MINISTERUL EDUCAIEI AL REPUBLICII MOLDOVA UNIVERSITATEA de STAT B.P.

HASDEU din CAHUL FACULTATEA ECONOMIE, MATEMATIC I INFORMATIC CATEDRA FINANE I EVIDEN CONTABIL

Referat
la disciplina Bazele Activitii Bancare

Pe tema:

Analiza segmentelor pieei valutare din Republica Moldova

Coordonator: Chironachi Corina, lector universitar, Autor: Cioclea Iulia gr. C1102

Cahul 2013

CUPRINS

Cuprins..........................................................................................................pag.1 Bibliografie....................................................................................................pag.2 1.Piata valutara - cadru general......................................................................pag.3 2.Piata valutara a Republicii Moldova.pag.4 2.1. Piaa monetar interbancar.pag.4 2.2. Operatiuni la vedere (spot)................................................................pag.5 2.3. Operatiuni la termen (forward).........................................................pag.6 2.3.1.Operatiunea valutara SWAP...pag.7 3. Piata valutara nationala..............................................................................pag.9 3.1. Piata valutara nationala: organizare, participanti, operatiuni..........pag.11 Evoluia pieei valutare n luna martie 2013 (table 1.)pag.14 Activitatea Bancii Nationale a Moldovei pe piata interbancara n luna Februarie 2013 (table 2.) .pag.15

BIBLIOGRAFIE

http://www.scritube.com/economie/OPERATIUNI-SPECIFICE-PIETEI-VA1441719195.php http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=291659 http://www.bnm.md/md/valute_market

1.Piata valutara - cadru general

Dupa unii autori, schimbarea unei monede pe alta dateaza inca din secolul al VII-lea i.e.n. Astfel de schimburi se intalnesc in antichitate, ca si in evul mediu. Despre efectuarea unui schimb valutar, in acceptiunea moderna, se poate vorbi abia dupa 1880, cand bancile din Viena si Berlin au inclus asemenea servicii in favoarea clientilor sai. Apoi, banci din alte centre financiare si comerciale incep sa dezvolte acest tip de operatiuni. De remarcat ca, pana la primul razboi mondial, volumul operatiunilor era relativ redus, iar sfera de cuprindere se limita, in primul rand, la nivel national. Intre cele doua razboaie mondiale, ca urmare a mutatiilor ce au avut loc in cadrul economiei mondiale, miscarile de fonduri pe plan international capata o amploare tot mai mare, iar operatiunile de schimb valutar se impun ca o necesitate obiectiva. In acest interval de timp, bancile din Londra si New York dezvolta rapid o retea prin care domina piata de schimb valutar. Dupa terminarea celui de-al doilea razboi mondial, operatiunile de schimb valutar au fost practic sistate. Ulterior, treptat incep sa se efectueze operatiuni de schimb valutar in cadrul diferitelor tari, intai operatiuni la vedere, apoi si operatiuni la termen. Odata cu reducerea restrictiilor privind circulatia diferitelor valute, cu trecerea la convertibilitate a principalelor valute ale lumii capitaliste (1958-1962), operatiunile de schimb valutar incep sa devina tot mai ample, pentru ca dupa anii '60 sa se structureze piata valutara internationala, ca o componenta indispensabila a relatiilor economice si financiare internationale. Intr-o etapa initiala, piata valutara s-a format si a evoluat odata cu pietele monetare si de capital national, fiind de fapt o prelungire a acestora in exteriorul tarilor. Ulterior, a avut loc o deprindere a acesteia de pietele monetare si de capital nationale, devenind o entitate demarcata. Piata valutara poate fi definita ca ansamblul de relatii care se formeaza la nivel national sau international intre diferitele institutii nationale sau de vocatie internationala, intre persoane fizice sau juridice, angajate in operatiuni valutare a caror sfera de desfasurare, derulare depaseste sau nu cadrul national. Notiunea de piata valutara reprezinta un termen generic, intrucat ea este constituita, pe de o parte, din piete internationale, piete care, fiecare in parte, au specificul lor, de neconfundat, iar, pe de alta parte, au la baza existentei si functionarii lor pietele nationale.

2. Piata valutara a Republicii Moldova

Piata valutara a Republicii Moldova este caracterizata de dinamica cursului valutar si de rulaj. Cursul valutar este calculat ca rata de schimb medie ponderata la volumul tranzactiilor care au avut loc pe piata valutara. Rulajul pietei valutare cuprinde totalitatea tranzactiilor de schimb valutar cu exceptia celor efectuate de catre Banca Nationala a Moldovei, care au avut loc pe cele mai diferite segmente ale pietei. Printre segmentele pietei monitorizate n particular se numara piata interbancara (tranzactiile de schimb valutar efectuate ntre bancile comerciale autorizate) piata intrabancara (tranzactiile de schimb valutar efectuate ntre banci si clientii acestora); piata operatiunilor la vedere (cu decontarile ce se efectueaza cel trziu timp de doua zile bancare) piata operatiunilor la termen (cu decontarile ce se efectueaza de regula peste perioade fixe cum ar fi: una, doua saptamni, o luna sau mai mult). n timp ce cursul valutar reprezinta echilibrul dinamic al cererii si ofertei de valuta n cadrul pietei, rulajul denota activitatea generala a participantilor pietei valutare (tabel1). 2.1. Piaa monetar interbancar Piaa monetar interbancar este o piaa continu, n care se efectueaz operaiuni de acordare i de obinere de credite, de atragere i plasare de depozite n moneda naional, pe termene pn la un an inclusiv, la nivelurile ratelor dobnzii determinate de bncile participante. CHIBOR (Chisinau Interbank Offered Rate) - rata medie a dobnzilor la care bncile contributorii sunt disponibile s mprumute pe piaa monetar interbancar mijloace bneti n lei moldoveneti altor bnci, determinat conform procedurilor stipulate n regulamentul privind ratele de referin CHIBOR i CHIBID (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr. 110-112, art.386) CHIBID (Chisinau Interbank Bid Rate) - rata medie a dobnzilor la care bncile contributorii sunt disponibile s mprumute pe piaa monetar interbancar mijloace bneti n lei moldoveneti de la alte bnci, determinat conform procedurilor stipulate n regulamentul privind ratele de referin CHIBOR i CHIBID (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr. 110-112, art.386)

2.2.Operatiuni la vedere (spot) Operatiunile la vedere (spot) sunt operatiunile care consta in vanzarea unei valute si cumpararea unei alte valute in suma echivalenta la cursul la vedere. Aceste operatiuni se incheie in doua zile lucratoare, respectiv se vireaza banii in cont. In acest caz, momentul tranzactiei coincide cu momentul formarii cursului valutar al zilei. Cursurile la care se efectueaza operatiunile cu valuta spot se numesc cursuri sau cotatii spot si constituie baza de formare a cursurilor pentru tranzactiile la care ziua de decontare este diferita de cea a operatiunilor spot. Mecanismul formarii cursului valutar pe piata cunoaste trei stadii, care contribuie la uniformizarea acestuia: - prima uniformizare se produce la nivelul fiecarei banci, prin cererea si oferta de valuta la ghiseele acesteia; - a doua uniformizare a cursului se realizeaza la nivelul pietei nationale, prin compensarea interbancara; - a treia uniformizare se produce la nivel international, prin compensarea intre piete. Operatiunile la vedere (cu valuta spot) obtin ponderea cea mai mare in cadrul tranzactiilor de vanzare- cumparare de valuta in cont. Operatiunile la vedere permit ca, intr-un interval de timp scurt, sa se inlature o valuta slaba si sa se procure o alta tare. Uneori, acest tip de operatiuni se pot realiza in scop speculativ, pe baza reaprecierii sau deprecierii unei valute in timp, stiind ca evolutia cursului unei valute nu este liniara. In momentele de tensiune valutara, ca urmare a influentei unei multitudini de factori, intre cursurile inregistrate simultan de aceeasi valuta in diferite centre pot sa apara diferente importante, ceea ce da posibilitatea dezvoltarii operatiunilor de arbitrajare de curs in spatiu. Aceste operatiuni constau, in principiu, in cumpararea unei valute de pe o piata la un curs si vanzarea ei simultana pe o alta piata la alt curs, diferentele de curs constituind castigul bancii. Dolarul ocupa un loc central pe piata valutara, deoarece aceasta valuta serveste drept pivot al tuturor tranzactiilor. Toate valutele sunt cotate fata de dolar. Daca un bancher vinde, de exemplu, lire sterline pentru a cumpara franci belgieni, trebuie sa efectueze schimbul prin intermediul dolarului. El vinde, in acest caz, lira sterlina contra dolar si revinde dolarii pentru a obtine francii belgieni. In mod practic, este imposibil sa vinzi in mod direct lire sterline contra franci belgieni, deoarece nu exista o piata directa intre aceste doua devize. 5

2.3.Operatiuni la termen (forward) Operatiunile la termen se efectueaza pe baza angajamentelor de cumparare sau vanzare de valute, livrarea valutelor si plata lor urmand sa se efectueze la termen, adica la o data ulterioara care se fixeaza prin contract. Acest termen este standardizat si poate fi 1 luna, 2 luni, 3 luni, 6 luni, 12 luni. Deci, spre deosebire de operatiunile la vedere, in cazul operatiunilor la termen virarea in conturi a sumelor care au facut obiectul vanzarii- cumpararii are loc intr-un interval mai mare de 48 ore, dar nu poate depasi un an. Operatiunile la termen sunt de 2 tipuri: - operatiuni simple (outright)- cand se efectueaza o operatiune de vanzarecumparare la termen singulara; - operatiuni complexe (swap)- cand vanzarea- cumpararea la termen este combinata cu vanzarea cumpararea la vedere. Operatiunile la termen sunt initiate de diferiti solicitatori, fie in scopul acoperirii riscului valutar care ar putea aparea, fie in scop speculativ. Particularitatea operatiunilor la termen consta in aceea ca operatiunea este incheiata in prezent la cursuri la termen, iar virarea sumelor in conturi are loc in termenul pentru care s-a efectuat operatiunea. Operatiunile valutare la termen se efectueaza direct de la banca la banca sau prin intermediar. Acestea nu sunt niciodata cotate la bursa. Cursurile la care se efectueaza aceste operatiuni se numesc cursuri la termen. La stabilirea acestor cursuri se au in vedere perspectivele evolutiei unei valute, in functie de o serie de factori, cum ar fi: situatia economica a unei tari, rata inflatiei, ciclul economic etc. Calcularea cursului la termen se face pornindu-se de la cursul spot, conform formulei de mai jos:

unde: Fwd = "forward"-ul d = diferenta de dobanda dintre cele doua valute pe perioada de calcul a "forward"-ului; K = cursul spot Nz = numarul de zile al perioadei de calcul al forward-ului La calcularea mai rapida a "forward"-urilor pentru perioadele fixe de 1,2,3,6,12 luni, formula devine: unde: N = 1,2,3,6 sau 12 luni

In practica, cursul forward se obtine din cursul spot la care se adauga sau se scade o diferenta definita prin doi termeni numiti pips-uri, corespunzatori cursului de cumparare si respectiv de vanzare. Astfel, la cotarea directa, cand cursul forward este mai mare decat cel spot, se spune ca valuta face prima, iar moneda face discont si doferentele respective se adauga la cursul spot. In cazul in care cursul forward este mai mic decat cel spot, valuta face discont si moneda face prima, iar diferentele respective se scad din cursul spot. Dupa scopul urmarit, operatiunile la termen pot fi lucrative (cand se doreste obtinerea unui castig), sau de acoperire (cand obiectivul operatiunii este de protejare impotriva riscului valutar). 2.3.1.Operatiunea valutara - SWAP Operatiunile complexe, de genul operatiunilor de SWAP, reprezinta imbinarea a doua operatiuni valutare, simultane si opuse, una de vanzare si alta de cumparare sau invers, la doua scadente diferite, una la vedere si alta la termen. Existenta unei operatiuni la termen in cadrul SWAP-ului presupune reglarea diferentei de dobanda - daca exista - dintre cele doua cursuri diferite la cele doua scadente. Swap-ul este un contract prin care se poate schimba o valuta de pe o piata cu alta pe alta piata sau de la un termen la altul. Fiind in posesia unor informatii de pe mai multe piete, clientul are la dispozitie prin acest procedeu o serie de solutii, putand alege pe cea mai convenabila, adica cea care prezinta cel mai mic risc si cel mai avantajos schimb. Cele mai frecvente swap-uri valutare constau in incheierea unui contract intre un client si o banca sau intre doua banci, prin care se stabileste o tranzactie la vedere pe o piata si o alta echivalenta pe o alta piata, in alta valuta. In urma acestei operatiuni, la termen, daca cursul este mai ridicat castiga banca cumparatoare, in caz contrar aceasta sufera o pierdere. Din aceasta cauza, operatiunile swap se fac atunci cand variatiile valutei sunt minime si previzibile, fiind evitate in perioadele de destabilizare a pietelor valutare. Operatiunile de swap au aparut din necesitatea de acoperire a unor angajamente intr-o valuta pe o anumita perioada, din disponibilitatile existente intr-o alta valuta, fara a modifica la termen structura angajamentelor si a disponibilitatilor in cele doua valute. Daca, spre exemplu, banca A dispune in "spot" de o suma in dolari, pe care-i are disponibili timp de o luna si, tot in "spot", are nevoie de o suma de franci elvetieni pe care nu-i poate acoperi decat din intrari in franci care vor avea loc peste o luna, pentru acoperirea necesarului de franci din "spot", valorificarea dolarilor si mentinerea structurii angajamentelor si a disponibilitatilor la termen de o luna, banca poate realiza aceste obiective prin operatiuni de swap. 7

Acestea presupun gasirea unei alte banci careia sa-i cedeze dolarii pe timp de o luna in schimbul sumei in franci elvetieni, tot pe termen de o luna, reglandu-se totodata diferenta de dobanda- daca exista - dintre cele doua valute, reglare care se face prin intermediul a doua cursuri diferite la cele doua scadente. Acoperirea necesitatilor intr-o valuta la care dobanda este mai mica decat valuta in care sunt disponibilitatile conduce la o pierdere la termen, pierdere ce va trebui sa se compenseze prin realizarea unui castig la curs. In practica, swap-ul se utilizeaza daca rezultatul operatiunii este mai mare sau egal cu diferenta de dobanda dintre cele doua valute. Rezultatul operatiunii de swap este (Rs):

unde Fwd = forward Cs = curs spot Nz = numar de zile

Daca Rs este mai mic decat diferenta de dobanda, se aplica metoda depozitelor de eurovalute, care consta in atragerea sumei necesare intr-o anumita valuta simultan cu plasarea sumelor disponibile in alta valuta pe acelasi termen. La scadenta se restituie suma atrasa plus dobanda aferenta din intrarile asteptate la termenul respectiv in acea valuta si respectiv se incaseaza suma si dobanda aferenta la valuta plasata, din care se vor plati angajamentele scadente la acel termen. In general, se urmareste plasarea unei valute care sa inregistreze o dobanda mai mare decat cea atrasa. Operatiunile valutare swap pot fi de mai multe feluri: - combinarea unei cumparari la vedere cu o vanzare de valuta la termen; - legarea unei vanzari la vedere cu cumpararea aceleiasi valute la termen; - efectuarea a doua operatiuni valutare la doua termene diferite. Avantajul contractelor swap consta in faptul ca prezinta o gama larga de posibilitati din care clientul poate sa aleaga. In plus, contractul poate fi vandut sau cumparat, ca un titlu financiar, inainte de scadenta. Aceasta particularitate mareste gama de posibilitati de utilizare a riscului valutar.

3. Piata valutara nationala

Piata valutara nationala cuprinde ansamblul relatiilor care iau nastere intre persoane fizice si juridice privind cumpararea si vanzarea de valute, precum si institutiile (banci, burse) si reglementarile (scrise sau nu) care faciliteaza aceste tranzactii. Ca structuri nationale pietele valutare sunt supuse legislatiei din tarile lor, autoritatile monetare exercitand in acest spatiu politica monetara subordonata intereselor economice si financiare ale statelor respective. Sintetic, piata valutara internationala concentreaza oferta si cererea de devize la nivel international. Astfel, piata valutara internationala cuprinde totalitatea pietelor valutare nationale pe care sunt permise astfel de tranzactii, in independenta lor. Factorii care au determinat dezvoltarea pietelor valutare, la inceput nationale, apoi a pietei valutare internationale, sunt multipli si diversi. Factorii economici, determinati de dezvoltarea si diversificarea relatiilor economice internationale, au avut si au o importanta covarsitoare. Relatiile de comert exterior, importul si exportul de marfuri, presupun un flux financiar invers, care reprezinta contravaloarea marfurilor ce au facut obiectul schimbului. Incasarile din export sunt, de regula, folosite pentru plata importurilor. Sumele realizate din export pot fi exprimate in alte valute decat cele necesare platii importurilor. In acest caz se impune convertirea lor in alta valuta, cea destinata efectuarii platii. Dezvoltarea comertului invizibil, a turismului, a transporturilor internationale a antrenat miscari de valute dintr-o tara in alta si deci necesitatea schimbului valutar. Miscarile de capital, fie sub forma investitiilor directe, fie sub forma hartiilor de valoare, implica preschimbarea valutei nationale (in cazul in care tara respectiva are moneda convertibila) sau a unui disponibil ex 414b13e istent intr-o valuta convertibila (in cazul in care tara nu are valuta convertibila) in valuta tarii spre care au loc miscarile de capital, realizarea investitiei. Insasi repatrierea banilor astfel investiti implica reconvertirea lor in moneda nationala sau in alta valuta. Un loc important in dezvoltarea pietei, dar mai ales a internationalizarii ei, l-au avut factorii tehnici. Astfel, extinderea si apoi, aproape absolutizarea platilor internationale prin viramente bancare, lucrandu-se efectiv numai cu virarea unei sume dintr-un cont in alt cont, au dat suplete si noi dimensiuni pietei valutare. Generalizarea legaturilor prin telefon, telex si, in buna parte, prin satelit a creat premisele efectuarii rapide a operatiunilor, a fructificarii avantajelor de moment de pe piata si a realizarii lor in "timp real" cu toate centrele financiare de pe glob, independent de fusul orar.

Mutatiile de natura monetara si financiara, atat pe plan national cat si international, au determinat largirea si, in acelasi timp, adancirea pietei valutare internationale. Pietele valutare nationale au devenit treptat o componenta de seama in politica valutara a statelor. Interventiile bancilor centrale prin vanzarile si cumpararile de valuta, prin supravegherea stricta a pietei, a formarii si stabilirii cursurilor valutare au dat amploare rolului pietei valutare, ca instrument de promovare a unor decizii sau de corectie a unor tendinte nedorite. Mobilitatea politicilor valutare ale diferitelor state, concretizate in tendintele de liberalizare a restrictiilor valutare, a trecerii la convertibilitate a noi valute, au dat noi dimensiuni pietei valutare internationale. Generalizarea cursurilor fluctuante si a instabilitatii acestora a avut ca efect amplificarea operatiunilor pe piata valutara, ca urmare, pe de o parte, a factorilor speculativi, iar, pe de alta parte, a celor ce aveau in vedere acoperirea riscului valutar. Variatiile in ambele sensuri ale cursurilor valutare au determinat ca tot mai multi participanti la activitatea acestei piete sa dezvolte operatiuni speculative, sa realizeze castiguri din diferentele de dobanda sau de curs dintre doua valute, in doua momente diferite (speculatii in timp) sau intre doua centre financiare diferite (speculatii in spatiu). Aceleasi cauze ale instabilitatii au determinat pe tot mai multi participanti la comertul international sa foloseasca tehnicile specifice piesei valutare ca modalitati de preintampinare sau diminuare a unui eventual risc valutar in operatiunile de import-export, etc. In sfarsit, o influenta deosebita asupra dimensiunilor pietei valutare a avut-o aparitia operatiunilor cu eurovalute si, in special, a pietei eurovalutelor. Dincolo de faptul ca, in cadrul marilor banci, operatiunile de pe piata valutara si cele de pe piata eurovalutelor se fac de aceleasi departamente sau servicii, viata scurta a unei operatiuni, posibilitatea preschimbarii rapide a unei monede pe alta, au facut ca astfel de operatiuni sa capete amploare nemaiintalnita. Dezvoltarea pietei valutare internationale a determinat aparitia si consacrarea unor centre specializate in operatiuni de schimb valutar. Desi, organizata diferit, piata valutara in tarile cu moneda convertibila are un rol deosebit de important, atat pentru tarile respective, cat si pentru ansamblul pietei valutare internationale. Prin posibilitatea transformarii rapide a unei valute in alta, prin intermediul operatiunilor specifice pietei valutare, aceasta joaca rolul unui convertitor fata de celelalte piete, componente ale pietei.

10

3.1. Piata valutara nationala: organizare, participanti, operatiuni 1. Organizarea pietei valutare. In cadrul tarilor cu valuta convertibila, initial, piata valutara nationala deservea prioritar nevoile pe structuri de valute, determinate de relatiile economice si financiare internationale ale rezidentilor. Formarea de puternice centre financiare a determinat ca bancile situate in aceste zone sa inceapa sa efectueze vanzari si cumparari de valuta si in numele unor persoane, institutii, guverne, banci straine de tara in care se efectuau tranzactiile. In cadrul pietelor nationale pot exista unul sau mai multe orase in care sunt efectuate astfel de operatii. Piata valutara internationala, desi structurata pe pietele valutare nationale, este clar delimitata de acestea. Principala deosebire consta in faptul ca, in timp ce pe piata valutara nationala, bancile efectueaza vanzari si cumparari de valute numai contra moneda nationala, in cazul pietei valutare internationale, aceleasi banci deruleaza tranzactii avand ca obiect o valuta care este straina, atat pentru ele, cat si pentru solicitantul operatiunii. Acestei deosebiri i se adauga si faptul ca pe piata valutara nationala cursul ramane neschimbat pe parcursul unei zile de lucru bancare (exceptie fac zilele de mari tensiuni valutare, cand operatiunile pot fi chiar sistate), in timp ce pe piata valutara internationala, cursul la care se efectueaza operatiunile este intr-o permanenta miscare. Aceasta dubla legatura constituie suportul concentrarii interventiilor pe piata valutara internationala de catre autoritatile monetare apartinand diferitelor piete valutare nationale. 2. In cadrul unei piete valutare nationale constituite ca centru al pietei valutare internationale, apar trei elemente: a) participantii b) institutiile participante c) institutiile de supraveghere a pietei a) Participantii sunt formati din totalitatea firmelor, bancilor, institutiilor, persoanelor fizice si juridice etc din tara respectiva sau din alte tari care ordona, direct sau prin intermediari, efectuarea de catre institutiile specializate a operatiunilor de vanzare cumparare de valute in numele lor. b) Institutiile specializate cuprind, intotdeauna, bancile specializate in astfel de operatii si unele cazuri, acolo unde exista, si bursele si agentii de schimb valutar. La nivelul acestor institutii se concentreza zilnic cererea si oferta de valute prin comenzile interne si internationale de schimb valutar adresate acestora. Atat numarul institutiilor, cat si structura de organizare si functionare a pietelor valutare difera de la tara la tara.

11

c) Institutiile de supraveghere au un dublu rol: pe de o parte urmaresc promovarea unei anumite politici valutare, in special in domeniul cursului valutar, iar pe de alta parte, asigura o jonctiune potrivit intereselor nationale, intre tendintele pe plan international ale evolutiei monedei nationale si politica valutar-nationala. Indiferent de modul de organizare a supravegherii pietei la nivelul tuturor pietelor nationale se regasesc intotdeauna cel putin doua institutii: banca centrala si un oficiu privind culegerea informatiilor din intreaga lume. 3. Operatiuni specifice pietei valutare. In principiu, derularea unei operatiuni pe piata valutara presupune urmatoarele: - existenta unui disponibil (in cont sau numerar) exprimat intr-o valuta - titularul acestuia solicita unei institutii specializate vanzarea (V) sumei respective si cumpararea (C) unei sume echivalente exprimata in alta valuta; - vanzarea-cumpararea este efectuata la cursul pietei, in acel moment sau la cursul la termen; - institutia specializata va prelua suma din contul titularului si ii va vira acestuia suma echivalenta in valuta solicitata (tabel 2). Desigur, cele prezentate sunt mult simplificate. In practica, tipurile de operatiuni efectuate pe aceasta piata sunt foarte diverse, putandu-se realiza operatiuni combinate, cu un grad de complexitate mare. Datorita amploarei operatiunilor si caracterului lor confidential, este foarte dificil, practic imposibil, a se face o delimitare cantitativa intre diferitele tipuri de operatiuni. Operatiunile pe piata valutara se fac numai in valute convertibile, iar dintre acestea, numai un numar relativ redus (10-15) formeaza obiectul activitatii zilnice si al cotarii directe. Desigur, se poate lucra si cu valute convertibile cu o importanta mai mica in derularea tranzactiilor internationale, dar, acestea, intamplator si la solicitarea clientilor. Introducerea cursurilor valutare fluctuante a determinat aparitia unor noi fenomene pe piata valutara comparativ cu perioadele anterioare. Printre cele care au o influenta negativa asupra echilibrului pietei pot fi amintite: - concentrarea sporita a activitatii pe piata operatiunilor cu plata la vedere; - reducerea vizibila a profunzimii pietei, respectiv a capacitatii acesteia de a absorbi importante fluxuri de schimb valutar, fara a produce dezordini, chiar si numai temporar; - responsabilitatea tot mai mare ce revine bancilor specializate in activitatea de schimb valutar, ca urmare a dezvoltarii rapide a sistemului de comunicare la nivel international, ele fiind cele care fac o triere a informatiilor primite si, in consecinta, adopta decizii in orientarea cursului la care vor lucra;

12

- confuziile facute de unele banci care, beneficiind de mijloace rapide de comunicare, influenteaza piata pornind de la date eronate, ulterior neconfirmate de evenimentele reale; - unele banci mari americane, vest-europene si japoneze, prin amploarea operatiunilor de schimb valutar, concentrate de ele, pot domina piata valutara, marindu-i, in acelasi timp, gradul de instabilitate; - reactiile pietei valutare la diferite evenimente economice, dar mai ales politice au devenit foarte puternice, determinand, deseori, statele sa procedeze la modificari de politica monetara si valutara,care, in alte conditii, nu ar fi fost necesare. In ansamblul pietei valutare, piata valutara internationala ocupa un loc deosebit, prin rolul de "convertitor" pe care il joaca fata de celelalte piete, in sensul ca, prin capacitatea de a preschimba rapid si in orice suma o valuta pe alta, da suplete, flexibilitate si permeabilitate pietelor internationale. Importanta pietei valutare decurge si din faptul ca fiind prima piata care asigura "trecerea" fondurilor de pe o piata pe alta, dintr-o tara in alta, ea polarizeaza o suita de influente pe care, apoi, le reflecta asupra diferitelor economii nationale sau asupra economiei mondiale in ansamblu. Din acest punct de vedere este cea mai "sensibila" piata la evenimentele politice, sociale, monetare din diferite tari sau pe plan international.

13

Evoluia pieei valutare n luna martie, 2013

Rulajul pieei lunar n valuta original A. Rulajul pieei valutare inclusiv pe valute: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Dolarul SUA Euro Rubla ruseasc Leul romnesc Hrivna ucrainean Rubla belarus Lira sterlin Francul elveian Yenul japonez Alte valute 474,667,446.66 474,667,446.66 23,733,372.33 23,733,372.33 316,551,040.62 410,463,875.17 15,827,552.03 20,523,193.76 492,622,216.82 4,261,076.73 101,000.00 333,967,598.00 1,632,987.65 1,204,551.29 0.00 0.00 15,999,472.12 1,258,339.22 12,416.03 38,640.25 2,464,212.38 1,274,030.24 0.00 0.00 24,631,110.84 213,053.84 5,050.00 16,698,379.90 81,649.38 60,227.56 0.00 0.00 Tabel 2. Conform BNM * cursul mediu lunar 799,973.61 62,916.96 620.80 1,932.01 123,210.62 63,701.51 0.00 0.00 52.38% 45.30% 1.77% 0.14% 0.00% 0.00% 0.27% 0.14% 0.00% 0.00% 12.3117 15.9543 0.3973 3.6022 1.4490 0.1378 18.6139 12.9959 12.3683 15.9899 0.3998 3.6879 18.9512 13.0841 12.3479 15.9753 0.3998 3.6781 1.4490 0.1378 18.7127 13.0606 echivalentul n dolari SUA* 906,178,432.08 mediu zilnic n valuta original echivalentul n dolari SUA* 45,308,921.60 ponderea (lunar) 100.0% cumrturi vnzri medie Rata de schimb

14

Activitatea Bancii Nationale a Moldovei pe piata interbancara n luna februarie 2013* (echivalentul n dolari SUA**)
Rulajul BNM pe piata interbancara cumparari A. 1 2 3 B 1 2 3 C 1 2 3 D 1 2 3 Operatiuni la vedere Dolari SUA Euro Alte valute Operatiuni la termen (forward) Dolari SUA Euro Alte valute Operatiuni reversibile (swap) Dolari SUA Euro Alte valute Total operatiuni Dolari SUA Euro Alte valute 12,250,000.00 12,250,000.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 12,250,000.00 12,250,000.00 0.00 0.00 ** cursul mediu lunar 15 ponderea 100.00% 100.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 100.00% 100.00% 0.00% 0.00% vnzari 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 ponderea 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% pe piata interbancara 4.25% 7.05% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 4.25% 17.05% 0.00% 0.00% Ponderea BNM n rulajul total 1.58% 3.49% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 1.58% 3.49% 0.00% 0.00%

Tabel 1. Conform BNM * la data ncheierii tranzactiei