURO, la un
nivel al calităţii serviciilor şi preţului ca în cazul plăţilor naţionale.
În ceea ce priveşte termenele, se prevede ca în anul 2008 instrumentele SEPA vor fi
disponibile consumatorilor, iar procesul se va finaliza în 2010. Din ianuarie 2008, se aşteaptă
ca infrastructurile existente să proceseze în paralel atât instrumentele naţionale, cât şi noile
instrumente SEPA, iar la sfârşitul lui 2010 toate plăţile de mică valoare să se realizeze prin
instrumente noi.
Băncile vor trebui să-şi redefinească rolul în piaţa lărgită a plăţilor şi să-şi
reconsidere poziţionarea comercială în această piaţă. Industria bancară va trebui să
implementeze instrumentele SEPA, să informeze şi să educe publicul pentru utilizarea
acestora, să definească strategia de migrare către aceste noi instrumente.
Utilizatorii serviciilor de plăţi, corporaţii şi consumatori, sunt cei care ar trebui să
culeagă roadele integrării. Proiectul va implica utilizatorii: corporaţii, întreprinderi mici şi
mijlocii, administraţii publice, etc.
SEPA va produce schimbări majore la nivelul infrastructurilor existente (ACH), în
sensul că acestea vor trebui să fie interoperabile şi să poată procesa instrumentele pan-
europene, bazându-se pe tehnologii moderne care să permită reducerea în continuare a
costurilor.
Implementarea SEPA va facilita procesarea integrată (STP) la nivel european, prin
standarde, reguli şi convenţii de procesare. Infrastructurile vor trebui să fie capabile să trimită
sau să primească plăţi dinspre orice bancă din zona EURO, direct sau indirect, prin bănci
intermediare sau prin conexiunile între infrastructuri.

Cap.3 Tendinţe şi evoluţii ale sistemelor europene de plăţi

23
Sisteme europene de plăţi (inclusiv TARGET, TARGET II, TRANSFOND)

Implementarea Sistemului Electronic de Plăţi, un proiect care a durat doi ani şi


jumătate, a fost finalizată în cursul anului 2005 şi a implicat eforturi susţinute din partea
comunităţii bancare din România, Banca Naţională a României, Trezoreria Statului,
Societatea de Transfer de Fonduri şi Decontări - TransFonD, ca operator al sistemului de
transfer de fonduri din România. Începând cu al doilea trimestru al anului 2005 au intrat în
funcţiune componentele Sistemului Electronic de Plăţi: sistemul de plăţi de mare valoare
ReGIS, casa de compensare automată SENT şi sistemul SaFIR pentru înregistrarea şi
decontarea operaţiunilor cu titlurile emise de Ministerul Finanţelor Publice. Intrarea în
funcţiune a noului sistem electronic de plăţi a dus la o mai bună administrare a riscurilor şi
lichidităţilor, creşterea eficienţei şi operativităţii activităţii de plăţi, precum şi a gradului de
securizare al tranzacţiilor interbancare.

Infrastructura de plăţi din România a fost înlocuită treptat, aproape în


totalitate, astfel14:

1. în luna aprilie 2005, a intrat în funcţiune sistemul ReGIS pentru plăţile de mare

valoare, cu procesare pe bază brută şi decontare în timp real, deţinut şi operat de Banca
Naţională a României. Sistemul ReGIS procesează în condiţii de securitate şi cu risc de
decontare minim plăţile de mare valoare sau urgente, care reprezintă peste 90% din totalul
fondurilor vehiculate prin sistemele de plăţi şi decontări din România.
2. în mai 2005, a intrat în funcţiune sistemul SENT, casa de compensare automată, care a
preluat procesarea tuturor ordinelor de plată interbancare. Sistemul, deţinut şi operat de
TransFonD, procesează automat plăţile de mică valoare. Au rămas în afara sistemului doar
instrumentele de debit, respectiv cecuri, cambii şi bilete la ordin. Ca agent autorizat al Băncii
Naţionale a României, TransFonD realizează prin intermediul celor 42 de sucursale,
compensarea manuală a instrumentelor de plată debit pe suport hârtie şi decontarea în
sistemul ReGIS a poziţiilor nete rezultate.

14
www.arb.ro/proiecte.php

24
Sisteme europene de plăţi (inclusiv TARGET, TARGET II, TRANSFOND)

3. cea de a treia componentă a sistemului - sistemul de procesare a operaţiunilor

cu titluri de stat, SaFIR – a intrat în funcţiune în luna octombrie 2005. SaFIR, sistemul de
înregistrare şi decontare a operaţiunilor cu titlurile emise de Ministerul Finanţelor Publice şi
gestionate de banca centrală în calitate de agent al acestuia, este deţinut şi operat de Banca
Naţională a României. Numărul şi valoarea operaţiunile procesate de acest sistem sunt încă
reduse, dar sistemul este important prin suportul pe care îl acordă celorlalte două sisteme de
plăţi interbancare, prin gestiunea garanţiilor aferente decontărilor.

Este de remarcat că implementarea Sistemului Electronic de Plăţi a creat


posibilitatea procesării integrate a plăţilor de la iniţiator la beneficiar şi astfel a generat un
proces de reformă a sistemelor de plăţi ale instituţiilor de credit, prin automatizarea procesării
plăţilor şi încheierea unor convenţii tehnice între o parte dintre participanţi.

3.1. Dezvoltări ale sistemelor europene de plăţi

Câteva dezvoltări ale sistemului sunt avute în vedere de comunitatea bancară, astfel15:

• Automatizarea procesării în sistemul SENT a instrumentelor de debit - cecuri, cambii,


bilete la ordin;
• Utilizarea reţelei şi a serviciilor SWIFTNet pentru sistemul SENT;
• Implementarea unei noi aplicaţii de help-desk;
• Automatizarea operaţiunilor cu certificate de depozit emise de Banca Naţională a
României, în sistemul SaFIR;
• Depozitarea, decontarea şi procesarea operaţiunilor cu titluri de stat de tip benchmark
în sistemul SaFIR;
• Dezvoltarea pieţei secundare, prin crearea unei platforme electronice de
tranzacţionare;
• Managementul colateralului;
• Modelul deţinerilor indirecte, conexiuni transfrontaliere.

15
www.arb.ro/proiecte.php

25
Sisteme europene de plăţi (inclusiv TARGET, TARGET II, TRANSFOND)

Proiectul privind automatizarea procesării instrumentelor de debit – cecuri, cambii,


bilete la ordin - în sistemul SENT are ca obiective eliminarea totală a hârtiei din circuitul
interbancar prin folosirea imaginilor digitale, compensare şi decontare automată prin mesaje
electronice. Soluţia propusă iniţial în proiectul PHARE ca soluţie definitivă presupune
imobilizarea şi dematerializarea instrumentului de debit la unitatea băncii beneficiarului unde
este prezentat prima oară pentru încasare. Dematerializarea constă în captarea şi transferul
tuturor informaţiilor conţinute de instrumentul fizic, împreună cu imaginea scanată a acestuia,
într-un mesaj electronic standardizat, care este transmis de banca beneficiarului în sistemul
SENT şi apoi către unitatea bancară a plătitorului, pentru verificare şi compensare. Procesarea
mesajului electronic se realizează în baza unei proceduri similare celei aplicate instrucţiunilor
de debitare directă în sistemul SENT. Mesajul electronic, securizat prin semnătură
electronică, are aceeaşi valoare legală ca şi instrumentul fizic. Soluţia asigură automatizarea
procesării, creează posibilitatea procesării integrate a acestor instrumente şi asigură un timp
de procesare redus. Pentru a putea fi aplicată o astfel de soluţie, este necesară modificarea
cadrului legislativ privind cecul, cambia şi biletul la ordin, care prevede obligativitatea
prezentării instrumentului fizic pentru plată.

Având în vedere restricţiile actuale ale cadrului legal, a fost propusă o soluţie în
două etape. Prima etapă prevedea circulaţia instrumentelor de debit pe suport hârtie la nivel
central în paralel cu mesajele electronice, însoţite opţional de imaginea scanată a suportului
fizic. Astfel, mesajul electronic nu are valoare probatorie echivalentă cu a instrumentului
fizic, plata urmând a se efectua exclusiv în baza prezentării acestuia. În etapa a doua, după
modificarea cadrului legal, ar urma să fie implementată soluţia finală, de procesare cu schimb
de imagini digitale ale instrumentelor de debit.

26
Sisteme europene de plăţi (inclusiv TARGET, TARGET II, TRANSFOND)

Soluţia de procesare a instrumentelor de debit cu schimb de imagini digitale (Sursa:


TransFonD)

După numeroase întâlniri şi dezbateri la nivelul comunităţii bancare, Asociaţia


Română a Băncilor a formulat o propunere în două etape:

• Într-o primă etapă, aplicabilă imediat, să se centralizeze la TransFonD


schimbul fizic de instrumente de debit, iar decontarea să se realizeze prin sistemul SENT,
utilizând mecanismul de debit direct interbancar si formatele de mesaje XML adaptate pentru
fiecare instrument de plată în parte. Această soluţie a fost aprobată de Banca Naţională, care a
elaborat şi un regulament, analizat în cadrul comunităţii bancare.
• În etapa a doua, în baza unor studii ce vor fi efectuate de un colectiv mixt
format din specialişti ai Asociaţiei Române a Băncilor, Băncii Naţionale a României şi
TransFonD, s-ar putea decide asupra modificărilor de natura legislativă şi respectiv a
investiţiilor necesare pentru ca circuitul şi procesarea instrumentelor de debit să se facă de o
manieră modernizată şi eficientă sau, eventual, chiar asupra soluţiei renunţării totale sau
parţiale la utilizarea cecului în efectuarea de plăţi între societăţile comerciale, pe modelul
aplicat de ţări din regiune (de exemplu Polonia).

Un alt proiect cu grad mare de interes pentru instituţiile de credit, încă din faza de
început a noului sistem, este cel de utilizare a reţelei şi serviciilor SWIFTNet pentru transferul
fişierelor în sistemul SENT. Soluţia SWIFTNet Bulk Payments, care realizează schimbul de
fişiere reprezentând plăţi de mică valoare prin reţeaua SWIFTNet, folosind serviciile FileAct,
oferă o platformă securizată pentru schimbul de loturi de fişiere reprezentând plăţi, în orice

27
Sisteme europene de plăţi (inclusiv TARGET, TARGET II, TRANSFOND)

format. Utilizatorii actuali ai soluţiei sunt case de compensare, bănci corespondente şi


corporaţii.

Adoptarea acestei soluţii permite reutilizarea investiţiei în infrastructura SWIFTNet


pentru schimbul de fişiere de plăţi de mică valoare şi poate însemna o reducere substanţială a
costurilor per mesaj pentru instituţiile de credit, generată de creşterea volumului de mesaje
transmise prin SWIFTNet, precum şi a costurilor cu operarea şi întreţinerea infrastructurii.
SWIFTNet permite conectarea tuturor jucătorilor potenţiali implicaţi: corporaţii, bănci, case
de compensare, standardizarea tranzacţiei end-to-end şi creşterea gradului de procesare
integrată.

3.2. Implementarea sistemului electronic de plăţi şi corelarea sa cu

introducerea leului greu


În baza Memorandumului de finanţare PHARE 2000, semnat de Guvernul
României şi Comisia Europeană la 6 noiembrie 2000, a fost demarat Proiectul RO 0005.02 -
Sistemul Electronic de Plăţi, derulat cu sprijinul financiar şi tehnic al Uniunii Europene,
finanţarea fiind asigurată atât din surse PHARE, cât şi din surse interne. Acest proiect a fost
finalizat la data de 14 martie 200516.

Sistemul electronic de plăţi are trei componente, şi anume:

• sistemul cu decontare pe bază brută în timp real, denumit ReGIS;

• sistemul casei de compensare automată, denumit SENT;

• sistemul de înregistrare şi decontare a operaţiunilor cu titluri de stat, denumit


SaFIR.

De asemenea, date fiind cerinţele şi standardele în domeniu, în special după


evenimentele din SUA de la 11 septembrie 2001, cu privire la asigurarea continuităţii
activităţii în caz de avarie, pe lângă infrastructura aferentă sistemelor menţionate mai sus, a
fost implementat şi un sistem de back-up şi de recuperare în caz de dezastru.

16
www.bnro.ro/Ro/Prez/R20050608plati.htm

28
Sisteme europene de plăţi (inclusiv TARGET, TARGET II, TRANSFOND)

Banca Naţională a României este proprietarul şi administratorul sistemului ReGIS şi


sistemului SaFIR, în timp ce sistemul SENT este administrat de TRANSFOND-S.A. Prin
prisma rolului de administrator al sistemelor ReGIS şi SaFIR, Banca Naţională a României
are controlul efectiv asupra sistemelor, stabileşte regulile de sistem şi procedurile necesare
asigurării funcţionării acestora, monitorizează şi supraveghează participanţii la aceste
sisteme. Operarea tehnică a sistemului a fost externalizată de către Banca Naţională a
României către TRANSFOND-S.A., care este responsabil în principal de asigurarea
funcţionării tehnice fără perturbări a sistemelor şi de întreţinerea acestora.

În ceea ce priveşte avantajele pe care le are noul sistem electronic de plăţi, trebuie
precizat că, pe lângă avantajele operaţionale dintre care enumerăm un mai bun management
de risc şi de lichiditate, creşterea eficienţei şi operativităţii activităţii de plăţi, precum şi
gradul de securizare sporit al tranzacţiilor interbancare, se adaugă şi adoptarea unei noi
politici de comisionare a Băncii Naţionale a României, favorabilă participanţilor la cele trei
sisteme.

Astfel, s-a decis reducerea treptată a comisioanelor aferente participării la Sistemul


Electronic de Plăţi, luând în calcul perioada necesară pentru amortizarea investiţiilor
realizate de comunitatea bancară din România pentru acest proiect. În acest sens,
operaţionalizarea sistemelor ReGIS şi SENT a însemnat reducerea comisioanelor aferente
tranzacţiilor procesate şi decontate prin aceste sisteme cu 25 la sută faţă de comisioanele
practicate până la acest moment, urmând a se analiza posibilitatea de a aplica o altă reducere
la cuantumul acestora în viitorul apropiat cu aproximativ 33 la sută. Acest lucru ar semnifica
exonerarea de plată a primitorului plăţii, cu efect benefic asupra tuturor recipienţilor de plăţi
în general, şi a Ministerului Finanţelor Publice în special.

29