Piata valutară

Dupa unii autori, schimbarea unei monede pe alta dateaza inca din secolul al VII-lea i.e.n. Astfel
de schimburi se intalnesc in antichitate, ca si in evul mediu. Despre efectuarea unui schimb valutar,
in acceptiunea moderna, se poate vorbi abia dupa 1880, cand bancile din Viena si Berlin au inclus
asemenea servicii in favoarea clientilor sai. Apoi, banci din alte centre financiare si comerciale
incep sa dezvolte acest tip de operatiuni. De remarcat ca, pana la primul razboi mondial, volumul
operatiunilor era relativ redus, iar sfera de cuprindere se limita, in primul rand, la nivel national.
Intre cele doua razboaie mondiale, ca urmare a mutatiilor ce au avut loc in cadrul economiei
mondiale, miscarile de fonduri pe plan international capata o amploare tot mai mare, iar
operatiunile de schimb valutar se impun ca o necesitate obiectiva.
In acest interval de timp, bancile din Londra si New York dezvolta rapid o retea prin care
domina piata de schimb valutar. Dupa terminarea celui de-al doilea razboi mondial, operatiunile
de schimb valutar au fost practic sistate. Ulterior, treptat incep sa se efectueze operatiuni de schimb
valutar in cadrul diferitelor tari, intai operatiuni la vedere, apoi si operatiuni la termen.
Odata cu reducerea restrictiilor privind circulatia diferitelor valute, cu trecerea la convertibilitate
a principalelor valute ale lumii capitaliste (1958-1962), operatiunile de schimb valutar incep sa
devina tot mai ample, pentru ca dupa anii '60 sa se structureze piata valutara internationala, ca o
componenta indispensabila a relatiilor economice si financiare internationale.
Intr-o etapa initiala, piata valutara s-a format si a evoluat odata cu pietele monetare si de
capital national, fiind de fapt o prelungire a acestora in exteriorul tarilor. Ulterior, a avut loc o
deprindere a acesteia de pietele monetare si de capital nationale, devenind o entitate demarcata.
Piata valutara poate fi definita ca ansamblul de relatii care se formeaza la nivel national
sau international intre diferitele institutii nationale sau de vocatie internationala, intre persoane
fizice sau juridice, angajate in operatiuni valutare a caror sfera de desfasurare, derulare depaseste
sau nu cadrul national.
Notiunea de piata valutara reprezinta un termen generic, intrucat ea este constituita, pe de
o parte, din piete internationale, piete care, fiecare in parte, au specificul lor, de neconfundat, iar,
pe de alta parte, au la baza existentei si functionarii lor pietele nationale.

1
 Piata valutara a Republicii Moldova este caracterizata de dinamica cursului valutar si de rulaj.
Cursul valutar este calculat ca rata de schimb medie ponderata la volumul tranzactiilor care au
avut loc pe piata valutara. Rulajul pietei valutare cuprinde totalitatea tranzactiilor de schimb
valutar cu exceptia celor efectuate de catre Banca Nationala a Moldovei, care au avut loc pe cele
mai diferite segmente ale pietei.
Printre segmentele pietei monitorizate în particular se numara
 piata interbancara (tranzactiile de schimb valutar efectuate între bancile comerciale
autorizate)
 piata intrabancara (tranzactiile de schimb valutar efectuate între banci si clientii
acestora);
 piata operatiunilor la vedere (cu decontarile ce se efectueaza cel târziu timp de doua zile
bancare)
 piata operatiunilor la termen (cu decontarile ce se efectueaza de regula peste perioade
fixe cum ar fi: una, doua saptamâni, o luna sau mai mult).
În timp ce cursul valutar reprezinta echilibrul dinamic al cererii si ofertei de valuta în
cadrul pietei, rulajul denota activitatea generala a participantilor pietei valutare (tabel1).

Piata valutara nationala cuprinde ansamblul relatiilor care iau nastere intre persoane fizice
si juridice privind cumpararea si vanzarea de valute, precum si institutiile (banci, burse) si
reglementarile (scrise sau nu) care faciliteaza aceste tranzactii. Ca structuri nationale pietele
valutare sunt supuse legislatiei din tarile lor, autoritatile monetare exercitand in acest spatiu
politica monetara subordonata intereselor economice si financiare ale statelor respective.
Sintetic, piata valutara internationala concentreaza oferta si cererea de devize la nivel
international. Astfel, piata valutara internationala cuprinde totalitatea pietelor valutare nationale
pe care sunt permise astfel de tranzactii, in independenta lor.
Factorii care au determinat dezvoltarea pietelor valutare, la inceput nationale, apoi a pietei
valutare internationale, sunt multipli si diversi.
Factorii economici, determinati de dezvoltarea si diversificarea relatiilor economice
internationale, au avut si au o importanta covarsitoare.

2
Relatiile de comert exterior, importul si exportul de marfuri, presupun un flux financiar invers,
care reprezinta contravaloarea marfurilor ce au facut obiectul schimbului. Incasarile din export
sunt, de regula, folosite pentru plata importurilor. Sumele realizate din export pot fi exprimate in
alte valute decat cele necesare platii importurilor. In acest caz se impune convertirea lor in alta
valuta, cea destinata efectuarii platii.
Dezvoltarea comertului invizibil, a turismului, a transporturilor internationale a antrenat
miscari de valute dintr-o tara in alta si deci necesitatea schimbului valutar.
Miscarile de capital, fie sub forma investitiilor directe, fie sub forma hartiilor de valoare,
implica preschimbarea valutei nationale (in cazul in care tara respectiva are moneda convertibila)
sau a unui disponibil ex 414b13e istent intr-o valuta convertibila (in cazul in care tara nu are valuta
convertibila) in valuta tarii spre care au loc miscarile de capital, realizarea investitiei. Insasi
repatrierea banilor astfel investiti implica reconvertirea lor in moneda nationala sau in alta valuta.
Un loc important in dezvoltarea pietei, dar mai ales a internationalizarii ei, l-au avut factorii
tehnici. Astfel, extinderea si apoi, aproape absolutizarea platilor internationale prin viramente
bancare, lucrandu-se efectiv numai cu virarea unei sume dintr-un cont in alt cont, au dat suplete si
noi dimensiuni pietei valutare. Generalizarea legaturilor prin telefon, telex si, in buna parte, prin
satelit a creat premisele efectuarii rapide a operatiunilor, a fructificarii avantajelor de moment de
pe piata si a realizarii lor in "timp real" cu toate centrele financiare de pe glob, independent de
fusul orar.

Mutatiile de natura monetara si financiara, atat pe plan national cat si international, au determinat
largirea si, in acelasi timp, adancirea pietei valutare internationale. Pietele valutare nationale au
devenit treptat o componenta de seama in politica valutara a statelor. Interventiile bancilor centrale
prin vanzarile si cumpararile de valuta, prin supravegherea stricta a pietei, a formarii si stabilirii
cursurilor valutare au dat amploare rolului pietei valutare, ca instrument de promovare a unor
decizii sau de corectie a unor tendinte nedorite. Mobilitatea politicilor valutare ale diferitelor state,
concretizate in tendintele de liberalizare a restrictiilor valutare, a trecerii la convertibilitate a noi
valute, au dat noi dimensiuni pietei valutare internationale.
Generalizarea cursurilor fluctuante si a instabilitatii acestora a avut ca efect amplificarea
operatiunilor pe piata valutara, ca urmare, pe de o parte, a factorilor speculativi, iar, pe de alta
parte, a celor ce aveau in vedere acoperirea riscului valutar. Variatiile in ambele sensuri ale

3
cursurilor valutare au determinat ca tot mai multi participanti la activitatea acestei piete sa dezvolte
operatiuni speculative, sa realizeze castiguri din diferentele de dobanda sau de curs dintre doua
valute, in doua momente diferite (speculatii in timp) sau intre doua centre financiare diferite
(speculatii in spatiu). Aceleasi cauze ale instabilitatii au determinat pe tot mai multi participanti la
comertul international sa foloseasca tehnicile specifice piesei valutare ca modalitati de
preintampinare sau diminuare a unui eventual risc valutar in operatiunile de import-export, etc.
In sfarsit, o influenta deosebita asupra dimensiunilor pietei valutare a avut-o aparitia
operatiunilor cu eurovalute si, in special, a pietei eurovalutelor. Dincolo de faptul ca, in cadrul
marilor banci, operatiunile de pe piata valutara si cele de pe piata eurovalutelor se fac de aceleasi
departamente sau servicii, viata scurta a unei operatiuni, posibilitatea preschimbarii rapide a unei
monede pe alta, au facut ca astfel de operatiuni sa capete amploare nemaiintalnita. Dezvoltarea
pietei valutare internationale a determinat aparitia si consacrarea unor centre specializate in
operatiuni de schimb valutar.
Desi, organizata diferit, piata valutara in tarile cu moneda convertibila are un rol deosebit
de important, atat pentru tarile respective, cat si pentru ansamblul pietei valutare internationale.
Prin posibilitatea transformarii rapide a unei valute in alta, prin intermediul operatiunilor specifice
pietei valutare, aceasta joaca rolul unui convertitor fata de celelalte piete, componente ale pietei.

1. Organizarea pietei valutare. In cadrul tarilor cu valuta convertibila, initial, piata valutara
nationala deservea prioritar nevoile pe structuri de valute, determinate de relatiile economice si
financiare internationale ale rezidentilor. Formarea de puternice centre financiare a determinat ca
bancile situate in aceste zone sa inceapa sa efectueze vanzari si cumparari de valuta si in numele
unor persoane, institutii, guverne, banci straine de tara in care se efectuau tranzactiile. In cadrul
pietelor nationale pot exista unul sau mai multe orase in care sunt efectuate astfel de operatii.
Piata valutara internationala, desi structurata pe pietele valutare nationale, este clar delimitata
de acestea. Principala deosebire consta in faptul ca, in timp ce pe piata valutara nationala, bancile
efectueaza vanzari si cumparari de valute numai contra moneda nationala, in cazul pietei valutare
internationale, aceleasi banci deruleaza tranzactii avand ca obiect o valuta care este straina, atat
pentru ele, cat si pentru solicitantul operatiunii. Acestei deosebiri i se adauga si faptul ca pe piata
valutara nationala cursul ramane neschimbat pe parcursul unei zile de lucru bancare (exceptie fac

4
zilele de mari tensiuni valutare, cand operatiunile pot fi chiar sistate), in timp ce pe piata valutara
internationala, cursul la care se efectueaza operatiunile este intr-o permanenta miscare.
Aceasta dubla legatura constituie suportul concentrarii interventiilor pe piata valutara
internationala de catre autoritatile monetare apartinand diferitelor piete valutare nationale.
2. In cadrul unei piete valutare nationale constituite ca centru al pietei valutare
internationale, apar trei elemente:
a) participantii
b) institutiile participante
c) institutiile de supraveghere a pietei
a) Participantii sunt formati din totalitatea firmelor, bancilor, institutiilor, persoanelor
fizice si juridice etc din tara respectiva sau din alte tari care ordona, direct sau prin intermediari,
efectuarea de catre institutiile specializate a operatiunilor de vanzare cumparare de valute in
numele lor.
b) Institutiile specializate cuprind, intotdeauna, bancile specializate in astfel de operatii si
unele cazuri, acolo unde exista, si bursele si agentii de schimb valutar. La nivelul acestor institutii
se concentreza zilnic cererea si oferta de valute prin comenzile interne si internationale de schimb
valutar adresate acestora. Atat numarul institutiilor, cat si structura de organizare si functionare a
pietelor valutare difera de la tara la tara.

c) Institutiile de supraveghere au un dublu rol: pe de o parte urmaresc promovarea unei

anumite politici valutare, in special in domeniul cursului valutar, iar pe de alta parte, asigura o
jonctiune potrivit intereselor nationale, intre tendintele pe plan international ale evolutiei monedei
nationale si politica valutar-nationala. Indiferent de modul de organizare a supravegherii pietei la
nivelul tuturor pietelor nationale se regasesc intotdeauna cel putin doua institutii: banca centrala si
un oficiu privind culegerea informatiilor din intreaga lume.
3. Operatiuni specifice pietei valutare. In principiu, derularea unei operatiuni pe piata
valutara presupune urmatoarele:
- existenta unui disponibil (in cont sau numerar) exprimat intr-o valuta
- titularul acestuia solicita unei institutii specializate vanzarea (V) sumei respective si cumpararea
(C) unei sume echivalente exprimata in alta valuta;
- vanzarea-cumpararea este efectuata la cursul pietei, in acel moment sau la cursul la termen;

5
- institutia specializata va prelua suma din contul titularului si ii va vira acestuia suma echivalenta
in valuta solicitata (tabel 2).
Desigur, cele prezentate sunt mult simplificate. In practica, tipurile de operatiuni efectuate pe
aceasta piata sunt foarte diverse, putandu-se realiza operatiuni combinate, cu un grad de
complexitate mare.
Operatiuni la vedere (spot)
Operatiunile la vedere (spot) sunt operatiunile care consta in vanzarea unei valute si
cumpararea unei alte valute in suma echivalenta la cursul la vedere. Aceste operatiuni se incheie
in doua zile lucratoare, respectiv se vireaza banii in cont.
In acest caz, momentul tranzactiei coincide cu momentul formarii cursului valutar al zilei.
Cursurile la care se efectueaza operatiunile cu valuta spot se numesc cursuri sau cotatii spot si
constituie baza de formare a cursurilor pentru tranzactiile la care ziua de decontare este diferita de
cea a operatiunilor spot.
Operatiuni la termen (forward)
Operatiunile la termen se efectueaza pe baza angajamentelor de cumparare sau vanzare de
valute, livrarea valutelor si plata lor urmand sa se efectueze la termen, adica la o data ulterioara
care se fixeaza prin contract. Acest termen este standardizat si poate fi 1 luna, 2 luni, 3 luni, 6 luni,
12 luni. Deci, spre deosebire de operatiunile la vedere, in cazul operatiunilor la termen virarea in
conturi a sumelor care au facut obiectul vanzarii- cumpararii are loc intr-un interval mai mare de
48 ore, dar nu poate depasi un an.
Operatiunile la termen sunt de 2 tipuri:
- operatiuni simple (outright)- cand se efectueaza o operatiune de vanzare-
cumparare la termen singulara;
- operatiuni complexe (swap)- cand vanzarea- cumpararea la termen este combinata
cu vanzarea cumpararea la vedere.
Operatiunea valutara - SWAP
Operatiunile complexe, de genul operatiunilor de SWAP, reprezinta imbinarea a doua
operatiuni valutare, simultane si opuse, una de vanzare si alta de cumparare sau invers, la doua
scadente diferite, una la vedere si alta la termen. Existenta unei operatiuni la termen in cadrul
SWAP-ului presupune reglarea diferentei de dobanda - daca exista - dintre cele doua cursuri
diferite la cele doua scadente.

6
 Swap-ul este un contract prin care se poate schimba o valuta de pe o piata cu alta pe alta
piata sau de la un termen la altul. Fiind in posesia unor informatii de pe mai multe piete, clientul
are la dispozitie prin acest procedeu o serie de solutii, putand alege pe cea mai convenabila, adica
cea care prezinta cel mai mic risc si cel mai avantajos schimb.

Datorita amploarei operatiunilor si caracterului lor confidential, este foarte dificil, practic
imposibil, a se face o delimitare cantitativa intre diferitele tipuri de operatiuni.
Operatiunile pe piata valutara se fac numai in valute convertibile, iar dintre acestea, numai un
numar relativ redus (10-15) formeaza obiectul activitatii zilnice si al cotarii directe. Desigur, se
poate lucra si cu valute convertibile cu o importanta mai mica in derularea tranzactiilor
internationale, dar, acestea, intamplator si la solicitarea clientilor.
Introducerea cursurilor valutare fluctuante a determinat aparitia unor noi fenomene pe piata
valutara comparativ cu perioadele anterioare. Printre cele care au o influenta negativa asupra
echilibrului pietei pot fi amintite:
- concentrarea sporita a activitatii pe piata operatiunilor cu plata la vedere;
- reducerea vizibila a profunzimii pietei, respectiv a capacitatii acesteia de a absorbi importante
fluxuri de schimb valutar, fara a produce dezordini, chiar si numai temporar;
- responsabilitatea tot mai mare ce revine bancilor specializate in activitatea de schimb valutar, ca
urmare a dezvoltarii rapide a sistemului de comunicare la nivel international, ele fiind cele care
fac o triere a informatiilor primite si, in consecinta, adopta decizii in orientarea cursului la care vor
lucra;
- confuziile facute de unele banci care, beneficiind de mijloace rapide de comunicare, influenteaza
piata pornind de la date eronate, ulterior neconfirmate de evenimentele reale;
- unele banci mari americane, vest-europene si japoneze, prin amploarea operatiunilor de schimb
valutar, concentrate de ele, pot domina piata valutara, marindu-i, in acelasi timp, gradul de
instabilitate;
- reactiile pietei valutare la diferite evenimente economice, dar mai ales politice au devenit foarte
puternice, determinand, deseori, statele sa procedeze la modificari de politica monetara si
valutara,care, in alte conditii, nu ar fi fost necesare.
In ansamblul pietei valutare, piata valutara internationala ocupa un loc deosebit, prin rolul
de "convertitor" pe care il joaca fata de celelalte piete, in sensul ca, prin capacitatea de a

7
preschimba rapid si in orice suma o valuta pe alta, da suplete, flexibilitate si permeabilitate pietelor
internationale.
Importanta pietei valutare decurge si din faptul ca fiind prima piata care asigura "trecerea"
fondurilor de pe o piata pe alta, dintr-o tara in alta, ea polarizeaza o suita de influente pe care, apoi,
le reflecta asupra diferitelor economii nationale sau asupra economiei mondiale in ansamblu. Din
acest punct de vedere este cea mai "sensibila" piata la evenimentele politice, sociale, monetare din
diferite tari sau pe plan international.
Rolul pietei valutare este determinat in primul rand de posibilitatile pe care le ofera
participantilor la schimburile economice pt alegerea si obtinerea mijloacelor de creditare si de
plati cele mai convenabile.
Factorii care conditioneaza dezvoltarea pietei valutare:

* tendinta de liberalizare a comertului mondial - duce la cresterea schimburilor economice dintre

state, care determina cresterea rolului pietelor valutare
* cresterea ponderii creditului international in volumul tranzactiilor comerciale externe
* cresterea ponderii anumitor valute nationale in ansamblul schimburilor economice
* cresterea penuriei de lichiditate (mai ales pt tarile in curs de dezvoltare) - este combatuta de
organismele financiare, acesta fiind rolul lor (acoperirea acestei nevoi permanente de resurse
financiare).
Diana
Pietele financiar-valutare internationale devin un barometru al schimburilor economice
internationale.
Introducerea anumitor monede, ca EURO, va produce profunde transformari pe pietele financiar-
valutare si va exista concurenta intre zona de influenta a dolarului si cea a EURO.
Zona EURO are la baza anumite elemente care intervin:

1. scaderea riscului valutar

2. cresterea lichiditatii internationale
3. stabilitatea pietelor financiar-valutare in spatiul EURO
4. simplificarea tranzactiilor intre statele membre sau nemembre ale UE; in aceste conditii
crescand semnificativ influenta EURO la nivel mondial.

Prin intermediul EURO se urmareste ca cele 3 operatii care ies din sfera operatiunilor valutare sa
ramana fara obiect, oferind astfel stabilitate pietei unice.

8
Konstanta

Dacă analizăm evoluţia pieţii valutare din ultimii 15 ani observăm o sincronizare aproape
perfectă a pieţii cu ciclurile elecotare. Şi anume, înaintea alegerilor cu 2-3 ani are loc
acumularea de surplusuri valutare pe piaţă, cea ce duce la aprecierea valutei, apoi în an
electoral, 2009, 2010, 2014 apare un deficit brusc de valută condiţionat de retragerea masivă a
valutei, apoi iarăşi începe ciclul de acumulare şi aşa pe întreagă perioadă din ultimii 15 ani.
Este opinia exprimată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” de către
economistul IDIS Viitorul Veaceslav Ioniţă.

În prezent conturează aceeaşi tendinţă când rezervele valutare se acumulează 2-3 ani până la
alegeri, iar în anul electoral ele se reduc de fiecare dată cu circa 700 milioane de dolari. Doi
ani înainte de alegeri am urmărit procesul de acumulare, iar acum avem toate premizele să
spunem că vom asista la reduceri, însă ele vro fi mai mici. Un tablou mai clar se va contura în
luna septembrie.

În anul 2009, înainte de alegeri, ca urmare a presiunii de a menţine cursul valutar BNM a
intervenit pe piaţă cu circa 700 milioane de dolari. Apoi până în 2013 au loc acumulări de
valută, iar în 2014 pierderi de 700 milioane de dolari (jaful din sistemul bancar). În 2016 şi
2017 iarăşi avem creştere de valută, iar 2018 - an ale electoral.

”În acest vânzările de valută străină din partea cetăţenilor vor fi de 2,1 miliarde de dolari.
Totodată, se atestă o creştere mai rapidă a cererii de valută pe fundalul majorării importurilor
cu 23%, faţă de creştrea exporturilor cu doar 17%. Iar până la sfârşitul anului vom asista la o
cerere mai mare de valută faţă de ofertă, însă nu se va răsfrânge asupra cursului valutar.
Totodată, piaţa valutară din Republica Moldova este sincronizată cu alegerile. Chiar dacă
necesitatea de valută creşte, cursul valutar va fi unul stabil”, a explicat Ioniţă.

Oamenii primesc bani din străinătate mai mulţi decât încasările din salarii din Republica
Moldova. În anul curent moldoveni vor primi din străinătate circa 2,1 miliarde USD. Iar cursul
valutar influenţează veniturile cetăţenilor obţinute din remitenţe. De asemenea, cursul valutar
influenţează rata inflaţiei, care în luna mai a constituit 2,8% în valoare anuală, iar principalul
factor este aprecierea monedei naţionale. Or datorită faptului că leul moldovenesc s-a apreciat
cu 20% faţă de dolarul american, mărfurile importate ar fi trebuit să se ieftinească mai mult.

9
Alt factor care influenţează piaţa valutară sunt exporturile. ”În doi ani avem o creştere
puternică a livrărilor de mărfuri şi produse în străinătate, iar aprecierea monedei naţionale a
lovit dur exportatorii. Totuşi, o parte din pierderi sunt amortizate prin faptul că o pondere
semnificativă a mărfurilor sunt exportate în UE”, a precizat Ioniţă.

Leul moldovenesc s-a apreciat faţă de dolarul american în ultimii doi ani cu 20%, însă faţă de
euro cu doar 6,5%. Acest lucru se explică prin faptul că leul moldovenesc a fost mai apropiat de
euro, deoarece economia RM este conectată la UE, circa 65% din exporturi sunt direcţionate în
comunitatea europeană. Poate este cazul ca BNM să revadă cursul de referinţă şi să-l raporteze
la euro atunci nu ar fi aşa de mare fluctuaţia.

"Pentru următoarele luni anticipăm o creştere mai rapidă a cererii de valută faţă de ofertă, fapt
ce va scădea din potenţialul de apreciere a leului, iar în toamnă e posibil şi o intervenţie a BNM
pe piaţa valutară, sub formă de vânzare a valutei pentru a acoperi cererea de valută crescândă.
Însă toate aceste mişcări nu vor fi suficient de puternice pentru a determina o schimbare bruscă
a cursului valutar", conchide expertul economic.

Diana
De ce se apreciază leul moldovenesc?
De la începutul anului 2018, moneda naţională a marcat o apreciere de 3,1% faţă de dolarul SUA
în termeni nominali (de la 17,10 lei pentru 1 dolar american la 01.01.2018 până la 16,58 lei la
31.07.2018). Faţă de Euro leul moldovenesc s-a apreciat cu 5,1%".
Principalii factori care au determinat fluctuațiile monedei naționale, potrivit specialiștilor
ministerului de resort, au fost intrările masive de valută străină datorită exporturilor, remiterilor
valutare de peste hotare și investițiilor, oscilaţiile dolarului SUA pe pieţele valutare
internaţionale și politica monetară a BNM.

În ianuarie-iulie 2018, gradul de acoperire a cererii nete de valută din partea agenților economici
prin oferta netă de valută de la persoanele fizice a constituit 105,9%, comparativ cu 114,3% în
perioada respectivă a anului 2017.
În structura ofertei nete de valută de la persoanele fizice ponderea majoră revine monedei
euro — 64%, ponderea dolarului a constituit 19,1%, rublei rusești — 12,2%.
Totodată, în scopul neadmiterii aprecierii excesive a leului, în luna iulie 2018 BNM a efectuat
cumpărări pe piaţa valutară interbancară în valoare de 51 mil dolari. De la începutul anului,
BNM a efectuat cumpărări nete pe piaţa valutară interbancară în valoare de 209,7 mil. dolari.
Record pe piața valutară
"Stocul activelor valutare de rezervă ale BNM la 31.07.2018 a atins un record istoric de 2970,4
mil. dolari, majorându-se cu 6% comparativ cu nivelul înregistrat la sfârşitul anului 2017 şi cu
20% faţă de situația la 31.07.2017", subliniază specialițtii.

10
Majorarea activelor oficiale de rezervă se datorează, preponderent, intervenţiilor pe piaţa
valutară internă sub formă de cumpărări de valută. Aceste intervenții au fost efectuate în
condițiile unor intrări semnificative de valută, care au dus la o apreciere semnificativă a leului
moldovenesc în raport cu dolarul SUA. În lipsa acestor intervenții, leul s-ar fi apreciat și mai
mult, ceea ce poate avea impact negativ asupra economiei țării.
Cum vor evolua euro și dolarul în zilele următoare?

În ultimele zile însă moneda unică europeană a avut o tendință de apreciere. Acesta își va
continua ofensiva asupra leului moldovenesc și săptămâna viitoare.
Potrivit ratei oficiale de schimb stabilită de Banca Națională a Moldovei pentru 17 septembrie,
euro se va aprecia cu 14 bani în raport cu moneda națională și va costa 19,6549 de lei.
Dolarul va continua tactica pașilor mici și va mai crește luni cu un ban. Astfel, acesta va costa
16,7998 de bani.
Își vor consolida ușor pozițiile și celelalte valute. Hrivna ucraineană va costa 0,5971 de lei, leul
românesc — 4,2336, iar rubla rusească va ajunge până la 0,2484 de lei.

11