Sunteți pe pagina 1din 20
Sisteme europene de plăți (Inclusiv TARGET, TARGET II, TRANSFOND) 2012

Sisteme europene de plăți

(Inclusiv TARGET, TARGET II, TRANSFOND)

2012

CUPRINS

CAP 1 CARACTERIZAREA GENERALĂ A SISTEMELOR EUROPENE DE PLĂȚI ........................................................................................................................................

3

CAP 2 PREZENTAREA PRINCIPALELOR FORME ALE SISTEMELOR

EUROPENE DE PLĂȚI

4

  • 2.1 TARGET ...........................................................................................................................

5

  • 2.2 TARGET II

7

  • 2.3 TRANSFOND

9

  • 2.2.1 ReGIS (sistemul de decontare pe bază brută în timp real)

......................................

10

2.2.2

SaFIR (sistemul de depozitare și decontare a operațiunilor cu titluri de stat)

12

  • 2.2.3 SENT (casa automată de compensare)

14

  • 2.4 SEPA(SINGLE EUROPEAN PAYMENT AREA)

15

  • 2.5 SWIFT

16

CAP 3 ROLUL SISTEMELOR EUROPENE DE PLĂȚI

18

CONCLUZII

19

BIBLIOGRAFIE:

20

2

Cap 1 Caracterizarea generală a sistemelor europene de plăți

Implementarea Sistemului Electronic de Plăţi reprezintă una dintre cele mai importante realizări ale sistemului bancar românesc. În prezent, se derulează câteva proiecte de dezvoltare a sistemului, cu scopul automatizării complete şi creşterii eficienţei acestuia. Pe lângă aceste proiecte însă, Sistemul Electronic de Plăţi va suferi transformări şi din perspectiva peisajului european al sistemelor de plăţi şi al integrării în structurile europene. Astăzi, sistemele de plăţi din Europa sunt destul de fragmentate din cauza faptului că

practicile şi standardele privind plăţile diferită de la o ţară la alta. Instrumentele de plată au fost dezvoltate în timp şi sunt croite pe nevoile utilizatorilor domestici, fie ei consumatori, corporaţii sau instituţii guvernamentale, depinzând de specificul socio-cultural, economic, geografic sau de cadrul legal. Progresele deosebite în domeniul tehnologiei electronice au facilitat apariția transferurilor electronice de fonduri și apoi a plăților electronice. Transferul de fonduri reprezintă un ansamblu de tehnici informatice, electronice și telematice care permite schimbul de fonduri între parteneri, prin intermediul băncilor și a unor sisteme speciale de transer într-un timp foarte scurt. Din considerentele de risc, dar și din rațiuni practice, transferurile electronice de fonduri de împart în două categorii după valoarea acestora:

  • Transferuri de valori mari: SWIFT, TARGET;

  • Transferuri de valori mici: EUROGIRO,WESTERN UNION, MONEYGRAM, etc.

Departajarea între cele două categorii se face după un algoritm potrivit căruia transferurile de valori mari sunt cele care reprezintă 90% din valoarea totală a transferurilor, dar care se realizează numai cu 10% din numărul acestora. Facilitățile tehnologice au creat posibilitatea transmiterii pe cale electronică a unui volum foarte mare de informații și într-un timp destul de scurt, însă, procedeele de lucru diferite de la o țară la alta constituia un impediment mai greu de depășit. Apariția companiilor specializate în transferuri electronice și mai ales standardizarea mesajelor a creat cadrul necesar pentru realizarea unor transferuri rapide între instituțiile financiare din întreaga lume,

iar diversificarea serviciilor și specializarea pe segmente de piață, capabile să satisfacă o gamă tot mai mare de cerințe, atât în ceea ce privește companiile, cât și populația. 1

1 Dedu, V., Enciu, A., Ghencea, S. – “Produse și servicii bancare - Corporate și retail banking”, Editura ASE, 2008, București, p.192-p.193

3

Un sistem de plăți reprezintă un ansamblu de instrumente, proceduri bancare și reguli care asigură transferul de fonduri între participanți la sistem (instituții de credit sau instituții financiare). Sistemul se bazează pe un acord între participanții la sistem și operatorul de sistem, iar transferul de fonduri este realizat prin intermediul unei infrastructuri tehnice agreate.

Cap 2 Prezentarea principalelor forme ale sistemelor europene de plăți

Sistemul electronic de plăți (SEP) a fost implementat printr-un proiect finanțat de Uniunea Europeana prin programul PHARE precum și de comunitatea bancară din România,

prin intermediul STFD -TRANSFOND S.A. Implementarea sistemului a fost asigurată de o echipă mixtă formată din 46 de specialiști ai Băncii Naționale a României și ai STFD – TRANSFOND S.A. Proiectul a constat în:

1.

Dezvoltarea programelor informatice și a interfețelor aferente sistemelor ReGIS,

SENT si SaFIR;

2.

Achizționarea și amenajarea sediilor primare și secundare ale Sistemului Electronic de

Plăți;

3.

Implementarea rețelelor de comunicații SWIFT și VPN;

4.

Achiziționarea, instalarea și configurarea echipamentelor;

5.

Elaborarea reglementărilor și legislației aferente funcționării Sistemului Electronic de

Plăți;

6.

Instruirea operatorilor Sistemului Electronic de Plăți din sistemul bancar. 2 În România există trei sisteme europene de plăți, respectiv:

  • Unul pentru plăți de mare valoare în lei : REGIS;

  • Unul pentru plăți de mică valoare și volum mare în lei : SENT;

  • Unul pentru plăți de mare valoare în euro : TARGET 2.

De asemenea, există și un sistem de depozitare și decontare pentru titluri de stat și certificate de depozit emise de Banca Centrală (SaFIR) și două sisteme de

compensare/decontare a valorilor mobiliare, care se decontează prin sistemul ReGIS. 3

2 Analiza proiectul elaborat de STFDTRANSFOND S.A. disponibil la: http://www.transfond.ro/ro/sep.html 3 Analiza principalelor sisteme europene de plăți din România disponibil la: http://bnr.ro/Mecanisme-de-

4

2.1 TARGET

Implementarea unei politici monetare uniforme presupune atât armonizarea instrumentelor monetare, cât şi integrarea pieţelor naţionale interbancare. Băncile trebuie să fie în masură să efectueze tranzacţii băneşti transfrontaliere, în euro, la fel de bine ca şi pe piaţa internă. De aceea, Institutul Monetar European a elaborat un nou sistem de plăţi, denumit TARGET (Trans European Automated Real Time Gross Settlement Express Transfer) care permite decontarea cu sistemele naţionale RTGS în întreg spaţiul EURO. Înfiinţat în baza Directivei nr. 97/5/EC/ 27 ianuarie 1997 a Parlamentului European, sistemul TARGET, asigură o derulare, extrem de rapidă a plăţilor între ţările membre ale Uniunii Europene. De asemenea, prin înfiinţarea acestui sistem s-au urmărit următoarele obiective:

  • Asigurarea funcţionării unei pieţe monetare europene;

  • Promovarea unei politici monetare comune;

  • Eficientizarea plăţilor internationale în cadrul uniunii;

  • Asigurarea unui mecanism sigur pentru plăţile din cadrul uniunii;

  • Realizarea unui management eficient al lichidităţilor. 4 Sistemul TARGET se bazează pe decontarea brută în timp real, la care sunt conectate

sistemele similare din țările participanteși procesează numai tranzacțiile în Euro.

Structura sistemului TARGET este de tip centralizat și este compus din:

  • Sisteme naționale cu decontare brută în timp real din țările membre;

  • Mecanismul de supraveghere al Băncii Centrale Europene;

  • Rețeaua de interconectare între băncile centrale. 5 TARGET este un sistem în care plățile se fac pe bază bilaterală între băncile centrale.

Principiul care stă la baza decontărilor prin sistemul Target este asigurarea integrală a dispobilului la nivelul băncilor centrale naționale. Sistemul TARGET funcționează fără rezerve minime obligatorii, fără facilități de descoperit de cont pe parcursul zilei sau facilități prin acorduri de răscumpărare (repo). Transferurile de fonduri sunt necondiționate și

irevocabile.

  • 4 Ungureanu, Pavel “Bănci, burse și profit pe piața financiară”,Editura DACIA, 2007, Cluj-Napoca, p.77 -

p.78;

  • 5 Dedu, V., Enciu, A., Ghencea, S. – “Produse și servicii bancare-Corporate și retail banking”, Editura ASE, 2008, București,p.197;

5

Sistemul TARGET este alcătuit din 15 sisteme naţionale de plăţi RTGS (Real Time Gross Settlement). Sistemele naţionale prin care se poate accesa sistemul TARGET pentru derularea unei plăţi internaţionale sunt 6 :

  • Belgia ELLIPS; Danemarca DEBES; Germania ELS; Italia BI-REL;

  • Grecia HERMES euro; Spania SLBE; Franţa TBF; Irlanda IRIS;

  • Luxemburg LIPS-Gross; Olanda TOP; Austria ARTIS; Portugalia SPGT

  • Finlanda BOF-RTGS; Marea Britanie CHAPS euro; Banca Central Europeană

EPM. La sistemul TARGET au acces şi ţările membre ale Uniunii monetare care şi-au ajustat propriile sisteme astfel încât să poată efectua plăţi, atât în monedele lor naţionale, cât şi

în euro. La începutul anului 1997 a demarat, simultan, construirea sistemului TARGET în cadrul fiecărei bănci naţionale, iar din semestrul al doilea al aceluiaşi an a început testarea fiecărui modul a sistemului, testare ce s-a realizat pe parcursul a 18 luni. Din semestrul al doilea al anului 1998 s-a efectuat, timp de 6 luni, testarea întregului

sistem, testare ce a cuprins toate modulele şi procedurile de lucru. În urma acestui test final,

sistemul TARGET şi-a demonstrat buna funcţionalitate asigurând rapiditate, exactitate şi securitate transferului informaţiilor. Sistemul TARGET este conceput astfel încât o plată iniţială să se finalizeze în

maximum câteva minute. Acest interval de timp, denumit timp de operare, începe în momentul în care se realizează debitarea contului celui ce trimite banii şi se finalizează în momentul în care se creditează contul beneficiarului transferului. În scopul asigurării securităţii maxime a informaţiilor, a unei viteze de lucru optime şi a unei capacităţi de procesare corespunzătoare, pentru transfer se utilizează sistemul S.W.I.F.T. Fin (Society for Worldwide Interbank Financial Telecomunication).

Prin urmare, accesarea sistemului şi adresarea unei plăţi se efectuează pe baza unei adrese construite pe modelul SWIFT, care, pe lângă codul de adresare a mesajului, este necesar ca fiecare instituţie de credit să aibă deschis un cont, la banca centrală naţională, prin care să deruleze tranzacţiile TARGET. Adresa instituţiei de credit se construieşte

respectându-se următoarea structură:

Poziţiile 1-4 Codul de identificare al băncii; Poziţiile 5-6 Codul ţării;

6 Analiza principalelor compenente ale sistemului TARGET disponibil la:

6

Poziţiile 7-8 Codul localităţii; Poziţiile 9-11 Codul filialei. Odată cu confirmarea, de către sistem, a adresei de destinaţie are loc, instantaneu, creditarea contului beneficiarului, care poate dispune imediat de bani. Sistemul TARGET, prin modul în care este conceput, asigură o gestiune zilnică, corespunzătoare, a lichidităţilor băncilor centrale naţionale. În scopul asigurării unei operativităţi sporite derulării plăţilor, prin acest sistem, şi pentru a putea beneficia de facilităţile de plată prin poziţii deschise, băncile participante trebuie să dispună de garanţii colaterale. În baza acestor garanţii, băncile participante pot beneficia zilnic de credite gratuite, acordate de către băncile centrale naţionale. Garanţiile aferente creditelor acordate în euro se stabilesc de către fiecare bancă centrală naţională şi pot proveni şi de la alte bănci centrale. La recomandarea Băncii Centrale Europene s- a implementat de către băncile centrale naţionale, mecanismul de creditare care reprezintă o componentă principală a sistemului de politică monetară. 7

2.2 TARGET II

TARGET II (acronym de la Tans-Europen Automated Real-time Gross settlement Express Transfer) reprezintă sistemul de decontare pe bază brută în timp real pentru plăți în moneda Euro, pus la dipoziție de Eurosistem (Banca Centrală Europeană și băncile ale statelor member ale UE care au adoptat moneda Euro). 8 Sistemul asigură procesarea de bază armonizată, o infrastructură și decontarea în conturi deschise la băncile centrale, cu finalitate imediată. Sistemul TARGET II a fost operaționalizat în data de 19 noiembrie 2007, înlocuind TARGET (care și-a început activitatea de la 4 noiembrie 1999). Acest nou sistem, Target II, oferă servicii de bază armonizate și o infrastructură tehnică comună, cu eficiență sporită, inclusiv din punct de vedere al recuperării costurilor. Sistemul a fost proiectat pentru a permite modificări ulterioare, datorate atât evoluției tehnologice cât și procesului continuu de extindere a Eurosistemului. Din punct de vedere juridic, sistemul este structurat ca o multitudine de sisteme de plăţi naţionale (denumite componente naţionale TARGET II), având reguli de funcţionare armonizate.

7 Ungureanu, P. “Bănci, burse și profit pe piața financiară”,Editura DACIA, 2007, Cluj-Napoca, p.80 8 Analiza Sistemului TARGET II: http://bnr.ro/Sistemul-TARGET2-3359.aspx

7

Infrastructura tehnică şi platforma comună unică a TARGET II este pusă la dispoziţie şi operată din punct de vedere tehnic, în numele Eurosistemului, de către Banca d’Italia, Banque de France şi Deutsche Bundesbank. Deşi implementarea unei componente naţionale a sistemului reprezintă o obligaţie doar pentru statele membre care adoptă moneda euro, Banca Naţională a României a hotărât în luna ianuarie 2010 conectarea comunităţii naţionale la TARGET II înainte de adoptarea monedei euro. Decizia a fost motivată, în principal, de interesul manifestat de comunitatea bancară naţională şi de operatorii sistemelor de plăţi de retail şi ai sistemelor de decontare a operaţiunilor cu instrumente financiare pentru implementarea la nivel naţional a unei infrastructuri eficiente de procesare, între bănci, a transferurilor de fonduri în euro. Această decizie a urmărit şi asigurarea condiţiilor necesare pentru adoptarea monedei euro. Componenta naţională a sistemului TARGET II din România se numeşte TARGET II- România şi a fost operaţionalizată cu succes de Banca Naţională a României la data de 4 iulie 2011. TARGET II - România are 23 participanţi direcţi, respectiv Banca Naţională a României şi 22 instituţii de credit din România. Participanţi la sistemul TARGET II – România sunt: 9

  • Alpha Bank România S.A.

  • ATE Bank România S.A.

  • Banca C.R. Firenze România S.A.

  • Banca Comercială Carpatica S.A.

  • Banca Comercială Feroviară S.A.

  • Banca de Export Import a României EXIMBANK S.A.

  • Banca Transilvania S.A.

  • Banca Leumi România S.A.

  • CEC Bank S.A.

  • Citibank Europe plc. Dublin - Sucursala România

  • Credit Europe (România) S.A.

  • Emporiki Bank - România S.A.

  • Garanti Bank S.A.

  • Libra Bank S.A.

  • Marfin Bank (România) S.A.

  • MKB Romexterra Bank S.A.

9 Analiza principalelor bănci din cadrul TARGET II-România disponibil la: http://bnr.ro/Participanti-la-sistemul-

8

  • OTP Bank România S.A.

  • Piraeus Bank România S.A.

  • ProCredit Bank S.A.

  • Raiffesen Bank S.A.

  • RBS Bank Romania S.A.

  • UniCredit Ţiriac Bank S.A. Principalele inovaţii aduse de TARGET II sunt:

  • 1. Consolidarea infrastructurii tehnice, prin realizarea unei platforme tehnice unice, denumită

Single Shared Platform (SSP);

  • 2. Servicii mai flexibile și instrumente de administrare a lichidităților;

  • 3. Un suport pentru plăți programate;

  • 4. Interacțiunea cu sistemele vechi, prin interfețe standardizate;

  • 5. Măsuri de asigurare a continuității operaționale sporite, prin adoptarea unei arhitecturi

multi-regiune/ multi-site;

  • 6. Servicii de informații, control și monitorizare.

2.3 TransFonD

 OTP Bank România S.A.  Piraeus Bank România S.A.  ProCredit Bank S.A.  Raiffesen

Ca urmare a eforturilor deosebite depuse atât de banca centrală, cât și de comunitatea bancară pentru o reformă structurală a sistemelor de plăți și decontări din România, în prezent România dispune de un sistem de plăți modern, la nivelul celor existente în Uniunea Europeană. Operatorul Sistemului Electronic de Plăți din România este TransFonD Societatea de Transfer de Fonduri și Decontări, o companie privată fondată de comunitatea bancară din România, având ca acționari Banca Națională a României (33,33%) și 25 de bănci comerciale

(66,67%). Domeniul principal de activitate al TransFonD-ului este furnizarea de servicii de

compensare și decontare a plăților fără numerar în monedă națională, pentru instituții de credit, Banca Națională a României, Trezoreria Statului și alte instituții financiare.

Principalele atribuții ale TransFonD sunt:

  • Administrarea și operarea sistemului SENT (Casa automată de compensare);

  • Administrarea tehnică și operarea sistemului ReGIS (Sistemul de decontare pe bază

brută în timp real);

  • Operarea tehnică a sistemului SaFIR (Sistemul de depozitare și decontare a

operațiunilor cu titluri de stat);

9

Asigurarea de servicii de suport pentru participanții la cele trei sisteme. 10

2.2.1 ReGIS (sistemul de decontare pe bază brută în timp real) 11

ReGIS este sistemul RTGS național pentru plăți în lei oferit de BNR. Sistemul este folosit pentru decontarea operațiunilor băncii centrale, a transferurilor interbancare, precum și a plăților în lei de valoare mare (peste 50.000 lei) sau urgent. Sistemul asigură procesarea în timp real (respectiv pe bază continuă) și decontarea în banii Băncii Centrale, cu finalitate imediată. Sistemul ReGIS este un sistem cu decontare pe bază brută în timp real care asigură schimbul de instrucțiuni de plată între participanți și decontarea finală (definitivă) a transferurilor de fonduri aferente acestora în mod continuu, tranzacție cu tranzacție, precum și decontarea finală a pozițiilor net provenite de la sistemele de decontare pe bază netă și a transferurilor de fonduri afente operațiunilor cu instrumente financiare. 12 Sistemul a fost implementat și dezvoltat în cadrul proiectului Phare RO 0005.02 Interbank Payment System derulat de BNR și TransFonD S.A și a intrat în funcțiune la 8 aprilie 2005. Încă de la implementare, ReGIS a furnizat un serviciu de procesare a plăților în lei și în timp real cu o finalitate în cursul zilei pentru toate instituțiile de credit care operează în România, operațiunile de politică monetară ale BNR fiind decontate prin intermediul acestuia și contribuie la reducerea riscului sistemic. Participanții la sistemul ReGIS sunt :

  • 1. Instituții de credit din Spațiul Economic European , inclusiv când acestea acționează printr-

o sucursală înființată în Spațiul Economic European;

  • 2. Instituții de credit din afara Spațiului Economic European, cu condiția ca acestea să

acționeze printr-o sucursală înființată în Spațiul Economic European;

  • 3. Banca Națională a României;

  • 4. Trezoreria statului;

  • 5. Organizații din Spațiul Economic European care prestează servicii de compensare sau

decontare și sunt supravegheate de o autoritate competentă.

  • 10 Analiza principalelor atribuții ale sistemului SaFIR disponibil la:

  • 12 Ungureanu, P. “Bănci, burse și profit pe piața financiară”,Editura DACIA, 2007, Cluj-Napoca, p.63;

10

ReGIS efectuează transferuri de credit în lei, la nivel național. Categoriile de tranzacții de plată procesate în cadrul sistemului sunt următoarele:

Plăţi aferente operaţiunilor Băncii Centrale (Operaţiuni de politică monetară, de piaţă

valutară şi de creditare, Operaţiuni cu numerar etc.);

Operaţiuni de decontare a poziţiilor nete calculate în cadrul sistemelor auxiliare care

procesează plăţi în lei (SENT, RoClear, VISA, MasterCard, DSClear);

Plăţi interbancare şi ale clienţilor de valori mari (peste 50 000 lei) sau urgente;

Plăţi pentru decontarea fondurilor aferente operaţiunilor cu instrumente financiare;

Debitarea directă a comisioanelor aferente participării la cele trei componente ale

sistemului electronic de plăţi (ReGIS, SaFIR şi SENT). În sistemul ReGIS sunt procesate și decontate definitiv următoarele instrucțiuni de

plată: 13

Instrucțiuni de plată de tip transfer credit aferente plăților de mare valoare sau urgente

inițiate de participanți, în nume propriu și pe cont propriu sau pe contul clienților acestora;

Instrucțiuni de plată pentru decontarea pozițiilor nete rezultate din sistemele de

compensare;

Instrucțiuni de plată pentru decontarea fondurilor aferente operațiunilor cu instrumente

financiare;

Instrucțiuni de plată aferente anumitor operațiuni efectuate de BNR.

Programul de operarea a sistemului ReGIS: Sistemul funcționează de luni până vineri între orele 8:00 a.m și 18:00, cu un cut-off pentru plățile clienților prevăzut pentru ora 16:00 și un cut-off pentru plățile interbancare prevăzut pentru ora 17:00, conform programului de operare ReGIS.

Eveniment

Oră

Deschiderea sistemului

8:00

Deschiderea zilei de operare

8:30

Momentul limită iniţial

16:00

Momentul limită final

17:00

Momentul limită general

17:45

Închiderea sistemului

18:00

Tabel 1: Program de funcționare a sistemului ReGIS

13 Ungureanu, P. “Bănci, burse și profit pe piața financiară”,Editura DACIA, 2007, Cluj-Napoca, p.65

11

În sistemul ReGIS, lichiditatea poate fi gestionată într-un mod flexibil. Principalele intrumente de management al lichidității în sistemul ReGIS puse la dispoziția participanților sunt: Prioritizarea plăților; Managementul activ al cozii de asteptare; Controlul activ (on-line) al informațiilor aferente lichidității proprii; Stabilirea de reserve pe cont propriu. Sistemul ReGIS are o politică de comisioane transparente. Sistemul de comisioare

aferent sistemului este format din :

  • Comision fix pe tranzacție procesată şi decontată indiferent de valoarea plăţii, perceput

participantului plătitor;

  • Comision fix pe tranzacţie aferentă decontării fiecărei poziţii nete, perceput

participanţilor la sistemele auxiliare;

  • Comision fix pe decontare pentru decontarea poziţiilor nete, perceput sistemelor

auxiliare.

2.2.2 SaFIR (sistemul de depozitare și decontare a operațiunilor cu titluri de stat)

Sistemul SaFIR este un sistem de depozitare și decontare a intrumentelor financiare administrat de BNR, și realizează depozitarea titlurilor de stat și a certificatelor de depozit emise de BNR, precum și decontarea operațiunilor cu astfel de instrumente financiare. Sistemul asigură o procesare în timp real a ordinelor de transfer (respectiv, pe o bază continuă), precum și o decontare cu finalitate imediată. SaFIR funcționează pe platforma tehnică a TransFonD-ului care deservește întregul Sistem Electronic de Plăți. SaFIR se află în administrarea Băncii Naționale a României și utilizează platforma SWIFT pentru transmiterea mesajelor de decontare și înregistrare. Participanții în sistemul SaFIR: Sunt eligibile pentru a participa la sistemul SaFIR următoarele categorii de instituții 14 :

  • Insituții de credit din Spațiul Economic European, inclusiv când acestea acționează

printr-o sucursală înființată în Spațiul Economic European;

  • Instituții de credit din afara Spațiului Economic European, cu condiția ca acestea să

acționeze printr-o sucursală înființată în Spațiul Economic European;

  • Banca Națională a României;

  • Ministerul Economiei și Finanțelor;

  • Societăți de servicii de investiții financiare admise pe piața primară și/sau secundară

administrată de Banca Națională a României.

14 Analiza principalilor participanți în sistemul SaFIR disponibil la: http://bnr.ro/Sistemul-SaFIR-308.aspx

12

Principalele funcții ale sistemului SaFIR sunt:

  • 1. Evidența instrumentelor financiare: Se referă la organizarea și gestionarea registrului

primar:

  • Evidența emisiunilor de titluri de stat, a participanților, a operațiunilor cu instrumente

financiare;

  • Reconcilierea cu registrele secundare și cu alți depozitari conectați cu SaFIR;

  • Reconcilierea cu emitenții instrumentelor depozitare SaFIR. Toate evenimentele de plată, până la scadenţa unei emisiuni, sunt procesate automat:

preluarea rezultatelor licitaţiei/subscripţiei, preluarea rezultatelor plasamentelor private, plăţi de cupon/dobândă, răscumpărare parţială/opţională/totală. Decontarea se poate face pe bază netă sau brută.

  • 2. Decontarea operaţiunilor cu instrumente financiare:

Sistemul SaFIR procesează operaţiuni derulate de participanţi pe piaţa secundară (tranzacţii de vânzare/cumpărare, înregistrarea, radierea şi executarea contractelor de garanţie financiară, operaţiuni repo şi reverse repo, transferuri de portofoliu).

  • 3. Funcții complementare: Aceste funcții complementare ale sistemului SaFIR se referă

în principal la:

  • Evaluarea zilnică a emisiunilor;

  • Managementul colateralului;

  • Gestionarea cozilor de așteptare;

  • Mecanismul de deblocare a decontării;

  • Monitorizarea funcționalității sistemului;

  • Arhivarea datelor;

  • Calculul automat al comisioanelor;

  • Rapoarte către autoritățile competente;

  • Rapoarte statistice.

Programul de operare al Sistemului SaFIR: Sistemul funcționează zilnic, între orele 8:30 a.m. şi 17:40 (ora locală), cu excepţia zilelor de sărbători legale sau religioase.

Programul unei zile obişnuite de operare

Moment de început

Moment limită

în SaFIR . Denumire serviciu

Serviciul livrare fără plată (FoP)

09:00

17:40

Serviciul livrare contra plată (DvP)

09:00

16:45

Serviciul plafon de decontare

08:30

08:45

13

Serviciul licitaţie

08:30

10:00

Serviciul licitaţie cu decontarea în aceeaşi zi

10:00

16:45

Serviciul licitaţie CD

8:50

10:15

Serviciul Lombard

17:15

17:40

Serviciul gestionare cozi de aşteptare

Începutul zilei

15:45

Sfârşitul zilei

Începutul zilei

17:45

Tabel 2: Program de funcționare a Sistemului SaFIR

2.2.3 SENT (casa automată de compensare)

Sistemul SENT este un sistem electronic de compansare multilaterală a plăților interbancare în lei, de valoare mică și volum mare, transmise între participanți, pe parcursul mai multor sesiuni zilnice. Sistemul a intrat în funcțiune în anul 2005, fiind dezvoltat și implementat în cadrul Phare RO-0005.02 – “InterBank Payment System”. Sistemul SENT este operat de Socitatea de Transfer de Fonduri și Decontări – TRANSFOND S.A, societate comercială constituită în anul 2000 de către BNR (deține 33,33% din capitalul social al acesteia) și un număr de bănci (deține 67,67%). Sistemul procesează atât transferuri credit și debitări directe interbancare de valoare mică precum și instrumente de debit de tipul cecurilor, cambiilor, biletele la ordin, asigurând:

  • Schimbul de instrucţiuni de plată între participanţi, desfăşurat în mod continuu pe

parcursul sesiunii de compensare;

  • Compensarea multilaterală a instrucţiunilor de plată ale participanţilor, desfăşurată în

mod continuu pe parcursul sesiunii de compensare;

  • Iniţierea automată a decontării finale în sistemul ReGIS a pozițiilor nete la sfârșitul

fiecărei sesiuni de compensare;

  • Gestionarea automată a garanţiilor pentru decontare (prin intermediul interfeţelor

automate cu sistemele ReGIS și SaFIR). Ceea ce este specific sistemului SENT este şi faptul că transmiterea instrucţiunilor de către participanţi către sistem se face în forma de fişiere (pachete), fiecare fişier conţinând

maxim 1000 de instrucţiuni. Sistemul pune la dispoziţia participanţilor două moduri de procesare alternative, fiind dreptul participantului de a alege varianta care i se potriveşte:

  • Modul de procesare manual (controlat de utilizatori): Este nevoie de acţiunile a doi

utilizatori (semnare şi transmitere apoi aprobare) pentru compensarea fişierelor;

14

  • Modul de procesare STP (straight through processing) sau procesare automată: Nu

este nevoie de intervenţia utilizatorului participantului (semnarea şi transmiterea făcându-

se automat).

2.4 SEPA(Single European Payment Area)

Implementarea zonei unice de plăţi în euro (Single Euro Payments Area - SEPA) urmăreşte extinderea procesului de integrare europeană şi în domeniul plăţilor de mică

valoare în euro, prin crearea unei pieţe unice la nivel european pentru instrumentele de plată

în euro.

SEPA acoperă un spaţiu geografic format din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene plus Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveţia şi Monaco, reprezentând o zonă a monedei euro în care toate plăţile, inclusiv cele transfrontaliere, sunt tratate ca plăţi naţionale. Prin implementarea SEPA se urmăreşte asigurarea unui nivel corespunzător de eficienţă şi concurenţă pe piaţă, care să stimuleze importante economii de scară şi să asigure economiei europene un nivel înalt de competitivitate. În scopul asigurării transparenţei pe parcursul procesului de migrare a furnizorilor de infrastructuri de plată către noile standarde SEPA, Eurosistemul a publicat un set de criterii de compatibilitate , sub forma unor termeni de referință. Astfel, sistemul SEPA se realizează prin:

  • Adoptarea unui singur set de instrumente de plată pentru plăţi în euro (transfer credit,

debitare directă şi plăţi prin card);

  • Implementarea unor infrastructuri de procesare eficiente pentru plăţile în euro

(denumite generic mecanisme de compensare şi decontare);

  • Adoptarea unor standarde tehnice comune;

  • Adoptarea unor practici comerciale comune;

  • Crearea unui cadru legal armonizat pentru serviciile de plată (inclusiv prin

transpunerea la nivel naţional a noii directive privind serviciile de plată în piaţa internă);

  • Dezvoltarea continuă de noi servicii orientate spre client. La nivel naţional structura de guvernanţă a proiectului SEPA este următoarea:

    • Comitetul Naţional SEPA, organism decizional cu atribuţii în stabilirea strategiei şi coordonarea procesului de implementare a SEPA la nivelul întregii comunităţi naţionale, constituit în luna martie 2008 cu participarea Asociaţiei Române a Băncilor,

15

a Ministerului Finanţelor Publice şi TRANSFOND S.A. Acest comitet răspunde, între altele, pentru aprobarea Planului naţional de implementare şi migrare la SEPA.

  • Comisia SEPA, constituită la nivelul Asociaţiei Române a Băncilor în luna martie 2007, cu atribuţii pe linia dezbaterii problematicii modului de implementare a SEPA la nivel naţional;

  • Echipa de proiect SEPA, constituită sub auspiciile Asociaţiei Române a Băncilor şi având o structură similară celei a Consiliului European al Plăţilor, cu atribuţii privind derularea proiectului SEPA la nivel naţional şi, în special, privind elaborarea Planului naţional de implementare şi migrare la SEPA. În privinţa SEPA, BNR şi-a asumat următoarele atribuţii:

  • Îndrumarea şi cultivarea aşteptărilor beneficiarilor din România cu privire la SEPA;

  • Conlucrarea cu administraţia publică pentru ca aceasta să se regăsească printre primii

utilizatori ai produselor SEPA în România;

  • Colaborarea cu utilizatorii, în general, pentru ca aşteptările acestora să fie aduse la

cunoştinţa Comitetului Naţional SEPA;

  • Coordonarea eforturilor de comunicare la nivel naţional;

  • Monitorizarea progreselor realizate la nivel naţional în implementarea SEPA. 15

2.5 SWIFT

SWIFT (Society for Worldwide Interbank Financial Telecommunication) a fost înființată în anul 1963, în Belgia, ca o societate privată pe acțiuni, nonprofit. SWIFT are o rețea structurată pe patru nivele: 16

  • Primul nivel este constituit din centrele de procesare amplasate la Bruxelles,

Amsterdam și Capple town (SUA);

  • Nivelul al doilea cuprinde centrele de comutare cunoscute ca centre regionale;

  • Nivelul al treilea se referă la ordinatoarele din fiecare țară cu rol de supraveghere,

care mențin legătura cu membrii și afiliații rețelei;

  • Nivelul al patrulea include terminalele instalate la băncile care au aderat la SWIFT.

Rețeaua SWIFT este accesibilă permanent, prin linii speciale cu partenerii de rețea, iar mesajele acoperă trei tipuri de operațiuni: Transferuri de credit prin ordine de plată care sunt

16

cele mai numeroase, Confirmări de schimb valutar și Tranzacții cu titluri. Prin rețeaua SWIFT se fac și transferuri online internaționale sau locale.

Avantajele transferului SWIFT considerate beneficiari sunt:

  • 1. Siguranța în funcționare

Toate operațiunile de la expeditor la destinatar sunt computerizate și transferurile se desfașoară în mod automat. Programele de transmisie au instalate detectori de erori, care au rolul de a elimina posibilitatea apariției acestora, iar mesajele sunt codificate.

  • 2. Rapiditatea

Timpul de transmisie pentru fiecare segment de circuit este de ordinul secundelor, iar

decalajele se datorează mai mult diferenței de fus orar dintre parteneri. Acesta este condiderat avantajul principal în sistemul de plăți și, de multe ori ,

rapiditatea este mai mare la transferurile externe care folosesc sistemul SWIFT decat la cele

interne bazate pe alte sisteme.

  • 3. Costuri scazute

Costurile sunt diferențiate în funcție de marimea mesajului, urgență și cerința de confirmare. De aceea acest tip de sistem de plată este folosit de numeroase țări, printre care și

România folosește sistemul SWIFT pentru decontări multilaterale și compensări.

4.Fiabilitatea

Funcționarea sistemului este asigurată 24 din 24 de ore și 7 zile din 7 pe săptămână,

fiind deci accesibil în orice moment. Întrucât rețeaua are o capacitate limitată, organizatorii SWIFT pregătesc realizarea unei noi generații, SWIFT II, de concepție modular, descentalizată și mai deschisă, apărând posibilitatea lărgirii în continuare a gamei de servicii prestate. Uniformizarea evidențelor contabile permite membrilor rețelei SWIFT să transmit și să primească extrase sub forma mesajelor SWIFT. Importanța rețelei SWIFT în cadrul relațiilor interbancare trebuie apreciată prin prisma acestor evoluții. 17

17 Cocriș, Vasile , Chirleșan, Dan – “Economie bancară”, Editura Universității A.I.Cuza, Iași, 2009, p.137 -

p.138.

17

Cap 3 Rolul sistemelor europene de plăți

În prezent sistemele de plăți ale țărilor memebre ale Uniunii Europene sunt foarte diversificate și funcționează în contexte juridice foarte diferite, bazându-se pe o mare varietate de norme tehnice. În vederea îmbunătățirii securității sistemelor de plăți precum și integrarea lor, s-a hotărât ca fiecare stat membru să dispună de un sistem de plată pe bază brută în timp real.

Conform Băncii Reglementelor Internaționale, sistemul de plăți este definit ca “ un set de angajamente pentru descărcarea obligațiilor asumate de către agenții economici cu ocazia procurării de resurse reale ori financiare”. Sisteme de plăți interbancare internaționale sunt

aranjamente prin care băncile au dreptul să realizeze viramente între ele pe contul lor sau în contul clienților săi, și îndeplinește două funcții complementare: Intermediarea tranzacțiilor de către băncile comerciale și agenți non-bancari (poșta, brokeri); Garantarea schimburilor de către Banca Centrală prin deschiderea de conturi centralizate ale băncilor comerciale. În ceea ce privește componența sistemelor europene de plăți acestea sunt formate din sisteme de plăți prin carduri, comerțul electronic și transferurile electronice de fonduri interbancare între companii. Toate acestea presupun existența unor rețele de telecomunicații vaste precum: VISA, MasterCard, Internetul și rețeaua SWIFT. Răspândirea acestui tip de sistem de plată a condus la o creștere semnificativă a vânzărilor de bunuri și servicii, a redus restricțiile impuse comerțului de barierele geografice și a facilitat problema accesului la un credit de consum. Plățile electronice oferă beneficii precum comoditate și viteză tuturor părților implicate într-o tranzacție economică, respectiv consumatorilor și comercianților, sistemului bancar, administrației centrale și locale, companiilor.

Prin costuri mai reduse și prin viteză sporită, plățile și transferurile electronice de

fonduri pot conduce la economii anuale estimate la circa 1% din PIB, în comparație cu plățile bazate pe formulare de hârtie.

Avanatajele majore oferite de sistemul electronic de plăți (SEP) sunt:

  • 1. Reducerea perioadei de procesare și decontare a ordinelor de plată de mică valoare:

odată cu implemetarea noului sistem, viteza cu care are loc plățile interbancare crește

semnificativ, iar deconatarea finală poate avea loc într-un interval de timp de ordinul secundelor sau orelor.

  • 2. Disponibilitatea ridicată

18

3.

Securitatea datelor: Este asigurat un nivel ridicat de securitate a datelor prin utilizarea

unei infrastructuri cu chei publice, iar pentru asigurarea și verificarea autenticității

inițiatorului sunt folosite certificate digitate emise de o autoritate de certificare autorizată;

  • 4. Reducerea ponderii proceselor manuale în procesarea plăților: în urma introducerii

SEP a fost redus riscul apariției de erori de natură umană, toate procesele fiind

automatizate.

  • 5. Reducerea costurilor și comisioanelor de procesare: procesarea și transmiterea

electronică a instrucțiunilor de plată determină o reducere a numărului angajaților implicați în procesarea instrucțiunilor și o scadere a costurilor cu personalul la nivelul băncilor;

  • 6. Facilitatea apariției unor noi produse și servicii bancare: avantajul plăților facturilor

la utilități sau ale ratelor la credite.

Concluzii

Analiza Sistemului Electronic de Plăți (SEP) arată că în România a înregistrat progrese în domeniul plăților. Perfomanțele SEP obținute de fiecare componentă: ReGIS, SENT, SaFIR, SWIFT si-au demonstrat pe deplin eficiența, putând procesa un volum tot mai ridicat

de plăți de mare și de mică valoare, la costuri tot mai reduse și beneficiind de un nivel de

disponibilitate de aproape 100%.

Dinamica cantitativă în SEP s-a caracterizat atât prin evoluție dar și prin involuție datorită operațiunilor de politică monetară și valutară efectuate deBNR dar și sub impactul

crizei economice. Reducerea comisioanelor în cadrul Sistemelor Europene de Plăți va determina atragerea populației spre instituțiile de credit, contribuind la reducerea utilizării numerarului,

scop urmărit și de Banca Națională a României precum și dezvoltarea activității de plăți

electronice în România.

19

Bibliografie:

  • 1. Cocriș, Vasile , Chirleșan, Dan – “Economie bancară”, Editura Universității A.I.Cuza, Iași, 2009;

  • 2. Dedu, V., Enciu, A., Ghencea, S. – “Produse și servicii bancare - Corporate și retail banking”, Editura ASE, 2008, București;

  • 3. Ungureanu, Pavel “Bănci, burse și profit pe piața financiară”, Editura DACIA, 2007, Cluj-Napoca;

20