UNIVERSITATEA "ALEXANDRU IOAN CUZA" DIN IAŞI FACULTATEA DE

ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR SPECIALIZAREA FINANŢE ŞI

BĂNCI

LUCRARE DE CERCETARE

CONDUCĂTOR ŞTIINTIFIC: Conf. dr. Dornean Adina

ABSOLVENT: Perju Clara

2022
 UNIVERSITATEA "ALEXANDRU IOAN CUZA" DIN IAŞI FACULTATEA DE
ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR SPECIALIZAREA FINANŢE ŞI
BĂNCI

ANALIZĂ COMPARATIVĂ PRIVIND SISTEMUL EUROPEAN DE PLĂȚI ȘI

SISTEMUL NAȚIONAL DE PLĂȚI

CONDUCĂTOR ŞTIINTIFIC: Conf. dr. Dornean Adina

ABSOLVENT
Perju Clara

2022

2
Cuprins
1. Introducere................................................................................................................................3
2. Analiza critică a literaturii de specialitate a sistemelor de plati europene...............................5
3. Analiza sistemului european de plati versus sistemul national de plati...................................9
3.1. Date...................................................................................................................................9
3.2. Metodologie......................................................................................................................9
3.3. Rezultate și interpretare..................................................................................................17
4. Concluzii................................................................................................................................23

3
 1. Introducere

Stimulate de globalizarea și integrarea piețelor dar și de, creșterea actuală a fluxurilor de

capital privat, autoritățile țării își revizuiesc sistemele de plată în vederea creșterii eficienței
operaționale, a vitezei de fiabilitate și a promptitudinii tranzacțiilor de plată, reducând sau ținând în
control, în același timp riscurile financiare. Urgența de a lua anumite inițiative se poate datora ritmului
de creștere economică și a transformărilor structurale care au loc în economie sau a nevoii de a sprijini
dereglementarea și eliberarea în curs de desfășurare a piețelor monetare, de schimb și de capital. De
asemenea, aceste schimbari se pot datora și apariției noilor tehnologii care fac anumite activități
economice mai eficiente.
Nu este surprinzător că „forțele în joc” prezinta particularitați diferite în funcție de nivelul de
dezvoltare a economiilor și de reperele lor financiare, de starea integrării lor în economia globală, de
dimensiunea lor geografică și economică și de promptitudinea și repiditatea cu care se schimbă
structural (inclusiv sectorul financiar). Trebuie mentionat faptul că, în toate țările, progresul rapid
către politica monetară indirectă, liberalizarea financiară și convertibilitatea monedei au necesitat
adesea reforme concomitente în politicile și funcționarea sistemului de plăți.
Un sistem de plată, constă într-un set de tehnologii, legi și contracte care permit efectuarea
plăților și determină când o plată trebuie decontată. Sistemele de plată includ valută, cecuri, carduri de
credit și de debit, transferuri electronice de fonduri, internet bancar și așa mai departe. Economiile
dezvoltate depind în mod critic de funcționarea eficientă a unor astfel de sisteme. Pe de o parte,
oferind debitorilor mijloace ieftine și de încredere pentru a-și stinge datorii, pe de alată parte acestea
stimulează utilizarea creditului și, prin urmare, activitatea economică în general.
La 1 ianuarie 2002, bancnotele și monedele euro au fost introduse în zona euro. A fost un
eveniment de o importanță capitală în istoria Europei. Logistica procesului propriu-zis de schimbare a
fost reprezentat un proiect enorm care a necesitat o pregătire foarte timpurie și cu numeroase discuții
intense pe mai multe niveluri. Schimbarea numerarului a fost un succes și a depășit în multe privințe
așteptările. Sitemele de plați din Uniunea Europeana au fost create ințial in scopul satisfacerii
cerintelor interne. Fiind diverse ca „natura” acestea nu se potriveau nevoilor unei zone moneate unice,
unde infrastructura trebuia să permită fluxul rapid și fără probleme a plăților și a valorilor mobiliare la
un cost scăzut în întreaga zonă. In acest context, infrastructura financiară din Uniunea Europeană a
suferit schimbări, ca urmare a introducerii monedei euro. Această schimbare nu ar fi fost posibilă fara
ajutorul Bancilor Centrale. O prioritate importantă, „cheie” a acestora este de a contribui la
dezvoltarea unei infrastructuri de piață moderne, robuste și eficiente, care să implinească nevoile
economiilor lor și să faciliteze dezvoltarea unui sistem sigur și a unei piețe financiare echilibrate.
O bancă centrală are un interes direct în proiectarea și gestionarea prudentă a infrastructurii
pieței unde operează. Buna funcționare a pieței pentru plăți și instrumente financiare este un element
de bază al unei monede solide, si un fapt esențoal pentru desfășurarea politicii monetare. O astfel de
infrastructură a pieței are, nu numai o influență semnificativă asupra funcționării piețelor financiare,
dar si asupra menținerii stabilității în sectorul bancar și cel sistemul financiar. Băncile și alte instituții
financiare sunt actori de bază în infrastructura pieței. Instituțiile financiare concurează între ele pentru
a furniza servicii. Totuși, în același timp, din motive economice, aceștia trebuie să coopereze în
legatură cu problemele de infrastructură a pieței. În acest sens, aceștia pot deține și opera în comun
sisteme, fiind participanți și/sau utilizatori ai sistemelor comune.
Trebuie mentionat faptul că sitemele de plată nu sunt ferite de risc. Altfel spus, toate
tranzacțiile sunt expuse la o varietate de riscuri, iar acest lucru este valabil mai ales pentru tranzacțiile
financiare. Fie ca vorbim de sistemele de plată la nivel global, european sau national, acestea sunt la
baza functionarii eficinte a economiilor moderene iar remodelarea infrastructurii și eforturile
accelerate de armonizare și consolidare a sistemelor de plăți au dus la implementarea unor sisteme și
proceduri mai sigure și mai. În paralel, legăturile comerciale internaționale mai puternice, integrarea
sporită a piețelor financiare internaționale (inclusiv piețele globale de instrumente derivate) și
fluxurile mari de migranți au contribuit toate la creșterea cererii de acorduri care să permită
gestionarea transfrontalieră a tranzacțiilor ridicând astfel noi probleme dintr-un politica si perspectiva
riscului.

4
 În cadrul acesti lucrări vor fi prezentate compartiv sistemul european de plăți și stemul
național de plăți. Este o temă complexă, cu diferite valențe ce vizează o analiză compartivă. Acest
subiect este unul actual ce vizează direct stabilitatea sistemului finanicar bancar, fapt ce stărneste
direct interesul instituții de credit. In principal tema va conține o analiză a literaturii de specialitate ce
tratează sistemul de plăți din mai multe perspective. Apoi, voi realiza un studiu de caz privind
evolutia sistemului european în comparație cu sistemul național, pe baza unor gafice si tabele
relevante. Acestă analiză poate fi utilă atât sistemului bancar dar și ministerului de finațe pentru a
observa pe larg evoluția sistemul național. Importanța acestui studiu de caz este de înțelege diferențele
europene în raport cu Romania, si gasirea unor posibile soluții pentru a ridica stemul național la
nivelul celui european.

5
 2. Analiza critică a literaturii de specialitate a sistemelor de plati europene
În timp ce factorilor de decizie le pasă de eficiența și stabilitatea sistemelor de plată,
îndrumările din teoria economică au fost, până de curând, limitate. Acest lucru urmeaza se schimbe,
modelele vechi raman in urma, în timp ce modelele noi dezvoltă modalitai de echilibru pentru a
analiza instrumentele și instituțiile alternative de plată pentru a facilita tranzacțiile. Fie ca vorbim de
sistemele de plati la nivel national sau mondial, acestea au capatat o deosebita importanta in urma
globalizarii si a liberei circulaţii a capitalurilor. Funcționarea eficientă a piețelor financiare sunt
afectate de sistemele de plată. De exemplu, instrumentele disponibile pentru efectuarea plăților,
facilitățile de compensare și decontare la care au acces participanții la piețele financiare și dacă există
un sistem de transfer de mare valoare printre altele, influențează foarte mult viteza, riscurile
financiare, fiabilitatea și costul tranzacțiilor atunci când participanții de pe piața financiară efectuează
plăți. Sistemele de plată contribuie, de asemenea, la integrarea sistemelor financiare, atât pe plan
intern, cât și pe plan internațional.
Sistemele de plăți din Uniunea Europeană au fost create inițial cu scopul de a îndeplini
cerințele interne.(Payment and securities settlement systems in the European Union, 2001). Acestea
erau diverse si nepotrivite nevoilor unei zone monetare unice. Era necesar o infrastructura portivita
care sa sustina fluxul rapid și fără probleme a plăților la un cost scăzut în întreaga zonă.În acest
context, infrastructura financiară din UE a suferit schimbări rapide în urma introducerii monedei euro.
Lansarea monedei euro și evoluțiile tehnologice au condus la o revizuire și o remodelare a
infrastructurii pentru efectuarea plăților. În plus, apariția monedei unice a accelerat, de asemenea,
eforturile de armonizare și consolidare a sistemelor de plăți.(Payment and securities settlement
systems in the European Union, 2001). Eurosistemul, care cuprinde Banca Centrală Europeană și
Băncile Centrale Naționale ale statelor membre a căror monedă este euro, este autoritatea monetară a
zonei euro. Are ca obiectiv principal menținerea stabilității prețurilor pentru binele comun si
actioneaza ca o autoritate financiară de top, care isi propune să protejeze stabilitatea financiară și să
promoveze integrarea financiară europeană.(EuropeanCentralBank, 2022).
Înainte de introducerea monedei euro în ianuarie 1999, sistemele de plată de mare valoare din
ceea ce urma să devină zona euro funcționau numai în monedele lor interne respective.Odată cu
introducerea monedei euro la 1 ianuarie 1999, principiile care guvernează furnizarea de servicii de
plată în zona euro s-au schimbat. FNoua piață monetară unică a facilitat în mare măsură de crearea de
către Eurosistem a unor noi sistem de plata.
De la 1 ianuarie 1999, Banca Centrală Europeană (BCE) este responsabilă de conducerea
politicii monetare pentru zona euro (cea mai mare economie din lume după Statele Unite) iar Sistemul
European al Băncilor Centrale (SEBC) cuprinde BCE și băncile centrale naționale (BCN) din toate
statele membre ale UE, indiferent dacă acestea au adoptat euro sau nu.(EuropeanCentralBank,
2022).Ca parte a funcției lor de sisteme de plăți, băncile centrale monitorizează evoluțiile din
domeniul sistemelor de plată și decontare pentru a evalua natura și amploarea riscurilor inerente
acestora și pentru a asigura transparența aranjamentelor privind instrumentele și serviciile de plată.
Acolo unde este necesar, acestea definesc principii și standarde pentru promovarea sistemelor de plată
și decontare sigure, solide și eficiente.(Payment and securities settlement systems in the European
Union, 2001)
În sensul său mai restrâns, termenul „sistem de plată” este uneori folosit ca sinonim pentru
„sistem de transfer de fonduri interbancare”. Cu toate acestea, la nivel general, termenul „sistem de
plată” se referă la ansamblul complet de instrumente, intermediari, reguli, proceduri, procese și
sisteme de transfer de fonduri interbancare care facilitează circulația banilor într-o țară sau zonă
valutară. (Kokkola, 2010). Potrivit altor publicatii un sistem (national) de plăți este o configurație de
instituții susținute de o infrastructură de procese și practici bazate pe tehnologie pentru a facilita
transferurile comerciale și financiare între cumpărători și vânzători.(Lamb, 2018). De asemenea,
sistemul de plăți poate fi definit ca un set de aranjamente privind descărcarea de obligațiilor asumate
de către agenții economici (inclusiv persoanele fizice) în urma tranzacțiilor economice cu bunuri
(inclusiv active financiare) sau servicii. (Căpraru, 2010). Se poate observa ca un sistem de plata poate

6
fi definit in mai multe feluri insa ideea de baza se pastreaza in fiecare afirmatie, pe scurt un sistem de
plata este un mijloc prin care fondurile sunt transferate rapid si in siguranta.
Sistemele de plată sunt clasificate în mod tradițional fie ca sisteme de plata de mare valoare,
fie ca sisteme de plata de mica valoare.
Sistemele de plată de mare valoare, sunt sistemele de plată utilizate pentru a deconta
transferuri de bani cu valoare mare.Deși nu există o definiție clară a „valoare mare”, termenul a fost
folosit mai mult în sens comparativ. În general, se referă la transferul de fonduri între bănci și banca
centrală. (Sunil Khandelwal, Dayanand Pandey, 2007). Mai este defint drept un sistem de transfer de
fonduri care gestionează de obicei plăți de valoare mare și cu prioritate ridicată. (cpmi/publ, 2012). La
momentul introducerii monedei euro, în zona euro funcționau în total șase sisteme de plată de mare
valoare. Două dintre ele, TARGET și EURO1, au funcționat la nivelul întregii zone. Celelalte patru au
fost mai localizate (deși cu o oarecare participare străină): EAF în Germania, PNS în Franța, SPI în
Spania și POPS în Finlanda. (Kokkola, 2010).
Mai mult decât atât, sistemele de plata de mare valoare se impart in doua categorii, în funcție
de durata decalajului dintre inițierea unei plăți și decontarea acesteia prin livrarea fondurilor băncii
centrale. (Sunil Khandelwal, Dayanand Pandey, 2007). Astfel, se evidentiaza Sistemul de decontare
brută și Sistemul de decontare netă.În cadrul sistemul de decontare brută toate tranzacțiile sunt
finalizate imediat, în timp ce în cazul sistemului de decontare netă, tranzacțiile sunt decontate la
sfârșitul perioadei de referinta. Analizand informatiile despre cele doua tipuri de sisteme, pot spune ca
informatiile sunt limitate din mai multe puncte de vedere.
Potrivit unui articol, sistemele de decontare brută sunt adesea numite și sisteme de decontare
brută în timp real (Real Time Gross Settelment), (Sunil Khandelwal, Dayanand Pandey, 2007). Insa o
alta sursa defineste sitemul decontare brută în timp real (RTGS) de ca un sistem de decontare brută în
care atât procesarea, cât și decontarea finală a instrucțiunilor de transfer de fonduri pot avea loc
continuu. Un alt articol sutine ca, decontarea brută înseamnă că tranzacțiile sunt gestionate și
decontate individual, astfel încât tranzacțiile multiple nu sunt grupate sau grupate împreună fiind baza
unui sistem de decontare brută în timp real. (DAUGHERTY, 2022). In urma analizarii mai multor
informatii, as putea spune ca atat termenul de sistem de decontare bruta cat si cel de decontare brută în
timp real sutin aceleasi idei.
In ceea ce priveste sistemul de decontare netă, informatiile sunt si mai restranse dar mai
accesibile. In principiu Sistemul net de decontare permite băncilor să acumuleze credite și debite între
ele pe parcursul zilei lucrătoare. Numai la sfârșitul zilei lucrătoare sunt calculate totalurile și doar
diferența netă trebuie transferată între bănci. (Kangan, 2020). Decontarea nu este finalizată până la
sfârșitul perioadei și, prin urmare, nu există nicio garanție a finalizării acestora până la decontare.
(Sunil Khandelwal, Dayanand Pandey, 2007). Deși ambele sisteme sunt mijloace de transfer de
fonduri de la un cont la altul, se pot identifica difernte semnificative in modul de functionare.
Pe de altă parte, multe plăți sunt decontate pe sisteme de decontare amânate, care sunt sisteme
de plată de mica valoare. Firmele folosesc aceste sisteme pentru a efectua plăți comerciale, pentru a
îndeplini obligațiile de salarizare și pentru a efectua plăți neurgente sau plăți care pot fi programate
din timp. În medie, sumele acestor tranzacții sunt mici. Pe măsură ce produsele de plată de valoare
mică devin mai complexe, cu noi cerințe din partea autorităților de reglementare și a clienților
deopotrivă, este imperativ ca instituțiile financiare să aibă procesare, modele care suportă noile
cerințe. Plățile cu valoare redusă sunt adesea tratate în sistemele de decontare netă bazate pe
procesarea grupata, în timp ce tranzacțiile cu valoare mare sunt procesate pe o bază de decontare brută
pe bază de mesaje în timp real (RTGS). (high-and-low-value-payment-testing-accelerator, 2012).
Pentru o analiza cat mai eficienta, voi prezenta cateva caracteristici generale a fiecarui sitem
de plata din mai multe pespective a literaturii de specialitate. Se poate obseva de la inceput ca exista
doua siteme de mare valoare care domina piata: TARGET2 si EURO1.
TARGET2 este sistemul de decontare brută în timp real (RTGS) deținut și operat de
Eurosistem. In principiule băncile centrale și băncile comerciale pot transmite ordine de plată în euro
către TARGET2, unde acestea sunt procesate și decontate în bani băncii centrale, adică bani deținuți
într-un cont la o bancă centrală (target2, 2022). În fiecare săptămână, TARGET2 procesează o valoare
apropiată de întregul PIB din zona euro, ceea ce îl face unul dintre cele mai mari sisteme de plată din
lume. Insa, inaite de TARGET2 a fost introdus TARGET, acesta a intrat în funcțiune când moneda
euro a fost introdusă in ianuarie 1999 și se baza pe o rețea de sisteme RTGS destul de diferite. La acea

7
vreme, TARGET a fost dezvoltat pentru o buna implementare a ploliticii monetare europene,
accelerarea procesului de decontare și îmbunătățirea securității plăților de mare valoare în întreaga
Europă, dar si pentru a crea o infrastructura comună de plăți și decontare necesară pentru continuarea
integrării pieței financiare în Europa.Deși TARGET s-a dovedit a fi un succes, două dezavantaje au
devenit tot mai evidente de-a lungul timpului: în primul rând, structura tehnică descentralizată și, în al
doilea rând, lipsa de coerență în ceea ce privește tehnologia și serviciile. A devenit clar că sistemul nu
va fi capabil să răspundă cerințelor viitoare în ceea ce privește eficiența, costurile și stabilitatea.
(from-target-to-target2, n.d.) Astfel s-a decis introducerea noului sistem imbunatatit TARGET2 care
avea sa aduca mai multe beneficii Eurosistemului. Se poate spune ca TARGET2 este mult mai sigur,
mai eficient si mai stabil decat TARGET, iar
EURO1, este singurul sistem de plată de mare valoare din sectorul privat pentru tranzacții
unice în euro în aceeași zi la nivel paneuropean. Sistemul EURO1 procesează tranzacții de mare
prioritate și urgență și în primul rând de sume mari, atât la nivel intern, cât și la nivel transfrontalier.
(euro1, n.d.). Sistemul EURO1 este gestionat și operat de către EBA CLEARING Company, care a
fost, la rândul său, înființată de Euro Banking Association (EBA). Care este diferența dintre EURO1
și TARGET2? În zona euro, TARGET2 este sistemul RTGS operat de BCE, în timp ce EURO1 este
sistemul operat de EBA Clearing.
Trecem la sistemele de plata de mica valoare, piața plăților cu amănuntul în euro este mult
mai puțin integrată decât segmentul plăților cu valoare mare. Plățile cu amănuntul se bazează din cele
observate încă în mare parte pe instrumente și sisteme de plată naționale. Deși sistemele naționale de
plată pot fi ieftine, eficiente și oferă utilizatorilor lor niveluri ridicate de servicii atunci când vine
vorba de plăți interne, acest lucru nu este încă cazul plăților cu amănuntul transfrontaliere în zona
euro, unde procedurile de procesare sunt mai complexe. Cu toate acestea, se poate spune ca vor avea
loc schimbari progresive in acest domeniu. Se pot identifica si aici cateva categotii majore precum:
proiectul SEPA ce are ca scop crearea unei zone unice de plăți în euro, sistemele de plată cu
amănuntul la nivelul întregii zone euro, sistemele naționale de plată cu amănuntul si schemele de plată
cu cardul.
SEPA,(Zona unică de plăți în euro) este un sistem de tranzacții creat de Uniunea Europeană
(UE). Aceasta armonizează modul în care plățile fără numerar sunt tranzacționate între țările euro.
Consumatorii europeni, întreprinderile și agenții guvernamentali care efectuează plăți prin debit
direct, transfer instant cu cardul și transferuri de credit utilizand arhitectura sistemului. SEPA face
posibil ca oamenii care desfășoară afaceri în aceste țări să efectueze plăți transfrontaliere fără
numerar, cu același cost și comoditate ca plățile interne. Mai siplu spus, scopul SEPA este de a facilita
realizaea de plati electronice transfrontaliere la fel de ieftine și simple ca plățile într-o singură țară. De
asemenea, sistemul sustine concurența în industria plăților prin crearea unei piețe unice pentru
serviciile de plată, reducând astfel prețurile.Lista sistemelor de plată cu amănuntul din întreaga zonă
euro este foarte scurtă în prezent, dar se așteaptă să se prelungească în anii următori. Singurele două
sisteme disponibile în prezent, STEP1 și STEP2, au fost create pentru a completa sistemul EURO1
operat de EBA CLEARING. (Kokkola, 2010). Sistemele de plată cu amănuntul ale diferitelor țări s-au
dezvoltat în conformitate cu nevoile țărilor respective. Băncile s-au concentrat pe realizarea sistemelor
interne de plată cât mai fiabile și eficiente posibil. Ca urmare, sistemele naționale au fost dezvoltate
folosind standarde naționale și funcționează bine și eficient în interiorul granițelor naționale.
Dupa aceasta prezentare succinta a sistemelor de plati din Europa, urmeaza o analiza a
sitemmului din cadrul Romaniei. Astfel, dupa aderarea la Uniunii Europene s-a inregistrat o crestere a
volului de tranzactii de plata. Dupa cum se stie ca orice alta banca centrala, BNR are in vedere ca
sistemle de plati si de decontare sa ruleze in mod corect si prudent. Functionarea eficienta a sistemelor
de plati asigura stabilitatea sistemului financiar bancar si a pietei financiare.
La momentul actual, in Romania, functioneaza patru sisteme de plata de baza si anume: “un
sistem pentru plăţi de mare valoare în lei (ReGIS), un sistem pentru plăţile de mare valoare în Euro
(TARGET2-România), precum şi un sistem de depozitare şi decontare pentru instrumente financiare
(SaFIR)” (Sisteme-de-plati, n.d.) si sitemul SENT. Potrivit BNR, ReGIS este sistemul national pentru
plati national. “Sistemul este folosit pentru decontarea operaţiunilor băncii centrale, a transferurilor
interbancare, precum şi a plăţilor în lei de valoare mare (peste 50.000 lei) sau urgente.” (Sistemul-
ReGIS, n.d.). In principiu sistemul se ocupa cu pocesarea si decontarea in banii bancii centrale in timp
real.

8
 Cu toate ca sistemul TARGET2 este o obligatie pentru statele mebre ale Uniunii Europene
care adopta euro, Banca Naţională a României, in luna ianuaria in anul 2010 a luat decizia de a
conecta comuntitalie nationale la TARGET2 inainte de adoptarea mondei euro. (Sistemul-TARGET2,
n.d.). Insa prin introducerea sitemului TARGET2, Banca Nationala a implinit cerintele sectorului
bancar si a mediului de afaceri prin “implementarea unui canal sigur, rapid, mai eficient şi mai ieftin
pentru procesarea interbancară a plăţilor în euro, atât a celor efectuate în nume propriu de către bănci,
cât şi a celor efectuate în numele clienţilor.” (Sistemul-TARGET2, n.d.). Partea nationala a sistemului
TARGET2 din România se numeşte TARGET2-România şi prima operatie cu realizata cu succes de
Banca Naţională a României la data de 4 iulie 2011.
SaFIR este un sistemm de înregistrare şi decontare a operatiunilor cu titluri de stat si a fost
dezvoltat și implementat în cadrul proiectului Phare RO-005 ”Interbank Payment System” intrand în
funcțiune la 3 octombrie 2005.Sistemul SaFIR este administrat de BNR. Astfel, BNR “gestionează și
controlează funcționarea sistemului, autorizează participarea la sistem, stabilește și modifică regulile
de sistem, urmărește respectarea acestora de către participanți și adoptă măsuri în cazul încălcării lor.”
(Sistemul-SaFIR, n.d.).
Nu in ultimul rand, exista si SENT un sistem electronic de compensare multilaterală a plăților
interbancare de valoare mica transmise între participanți, pe parcursul mai multor sesiuni zilnice.
Acest sistem se distinge prin numărul mare de instrucțiuni procesate zilnic (aproximativ 95% din
totalul plăților interbancare) și valoarea lor individuală redusă. Sistemul a intrat în funcţiune în anul
2005 la fel ca SaFIR, în cadrul aceluiasi proiect(Phare RO-0005.02 - "Interbank Payment System").
Mai este numit si Casa de Compensare Automată a plăților comerciale interbancare si este operat de
Societatea de Transfer de Fonduri şi Decontări, TRANSFOND S.A.
Exista un intreg proces prin care sunt inregistrate tranzactiile, “obligaţiile de plată în lei
rezultate din compensarea instrucţiunilor de plată în sistemul SENT sunt garantate integral, iar
decontarea acestor obligaţii se realizează în sistemul ReGIS.” (Sisteme-pentru-plati-de-valoare-mica-
si-volum-mare, n.d.)
Completând această analiză, se poate observa că literatura de specialitate se limitează în mare
măsură la articole și mai ales site-ul oficial al Băncii Centrale Europene, însă există câteva cărți prin
care poți aprofunda subiectul. O altă precizare, ceea ce cred că iese cel mai mult în e vidență este că
fiecare sistem de plată este conectat la altul, făcând parte dintr-un sistem financiar indispensabil al
vieții noastre ca indivizi și pentru buna funcționare a economiei.

9
 3. Analiza sistemului european de plati versus sistemul national de plati
3.1. Date
În ceea ce privește datele pentru realizarea analizei comparative, voi folosi date publicate atât
din cadrul statsiticilor publicate de Banca Centrală Europeană dar și de cele publicate de Banca
Națională a Romaniei înclusiv cele postate de TRANSFOND. De asemenea, datele vor include
studiile de caz, realizate de cele doua banci. În principal, datele pentru sistemul european privind
TARGET2 și SEPA vor fi procurate prin intermediul rapoartelor anuale publicate de BCE, în cadrul
Statistical Date Warehouse. În cazul sitemului național de plăți privind ReGIS, SENT și SaFIR date
vor fi procurate prin intermediul BNR publicațiile relizate de TRANSFOND și rapoartele anuale
BNR. Tot odata anumite susrse se incadrează in cadrul juridic, ce privesc legislația fiecarui sistem în
parte, dar și repaortele financiare anuale realizate de Banca Naționala a Romaniei. Potrivit surselor
enumerate, informațiile sunt cât se poate de actuale, anii de referință începînd cu anul 2005 în cazul
Romaniei si ultime rapoarte publicate conțin informații pentru anul 2020. Astfel, ilustrarea evlouției
sistemelor este una cât se poate de ofertantă. Datele vor conține informațiile cu privire la volum și
numarul tranzacțiilor realizate de sistemele de plată. Limita deatelor este anul 2020, cu o posibilă
prelungire pentru anul 2021.
3.2. Metodologie
Metodologia aceste lucrări este una relativ simplă, bazandu-se pe datele prezentate anterior, și
eleborandu-se tabele si grafice relevante care să sustina evolutia sistemelor de plată în perioadele de
referița. În principiu lucrarea vaevidenția diferentele dintre sistemul național si sitemul european de
plăți. Punctele de maxim si minim a sitemelor vor fi prezentate, eovoluția în timp a sistemelor dar si
cauzele acestor inregistrari. În ceea ce presupune metoda de realizare a lucrarii, datele sunt baza
acesteia. Am ales aceste surse de informare, deoarece, pentru această temă de analiză cel mai
important aspect este actualitatea datelor. Toate aceste surse sunt acreditate și relevante pentru aceasta
temă. Sursele oferă date curente care pot suține analiza comparativă dintre sitemul european de plăți și
stemul național. Perioada de timp analizată, este destul de variabilă, în funcție de informațiișe
procurate. Chiar dacă datele sunt actuale, accesibilitatea acestora este puțin mai dificilă. În cazul
statisticilor oferite de Banca Centrală Europenană, datele ce privesc Romania sunt limitate iar cele
oferite de BNR nu completează lipsurile, de aici povenine si valența perioadei de referintă. Prin
urmare, prin intermediul datelor se vor realiza grafice care sa prezinte in mode comparativ sistemul
european si sitemul național. De asemenea, pentru o prezentare relevantă a sistemul național de plăți
acesta va fi prezenta comparativ cu cateva state din Uniunea Europeană, state care fac parte din zona
euro, dar și state care nu fac parte din această zona. Vor fi prezente grafice si tabele comparativ ca să
suțină și să pună în valoare diferențele înregistrate. Toate graficele, tabele vor fi interpetate și studiate
în cadrul carora se vor identifica factorii de influență, punctele tari si cele slabe, evoluția în timp,
posibilele tendințe.
În cadrul Uniunii Europene, există doua tipuri de sisteme de plată, sistemele de plată de mare
valoare și stemele de plată de tip retail (de mica valoare). Principalul sistem de mare valoare din zona
euro este TARGET2 un sistem de decontare brută în timp real (RTGS) , în care procesarea și
decontarea plăților au loc în timp real (adică continuu) și unde fiecare transfer este decontat
individual. (target2.eu, 2014). De asemenea, există si stiemul EURO1, care este singurul sistem de
plată de mare valoare din sectorul privat pentru tranzacții unice în euro în aceeași zi la nivel
paneuropean.Sistemul EURO1 procesează tranzacții de mare prioritate și urgență și în primul rând de
sume mari, atât la nivel intern, cât și la nivel transfrontalier. (euro1). In ceea ce priveste sistemele de
mică valoare din UE, acestea se gasesc la nivel național fiecare având particulatitați divferite insă

10
toate sistemele au in un lucru în comun au fost sunt concepute pentru a gestiona un volum mare de
plăți cu o valoare relativ mică, precum cum ar fi transferurile de credit, debitările directe și plățile cu
cardul. Ele trebuie să ofere participanților lor servicii eficiente de compensare și decontare,
echilibrând costurile, eficiența procesului și diminuarea riscurilor. (swift-for-lvps).Cel mai important
proiect ce vizează plățile de mica valoarea este proiectul SEPA mai precis crearea unei zone unice de
plăți în euro, care constă într-o serie de inițiative ce vizează introducerea de instrumente, standarde și
infrastructuri comune pentru plățile de tip retail în euro. Acest lucru ar trebui să permită utilizatorilor
să efectueze plăți în euro în toată Europa de la un sinur cont bancar, unde se foloseste un singur set de
instrumente de plată. De asemenea, complementar pentru sistemul EURO1, exista sitemele STEP1 și
STEP2 care operează pe intreaga zona euro.
În cadrul sistemului de plăți din Romania, Banca Națională „operează un sistem de plăţi de
mare valoare în lei (ReGIS), un sistem pentru plăţile de mare valoare în Euro (TARGET2-România),
precum şi un sistem de depozitare şi decontare pentru instrumente financiare (SaFIR)” (Sisteme-de-
plati). De asemenea, in cadrul Romaniei există și sitemul SENT. Acesta este un sistem electronic de
compensare a plăţilor interbancare de mică valoare transmise între participanţi, pe parcursul mai
multor sesiuni zilnice. (casa-de-compensare-automata-sent). Sitemul mai poartă numele de Casa de
Compensare Automată (Automated Clearing House - ACH). In prezent TRANSFOND este este
administratorul și operatorul SENT. TRANSFOND S.A. (Societatea de Transfer de Fonduri şi
Decontări) a fost inființată ca urmare a unor angajamente ale României privind modernizarea
infrastructurii financiar-bancare româneşti față de Uniunea Europeană. Cea mai mare realizare a
TRANSFOND S.A a fost implementarea SEP – Sistemul Electronic de Plăți din Romania.SEP a fost
un proiect implementat și finanțat de Uniunea Europeană, prin intermediul programului PHARE si de
comunitatea bancară naționlă cu ajutorul financiar al TRANSFOND. Comisia Europeană a finanțat
proiectul cu aproximativ 8.04 milioane de euro. În mare parte, fondurile au fost utilizate pentru
achiziția unor aplicații informatice si pentru asistența tehnica pentru infrastructura tehnică a sistemului
si pentru crearea cadrului legislativ. În ceea ce privește, finanțarea din partea TRANSFOND, resursele
au fost utilizate in principal pentru achiziţionarea sediului principal al SEP, închirierea şi amenajarea
sediului secundar (realizat in scopul recuperării în caz de dezastru), cumpararea unor echipamente
pentru sistemele centrale şi pentru toţi participanţii la sistem (istoric-sep).
Structura proiectului a fost una destul de simplă, concepută modular cu trei componente
integrate automate și anume:
- Sitemul de de înregistrare şi decontare a operaţiunilor cu titluri de stat – SaFIR;
- Sitemul plăților de mică valoare, casa de compensare automată – SENT;
- Sistemul plăților de mare valoare, un sitem de decontare brută în timp real – ReGIS;
Au fost necesari doi ani pentru implementarea acestui proiect, ce poate fi considerat un
interval relativ scurt pentru complixitatea acestuia. Sistemul Electronic de Plăți din Romania,
beneficiază de o tehnologie avansată, si de experieța tarilor europene care au susținut acest proiect.
SaFIR este sitemul de de înregistrare şi decontare a operaţiunilor cu titluri de stat a României,
este operat și administart de BNR, și folesește platforma SWIFT, platforma este o rețea de mesagerie
pe care instituțiile financiare o folosesc pentru a transmite în siguranță informații și instrucțiuni printr-
un sistem standardizat. Titlurile de stat sunt instrumente de datorie ale unui guvern. Aceste produse se
vând se vând pentru a finanța operațiunile guvernamentale de zi cu zi și pentru a oferi finanțare pentru
infrastructuă și proiecte militare. (Chen, 2021).
Sistemele de plată de mică valoare sunt concepute pentru a gestiona un volum mare de plăți
cu o valoare relativ mică, precum cum ar fi transferurile de credit, debitările directe și plățile cu
cardul. Acestea se pot deconta fie în banii băncii centrale, fie în banii băncii comerciale. (Kokkola,
2010) Sistemele de plăți de mică valoare decontează milioane de plăți retail pentru comunitățile
naționale sau regionale. Ele trebuie să ofere participanților lor servicii eficiente de compensare și
decontare, echilibrând costurile, eficiența procesului și diminuarea riscurilor. (swift-for-lvps). Aceste
sisteme au suferit modificări majore ca urmare a implementării Zonei unice de plăți în euro

11
(SEPA).Datorită zonei unice (SEPA), se pot efectua plăți în euro fără numerar (printr-un transfer de
credit sau o debitare directă) oriunde în Uniunea Europeană, precum și într-o serie de țări din afara
UE, într-un mod rapid, sigur și mod eficient, la fel ca plățile naționale. SEPA a fost introdus pentru
transferuri de credit în 2008, urmat de debitări directe în 2009 și implementat complet până în 2014 în
zona euro (și până în 2016 în țările SEPA din afara zonei euro) (sepa). O altă mare realizare a
TRANSFOND a fost adoptarea unei strategii ca vizat dezvolatrea serviciilor de plăți, cu mult înanitea
adoptării monedei euro, și crearea unor servicii copplete de decontare și compensare. Lucrând și
colaborând cu bancile comerciale, o fost luată decizia de implementare a unor standarde pentru plățile
în monedă națională, prentru ca trecerea la moneda unică să se realizeze în mod cursiv. Astfel, pentru
a-și pune în aplicare strategia, TRANSFOND a militat spre instaurarea Progamului SEPA, cu rolul de
a introduce un sistem de compensare în conformitate cu Reglementările Consiliului European al
Plăților. (programul-sepa). Proiectul a avut la bază doua raumuri, SEPA-RON și SEPA – EURO
SEPA – RON, a avut derept obiectiv realizarea unui sistem în conformitate cu standardele
SEPA, în cadrul plătilor în lei, a avut în componența sa urmaoarele: adopatarea regulilor SEPA,
standardelor de mesaje de plată SEPA, și implementarea unui serviciu la schema Direct Debit SEPA,
ce consta într-un „registru de gestionare centralizată a mandatelor de debitare directă, RUM”
(programul-sepa)
SEPA – EURO obiectivul fincipal al acestui proiect a fost introducere în sistemul SENT a
unuei funcționalități de procesare în euro, în conformitate cu standardele SEPA.
Plățile reatil se referă de obicei la achiziționarea de bunuri și servicii de către consumatori și
întreprinderi. Fiecare dintre aceste plăți au o valoare relativ mică, dar in sine volumele de plați sunt
mari. Exista mai multe tipuri de plăți retail precum plăți de la persoană la persoană (de exemplu,
transferul de bani către un prieten sau un membru al familiei), plăți de la persoană la companie (de
exemplu plăți de facturi), plăți de la întreprindere la persoană (de exemplu plăți ale salariilor) și plăți
de la companie la companie plăți. Aceste sisteme de plată sunt gestionate atât de furnizori din sectorul
privat, cât și de cel public.SENT numit și Casa de Compensare Automată este sistemul de plată de
mică valoare, cu rol de compensare multilaterală a unor instrucţiuni de plată interbancare naţionale în
lei şi unor instrucţiuni de plată interbancare naţionale şi transfrontaliere în euro (Sisteme-pentru-plati-
de-valoare-mica-si-volum-mare).
Siteme de plăți de mare valoare (large-value payment systems/LVPS) sunt utilizate pentru a
deconta transferuri de bani cu valoare mare. Deși nu există o definiție clară a „valoare mare”,
termenul a fost folosit mai mult în sens comparativ. În general, se referă la transferul de fonduri între
bănci și banca centrală. (Sunil Khandelwal, Dayanand Pandey, 2007). Este un sistem de transfer de
fonduri care gestionează de obicei plăți de valoare mare și cu prioritate ridicată. (cpmi/publ, 2012).
Sitemele de plăți de mare valoare sunt sisteme care sunt concepute în primul rând pentru a procesa
plăți urgente sau de mare valoare. Aceste plăți sunt schimbate între instituțiile financiare în legătură
cu activitățile de pe piața financiară și necesită decontare urgentă sau în timp util. Astfel, un sistem
care gestionează astfel de plăți trebuie să îndeplinească standarde ridicate de siguranță și eficiență.
Sistemele de plată cu amănuntul sunt concepute pentru a gestiona un volum mare de plăți de valoare
mică, cum ar fi transferurile de credit, debitările directe și plățile cu cardul.
La momentul introducerii monedei euro, în zona euro funcționau în total șase sisteme de plată
de mare valoare. Două dintre ele, TARGET și EURO1, care au funcționat la nivelul întregii zone.
Celelalte patru au fost mai localizate (deși cu o oarecare participare străină): EAF în Germania, PNS
în Franța, SPI în Spania și POPS în Finlanda. (Kokkola, 2010).
Aceste siteme sunt de o importanță deosebita, având in vedere implicațiile lor directe asupra
pieței financiare. Funcționarea eficientă a sistemului de plăți este necesară pentru funcționarea
sectorului financiar. Un sistem de plată puternic și solid este necesar nu numai pentru stabilitatea pe
termen lung a sistemului financiar, ci și pentru funcționarea zilnică fără probleme a decontărilor.
Toate instituțiile de pe piața financiară, bancare și nebancare sunt conectate între ele prin legăturile
sistemului de plăți. (Sunil Khandelwal, Dayanand Pandey, 2007).
Eurosistemul este o organizație formată din Banca Centrală Europeană (BCE) și de Băncile
Centrale Naționale ale statelor membre ale Uniunii Europene care au adoptat euro si reprezintă
autoritatea monetară a zonei euro. (eurosystem-mission). Scopul Eurosistemului este de a menține
stabilitatea prețurilor, de a proteja stabilitatea financiară si de promova integrarea financiară
europeană. Astfel, in ianuarie 1999 sistemul TARGET a fost lansat, in principal vandând scopul de a

12
fi utilizat pentru toate transferurile de credit în euro, unde nu exista o limita a valorilor plaților. Numai
plățile legate de operațiunile Eurosistemului și decontarea în sistemele de decontare netă de mare
valoare care operează în euro trebuie să fie procesate prin TARGET2. (Kokkola, 2010).
TARGET2 (Trans-European Automated Real-time Gross Settlement Express Transfer
System) este un sistem de decontare brută în timp real (RTGS - Real-Time Gross Settlement) operat
în banii Băncii Centrale de către Eurosistem. Tranzacțiile de plată sunt decontate una câte una în mod
continuu în banii cu finalitate imediată. Însă prima generație TARGET, a fost un sistem
descentralizat, înființat prin conecatrea mecansimuli de plată al Bancii Centrale Europene si a
sistemelor de plată RTGS naționale ale celor cinsprezece state membre ale UE cu scopul de crea un
sitem unic, care sa faciliteza procesarea plăților din zona euro. TARGET a avut un adevărat succes,
iar pentru a răspunde mai eficient nevoilor utilizatorilor prin furnizarea unui nivel de servicii
armonizat, dar și prin asigurarea eficienței costurilor și pregătirea pentru evoluțiile viitoare (inclusiv
extinderea zonei euro), Eurosistemul a dezvoltat un sistem de a doua generație, TARGET2. (Kokkola,
2010). Structura instabilă a TARGET a fost inlocuită cu o platformă unica comună. ReGIS este
sitemul de decontare pe baza brută in timp real al Romaniei, coordonat de Banca Națională a
Romaniei. Deosebirea principală intre ReGIS și TARGET2 este faptul că ReGIS operează în moneda
națională, iar TARGET2 în euro. Sistmul asigură decontarea în timp real, a plăţilor de mare valoare şi
considerate urgente, indiferent dacă este vorba de plăţi între participanţi, instrucţiuni recepţionate de
la sistemele (case) de compensare sau de la sisteme care asigură decontarea tranzacţiilor cu
instrumente financiare (regis).ReGIS a fost lansat în anul 2005. iar BNR în calitate de administrator al
sistemului, evaluează si gestionează buna funcționare a sitemului. Spre deosebire de TARGET2, care
în principal este administrat de Eurosistem
Pentru a implini nevoile clienților săi și a pieței financiare în general, TARGET2
funcționează, cu deschidere la ora 07:00 a.m. și inchiderea la ora 18.00 p.m. Ora Europei Centrale
(CET). De asemenea, există o perioadă de timp, când sistemul este disponibil care începe la ora 19:30
p.m. și se termină la ora 6:45 a.m. (CET), de menționat faptul că există o perioadă de întreținere
tehnică, între orele 22:00 p.m. și 1 a.m. Acestă funcționalitate a sistemului premite decontarea pe timp
de noapte, între băncile centrale. Înafară de zilele de sămbată si duminică, sistemul nu funcționeză
șase zile pe an. Spre deosebire de TARGET2, programul ReGIS de funcționalitate este de luni până
vineri, între orele 8:00 a.m. şi 6:00 p.m. (ora locală), și nu beneficiază de un program speciale de
noapte pentru decontare. Este de înțeles acest lucru datorită, diferențelor de solicitări a sistemelor.
Daca de TARGET2, depind multitudinea de Bănci Centrale din Uniunea Europeană și de cele
comerciale, sistemul ReGIS este solicitat de Banca Centrală a României și băncile comerciale.
Sistemul nu funcționează în zilele legale de sărbătoare sau cele religioase. În ceea ce privește sistemul
SENT, acesta functionează doar în zilele de operare TARGET2 și ReGIS. De asemenea, SaFIR
funcționează de luni pâna vineri, între orele 8:30 a.m. şi 5:40 p.m. (ora României) Urmatorul tabel,
tabelul nr 3.1. evidențiază în mod comparativ programul de operare a sistemul TARGET2 cu sistemul
ReGIS.

Tabelul nr 3.1. Programul de operare a sistemul TARGET2 în comparație cu sistemul ReGIS

EVENIMENT TARGET2 REGIS

DESCHIDEREA SISTEMULUI PE 6:45 a.m. – 7:00 a.m. CET 08:00 a.m. oră națională / 7:00
TIMP DE ZI a.m. CET

DECHIDEREA ZILEI DE OPERARE 07:00 a.m. CET 08:30 a.m. oră națională / 7:30
a.m. CET
MOMENTUL LIMITĂ PENTRU 05:00 p.m. CET 16:00 p.m. oră națională / 15:00
PLĂȚILE CLIENȚILOR p.m. CET

MOMENTUL LIMITĂ PENTRU 06:00 p.m. CET 17:00 p.m. oră națională CET
PLĂȚILE INTERBANCARE

13
MOMENTUL LIMITĂ GENERAL 06:15 p.m. CET 17:45 p.m. oră națională / 16:45
p.m. CET
ÎNCHIDERA SISTEMULUI ---- 18:00 p.m. – 18:30 p.m. oră
națională / 17:00 p.m. - 17:30 p.m.
INTRODUCEREA DE DATE 06:30 p.m. CET
CONTABILE ACTUALIZATE

DESCHIDEREA SISTEMULUI PE 06:45 p.m. - 07:00 p.m. CET

TIMP DE NOAPTE
FURNIZAREA DE LICHIDITĂȚI 07:00 p.m. - 07:30 p.m. CET

PROCESAREA PE TIMP DE NOAPTE 07:30 p.m. - 10:00 p.m. CET

PERIOADA DE MENTENANȚĂ 10:00 p.m. - 1:00 a.m. CET

PROCESAREA PE TIMP DE NOAPTE 1:00 a.m. - 06:45 a.m. CET

Sursa prelucrare autor baza datelor Băncii Centrale Europene, Statistical Data Warehouse și a
datelor BNR – Romania
Spre deosebire de celelate sisteme, SENT funcționeză diferit pe baza a trei sesiuni, în mod
diferit în functie de fiecare componenă în parte. Aceste particularotăți sunt evidențiate în tabelul nr
3.2.
Tabelul nr 3.2. Programul de opeare a sistemului SENT în cele doua componente
Componenta LEI Ora Componenta EURO Or
a
Începutul zilei de operare lei 8:25 Începutul zilei de operare euro 8:00
Începutul zilei de operare RUM 8:30
Început fereastră ID 8:30

Sesiunea 1 Sesiunea 1

Încheierea perioadei de constituire a 8:45 Începutul perioadei de setare limite - 8:15

garanţiilor - S1 S1
Începutul perioadei de compensare 1 9:05 Începutul perioadei de compensare 1 8:30
Sfârşitul perioadei de compensare 1 10:05 Sfârşitul perioadei de compensare 1 10:30
Transmiterea instrucţiunii de 10:20 Transmiterea instrucţiunii de 11:00
decontare la ReGIS - S1 decontare la TARGET2 - S1

Sesiunea 2 Sesiunea 2

Încheierea perioadei de constituire a 11:25 Începutul perioadei de setare limite – 11:30

garanţiilor - S2 sesiunea 2

Începutul perioadei de compensare 2 11:45 Începutul perioadei de compensare 2 11:45

Sfârşitul perioadei de compensare 2 12:45 Sfârşitul perioadei de compensare 2 13:45

Transmiterea instrucţiunii de 13:00 Moment limită transmitere plăți 13:45

decontare pe la ReGIS - S2 transfrontaliere
Transmiterea instrucţiunii de 14:15
decontare la TARGET2 - S2

14
Sesiunea 3 Sesiunea 3

Încheierea perioadei de constituire a 14:05 Începutul perioadei de setare limite – 14:45

garanţiilor - S3 S3
Începutul perioadei de compensare 3 14:25 Începutul perioadei de compensare 3 15:00
Sfârşitul perioadei de compensare 3 15:2 Moment limită recepționare plăți 17:00
transfrontaliere
Transmiterea instrucţiunii de 15:25 Sfârşitul perioadei de compensare 3 17:00
decontare pe la ReGIS - S3
Moment limită RUM 16:30 Transmiterea instrucţiunii de 17:30
decontare la TARGET2 - S3
Sfârşit perioadă de acceptare fişiere ID 16:30 Moment limită TARGET2 18:00
Sfârşit fereastră ID 17:20 Moment limită 18:00
Moment limită RID 17:30 Sfârşitul zilei de operare SENT – 18:15
Componenta EURO
Moment revalidare SDD 17:30
Moment limită 17:30
Moment limită final RUM 17:30
Sfârșitul zilei de operare RUM 18:00
Sfârşitul zilei de operare SENT – 18:00
Componenta LEI
Sursa prelucrare autor baza datelor TRANSFOND, disponibile la link-ul:
https://www.transfond.ro/servicii/casa-de-compensare-automata-sent

O caracteristică, putem spune unică a TARGET2 este faptul că serviciile sale de plată în euro
sunt disponibile dincolo de zona euro. Acest fapt este permis deoarece, toate țarile care adoptau euro
erau obligate sa integreze sistemul TARGET. Datorită timpului limitat de intorducere a acestui sistem,
mai multe state au inceput sa realizeze demersurile de introducere a TARGET fară a cunoște excat
dacă vor face sau nu parte din zona euro. Aceste motive, Consiliul Institutului Monetar European
(IME) a convenit în anul 1995 ca toate Bancile Centrale Naționale din Uuniunea Europeană să se
pregătească pentru viitoarea conectarea la TARGET în anul 1999. Însă, afost ridicată problema in
legătura cu țările care nu au adoptat euro, la inceputul conexiunii la sitemul TARGET. Astfel, toate
țările care nu au adoptat euro vor fi supuse unor codiții impuse de Consiliul Guvernatorilor al Băncii
Centrale Europene (BCE). Drept urmare, Băncile Centrale Naționale din afara zonei euro, prin
autorizarea primită au putut să ofere, sume limitate de lichiditate in euro, instituțiilor lor de credit
având drept bază un depozit în euro deținut de Eurosistem. De asemena, s-au luat si masuri de
protecție, garanții pentru a se asigura că, instituțiile de credit vor fi capabile sa ramburseza suma
primită, în orice moment fară intervenția Bancii Centrale. Acest eveniment a fost si va fi unul special,
deoarece a fost primul moment când o Banca Centrală a permis Băncilor Centrale din alte zone
valutare să ofere facilități de decontare în propria monedă (Kokkola, 2010).
Particularitatea TARGET2 a influențat si sistemul de plăți din Romania. Prin urmare, in
ianuarie 2010, Banca Naţională a României (BNR) a decis conenctarea la sistemul TARGET2.
Sitemul a fost operat cu succes de BNR la data de 4 iulie 2011 și poartă numele de TARGET2-
România. Decizia de a participa la sitemul TARGET2, a fost satisface nevoilor sistemului financiar-
bancar de implementare a unei infrastructuri eficiente de procesare a transferurilor de fonduri in
moneda euro, intre banci realizându-se „un canal sigur, rapid, mai eficient şi mai ieftin” (Sistemul-
TARGET2). Implicit aceasta decizie a implinit si o condiție importană pentru adoptarea monedei
euro.
In ceea ce privește participanții la TARGET2, aceștia trebuie să împlinească cerințele piețelor
financiare, astfel sistemul oferă o gama largă de posibilități. Astfel, exista patru tipuri de acces la

15
sistemul TARGET2 și anume: participarea directă, participarea indirectă, accesul ce ține de mai mulți
destinatari și instituțiile adresabile. Cele mai comune tipuri sunt participarea directă și cea indirectă.
În cadrul participării directe sunt eligibile urmatoarele instituții/organizații
- Firmle de investiții care sunt stabilite în Spaţiul Economic European;
- Băncile Centrale ale statelor membre și departamentele de trezorerie fie centrale sau regionale ale
acestora (în cadrul sitemului TARGET2 – Romania trezoreria nu este un participant);
- Oganizațiile din sectorul public, care au autorizare de a deține conturi ale clienților;
- Organizații care oferă servicii de compensare și de contare;
Pentru participarea indirectă criteriile de acces sunt mai puține, și anume:
- Doar instituțiile de credit stabilite in SEE pot deveni participanți indirecți;
- Trebuie să existe un acord bilaateral cu unul dintre participanții direcți;
În rândul participanților la sistemul TARGET2-România, se regasesc în anul 2020, Banca
Națională a României, douazeci de instituții de credit si doua siteme euxiliare. Sitemul SENT
administrat STFD TRANSFOND S.A. și sitemul SaFIR administrat de Banca Națională a României.
Spre deosebireTARGET2 unde există mai multe posibilități de accesare a sistemului, pentru a
face parte din sitemul ReGIS, procesul este mai simplu. Astfel, urmatoarele categorii de instituții sunt
eligibile:
- Banca Naţională a României;
- Trezoreria Statului;
- Instituții de credit, persoane juridice române precum bănci, bancile de economisire si creditare,
bănci de credit ipotecar;
- Sucursale înfiinţate pe teritoriul României de către instituţii de credit persoane juridice străine din
Spaţiul Economic European fie autorizate de BNR fie care au fost notificate BNR de către
autoritatea competentă din statul membru de origine;
- Organizaţii din Spaţiul Economic European;
De asemenea, toate instituțiile enumerate anterior trebuie să îndeplinească anumite criterii, de
eligibilitate, precum: Instituțiile trebuie să prezinte o dovadă precum că aceste au o capacitate
operațională corespunzătoare; pentru instituțiile de credit ce sunt guvernate de o legislatie starină,
acestea sunt obligate să aducă o dovadă pentru a demonstra capacitatea; pentru instituțiile de credic,
care nu fac parte din Spaţiului Economic European, însa acționeză printr-o sucursală înființată in SEE,
trebuie să trebuie sa dovedească țara de proveniență. Se poate observa că, atât sistemul ReGIS cât si
TARGET2 au criterii de accesibilitate asemănatorare, bineînțeles adaptate în funcție de necesitîți. La
sfârșitul anului 2020, în sistemul ReGIS erau înregistraţi un număr de 40 de participanţi: 33 de
instituţii de credit, Trezoreria Statului, BNR şi 5 sisteme auxiliare. (Sistemul-ReGIS) Spre deosebire
de sitemul TARGET2-Romania, în cadrul sistemului ReGIS exista noi participanți precum Trezoreria
Statului, sitemul RoClear administrat de Depozitarul Central S.A. și doua scheme de carduri: VISA
administrată de VISA Europe Services Inc. și MasterCard administrată de MasterCard Europe sprl. La
fel ca cele doua sisteme de mare valore, în cadrul SENT sunt eligibile urmatoarele instituți (servicii):
- Instituțiile de plată;
- Instituţii de credit din Spaţiul Economic European, inclusiv când acestea acţionează printr-o
sucursală înfiinţată în Spaţiul Economic European;
- Instituții emitente de monedă electronică;
În ceea ce privește sistemul SaFIR potrivit BNR, partcipanții sistemului trebuie, în funcție de
viitoarele activități desfasurate în sistem, să dispună de urmatoarele atribuții (Sistemul-SaFIR):
- Să fie Bancă Centrală;
- Să fie emitent;
- Să fie depozitar central de instrumente financiare şi un sistem de decontare a operaţiunilor cu
instrumente financiare;
- Să fie participant care urmează să tranzacționeze numai în nume şi pe cont propriu;
- Să fie participant care urmează să tranzacționeze atât în nume şi pe cont propriu cât şi în numele
clienţilor;
Astfel, în urma celor prezentate, urmatoarele înstituții sunt eligibile pentru a participa la
SaFIR:

16
- Banca Naţională a României;
- Ministerul Finanțelor;
- Instituţii de credit din Spaţiul Economic European, inclusiv când acestea acţionează printr-o
sucursală înfiinţată în Spaţiul Economic European;
- Firme de investiţii din Spațiul Economic European;
- Depozitarii centrali de instrumente financiare, care pot presta servici în UE conform
regulementului Uniunii Europene;
Tabelul nr 3.3. Numarul participanților sistemelor de plată TARGET2, TARGET2-Romania
ReGIS, SENT și SaFIR pe perioada 2016-2020
SISTEMUL 2016 2017 2018 2019 2020

TARGET2 ÎN ANSAMBLU 2,385 2,348 2,326 2,138 2,272

TARGET2 – ROMANIA 22 22 22 22 21

REGIS 45 42 40 40 40

SENT 40 38 37 37 38
SAFIR 37 36 34 34 34
Sursa: Băncii Centrale Europene, Statistical Data Warehouse, disponibile la link-ul urmator:
https://sdw.ecb.europa.eu/reports.do?node=1000001525

În ceea ce presupune tipurile de serviciile oferite de TARGET2, acestea sunt de decontare în

euro și de decontare în banii Băncii Centrale. Astfel, orice plată (în euro) va fi decontată în timp real
de către sistem. Participanții direcți ai sistemului pot solicita urmatoarele mesaje de plată: transferuri
de credit (MT 103, MT 103+, MT 202) și debitări directe (MT 204). Regula de bază a sistemului,
este faptul că o plată este executată imediat, dacă există o minimă de lichiditate suficientă. De
asemenea, pentru a stabili nivelul de prioritate a plăților procesate, există trei nivele pentru a stabili
gradul: nivelul de prioritate 0 pentru plăți extrem de urgente, nivelul de prioritate 1, ce ține de plăți
urgente și un nivel de prioritate 2 pentru plățile normale. (target2-services). În ceea ce privește,
tranzacțiile oferite de sistemul ReGIS, protivit BNR, sistemul procesează transferuri în lei, la nivel
național. În cadrul ReGIS se pot procesa urmatoarele tranzacții de plată (Sistemul-ReGIS-307):
- Plățile cu trimitere directă la operațiunile Bănci Centrale, precum operațiunile de politică
monetară, de creditare și cele de piață valutră;
- Plățile interbancare, implicit și ale clienților, cu valori de peste 50.000 lei sau catalogate urgente;
- Plățile ce țin de decontarea fondurilor în legătură cu instrumentele financiare;
- Plățile ce țin de participare sistemului, la celelalte componente SEP;
În privința sitemului SENT, fiind un sistem de mică valoare, tranzacțiile sun diferite fața de celelate
doua sisteme (casa-de-compensare-automata-sent), și anume:
- Ordine de plată de mică valoare, atât în euro cât și in lei;
- Oridine de plată de tip „Plăți instant”;
- Instrumente de debit precum cecurile, cambiile, bilete la ordin;
- Debite directe interbancare;
De asemenea, sistemul SaFIR, are ăn componența sa doua tipuri de servicii (Sistemul-SaFIR):
- Serviciile de bază ce presupun un serviciu notarial, un serviciu de admistrare centralizată și un
serviciu de deconatare a instrumentelor financiare;
- Seviciile auxiliare ce se împart la rându lor în doua categorii:
o Servicii auxiliare în legatura cu serviciul de decontare ce conține serviciul de
gestionare a contractelor de garanţie și a operaţiunilor reversibile;
o Servicii auxiliare în legatura cu erviciul notarial şi de administrare centralizată ce
conține serviciile de informare, alaturi de procesarea evenimentelor de plată și a
operațiunilor de executare silită prin poprire;

17
 Potrivit managementului lichidităților, în casul sitemului ReGIS, lichiditățile se pot gestiona
într-un mod felxibil. Pentru fulxul constat al acestora, există anumite rezerve minime pe care
participanții ReGIS trebuie să le dețină la Banca Centrală. Aceste sunt fonduri, care se află într-un
cont de decontare din cadrul sistemului ReGIS, ce pot fi utilizate în decursul zilei. Pentru un
management eficient, ReGIS utilizează anumite anumite instrumente care să asigure echilibrul în
sistem precum: controlul informațiilor, prioritizare plăților și un management activ. Spre deosebire de
ReGIS, în cadrul sistemului TARGET2 managementul lichidităților este mult mai complex, datorat
nivelului mare de plăți înregistrate. În principiu, un participant direct, al TARGET2 poate să își
gestioneze lichiditățile în funcție de necesități, pe baza unor rezerve minime dar și a unui sistem de
limită. Există doua tipuri de rezerve minime, o rezervă extrem de urgentă pentru plățile de nivel 0 și o
rezervă urgent pentru plățile de nivel 1. În ceea ce privește limita, aceasta este de doua tipuri limită
bilaterală și limită multilaterală. Se folosec aceste tiputi de limite ce vizează expeditorul, și determină
valoarea unei plăți pe care unu anumit participant este dispus să o plătească.

3.3. Rezultate și interpretare

TARGET2 este „coloana vertebrală pentru toate acordurile de plată și decontare în euro”.
(Kokkola, 2010). Reprezintă sistemul de bază pentru managementul lichidității băncilor, deoarece
funcționează în banii băncii centrale și permite accesul la creditul băncii centrale fapt ce înseamnă că
fondurile primite prin plățile inregistrate pot fi reutilizate imediat. Tabelul 3.2 evidențiaza evoluția
numarului tranzacțiilor procesate de sistemele TARGET2 pe o perioadă de cinci ani, în miliarde
având ca monedă de referința euro.
Tabelul nr 3.3.1. Numărul tranzacțiilor procesate in cadrul sistemelor TARGET2 din si dinafarazonei
euro 2016-2020

Sitemul de Plată 2016 2017 2018 2019 2020

TARGET2 - Total 88.9 90.2 89 88.3 89.2
Zona Euro
RECOUR & TARGET2-Belgia 2.2 2.2 2.3 2.5 3.0
TARGET2-Germania 44.5 44.7 47.4 48.2 48.8
TARGET2-Estonia 0.9 1.1 0.4 0.1 0.1
TARGET2-Irlanda 0.9 0.8 0.9 0.9 0.7
HERMES & TARGET2-Grecia 0.7 0.7 0.7 0.7 0.8
TARGET2-Spania 9.9 10.1 6.1 6.3 5.9
TBF & TARGET2-Franța 8 8.2 8.5 10.3 10.7
TARGET2-Italia 8.1 8.6 8.3 8.5 7.9
TARGET2-Cipru 0.2 0.2 0.2 0.2 0.1
TARGET2-Letonia 0.4 0.5 0.5 0.5 0.2
TARGET2-Letonia 0.1 0.1 0.1 0.1 0.1
TARGET2-Luxemburg 1.5 1.4 1.6 1.7 1.9
TARGET2-Malta 0.1 0.1 0.0 0.0 0.0
TARGET2-Olanda 5.6 5.6 6.1 2.5 2.9
HOAM.AT, ASTI & TARGET2-Austria 1.8 1.9 1.7 1.8 1.9
TARGET2-Portugalia 1 1.1 1.1 0.8 0.7
TARGET2-Slovenia 0.7 0.7 0.7 0.7 0.6

18
TARGET2-Slovakia 0.2 0.2 0.2 0.2 0.1
BoF-RTGS & TARGET2-Finlanda 0.4 0.4 0.4 0.5 0.7
Înafara zonei
TARGET2-Bulgaria 0.2 0.2 0.3 0.3 0.2
TARGET2-Danemarca 0.1 0.1 0.2 0.2 0.2
TARGET2-Croația 0.1 0.1 0.1 0.1 0.1
TARGET2-Polonia 0.8 0.9 0.9 0.9 1.1
TARGET2-Romania 0.4 0.1 0.1 0.1 0.1
Sursa preluarea proprie pe baza datelor Băncii Centrale Europene, Statistical Data Warehouse, disponibile la
link-ul urmator: https://sdw.ecb.europa.eu/reports.do?node=1000004051

O importană caracteristică a tabelului 3.3.1. este faptul că evidențiază doua categorii si

anume: siteme componente TARGET2 din zona euro si siteme componente TARGET2 dinafara zonei
euro printre care se află si Romania. De asemenea, exista și totalul tranzacțiilor procesate de
TARGET2 la nivelul intregii zone Uniunii Europene. În ceea ce privește sitemele din zona euro, pe
primul loc atât ca volum al tranzacțiilor, dar și a evoluției progresive se alflă Germania, care în fiecare
an de referinta a inregistrat mai mult de jumatate din nivelul tranzactiilor totale ale TARGET2. Pe
locurile doi si trei se află Italia si respectiv Spania, însa cu valori mult mai scazute decât in Germania.
Ce se poate observa, este că în ambele țări există o scadere a volumului tranzacțiilor, daca în Italia
este mai fluctuantă in ceea ce privește Spania se evidențiază o scadere radicală. De asemenea, se poate
observa o crestere stabila in cadrul TARGET2-Franța. Pe ultimele locuri in cadrul utilizării
TARGET2 se află Estonia, Cipru, Slovakia si Malta.
Graficul urmator, graficul nr. 3.3.1. are ca scop ilustarea evoluției numarului tranzacțiilor
procesate (miliarde euro) de sitemele TARGET2, a țarilor care nu fac parte din zona euro. Se poate
observa există o tendință comuna de crestere a volumui de tranzacții, spre deosebire de Romania care
a înregistrat o scadere în anul 2020 față de anul 2016. Pe primul loc este Plonia atât ca volum al
tranzacțiilor, dar și a evoluției progresive și stabile. Acestă creste a volumulu de tranzacții în Polonia
este ... În ceea ce priveste Danemarca, țara a negociat o clauză de neparticipare la zona euro și nu este
obligată să introducă această monedă, (denmark_ro) de aici si locul său in această categorie.
Danemarca a înregistrat o evoluție mai mica decât Polonia, dar destul de stabilă. În privința Romaniei,
acesta se află pe ultimele locuri după Croația, dintre țarile care nu fac parte din zona euro în cadrul
utilizării sitemului TARGET2. Valorile mici înregistrate de Romania, au răspuns in faptul că țara a
utiliza în perioda de referința un alt sistem de decontare de mare valore, sistemul ReGIS. Motivul
fiind unul simpul, sistemul ReGIS este mai accesibil și foloseșe ca subiect moneda națională.
Graficul nr 3.3.1. Evoluția numărului tranzacțiilor procesate (miliarde euro) de sitemele
TARGET2, a țarilor care nu fac parte din zona euro
1.2 1.1
1 0.9 0.9 0.9
0.8
0.8
0.6
0.4
0.4 0.3 0.3
0.2 0.2 0.2 0.2 0.2 0.2
0.2 0.1 0.1 0.1 0.1 0.1 0.1 0.1 0.1 0.1 0.1 0.1
0
2016 2017 2018 2019 2020

TARGET2-Bulgaria TARGET2-Danemarca TARGET2-Croația

TARGET2-Polonia TARGET2-Romania
Sursa preluarea proprie pe baza datelor Băncii Centrale Europene, Statistical Data Warehouse, disponibile la
link-ul urmator: https://sdw.ecb.europa.eu/reports.do?node=1000004051

Tabelul 3.3.2. are rolul de a evidenția numarul tranzacțiilor procesate (miliarde euro) a
sistemelor de mare valoare. Sistemle din cadrul tabelulu sunt componete ale sistemelor financiare a
țărilor care nu fac parte din zona euro, analizate pe perioada 2016-2020. În mare parte aceste sisteme,
procesează tanzacțiile în propria monedă națională.

19
 Tabelul 3.3.2. Numarul tranzacțiilor procesate (miliarde euro) a sistemelor de mare valoare, ca nu fac
parte din zona euro, 2016-2020

ȚARA - SISTEMUL DE PLATĂ 2016 2017 2018 2019 2020

BULGARIA - RINGS 1.0 1.0 1.1 1.1 1.0
CEHIA - CERTIS 603.1 638.4 672.8 706.8 744.1
DANEMARCA - KRONOS DKK 1.3 1.4 0.9 - -
DANAMARCA - KRONOS2 - - 0.6 1.6 1.7
CROAȚIA - CROATIAN LVPS 0.4 0.4 0.4 0.5 0.6
UNGARIA - VIBER 1.5 1.6 1.6 1.8 1.8
POLONIA - SORBNET2 3.9 4 4 4.2 4.1
ROMÂNIA - REGIS 4 4.5 5.3 6.4 7.6
SUEDIA - RIX 4.5 5.1 5.4 5.7 5.9
Sursa preluarea proprie pe baza datelor Băncii Centrale Europene, Statistical Data Warehouse, disponibile la
link-ul urmator: https://sdw.ecb.europa.eu/reports.do?node=1000004051

Graficul nr 3.3.2 prezintă evoluția ascendentă a numărului tranzacțiilor procesate (miliarde

euro) de sitemele de mare valoare a țarilor care nu fac parte din zona euro pe perioada 2016-2020. Se
poate observa că în randul acestor țări, România se află pe primul loc, în anul 2020, întrecând sistemul
RIX al Suediei, încă din anul 2019. Evoșuția Romîniei este una remarcabilă, spre deosebire de
evoluția celorlate sisteme unde, chiar dacă există o evoluție este mult mai mică. În ceea ce privește
sistemle de plată din Danemarca, în cadrul perioadei analizate, s-au evidențiat dpua sisteme, sisteml
KRONOS DKK și stemul Kronos2. În anul 2018, a fost introdus sistemul Kronos2, reprezentând o
versiune mai noua a sistemului KRONOS DKK, care a fost scos din funcțiune în anul 2019. Sitemul
Kronos2 a preluat în 2019 toate atribuțiile sistemului NRONOS DKK.

Graficul nr 3.3.2. Evoluția numărului tranzacțiilor procesate (miliarde euro) de sitemele de

mare valoare a țarilor care nu fac parte din zona euro, 2016-2020
Bulgaria RINGS Danemarca KRONOS DKK Danamarca Kronos2 Croația Croatian LVPS
Ungaria VIBER Polonia SORBNET2 România REGIS Suedia RIX

7.6
6.4

5.9
5.7
5.4
5.3
5.1
4.5

4.5

4.2

4.1
3.9
4

1.8

1.8
1.7
1.6

1.6

1.6
1.5

1.4
1.3

1.1

1.1
0.9
1

0.6

0.6
0.5
0.4
0.4

0.4

2016 2017 2018 2019 2020

Tabelul nr 3.3.2.Numărul tranzacțiilor procesate (miliarde euro) a sistemului TARGET2-Romania si a

sistemului ReGIS, având ca mod de referire totalul tranzacțiilor TARGET2, 2016-2020

  2016 2017 2018 2019 2020

TARGET2 TOTAL 88.9 90.2 89 88.3 89.2
TARGET2-ROMANIA 0.4 0.1 0.1 0.1 0.1
REGIS 4 4.5 5.3 6.4 7.6

20
Sursa preluarea proprie pe baza datelor Băncii Centrale Europene, Statistical Data Warehouse, disponibile la
link-ul urmator: https://sdw.ecb.europa.eu/reports.do?node=1000004051

Tabelul nr 3.3.2. evidențiază evoluția numarului tranzacțiilor procesate (miliarde euro) a

sistemului TARGET2-Romania si a sistemului ReGIS, în raport cu totalul volului de tranzacții
inregistrat de sitemul TARGET2, pe o perioada pe 5 ani, iar graficul 3.3.3. ilustrează intr-o manieră
mai clară evolutia numarului de tranzacții. Pentru relevanța tabelului dar și graficului, moneda
utilizată este euro. De asemenea, trebuie menționat că sitemul ReGIS nu este parte componentă a
TARGET2. Evolutia celor doua sisteme este mai aprofundată în garficul 3.3.3. Numărul tranzacțiilor
în cadrul TARGET2-Romania este mult mai mic decât in cazul sistemului ReGIS. Scaderea
volumului tranzacțiilor a TARGET2-Romania, este si mai bine conturată prin evolutia progresiva a
tranzacțiilor procesate de sitemul ReGIS. Se poate observa ca sistemul ReGIS este cel mai solicitat și
utilizat, motivul evident fiind faptul că procesarea se realizează in monedă națională. ReGIS a
înregistrat în anul 2020 în valoare de 7.6 miliarde de euro, spre dosebire de TARGET2-Romania unde
cea mai mare valoare inregistrată a fost de 0.4 miliarde de euro, în anul 2016. Diferențele dintre cele
doua sisteme sunt evidente, instituțiile din sistemul finaciar-bancar preferânddecontările în cadrul
sitemul ReGIS, implicit în moneda națională. Sitemul ocupă primul loc in cadrul sistemelor de mare
valoare a Romaniei.

Graficul nr 3.3.3. Evoluția numărului tranzacțiilor procesateprocesate (miliarde euro) a

sistemului TARGET2-Romania si a sistemului ReGIS(2016-2020)

8 7.6

7 6.4
6
5.3
5 4.5
4
4

1 0.4
0.1 0.1 0.1 0.1
0
2016 2017 2018 2019 2020

TARGET2-Romania ReGIS
Sursa preluarea proprie pe baza datelor Băncii Centrale Europene, Statistical Data Warehouse, disponibile la
link-ul urmator: https://sdw.ecb.europa.eu/reports.do?node=1000004051

Tabelul nr 3.3.3. Numărul tranzacțiilor procesate (miliarde) a sistemelor de mică din valoare non-
euro din Europa (2016 -2020)
ȚARA SISTEMUL 2016 2017 2018 2019 2020
BULGARIA BISERA 69.2 74.9 77.7 84.2 86.1
BULGARIA BORICA 107.1 122.7 147.8 179.5 184.7
CROAȚIA National Clearing 175.3 182.3 191.3 202.4 206.3
System
DANEMARCA The IntradagClearing 203 208 212.4 215.4 221.4

21
DANEMARCA The Sumclearing DKK 1,998 2,171.9 2,230.1 2,364.3 2,315.5
DANEMARCA Straksclearing 115.5 151.8 321.9 395 402.4
POLONIA ELIXIR 1,715.3 1,798.5 1,844.6 1,923.9 2,014.7
POLONIA BLIK 8.3 33 90.8 217.8 424.1
POLONIA KSR 66.6 67.3 75.5 66.8 47.2
POLONIA BlueCash 3.3 3.5 8.3 11.7 9.8
ROMANIA SENT 79.1 91.6 103.5 117.3 134.3
SUEDIA Bankgirot 991.7 1,041.6 1,082.6 1,140.1 1,180.0
SUEDIA Dataclearing 144.2 157.4 165.4 167.6 170.6
UNGARIA ICS 290.8 303.5 314.1 335.5 343.9
Sursa preluarea proprie pe baza datelor Băncii Centrale Europene, Statistical Data Warehouse, disponibile la
link-ul urmator: https://sdw.ecb.europa.eu/reports.do?node=1000004051

Tabelul nr 3.3.4. Surprinde numărul tranzacțiilor procesate (miliarde) a principalelor

sistemele de mică din valoare non-euro din Europa între anii 2016 -2020. Se poate observa că la nivel
european, fiecare țara și-a dezvoltat propriul sistem de mica valoare ca un cererilor din sistemului
financiar-bancar. În mare partefiecare sistem de mică valoare a înregistrat o evoluție în ultimii cinci
ani. De asemena, sistemul SENT din Romania este intr-o creștere stabilă incă din anul 2016.
Urmatorul tabel, Tabelul nr 3.3.5. evidențiază volumul tranzacțiilor procesate (miliarde) a sistemelor
de mică valoare, în anul 2020. În cadrul acestui tabel, valorile sunt ordonate descescător, în acest mod
se poate observa diferențele dintre sistemele de plată. Danemarca, Polonia și Suedia, respectiv
sistemele The Sumclearing DKK, ELIXIR și Bankgirot sunt pe primele locuri cu un volum
considerabil al tranzacțiilor. Cu toate că Polonia este pe al doilea loc cu sistemelu ELIXIR, țara se află
pe ultimele doua locuri cu sistemle BlueCash și KRS. Trecând la România, țara se află pe al patrulea
loc, dupa Bulgaria, înregistrând un volum relativ mic, în comparație cu celelate țari.
Tabelul 3.3.5. Numarul tranzacțiilor procesate (miliarde euro) a sistemelor de mică valoare, 2020

ȚARA SISTEMUL DE PLATĂ 2020

POLONIA BlueCash 9.8
POLONIA KRS 47.2
BULGARIA BISERA 86.1
ROMANIA SENT 134.3
SUEDIA Dataclearing 170.6
BULGARIA BORICA 184.7
CROAȚIA National Clearing System 206.3
DANEMARCA The IntradagClearing 221.4
UNGARIA ICS 343.9
DANEMARCA Straksclearing 402.4
POLONIA BLIK 424.1
SUEDIA Bankgirot 1,180.00
POLONIA ELIXIR 2,014.70
DANEMARCA The Sumclearing DKK 2,315.50
Sura preluarea proprie pe baza datelor Băncii Centrale Europene, Statistical Data Warehouse, disponibile la
link-ul urmator: https://sdw.ecb.europa.eu/reports.do?node=1000004051

22
 Graficul 3.3.4. Evoluția numărului tranzacțiilor procesate (miliarde) a sistemelor de mică din
valoare non-euro din Europa (2016 -2020)
2,500.00

2,000.00

1,500.00

1,000.00

500.00

0.00
2016 2017 2018 2019 2020

Danemarca The Sumclearing DKK Bulgaria BORICA Croația National Clearing System
Polonia ELIXIR Romania SENT Suedia Bankgirot
Sursa preluarea proprie pe baza datelor Băncii Centrale Europene, Statistical Data Warehouse, disponibile la
link-ul urmator: https://sdw.ecb.europa.eu/reports.do?node=1000004051

Graficul 3.3.5. are ca scop evidențierea evoluției numarului total de de tranzacții de plată a
sistemul ReGIS în comparație cu sitemul SENT. Chiar dacă vorbim despre doua sisteme de plată
diferite (de mică și mare valoarea), acest grafic identifică tendințele în cadrul sistemului național de
plăți. Diferența este vizibilă intre cele două sisteme, dar justificată. Fiind un sistem de mică valoare
dar cu un volum mare de plăți, este normal ca sistemul SENT să fie mai utilizat decât sistemul ReGIS.
Caracteristica cea mai importantă este ca ambele sisteme au evoluat in mod progresiv, atingând un
punct de maxim în anul 2020. Punctul de minim, este înregistrat in anul 2005, valoarea fiind
justificabilă, anul reprezentând momentul introducerii celor doua sisteme în România.
Graficul nr 3.3.5. Evoluția numarului total de tranzacții de plată a sistemul ReGIS în
comparație cu sitemul SENT (2005-2020)

ReGIS SENT

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

23
Sursa preluarea proprie pe baza datelor Băncii Centrale Europene, Statistical Data Warehouse, disponibile la
link-ul: https://sdw.ecb.europa.eu/browse.do?node=9689709

4. Concluzii
În urma celor prezentate am ajuns la sfârșitul analizei comparative între cele doua sisteme,
sistemul național și sistemul european, unde diferențele sunt destul de clare si bine structurate dar și
asemănarile bine conturate. În urma acestei analize se poate evidenția importanța sistemelor de plată
și cât de mult influențează viața de zi cu zi a fiecărei persoane în parte. Dacă am considera banii drept
elementul vital al economiei atunci un sistem de plată susține circulația banilor in sitemul economic.
Mai bine spus, o infrastructură a plății bine structurată susține buna funcționare a piețelor economice,
implicit a stabilității financiare. Sistemle de plată au evoluat cronologic, și au devenit mai stabile si
mai eficiente în urma dezvoltărilor tehnologice. Potrivit analizei, se poate observa că fiecare sistem de
plată este conectat la altul, făcând parte dintr-un sistem financiar indispensabil al vieții noastre ca
indivizi și pentru buna funcționare a economiei. Atât sistemul european, impreună cu sistemul
TARGET2 cât și sistemle de mare și mică valoare din cadrul Romanei au ca scop principal sa
implinească și să susțină cerințele sistemelor financiar-bancare dar și a utilizatorilor într-o manieră
sigură si eficientă.

24
 Bibliografie

Căpraru, B. (2010). Activitatea bancară - Sisteme, operațiuni și practici. București: C.H. Beck.
casa-de-compensare-automata-sent. (n.d.). Retrieved from transfond.ro:
https://www.transfond.ro/servicii/casa-de-compensare-automata-sent
casa-de-compensare-automata-sent. (n.d.). Retrieved from transfond.ro:
https://www.transfond.ro/servicii/casa-de-compensare-automata-sent
Chen, J. (2021, octombrie 20). governmentsecurity.asp. Retrieved from investopedia.com:
https://www.investopedia.com/terms/g/governmentsecurity.asp
cpmi/publ. (2012, aprilie 16). Retrieved from bis.org: https://www.bis.org/cpmi/publ/d00b.htm?
&selection=40&scope=CPMI&c=a&base=term
DAUGHERTY, G. (2022, martie 22). terms/r/rtgs.asp. Retrieved from Investopedia:
https://www.investopedia.com/terms/r/rtgs.asp

25
denmark_ro. (n.d.). Retrieved from uropean-union.europa.eu:
https://european-union.europa.eu/principles-countries-history/country-profiles/denmark_ro
euro1. (n.d.). Retrieved from ebaclearing.eu: https://www.ebaclearing.eu/services/euro1/overview/
EuropeanCentralBank. (2022). eurosystem-mission. Retrieved from ecb.europa.eu:
https://www.ecb.europa.eu/ecb/orga/escb/eurosystem-mission/html/index.en.html
eurosystem-mission. (n.d.). Retrieved from ecb.europa.eu:
https://www.ecb.europa.eu/ecb/orga/escb/eurosystem-mission/html/index.en.html
from-target-to-target2. (n.d.). Retrieved from bundesbank:
https://www.bundesbank.de/en/tasks/payment-systems/target2/from-target-to-target2/from-
target-to-target2-620620
high-and-low-value-payment-testing-accelerator. (2012, iunie 14). Retrieved from Capgemini:
https://www.capgemini.com/resources/high-and-low-value-payment-testing-accelerator/
istoric-sep. (n.d.). Retrieved from transfond.ro: https://www.transfond.ro/servicii/sistemul-electronic-
de-plati/istoric-sep
Kangan, J. (2020, noiembrie 13). net-settlement. Retrieved from investopedia:
https://www.investopedia.com/terms/n/net-settlement.asp
Kokkola, T. (2010). The payment system; Payments, securities and derivatives, and the role of the
eurosystem. Frankfurt: European Central Bank.
Lamb, K. (2018, iulie 18). investopedia.com/articles/economics. Retrieved from Investopedia:
https://www.investopedia.com/articles/economics/08/nps.asp
(2001). Payment and securities settlement systems in the European Union. Frankfurt: European
Central Bank.
programul-sepa. (n.d.). Retrieved from transfond.ro: https://www.transfond.ro/servicii/casa-de-
compensare-automata-sent/programul-sepa
programul-sepa. (n.d.). Retrieved from transfond.ro: https://www.transfond.ro/servicii/casa-de-
compensare-automata-sent/programul-sepa
regis. (n.d.). Retrieved from transfond.ro: https://www.transfond.ro/despre-noi/istoric/regis
sepa. (n.d.). Retrieved from ecb.europa.eu:
https://www.ecb.europa.eu/paym/integration/retail/sepa/html/index.en.html
servicii. (n.d.). Retrieved from transfond.ro: https://www.transfond.ro/servicii/casa-de-compensare-
automata-sent
Sisteme-de-plati. (n.d.). Retrieved from bnr.ro: https://www.bnr.ro/Sisteme-de-plati-304-Mobile.aspx
Sisteme-pentru-plati-de-valoare-mica-si-volum-mare. (n.d.). Retrieved from bnro.ro:
https://www.bnro.ro/Sisteme-pentru-plati-de-valoare-mica-si-volum-mare-3110.aspx
Sisteme-pentru-plati-de-valoare-mica-si-volum-mare. (n.d.). Retrieved from bnr.ro:
https://bnr.ro/Sisteme-pentru-plati-de-valoare-mica-si-volum-mare-3110.aspx
Sistemul-ReGIS. (n.d.). Retrieved from bnr.ro: https://www.bnr.ro/Sistemul-ReGIS-307-Mobile.aspx
Sistemul-ReGIS-307. (n.d.). Retrieved from bnr.ro: https://www.bnr.ro/Sistemul-ReGIS-307-
Mobile.aspx

26
Sistemul-SaFIR. (n.d.). Retrieved from bnro.ro: https://www.bnro.ro/Sistemul-SaFIR-308.aspx
Sistemul-TARGET2. (n.d.). Retrieved from bnr.ro: https://www.bnr.ro/Sistemul-TARGET2-3359-
Mobile.aspx
Sistemul-TARGET2. (n.d.). Retrieved from bnr.ro: https://www.bnr.ro/Sistemul-TARGET2-3359.aspx
Sunil Khandelwal, Dayanand Pandey. (2007, ianuarie). open-access/risks-in-large-value-payment-
systems. Retrieved from icommercecentral:
https://www.icommercecentral.com/open-access/risks-in-large-value-payment-systems.php?
aid=38479
swift-for-lvps. (n.d.). Retrieved from swift.com: https://www.swift.com/our-solutions/market-
infrastructures/swift-for-lvps-achs
target2. (2022). Retrieved from ecb.europa.eu:
https://www.ecb.europa.eu/paym/target/target2/html/index.en.html
target2.eu. (2014, Octombrie). Retrieved from ecb.europa.eu: http://www.ecb.europa.eu
target2-services. (n.d.). Retrieved from bundesbank.de:
https://www.bundesbank.de/en/tasks/payment-systems/target2/services/target2-services-
626896#tar-2

27